Blogulblog's Blog

About – despre BlogulBlog

Motto:

Docendo disco, scribendo cogito.

Opettamalla opin, kirjoittamalla ajattelen.

.

Anunț important

Am observat un fenomen neplăcut la WordPress care găzduiește BlogulBlog. Pagini care nu au mai fost accesate un timp au „dispărut” adică apare anunțul „pagina nu a fost găsită”. În fapt aceste pagini au fost „arhivate” există dar trebuie să fie reactivate.

În felul acesta nici „căutarea” nu este eficientă pentru că nu caută și în paginile „arhivate”. Acum am reactivat toate paginile și am să fac asta periodic.

Dacă cineva caută o pagină menționată în cuprinsul din dreapta ecranului, dar nu o găsește, i-aș fi recunoscător dacă mi-ar semnala-o pe pagina About – despre BlogulBlog. Astfel aș putea să o reactivez și, într-o zi, două, ar putea fi accesibilă din nou.

Cu mulțumiri anticipate

.

cyclwelc

.

Sunt și eu o persoană ca oricare alta. Am găsit găzduire la WordPress care-mi dă posibilitatea afișării periodice a unor pagini pe care mă gândeam să le împărtășesc comunității românilor din Finlanda.

Fără să fie un „curs de limbă finlandeză” care să respecte canoanele unui adevărat curs, este o conversație imaginară cu HyväYstävä în care îmi spun părerea despre limba, cultura și firea finlandezilor, despre istoria și despre fenomenele actuale ale Finlandei.

Am considerat util să informez comunitatea românilor despre existența acestui, poate greșit denumit „blog”, pentru că s-ar putea ca unora să le fie de folos, măcar cu câte ceva, dacă nu întru totul. Sunt și lucruri știute de unii dar și lucruri noi, pentru alții. Unii știu unele, alții știu altele, nu știm toți la fel și nimeni nu știe totul. BlogulBlog nu are menirea să învețe ci doar să informeze, să sugereze și să stimuleze, prin linkuri, studierea pe cont propriu a noțiunilor menționate. Americanul i-ar zice Digest. Din pagini își ia fiecare ce-l interesează dar nu sfătuiesc pe nimeni să ia ceva pe nemestecate, ci pe verificate. Nimeni nu este scutit de greșeli, deci nici eu.

.

Precizez că din asta nu urmăresc nici un beneficiu material.

.

Totul este împărțit pe Zile numerotate, probabil o Zi pe săptămână, sau mai rar, după caz; Ziua cuprinde, pe scurt, paginile noi, actualizările, adaosurile, zicala zilei, uneori ceva la ordinea zilei și caricatura sau desenul cu temă lingvistică. Fiecare nouă Zi este anunțată pe Forumul Românilor din Finlanda la pagina Finlandeza de zi cu zi

BlogulBlog

Ca să nu se supere minoritatea de 6%, dintr-o sută de cuvinte finlandeze, șase vor fi ”på det andra inhemska” (språket). Sådär även på svenska det fins någonting! Glumesc. Suedeza va fi pomenită de câte ori va fi nevoie, pentru unii, chiar plictisitor de des.

.

În plus, vezi și Ziua 0 (Ziua zero) https://blogulblog.wordpress.com/2009/12/

de unde consider că trebuie să înceapă noii veniți pentru a putea înțelege mai bine postările / paginile următoare.

.

De  la 1 iulie 2012 BlogulBlog

este accesibil cu toate motoarele de căutare.

Cu motoarele de căutare mai sunt accesibile și conținuturile postărilor BloguluiBlog pe Forumul Românilor din Finlanda, sub forma anunțurilor noilor Zile.

.

Despre postări

Postările de tip Ziua, odată publicate, rămân neschimbate, în general.

În schimb, paginile tematice sunt într-o continuă actualizare; aproape fiecare pagină ar putea fi marcată cu semnul

Actualizările sunt menționate la Ziua respectivă. Pentru cei care au descărcat cândva unele pagini dar nu au urmărit actualizările, li se recomandă reîncărcarea periodică a paginilor.

.

.

Textele publicate de mine devin un bun public, Public Domain, pentru ele nu am nici o pretenție.

În marea lor majoritate sunt materialele mele proprii adunate de-a lungul zecilor de ani, altele sunt traduceri mai recente și foarte puține preluări directe.

Dacă preluările sunt din internet, adresa originalului însoțește materialul, dar

și la celelalte preluări, dacă sunt mai consistente, obișnuiesc să indic sursa.

Textele pot fi copiate, compilate, refăcute, chiar valorificate, dacă cineva găsește ceva util și demn de valorificat.

Desigur că mi-ar face plăcere, dacă le valorifică, să menționeze că provin de pe BlogulBlog dar, fiind chestie de gust, nu este chiar strict necesar.

Anton Pann: De prin lume adunate și înapoi la lume date.

.

Eşti liber să:                                                               Sinulla on vapaus:

partajezi cu alţii — dreptul de a copia, distribui şi transmite opera.              Jakaa — kopioida, levittää, näyttää ja esittää teosta

.

remixezidreptul de a adapta opera.                                     Remiksata — valmistaa muutettuja teoksia


.

.

EXCEPȚII

.

Mai întâi imaginile pe care le-am preluat și eu și le-am publicat fără permisiunea autorilor, cu bona fidefair use* în scop didactic și non-lucrativ. Preluarea lor de la mine și publicarea lor mai departe s-ar putea supune legii drepturilor de autor. Pentru ele se pot consulta și, eventual cita, direct sursele.

