Blogulblog's Blog

28/02/2010

Ziua 16

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 23:55

Ziua 16

Ziua a șaisprezecea și ultima din luna februarie 2010.

Actualizat: Gramatica finlandeză – generalități

Adăugat la: Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză.

Linkuri utile, Suomen kielen tulevaisuus – Kielipoliittinen toimintaohjelma

http://scripta.kotus.fi/www/verkkojulkaisut/julk7/suomen_kielen_tulevaisuus_kotus_verkkojulkaisuja_7.pdf

Pagini noi: Limba finlandeză și limba română.

Cât de departe este finlandeza de română

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

Prin anii ’50 uscătorul de păr nu primise încă numele de hiustenkuivain sau hiustenkuivaaja, se numea simplu puhaltaja – care suflă. Aici este de remarcat folosirea adesivului care ține locul unui caz absent, al instrumentalului, care ar răspunde la întrebarea: minkä kanssa – cu ajutorul a ce? Interpetarea corectă este locul unde se petrece acțiunea, un atelier / o persoană specializată în suflat, persoană al cărui copil se antrenează în meseria tatălui.

Introdus  / lisätty 28.2.2010

Actualizat / päivitetty 1.3.2010

.

minkä kanssa – cu ajutorul a ce

26/02/2010

Ziua 15

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 01:46

Ziua 15

Ziua a cincisprezecea

Adăugat la: Linkuri utile Dex OnLine pentru cine nu știa de existența lui. http://dexonline.ro/

Actualizat:

Despre expletive – täytesanoista. (eu continuu din DOOM1 înlocuit cu eu continui din DOOM2)

Pagini noi:

Gramatica finlandeză – generalități

Despre formele contrase în finlandeză.

Rezervasem „Formele contrase” pentru mai târziu, după ce HyväYstävä se mai rodează, dar a intervenit problema cu eikä și eiku încât a trebuit să scot asul din mânecă și să-l pun pe masă. Am mai zis că așa-i de rotundă finlandeza că n-are importanță ce vine mai întâi și ce vine mai apoi.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

–        Vreți să mi-l ambalați urât? (Vreți sa faceți o treabă proastă?)

–        De ce?

–        Ca sa creadă nevastă-mea că l-am ambalat eu.

tehdä hyvää jälkeä ● a face treabă bună ■ göra ett gott arbete; göra bra ifrån sig

tehdä huonoa jälkeä ● a face treabă proastă ■ göra ett dåligt arbete

Introdus  / lisätty 26.2.2010

.

22/02/2010

Ziua 14

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 22:49

Ziua 14

Ziua a paisprezecea

Adăugat la:

Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză.

Despre expletive – täytesanoista. (Mulțumesc Andra)

Pagini noi: Reema

Birocraţia, acte, formulare, administrație

Vero: Rakkaalla lapsella on monta nimeä

Vuokrasopimus, hakemus, ansioluettelo

Exercițiul fizic adaugă ani de viață.

Chiar așa. Mă simt cu cel puțin zece ani mai bătrân.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

21/02/2010

Ziua 13

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 00:31

Ziua 13

Azi e a treisprezecea Zi.

Adăugat la:Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză”;

la „Linkuri utile”: Iso suomen kielioppi (click pe emblema roșie), http://scripta.kotus.fi/www/verkkojulkaisut/julk1/

și Ison suomen kieliopin verkkoversio http://scripta.kotus.fi/visk/etusivu.php

Pagini noi:

„Alfabetizarea, scoala primară – kansankoulu” unde spun două vorbe despre vizita în Finlanda a lui Giuseppe Acerbi pe la 1800

„Despre expletive – täytesanoista.” – pagină bogată despre o problemă la ordinea zilei, mai ales pentru învățăcei. Așa ceva nu cred că s-a publicat nicăieri.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

(1) paikka ● loc ■ plats

(2) paikka ● petec ■ lap

paikan päällä ● imediat, pe loc ■ på ort och ställe

aici: paikan päällä ● pe petec

Vânzătoarea este prezentă imediat, pe loc.