O altă excepție o constituie citatele largi din Iso suomen kielioppi sau din alte lucrări care sunt marcate cu un copyright sau măcar îl au menționat. Pentru ele se pot consulta și, eventual cita, direct sursele.

.

.

COMENTARII

.

Pentru că am reușit, în sfârșit, să obțin un plus de spațiu, deschid ușa comentariilor care pot fi făcute centralizat pe pagina asta, About – despre BlogulBlog’ indiferent de subiect. Aici se pot semnala scăpări, greșeli, inadvertențe pe care, reconsiderându-le, dacă este cazul le pot corecta rapid. Nu promit, însă, să mă ambalez în polemici de genul juupas, eipäs – ba da, ba nu. Eu le știu pe-ale mele și la vârsta mea nu mai oscilez.

.

.

*Utilizare cinstită

În legea dreptului de autor din Statele Unite ale Americii, noţiunea de utilizare cinstită (în engleză: fair use) se referă la posibilitatea de a folosi, în anumite condiţii, materiale protejate de această lege, fără să fie necesară obţinerea unei permisiuni din partea titularului drepturilor de autor. Prevederi similare apar şi în legislaţiile altor ţări. (Printre ele și Finlanda!)

În legislaţia americană pentru a evalua dacă utilizarea unui material protejat constituie utilizare cinstită sau nu, se au în vedere următorii patru factori:

  1. scopul şi natura utilizării, de exemplu dacă este o utilizare comercială sau dacă se face în scopuri educaţionale, fără profit;
  2. natura materialului protejat de drepturile de autor;
  3. cantitatea şi însemnătatea porţiunii utilizate în raport cu întreaga lucrare protejată;
  4. efectul utilizării asupra pieţei potenţiale a lucrării protejate sau asupra valorii acesteia.

.

Modul de întrebuințare – käyttöohje

ș  ț

.

BlogulBlog foloseste indicațiile ortografice cuprinse în DOOM2 adică folosește caracterele cu diacritice, ș și ț cu virgulă și nu cele cu sedilă (incorecte: ş, ţ), de asemenea folosește forma sunt și nu sînt.

.

Aici este cazul să informez următoarele despre o situație care se repetă în toate paginile și postările BloguluiBlog:

Pentru a ușura prelucrarea elementelor gramaticale, s-a făcut următoarea convenție internațională notându-se cu majuscule:

C înseamnă:  consoană

înseamnă:  vocală sau verb (după caz)

A înseamnă:  vocală deschisă, a sau ä

U înseamnă:  vocală rotunjită, u sau y

O înseamnă:  vocală rotunjită semideschisă, o sau ö

astfel putem scrie terminația cazului inesiv  -ssA = -ssa ori -ssä sau a cazului ilativ -n(Vn) = -n(vocală+n)

.

Pentru căutare.

Pentru a căuta un cuvânt sau o sintagmă de mai multe cuvinte în tot BlogulBlog se folosește fereastra de căutare care se găsește în josul coloanei din dreapta, deasupra arhivelor. Rezultatul poate fi sau negativ „Îmi pare rău, niciun post nu îndeplinește criteriile tale.” sau pozitiv, îți afișează o pagină continuă care cuprinde mai multe pagini sau postări unde se găsește ceea ce cauți. Pentru a găsi în pagina continuă afișată se folosește funcția navigatorului Ctrl+F care afișează, după caz, sau sus, sau jos, câte cuvinte a găsit; clickând sau pe „următorul” sau pe săgeata în jos le poți parcurge pe toate, pe rând. Unele navigatoare dau posibilitatea de a le selecta pe toate colorându-le.

Pentru a găsi ce cauți în BlogulBlog,

trebuie scris corect cu diacriticele convenite,

ă, î, â, ș, ț, (la nevoie le copiezi de aici).

Fără diacritice nu găsești cuvântul căutat!

.

Pentru căutare direct din Internet se folosește adresa:

https://blogulblog.wordpress.com/?s=xxxx                 unde xxxx este cuvântul căutat. 

.

Pentru copiere

Pentru copierea și salvarea întregii pagini se apasă simultan Ctrl+S, apoi pagina se salvează în format .htm care cuprinde tot ce este în pagină, imagini, tabele, etc.

Pentru copierea unui singur paragraf, se selectează paragraful și se copiază cu Ctrl+C după care se salvează într-un procesor de texte (vezi mai jos).

Pentru copierea doar a unui tabel se selectează cu mausul tabelul, de preferat de jos în sus, pornind o idee, un rând mai jos de tabel și continuând o idee, un rând mai sus de tabel astfel încât să fie cuprins tot tabelul cu formatele lui (care nu se văd!), apoi Ctrl+C pentru copiere și abia apoi se salvează într-un procesor de texte (tip Word, OpenOffice, WordPad, NotePad etc) cu Crtl+V sau cu Shift+insert. Cele mai multe tabele de pe BlogulBlog au câte un punct deasupra și un altul dedesubtului tabelului; se cade să fie și ele cuprinse la selectarea tabelului.

.