Vânzătoarea este prezentă pe petec.

.

Introdus  / lisätty 20.2.2010

16/02/2010

Ziua 12

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 22:27

Ziua 12

Azi e a douăsprezecea Zi.

Adăugat la: „Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză”;

La „Kielitoimiston sanakirjan astevaihtelutaulukko” am adăugat un link spre Jukka Korpela: http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/cons-grad.html

Pagini noi: Am redenumit grupa Bibliografie și linkuri utile care cuprinde „Bibliografie” și o pagină nouă:Linkuri utile.

Eugene Holman prezintă pe scurt limba finlandeză. (în engleză) iar în românește, spre compensație,Câte cuvinte sunt în finlandeză?

Finlandezii sunt în continuare preocupați de poziția limbii în lume.

Onko suomen kieli sittenkään maailman vaikein kieli?

Despre limba bască, care se vrea cea mai grea din lume, se spune că Dumnezeu l-a pus pe Dracu’ să învețe limba bască; atunci când o-nvăța-o bine, o să-l ierte și  o să-l primească din nou în rândul îngerilor; cum Dracu’ n-a reușit s-o-nvețe, baștii au concluzionat că limba lor este cea mai grea din lume, pe care nici Dracu’ n-o poate învăța. Mai sunt și alți concurenți la titlu.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

13/02/2010

Ziua 11

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 17:50

Ziua 11

Mulțumesc sincer celor care mă înțeleg, celor care mă susțin și chiar celor care mă critică. Fără ultimii, viața n-ar mai avea farmec. Lumea-i mare și, încă e loc pentru toți.

Corectat: Kielitoimiston sanakirjan astevaihtelutaulukko. Mulțumesc Andra.

Adăugat la: Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză”

Pagini noi:Finlex.” și „Romanialais-suomalaisessa perheessä laitetaan sekä romanialaista että suomalaista ruokaa.”


HyväYstävä a decis ca, în primăvară cânde se mai încălzește, să-și dea în judecată vecinul al cărui pom îi umbrește oleandrul care nu mai face așa flori frumoase ca altădată. Acum nu poate pentru că-l ține în casă dar, la primăvară, o să-l pună chiar sub umbra pomului ca să vadă expertiza despre ce e vorba. Cum nu e umblat prin tribunale m-a rugat să-i scriu pe un petec de hârtie câteva cuvinte juridice. Eu aveam deja pregătită o listă mai stufoasă cu astfel de termeni – nu știi niciodată cine te poate chema în instanță – am început prin a-i traduce pagina de Internet numită Finlex unde sunt de toate pentru toți în termeni mai firoscoși dar și mai populari, suomeksi, på svenska și in English. Pagina e anexată gata de uz cu toate linkurile necesare, doar click pe link și se vede conținutul. Lista și formularele promise vin mai târziu.

Despre simțul umorului la finlandezi ar fi mult de scris tocmai pentru că, prin asta, se deosebesc de restul nordicilor. S-ar putea ca unele jocuri de cuvinte românești să le rămână absconse dar cele autohtone sunt suculente. Mai jos încep o serie de desene cu astfel de jocuri de cuvinte, expresii cu dublu înțeles din care, în imagine, este tocmai sensul care n-ar trebui.

Mäntyranta a luat locul doi.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

sika ● porc ■

sija ● loc; poziție ■

palkintosija ● premiul, locul, poziția ■ (corect)

palkintosika, palkintosian ● porcul drept premiu ■ (popular)

11/02/2010

Ziua 10

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 00:13

Ziua 10

Ziua a zecea

Adăugat la:Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză” iar la Kielitoimiston sanakirjan astevaihtelutaulukko” două linkuri spre două tabele mai complicate dar mai complete.