Mărimea textului

Mărimea textului paginii depinde mult de tipul de navigatorul folosit, nu este aceeași pentru toate navigatoarele. Uneori am vrea ca textul să fie mai mare și mai ușor de citit, de căutat. Atât textul paginii cât și textul ‚cuprinsului’ din partea dreaptă a ecranului se supun regulilor Windows-ului adică, Ctrl+semnul minus  (Ctrl+-) micșorează textul, Ctrl+semnul plus (Ctrl++), mărește textul, Ctrl+zero (Ctrl+0) aduce textul la normal. Pentru maus, Ctrl+rotița mausului înainte mărește textul, Ctrl+rotița mausului înapoi, micșorează textul. Revenirea la normal doar cu Ctrl+0.

.

În paginile cu vocabular, cel mai adesea, ordinea limbilor este următoarea (desigur, cu excepții!):

finlandeză ● română ■ suedeză ► altă limbă

.

Introdus  / lisätty 5.6.2010

Actualizat / päivitetty 7.7.2010

Actualizat / päivitetty 20.10.2010

Actualizat / päivitetty 15.12.2010

Actualizat / päivitetty 5.1.2011

Actualizat / päivitetty 29.1.2011

Actualizat / päivitetty 20.9.2013

Actualizat / päivitetty 30.11.2013

Actualizat / päivitetty 3.2.2015

Actualizat / päivitetty 3.2.2015

Actualizat / päivitetty 13.7.2017

 

 

.

90 comentarii »

  1. Felicitari! Asteptam continuarea!

    Comentariu de Andra-Andreia — 14/01/2010 @ 11:08

  2. Draga BB, trebuie sa ma inclin in fata ta si sa zic „Jos palaria!” sau „Hattu pois”, ca sa fiu mai pe langa tema data! De azi sunt „studenta” la cursul tau, daca imi permiti. Nu stiu cum de nu m-am ratacit pe aici pana acum, nu stiu cum faci tu de le stii pe toate astea care mie mi se par, dupa 10 ani de trude autodidacte de a invata limba asta „ca un balon alunecos” (!), departe de a fi intelese si aplicate corect de catre subsemnata. Dar daca tu spui ca odata inceput studiul, nu se termina niciodata, parca m-am mai linistit si o sa o iau usurel cu inceputul! O zi frumoasa!

    Comentariu de asacredeu — 17/07/2010 @ 06:38

    • Nu ți-am răspuns imediat pentru că am accesat blogul tău și m-am lăsat furat de tot cei ai pus acolo. Felicitări.

      Fii binevenită în rândul celor care urmăresc BlogulBlog. Mai întâi câteva remarci seci care îți vor mai tempera entuziasmul.

      Mă simt măgulit dar nu sunt cine-știe-ce specialist care trebuie crezut orbește. Am spus încă de la început că materialele postate trebuie doar să sugereze și nu să învețe. Odată sugerată ideea, presupune un studiu concret pe materiale tipărite sau pe alte surse, chiar umane. Sursele existente pe Internet au fost, în mare, frunzărite de mine. Nu este chiar totul demn de încredere. Acolo scrie cine vrea, iar tineretul finlandez, din păcate, nu prea le are cu finlandeza corectă. Pe vremuri, regula de aur a agențiilor de știri era ca știrea odată primită să fie verificată din cel puțin alte două surse înainte de a fi transmisă. N-ar strica nici aici aceeași regulă. O singură situație nu s-ar încadra în regulă: găselnițele mele din practica câtorva zeci de ani cu care lingviștii finlandezi s-ar putea să nu fie de acord. Astea pot fi luate doar cu titlu de inventar și probate în practică, dacă se potrivesc, am avut dreptate, dacă nu, nu.

      Kerran viel’,
      tervetuloa.

      Comentariu de blogulblog — 17/07/2010 @ 20:24

      • Kiitos!
        Am prins ideea, si oricum sunt un fel de mic Toma Necredinciosu’, nu din lipsa de consideratie fata de altii, ci din spirit de analiza, cam verific informatiile (deformatie de zodie). Acum, daca vorbim despre complicata (?!) limba finlandeza (pe care o stapanesc putin iar ea ma stapaneste pana la exasperare), am o oarecare idee adica atunci cand iti citesc posturile nu o iau chiar de la zero. Azi am rasfoit cu nerabdare cat mai multe, pana m-a luat ameteala, asadar am hotarat de comun acord cu mine insami sa o iau muncitoreste, de la ziua 0, si sa parcurg cu rabdare tot ce ai muncit tu aici. Si, cu permisiunea gazdei, am pus blogul tau pe Blogroll-ul meu. Sper ca nu te superi, nu?
        Pana una-alta, ma apuc de studiat blogulblog! O seara frumoasa! Ja hyvaa yota! (nu am caracterele fineze pe tastatura, anteeksi!)

        Comentariu de asacredeu — 17/07/2010 @ 21:18

        • Spor la treabă! Întreabă, dacă e de întrebat, poți semnala greșeli sau inadvertențe. Ținem legătura.

          Comentariu de blogulblog — 17/07/2010 @ 21:51

  3. mai povesteste BB…tu le spui asa de frumos !
    din aburi si esente de sauna am poposit aici.Odihnitor!
    kiitos.

    Comentariu de pure_morning — 01/09/2010 @ 21:11

    • Tervetuloa, fii binevenită pe BlogulBlog pure_morning!

      Am aflat că ai venit să ne vezi la noi acasă, cu bune, cu rele, așa cum se cade fiecărui colț de lume. Părțile frumoase le văd turiștii de cum pun piciorul undeva, cele mai puțin frumoase sunt știute doar de localnici. Am înțeles că ești entuziasmată de Finlanda și ai de ce. Seninătatea finezului, absența agitației, aerul transparent și cerul albastru sunt contagioase.