Nominien astevaihtelu eli konsonanttivaihtelu

http://www.edu.vantaa.fi/vasamanet/sisalto/Suomen_kielioppi/Yleista/nominien_astevaihtelu_tyyppiA.htm

Verbien astevaihtelu eli konsonanttivaihtelu

http://www.edu.vantaa.fi/vasamanet/sisalto/Suomen_kielioppi/Yleista/verbien_astevaihtelu_tyyppiA.htm

și mențiunea că: Rădăcinile din stânga săgeților sunt rădăcini tari iar cele de după săgeți sunt rădăcini slabe.

Pagini noi: Nimeni nu-i profet în țara luiCe greșeli face finlandezul”,

”Să disecăm un cuvânt, o expresie”

Ce rost au traducerile în suedeză

Nu! Nu am intenția să promovez limba suedeză în Finlanda. Asupra poziției ei finlandezii au decis deja. Naționaliștii vor să meargă chair mai departe. [http://www.suomalaisuudenliitto.fi/vanhatsivut/r_kielilakikomitealle.htm].

Știu că s-ar putea ca textul suedez să irite sau să îngreuneze parcurgerea textelor finlandeze dar, pe lumea asta, nu-i nimic ușor. Taci și faci dacă vrei să obții ceva sau altfel spus, alegi doar ce-ți place.

  1. Mai întâi pentru că așa găsesc de cuviință; mai apoi pentru că:
  2. Vocabularul suedez este mai apropiat de română și astfel cuvintele finlandeze își găsesc mai ușor locușorul.
  3. Ușurează reținerea mulțimii cuvintelor finlandeze provenite din suedeză și arată, totodată, cum s-au format cuvintele finlandeze și cum se formează, acum, neologismele.
  4. Uneori sintagma finlandeză are corespondent direct românesc, alteori sintagma suedeză este mai apropiată.
  5. Expresiile finlandeze nu au totdeauna un corespondent în altă limbă, decât în suedeză, deci HyväYstävä nu rămâne să se mire ce-o fi vrând să însemne și, dacă are noroc, găsește expresia tradusă din suedeză. Merg pe principiul că dacă a = b și b = c atunci și a trebuie să fie egal cu c. Dicționarele sunt aproximative, totu-i să fii cât mai pe-aproape.
  6. Construcția gramaticală suedeză este de tip european și poate fi un bun punct de referință pentru înțelegerea construcției corespunzătoare finlandeze.
  7. Echivalentele românești au fost alese, cel mai adesea, după corespondentul lor finlandez dar, nu rareori, după echivalentul suedez care mi s-a părut mai apropiat de română. a = c
  8. HyväYstävä umblă și prin zonele de limbă suedeză și, dacă are memorie bună, nu-i strică o vorbă ici și colo.
  9. Pentru multe funcții se cere ca să ai măcar habar de suedeză, dacă n-o știi bine și, nu se știe niciodată.
  10. Suedeza este, deocamdată, a doua limbă oficială în Finlanda!

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

norsunluu ● fildeș ■ elfenben

norsunluuta ● din fildeș

norsun luuta ● mătura elefantului, de la cușca elefantului

Despre yhdyssanat separat sau împreună cu altă ocazie.

.

07/02/2010

Ziua 09

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 22:26

Ziua 09

.

Adaos la „Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză”, iar la „Bibliografie”: Saukkonen, Pauli, & Co: Suomen kielen taajuussanakirja – A Frequency Dictionary of Finnish.

File noi:  Gândind în finlandeză ne facem înţeleşi corect”, „O sută / o mie de cuvinte finlandeze trebuincioase, în ordinea frecvenței

.

.

Chiar dacă părintele limbii finlandeze este considerat Mikael Agricola, după el o pleiadă de lingviști a continuat opera de înnobilare a limbii. Mai jos am spicuit câțiva.

.

Lingviști finlandezi de vază

.

Matthias Alexander Castrén

born Dec. 2, 1813, Tervola, Fin., Russian Empire died May 7, 1852, Helsinki

Finnish nationalist and pioneer in the study of remote Arctic and Siberian Uralic and Altaic languages. He also championed the ideology of Pan-Turanianism—the belief in the racial unity and future greatness of the Ural-Altaic peoples.

After many years of field research in Siberia, Castrén made important contributions to the study of the lesser-known Uralic, Altaic, and Paleo-Siberian languages. He further concluded that the Finns originated in Central Asia and that, far from being a small, isolated people, they were part of a larger polity that included such groups as the Magyars, the Turks, and the Mongols. This belief was accepted by the Finnish nationalists after Castrén, himself a zealous nationalist, made his views public in 1849 and lent great impetus to the advancement of Finnish language study in Finland. Castrén occupied the first chair in Finnish at the University of Helsinki (1851) and became university chancellor the following year. His most significant and lasting contribution is his detailed analysis of individual Samoyedic languages, which provided the first sound comparative basis for uniting the Finno-Ugric and Samoyedic languages into a common Uralic family.

.

Sakari Yrjö-Koskinen

(Eino Sakari (E. S.) Yrjö-Koskinen (sukunimi vuoteen 1882 Forsman, 3. lokakuuta 1858 Hämeenkyrö – 10. tammikuuta 1916 Helsinki)

Finnish politician, original name Georg Zacharias Forsman

historian and politician, author of the first history of Finland in Finnish. Later he guided the Old Finn Party in its policy of compliance with Russia’s unconstitutional Russification program in Finland.

Forsman—later, when he was made a baron, named Yrjö-Koskinen—was a nationalist scholar and a member of the mid-19th-century Fennoman Party, which advocated the development of the Finnish language and its ascendancy over the Swedish of Finland’s dominant minority. In his Suomen kansan historia (1869–72; “Finnish National History”) he demonstrated that Finnish was a suitable language for higher cultural …

.

Elias Lönnrot

born April 9, 1802, Sammatti, Swedish Finland died March 19, 1884, Sammatti, Russian Finland

folklorist and philologist who created the Finnish national epic, the Kalevala (1835, enlarged 1849), from short ballads and lyric poems collected from oral tradition. He also published Kanteletar (1840–41; “Old Songs and Ballads of the Finnish People”) and collections of proverbs, riddles, and incantations.

.

Kanteletar - nimikkösivu

.

Lönnrot received a medical degree from the University of Helsinki (1832). In 1833 he became a district medical officer at Kajaani, in a remote part of eastern Finland, near Russian Karelia, where he remained for 20 years. During this time he made field trips among the Sami, the Estonians, and the Finnish tribes of northwestern Russia and collected evidence of the relationship of the Baltic branches of the Finno-Ugric languages as well as folk poetry. Believing that the short poems he collected were fragments of a continuous epic of which no full version survived, he joined a number of them together with connective material of his own and imposed upon this a unifying plot. Though his method is frowned upon by many scholars, the influence of the Kalevala on Finnish national consciousness, art, and culture has been immense.

Lönnrot was professor of Finnish language and literature at the University of Helsinki (1853–62). As a leader of the national revival movement, he promoted Finnish as a national language (Swedish had previously been predominant) and paved the way for the birth of modern Finnish literature.

.

Johan Vilhelm Snellman

born May 12, 1806, Stockholm, Swed. died July 4, 1881, Kirkkonummi, Fin.

Finnish nationalist philosopher and statesman who was an important figure in the movement to establish Finnish as a national language.

In 1835, when Snellman became a philosophy instructor at the University of Helsinki, Finland was a grand duchy of Russia (1809–1917) and Swedish was the language of cultivated people. That same year the Finnish national epic, the Kalevala, was published, thus initiating interest in establishing a national literature in Finnish. From the 1840s Snellman led the movement for the adoption of Finnish as the mother tongue and insisted that Finnish be allowed in government offices and schools.