      Mă-ndemni să zic. Păi eu zic mereu, pagini sunt cam o sută iar postări (Zile) peste cincizeci. Ce tot zic este presărat prin ele. Un rezumat obiectiv despre finezi găsești în engleză [http://finland.fi/Public/default.aspx?contentid=160036&nodeid=41797&culture=en-US] iar bârfe despre ei pe pagina „Finlandezul şi Finlanda lui” unde ultima actualizare este „Despre firea finlandezului – adunate”. Toate cele relatate sunt trăite, sunt aspecte de viață și chiar dacă par puțin critice sau ironice, nu sunt spuse cu răutate. Are și Finlanda aplaudacii ei care sunt plătiți, stipendiați să scrie laudativ, nouă celorlalți ne rămâne restul. Una peste alta, n-am de ce să mă plâng. Unii forumiști s-a putea să fie de altă părere, dar eu vorbesc doar despre mine.

      Ca să zic ceva îmi trebuie un subiect, spune-mi despre ce vrei să zic. Propune subiectul sau întreabă ceva. Răspunsul îl dau, de obicei, sau pe BlogulBlog sau pe Forum. Spune-mi dacă vrei să ne corespondăm privat doar pe E-mail.

      PS
      Tot adun material pentru un subiect mai delicat „România – Finlanda, relații, asemănări și deosebiri” dar îl mai pritocesc.

      Comentariu de blogulblog — 02/09/2010 @ 09:11

  4. Bine te-am gasit BB!

    Imi dau seama ca ceea ce vad e putin,partea de suprafata a lucrurilor si instinctiv compar cu Romania.Pot altfel?Iti spun eu,nu pot.Ha!Am raspuns eu, in caz ca ai avea indoieli.
    Am citit ce ai scris pe blog,imi bag nasul si prin gramatica ta desi nu-i de el pe acolo.M-am amuzat de groelandeza ,m-am imbogatit cu ceva tiganeasca,sau sa zic rromani…
    Am vazut o scoala,o gradinita,am vazut copii prin curtea scolii.As fi vrut sa inteleg ce spun.
    Cum e scoala aici?De ce e atat de laudat sistemul lor de invatamant?
    Stie un tanar dupa ce termina liceul (nu stiu ce forme de invatamant,clasificari ,sunt aici)incotro sa o ia?E suficient de documentat astfel incat sa poata sti destule despre specializarea pe care o va urma?
    Ma gandeam acum la o facultate, SNSPA,ca asta mi-a venit in minte.Am vorbit, ceva vreme in urma ,cu niste tinere.Eram si eu curioasa,toata clasa dadea admitere la SNSPA,practic ,ce fac dupa ce temina facultatea asta?
    N-am aflat.
    Am intarit insa gandurile mai vechi despre importanta unei diplome.Nu conteaza specializarea ,exista diploma universala,omul bun la toate si la nimic.La unii chiar merge,s-au repliat pe parcurs sau au avut o sansa la nascare(ursitori mai darnice,ha!) ,unii insa se pierd si nu inteleg cum s-a putut intampla cand in competiliie anterioare au fost exemplari.
    Corespondam cum vrei tu ca eu te ascult oricum,cu o mana in falca si cu ochii cat cepele.

    Aha!Material nou!
    Mai frate,da ce frig s-a facut!O sa fiu cea mai inhaimurata din toata tara asta!

    Comentariu de pure_morning — 02/09/2010 @ 22:25

    • Pure_morning mi-ai dat o temă grea despre o lecție la care am lipsit. Încerc să însăilez ceva, de-un cinci tot oi scoate.

      Am întârziat cu răspunsul pentru că, nefiind specialist în materie, aici se cere o documentare serioasă pentru tratarea subiectului. Preliminariile sunt strict necesare pentru înțelegerea particularităților poporului în speță și, implicit, a sistemului lor de învățământ. Preliminariile presupun linkuri la alte pagini ale blogului unde am mai pomenit ceva în temă, asta ca să nu fiu nevoit să mă repet. Pentru că la comentariile BloguluiBlog nu pot pune imagini, cred că locul cel mai potrivit pentru răspuns ar fi o completare a paginii „Alfabetizarea, școala primară – kansankoulu” unde am schițat deja ceva despre începuturile școlii. Textul va fi împănat cu ‚finisme’ dar va fi ușor de înțeles.

      Cred că în toată lumea sistemele de învățământ sunt într-o continuă refacere, se caută sisteme noi și cum lobby-ul finez a reușit deplin, acum este la modă sistemul lor. Problema e simplă: în ziua de azi elevii știu mai mult decât profesorii lor, sau măcar așa au impresia. Rămân însă la ideea că fiecare popor trebuie să-și creeze propriul sistem adaptat particularităților naționale. Nu tot ce este de import este garantat utilizabil. Finezii și l-au creat și e bun pentru ei, pentru nevoile lor. Plecat din Finlanda, absolventul se poate izbi aiurea de porți închise.

      Cum nu sunt la curent, nu urmăresc evenimentele din România, nu știu ce ste SNSPA. Sistemul Național de Spa (băi)?

      Am aranjat eu ‚sus’ și săptămâna viitoare bagă căldură și la Vaasa.