In 1842 he published Läran om staten (“Political Science”), which was influenced deeply by the philosophy of G.W.F. Hegel and in which he advanced the idea that the essence of a state is a national spirit. His influence as a stimulator of the national cultural life began in 1844 with the publication in Finnish of his Maamiehen ystävä (“Farmer’s Friend”) and a Swedish-language newspaper that was suppressed in 1846. Later, with Elias Lönnrot, the scholar and folklorist who compiled the Kalevala, he edited the Litteraturblad för allmän medborgerlig bildning (“Literary News for General Civic Culture”). He was appointed a professor at the University of Helsinki in 1856 and from 1863 to 1868 served as a senator. Snellman exerted a decisive influence on the promulgation of the 1863 statute extending the use of Finnish. He also helped to change the Finnish monetary standard from rubles to marks (1865). His Kootut teokset (“Collected Works”) appeared in 1928–33.

.

Kaarlo Bergbom

born Oct. 2, 1843, Vyborg, Russia died Jan. 17, 1906, Helsinki, Fin.

activist in the struggle to enhance Finnish-language institutions, and founder-director of the first stable Finnish-language theatre, the Finnish National Theatre. Bergbom, himself the author of a romantic tragedy, directed the first performance of Aleksis Kivi’s one-act biblical drama Lea (1869), the event cited as the beginning of professional theatre in the Finnish language.

In 1872 Bergbom founded the Finnish National Theatre as a touring troupe; with the lifelong assistance of his sister, Emilie, he managed the theatre until his death. During the first year of its existence, the National Theatre performed 36 plays, of which only 13, all single-act, were native works; by its 20th season the ratio was reversed, two-thirds of the plays being Finnish and including the premieres of six full-length Finnish plays. Bergbom also produced notable Finnish versions of classics and works by foreign authors, among them the first Finnish-language productions of Shakespeare (Romeo and Juliet, 1881) and Goethe (Faust, 1885). In 1902 a permanent building was constructed in Helsinki as home for the theatre. Bergbom was assisted in his endeavours by such company members as the actress Ida Aalberg and by the important Finnish playwright Minna Canth, whose works concerning the emancipation of women were premiered by the company.

.

Fennoman movement (echivalentul curentului purist din România)

in 19th-century Finnish history, nationalist movement that contributed to the development of the Finnish language and literature and achieved for Finnish a position of official equality with Swedish—the language of the dominant minority.

Early Fennomen activities included the establishment of the Saturday Society (1830) and the Finnish Literary Society (1831), both devoted to Finnish language and letters. The publication of Elias Lönnrot’s epic, the Kalevala (1835), and other artistic and scholarly works in Finnish proved to the opposition Svecoman, or Swedish, movement that Finnish could serve as a vehicle for cultural development.

Because the Russian authorities (Finland was then under imperial Russian rule) were generally sympathetic to the Fennoman cause, steady progress was made in the course of the century, especially during the reign of Tsar Alexander II (1855–81). In 1863, at the urging of Johan Vilhelm Snellman, the leading figure of the movement, Alexander II declared Finnish to be an official language of Finland in matters relating to the interests of Finnish-speaking people, and he ordered that it gain governmental and judicial parity with Swedish by 1883. In 1902 a Russian decree declared Finnish to be the official language of all areas where Finnish speakers.

.

Emil Nestor Setälä (1864-1935)

Emil Nestor Setälää pidetään Suomen kuuluisimpana kielentutkijana. Hänen vaikutuksensa ulottui 1880-luvulta hänen kuolemaansa, jopa aina 1960-luvulle asti ja tähänkin päivään siinä mielessä, että hän ideoi fennistiikan suuret sanakirjatyöt, jotka jatkuvat edelleen erityisesti Suomen murteiden sanakirjan osalta. Hän määräsi pitkään suomen kielen ja kirjallisuuden tutkimussuunnan Helsingin yliopiston professorina. Kansanedustajana, senaattorina ja ministerinä hän oli luomassa itsenäisen Suomen kulttuuripolitiikkaa ja perustuslakeja. Hän kirjoitti jopa Suomen itsenäistymisjulistuksen. Emil Nestor Setälää pidetään Suomen kuuluisimpana kielentutkijana. Hänen vaikutuksensa ulottui 1880-luvulta hänen kuolemaansa, jopa aina 1960-luvulle asti ja tähänkin päivään siinä mielessä, että hän ideoi fennistiikan suuret sanakirjatyöt, jotka jatkuvat edelleen erityisesti Suomen murteiden sanakirjan osalta.