      Comentariu de blogulblog — 05/09/2010 @ 12:26

    • Spuneam că mi-ai dat o temă grea despre o lecție la care am lipsit. Am încercat să însăilez ceva care apare pe pagina „Alfabetizarea, școala primară, școala în general” și anume în ultima parte. Este mult text în finlandeză dar ideile principale sunt și în română astfel, după fraza fineză poate fi o frază în românește. Linkuri către legea învățământului, etc. Spune-mi dacă ceva este neclar sau de lămurit. Spor la citit.

      Comentariu de blogulblog — 18/10/2010 @ 21:39

  5. http://www.snspa.ro/

    multumesc pentru raspuns.

    Off,ca nu ai aranjat si tu saptamana trecuta …Bucura-te si pentru mine de caldura aia…Am ajuns acasa si asa m-a cuprins o melancolieee !!!

    Comentariu de pure_morning — 06/09/2010 @ 14:59

  6. De multe ori ma intreb daca materialele astea atat de pretioase vor fi gasite de cei care au nevoie de ele.Le vor gasi poate si vor uita ca exista .
    Ma inspaimanta asta caci stiu ca ce scrii aici e munca ta,e seriozitatea si cuvantul tau de om valoros.
    Sau poate subestimez eu internetul si am o mai mare piosenie pentru carte,pentru hartie.
    E senzatia aia de atingere,cartea iti apartine,e un bun.As incadra-o chiar la imobilizari corporale.
    Stiu ca invartelile mele n-o sa aiba vreodata tangenta cu cercurile alea ale tale si ca mai si trancani vrute si nevrute cand deschid gura dar totusi imi iau inima in dinti si iti zic sa mai te gandesti la publicarea materialeleor.Ai atatea de spus!
    Si o faci intr-un mod atat de original,captezi interesul cititorului,il faci curios.
    Cate limbi stii tu BB?Stai sa numar..romana,franceza,finlandeza,suedeza..sa nu-mi spui ca stii si chineza ca mor aci!Ai zis de Beijing si de aia mi-a tresarit acum o idee.
    Calatorii …am vrut de atatea ori sa-ti strig „BB ,adu-mi si mie o poveste de pe-acolo !!”
    Am inceput sa trancani asa ca ma opresc.
    Imi dau seama ca si publicarea nu e un lucru asa de usor dar poate,poate..
    Ah,daca o sa te superi o sa ma faci zob caci am vazut ce taios poti fi!
    Si totusi ..scrie BB!

    Comentariu de pure_morning — 07/12/2010 @ 20:39

    • M-a impresionat entuziasmul tău dar s-o luăm ușurel, pe puncte.

      Deși am urmărit Forumul Românilor încă de la începuturile lui nu m-am înrolat pentru că atmosfera era prea încărcată, uneori mă mâncau buricele degetelor să dau replici dar m-am abținut cât am putut. Odată cu posibilitatea de a-mi face cunoscute românilor din Finlanda materialele acumulate, ca să nu se piardă, am găsit găzduire pe WordPress sub formă de blog. Pentru că, repet, materialele erau destinate exclusiv românilor din Finlanda care ar fi putu beneficia de ele, paginile și postările sunt blocate ca să nu poată fi accesate de oricine cu motoarele de căutare. Pot fi accesate doar titlurile pe care le tranfer pe Forum (tot ce este pe Forum poate fi accesat), titluri pe care le rumeg îndelung pentru a nu deranja pe nimeni. Altfel textele, în sine, sunt destul de îndrăznețe și s-ar putea să primesc și reproșuri, finezul este sensibil la ce spun străinii despre el. Textele nu-mi erau în intenție, ci doar gramatica, dar limba cere și cultura vorbitorilor așa că m-am aventurat și cu niște texte.

      De multe ori ma intreb daca materialele astea atat de pretioase vor fi gasite de cei care au nevoie de ele. Le vor gasi poate si vor uita ca exista. Ma inspaimanta asta caci stiu ca ce scrii aici e munca ta, e seriozitatea si cuvantul tau de om valoros.

      Nu. Cei care au nevoie de ele acum și aici le găsesc, dacă știu de unde să le caute, dar când WordPress o să mă dea afară, toate se vor șterge. Fac și eu ca marii poeți care-și aruncau la coș poeziile care nu le plăceau. Dacă cineva a avut de învățat ceva din astea și și le-a descărcat, foarte bine, este primul efect, al doilea efect ar fi exercițiile mele de a scrie românește ca să nu uit limba. Aici nu am cu cine vorbi, nu cunosc personal români din Finlanda. Om valoros zici? Cu chestia m-ai dat gata. Orice om e valoros în felul lui, nu-s mai valoros decât alții.

      Sau poate subestimez eu internetul si am o mai mare piosenie pentru carte, pentru hartie. E senzatia aia de atingere, cartea iti apartine, e un bun. As incadra-o chiar la imobilizari corporale.

      Sunt de aceeași părere, cartea și internetul sunt două lucruri diferite, uneori se completează dar nu se pot înlocui reciproc.

      Stiu ca invartelile mele n-o sa aiba vreodata tangenta cu cercurile alea ale tale si ca mai si trancani vrute si nevrute cand deschid gura dar totusi imi iau inima in dinti si iti zic sa mai te gandesti la publicarea materialeleor. Ai atatea de spus! Si o faci intr-un mod atat de original, captezi interesul cititorului, il faci curios.

      Când am pomenit de cercuri mă refeream la o singură persoană care a funcționat unde a funcționat și a avut funcția pe care a avut-o. Eu pe-acolo nu aveam treabă. Mai apoi îndemnul de a publica ceva. Ce? Textele mele nu-mi par să aibă valoare artistică, sunt brute, necizelate, poate unora le plac, poate altora nu. Unele mie-mi par extemporale de clasa a V-a. Ţi-am spus că evit publicitatea pentru că pentru multe din afirmațiile mele mi-aș aprinde paie-n cap și tocmai asta nu vreau. Şi-apoi unde să le public? Finlandezii le cunosc pe viu, n-au nevoie de texte scrise. Sunt, hai să le zicem, niște materiale de uz intern, privesc realități pe care toți românii din Finlanda le cunoaștem, le trăim, unii chiar ar zice că trebuie să le suporte. Eu sunt acomodat, slavă Domnului, nu mă plâng. Publicate în România? Glumești. Limba română pe care o știu eu nu mai este la modă azi, este greoaie, învechită, a fost înlocuită de noua limbă de lemn pe care eu nu o înțeleg. Pentru a nu impieta asupra relațiilor și așa destul de precare, dintre România și Finlanda textele ar trebui să fie laudative, să arate doar aspectele pe care le promovează finezii în străinătate, adică un fel de „să fie pe linie”.

      Cate limbi stii tu BB? Stai sa numar.. romana, franceza, finlandeza, suedeza..sa nu-mi spui ca stii si chineza ca mor aci! Ai zis de Beijing si de aia mi-a tresarit acum o idee.

      Nu te strădui să le numeri că nu le dai de cap. Poți pune pachetul principalelor limbi europene. Pentru altele despre care am idee vezi pagina Fraze uzuale în câteva limbi unde am selecționat doar limbile cu care am contribuit eu pentru că alții nu o făcuseră. Limbile de largă circulație erau deja complete, nu aveam eu de adăugat nimic.

      Calatorii …am vrut de atatea ori sa-ti strig “BB, adu-mi si mie o poveste de pe-acolo !!”

      De pe unde umblu sigur că aș avea de povestit, am și poze multe și video-uri dar le păstrez pentru casa de bătrâni. La vârsta mea, oamenii încep să se gândească. Îți doresc să călătorști și tu pe unde am fost eu și pe unde mai am de gând să mă duc. Am zis de chinezoiaca pentru colecție dar și vezi și fetițele de la pagina Grönlannin kielen astevaihtelutaulukko

      Am inceput sa trancani asa ca ma opresc.

      A-și spune părerile nu e trăncăneală, e chiar foarte frumos.

      Imi dau seama ca si publicarea nu e un lucru asa de usor dar poate, poate..

      Vezi comentariul de mai sus. Și mai treci pe la pagina About – Despre BlogulBlog.

      Ah, daca o sa te superi o sa ma faci zob caci am vazut ce taios poti fi!

      Şi încă n-ai văzut tot. Urlu doar dacă mă calcă cineva pe bătătură. De supărat n-am de ce să mă supăr.

      Si totusi ..scrie BB!

      Păi nu scriu?

      Comentariu de blogulblog — 07/12/2010 @ 22:52

  7. Am citit de cateva ori, hotarata sa gasesc argumente contra,insa rationamentul tau nu ma lasa si nu ma face decat sa pufnesc de ciuda caci nu-mi vin la indemana decat cele pro.
    Faptul ca mai mentionezi si posibilitatea stergerii spatiului asta atat de valoros ma intristeaza de-a binelea.
    Tu ai dreptate,iarta-ma,uneori firea navalnica iese la iveala oricat s-ar roda caracterele,personalitatile .Eu incerc sa-mi reprim entuziasmul asta de ”roman galagios” caci uneori imi dau seama ca-mi naucesc interlocutorii cu asta .
    Ma gandesc acum ,de pilda,cum se scriu istoriile .Ce dificil!
    Da,fiecare om e bun in ceea ce face,acolo la locul lui ,dar nu orice om e valoros.Un om valoros e altceva,e o acumulare extraordinara de experiente ,cunostinte din sfere diferite de activitate.Sa zic un om multilateral?
    Esti ca via care primavara isi scutura miresmele de floare ,vara isi aduna in boabe soarele ,ploi,crampei de curcubeie iar toamna se retrage ,esenta fina ,in sticlute mici.
    Nu ai nevoie de laude,stiu,nu ma certa,astea sunt doar vorbele mele.Nu numai eu te-am recunoscut in caracterizarea mea.Ai vazut!
    M-ai naucit cu limbile alea!Si asa din lista mea omisesem engleza !
    Fetitele ?Pai crezi ca nu le vazusem?Sunt tare nostime.Mi-au placut de atunci de cand le-am vazut prima oara .Costumatia lor si expresia fetei,luminoasa iti raman in minte.N-am indraznit insa sa te intreb nimic.Te intreb acum:ai fost si acolo?????
    Imi inchipui cate trebuie sa mai fie prin podul tau,poze ,amintiri,calatorii…Cu azilul ala ma naucesti ,eu am imaginea azilului de aici.Zi si tu ce ma mai infricosezi!
    Iti multumesc pentru ce-mi doresti numai ca orizontul meu e mult mai restrans iar dorintele dor uneori.Insa m-am acomodat cu asta,slava Domnului,si ceea ce-mi doresc e doar binele celor dragi ,celor pe care ii pretuiesc.
    Ma multumesc cu lumea privita prin ochii cui vrea sa o arate si altora si cu cate o evadare eveniment in care adun tot ce se poate,cunoastere cu pasul.
    Stii?Am adunat de pe acolo de pe campurile finlandeze niste seminte de flori uimitoare.N-am mai avut rabdare pana la primavara si le-am plantat intr-un ghiveci.Au iesit primele frunzulite!!!!