03/02/2010

Ziua 08

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 18:51

Ziua 08

Ziua a opta

Adaos la „Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză”.

File noi: „Despre mi- și ku-” (Rădăcinile pronumelor relative și interogative). Am început filaGastronomie, alimentatie” care se completează pe parcurs.

O cunoștință mi-a transmis următoarele și, cum le-am găsit interesante, m-am gândit să le pun pe blog.

Gradele aprecierii Finlandei:

0a   Turistul care vine cu o croazieră, stă câteva ore și face un tur de oraș ghidat timp în care este împuiat cu datele oficiale demne de reținut; sau este doar în trecere în viteză prin Finlanda urmând să vadă tot Nordul într-o singură excusie. Petru el totul este frumos, totul este ideal, seamănă mult cu celelalte orașe nordice, dar nu-și mai aduce aminte dacă Mica Sirenă era pe mal în Helsinki sau Amandei i se mai spune și Mica Sirenă.

0b   Turistul, mai ales cel din estul Europei, care vine să viziteze doar Finlanda are timp să se mire de prețurile mari, să observe bețivii de sub poduri și să guste mâncarea tradițională finlandeză care este sau nu comestibilă. În rest are aceeași impresie ca la gradul 0a.

Ciclul adaptării românului în Finlanda are, în general, cinci faze:

faza1 ‑ totul e frumos, ideal, iarba mai verde, cerul mai albastru, aerul mai curat, lumea mai prietenoasă, orașele mai curate, bine că ai ajuns în final la liman.

faza 2 ‑ finlandezii sunt, totuși, reci, chiar înfiorători, nu se distrează ca noi, se îmbată și nu înțeleg nimic – abia aștepți să te reîntorci la prietenii din țară unde cel puțin esti apreciat/invidiat că ai reușit să pleci și, ca bonus, toți îți înțeleg limba! Vizitele în țara de baștină îți fac chiar păcere.

faza 3 ‑ începi să vezi și părțile bune: aici viața este destul de liniștită, sistemul funcționează, leafa este onorabilă, chiar dacă mai mică decât a băștinașilor, plătești facturile fără cozi, nu mai trebuie să dai bacșișuri la doctori, chelneri, taxiuri etc chiar dacă, pe ici pe colo, destul de des, o mică atenție nu se refuză, dar măcar nu este obligatorie.

faza 4 – oarașele mari românești sunt obositor de zgomotoase, pe stradă nu poți respira din cauza gazelor de eșapament, nu mai întelegi ce plăcere e aia să te înghesui în autobuze, să stai claie peste grămadă la rude (cand poți sta foarte bine la hotel), de ce toți în țară se laudă cu ce salarii au, fără să‑i întrebe nimeni… ce e cu scandalurile non stop și viața privată în detaliu a lui Cutăreanu pe toate canalele TV românești. Vizitele în România nu-îți mai fac păcere, te apasă, îți lipsesc toate lucrurile mărunte, cele cu care te-ai obișnuit aici și vezi doar neajunsurile României; abia aștepți să te întorci acasă, în Finlanda.

faza 5 – îți spui că, în fond, și aici trăiesc oameni și te cuprinde un soi de resemnare plăcută, românul din tine nu-l poți înnăbuși, te finlandizezi înțelegand că nu vei fi nicioadată finlandez adevarat și atunci, decât nimic, e mai bine să fii român cu domiciliul in Finlanda… că nu haina sau numele face pe om – ci invers…

Desenul zilei „De sezon”

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

Ce-are desenul cu limba? Ruka vine din rusă unde însemnă chiar mână.

Blog la WordPress.com.