    Comentariu de pure_morning — 08/12/2010 @ 10:54

    • Nu știu cine a inventat în limba română sintagma ‚sentimental incorigibil’ pe care n-am înțeles-o niciodată. Cum adică, cine ar vrea să corijeze sentimentele altcuiva? Mi-a venit în minte acum pentru că te consider o sentimentală care nu are nevoie de corijare, rămâi așa cum ești pentru că îți stă bine, te caracterizează.

      Spui că ai văzut poza cu fetițele dar n-ai citi textul. Scriam că, vara trecută am fost acolo. Am fost cu vaporul în sudul insulei și pe toată coasta de vest. Vezi itinerariile armatorului Kristina Cruises. Aici pagina Islanda/Groenlanda. Am făcut aproape toate croazierele lor. Bun venit la următoarea croazieră!

      Limbile la care am contribuit îmi sunt cunoscute teoretic, nu înseamnă că le vorbesc fluent dar, în contact cu băștinașii, câteva cuvinte simple pot să leg.

      De ce crezi că te-am îndemnat să citești About – despre BlogulBlog? Pentru că acolo scrie că oricine poate prelua materialele mele, poate face ce vrea cu ele, fară ca să am vreo pretenție. Eu vin cu ideea, tu o îmbraci cu sentimente și o publici (fără să mă pomenești), mai întâi ca foileton zilnic în Răcnetul Carpaților la rubrica Un prieten din Finlanda îmi scrie și mai apoi, în funcție de audiență, le aduni într-un volum; astfel treaba se rezolvă amiabil, toate părțile sunt mulțumite. La nevoie îmi ceri poze despre diverse subiecte pe care le abordezi. Timp văd că ai (e și azi sărbătoare acolo, că la noi e Ziua Muzicii Finlandeze, ziua de naștere a lui Jean Sibelius, motiv de arborat drapelul național).

      Nu mi-ai spus impresiile de la recepție, la care n-ai ajuns, evident, din cauza întârzierii invitației. Madam Halonen o să se supere.

      PS
      Îmi vezi acolo adresa de internet?

      Comentariu de blogulblog — 08/12/2010 @ 12:16

      • Am citit si textul dar de sentimentala ce am fost,cu ochii la fetite ,nu m-am prins ca TU esti cel care a fost in Groenlanda.Mi-am mai pus eu unele intrebari si cu amintirile tale gasite prin debara dar mi-am temperat curiozitatea ca asa e frumos,cititorul trebuie sa se mai multumeasca si cu ce primeste.(Nu-ti garantez ca nu te voi iscodi ceva mai incolo.)
        Am vazut armatorul si imaginile alea de vis.Ti se taie respiratia numai cand privesti pozele dar sa vezi pe viu toate astea!Iar cand incepi sa desfaci din tainele civilizatiei unui popor te simti ca pe un teren virgin ,unde nu a mai calcat strain vreodata.Senzatia asta o am eu.He,he…un sentiment de Magellan.
        O sa ma uit pe unde umbli urmatoarea croaziera !!
        Cuvantul ala lung din care am retinut doar „punga” la sfarsit m-a amuzat grozav.

        Ca sa publici ceva ,ma refer la mine,trebuie sa ai multa indrazneala si de ce nu,curaj.Imi lipseste si una si alta.Am doar entuziasmul si inflacararea aia cand simti ca ai gasit terenul ala pretios,virgin ,pe care altul nu l-a banuit si nu l-ar afla vreodata.
        Si sa nu uitam si gramatica ,limba romana cu totul!Ma intreb din ce in ce mai des ,si la lucruri altadata simple,..”oare asta cum s-o mai scrie?

        Hai sa iti spun acum de receptie.Am adormit intr-un tarziu cu gandul la doamna Halonen,la covorul rosu,la femeile alea imbracate atat de sofisticat.Evident ca nu am mai auzit ceasul si am pierdut autobuzul.Asa ca am tras un galop pana la serviciu,de nu-ti spun!
        Ce sa-ti spun BB?
        Am vazut acolo o alta lume .Mi-au placut „Voimistelija Jani Tanskanen ja Taru Tanskanen”.Nu stiu cine sunt .A..si Laura Lepistö cu baiatul de langa ea.Unele sunt frumoase foc,altele un pic caraghioase in rochiile alea care nu li se potriveau.Am vazut ce au mancat,ce au baut…Oare ce au baut?Era un cazanel ca ala de tuica ,ha,ha..http://www.yle.fi/linnanjuhlat/2010/galleria.html,pag 16..acolo e glogi cumva?
        Am vazut multi cu medalii in piept.Erau si femei cu medalii in piept.Asa erau la noi veteranii de razboi.
        Sa stii ca am mers si am vazut si eu palatul ala!Un prieten a avut bunavointa sa ma duca acolo sa vad si eu.
        Mi s-a parut ciudat ca au aratat in direct totul,a fost transparenta totala.Poate si populatia percepe altfel evenimentele astea ,fata de ce e aici la noi, zic.La noi ar fi comentat ceva de genul „ia uite d-le,tara arde si astia se piaptana !”
        D-na Halonen mi se pare tare nostima,mai barbatoasa asa,dar avea un comportament firesc ,nu mi s-a parut a fi ceva regizat ,pus la cale dinainte.

        Unde sa vad adresa BB?Nu vad desi am ochelarii pe nas si as mai pune un rand daca as sti ca asta m-ar face mai dibace.

        Comentariu de pure_morning — 08/12/2010 @ 22:04

        • Uite ce mi-ați făcut! Tu și cu Așacredeu m-ați ținut de vorbă și-am rămas cu lecțiile nefăcute. Ce-o să zică lumea, că le-am înșelat așteptările. Nu știu, o să dau vina pe voi.

          Mai ai timp să pritocești ideea cu publicatul, o iei ușurel ci căteva idei mai simple care să aibă priză la public. Nu-ți taie nimeni capul dacă nu prinde.

          În vasul ăla e celebrul booli, un fel de punch fără alcool (asta ar mai lipsi, să picure cineva alcool la așa recepție!). Persoanele care se respectă au cu ele taskumatti (un fel de sticluță, nu rareori de argint, care pentru că se ținea prinsă sub jartea, era curbată ca să ia forma piciorului, sticluță din care, pe ascuns, se mai trage câte o dușcă să se mai învioreze atmosfera).

          Comentariu de blogulblog — 10/12/2010 @ 20:45

  8. Draga BB,
    Chiar daca nu am mai dat semne de viata pe-aici, nu inseamna ca am incetat de a ma „infrupta” din cunostintele pe care cu atata generozitate le impartasesti cu noi, mai putin stiutorii.
    Pure_morning are dreptate, esti o comoara care ar merita mai mult decat un spatiu pe wordpress, dar pana la urma daca asa simti tu ca e destul, asa faci.
    Eu continui sa ma imbogatesc, cand am timp, cu tot ce ne povestesti tu pe aici. Totusi, te roooooooog, spune-mi cum ai reusit sa devii atat de expert intr-o limba atat de …. altfel…. ?? Stii vreo vraja care m-ar putea ajuta??? eu inca dorm cu cartile de gramatica finlandeza la cap, mai „studiez” in fiecare zi cate un pic, dar cu cat ma adancesc in gramatici, cu atat mai imposibila mi se pare toata povestea asta cu terminatii la terminatii si partitive si ilative………. Glumesc (pe jumatate numai!)… acum ca vine Craciunul incerc sa invat cuvintele catorva cantecele: Joulupukki, joulupukki, valkoparta, vanha ukki,
    eikö taakka paina selkää? Käypä tänne, emme pelkää! si descopar o alta limba finlandeza decat cea invatata in carti, arhaisme, chestii, te las pe tine sa dezvolti capitolele astea. Pana una-alta, chiar daca tac, te urmaresc la fiecare postare pentru care iti multumesc!

    Comentariu de asacredeu — 08/12/2010 @ 15:55

    • Păi s-o luăm de la început. Era un motiv să-mi mulțumești dacă inventam eu limba asta frumoasă dar când am luat eu contact cu ea era deja inventată. Eu, cel mult, adun de ici, de colo, compilez cu ce adunasem mai demult și postez. Eu zic așa că spațiul găsit pe WordPress este ideal. De mulțumit, eu trebuie să-ți mulțumesc, ție și celor care mă urmăresc pentru încrederea acordată.

      Nu știu nici o formulă magică de învățat fineza, curiozitatea și zecile de ani de ‚ascultat’ limba. Profesia m-a obligat să vorbesc tot timpul. Şi interlocutorul și cei din jur te învață. Totu-i să fii receptiv. Curiozitatea legată de etimologia fiecărui cuvânt nou, de unde vine, cum sună în alte limbi (și asta te ajută mult, cunoașterea altor limbi străine). Despre gramatică mai c-aș zice că trebuie să ajute de pe fundal, să nu fie în prim plan; am zis pe undeva că vorbitul prea corect îi irită pe finezi, trebuie să faci aceleași greșeli pe care le fac ei, asfel greșelile trec neobservate și primești puncte; când faci alte greșeli, pe care nu le fac ei, pierzi puncte. Terminațiile trebui să-ți intre în sânge astfel încât să nu te gândești ce caz e ci cum sună bine.

      Când ai cu cine să te conversezi trebuie s-o faci fără reținere chiar făcând greșeli. Discuția se poate axa pe lucruri generale, comune ambelor limbi. Doar conversația despre realitățile românești trebuie să fie în românește; cred că este chiar dăunător să încerci să gășeti corepondente finlandeze unor noțiuni pur românești dar și invers și asta pentru că dacă găsești cuvântul corepunzător, construcția cu acel cuvânt în cele două limbi, extrem de rar se calchiază perfect în ambele limbi, cel mai adesea este diferită. Greșeala cea mai mare să construiești fraza finlandeză după modelul românesc, altfel spus gândită în românește și tradusă cuvânt cu cuvânt în finlandeză.

      Comentariu de blogulblog — 10/12/2010 @ 20:44

  9. Da, corectarea altora, in ceea ce ei percep drept public este o problema in toate tarile nordice

    Comentariu de Andra — 14/12/2010 @ 10:49

  10. Vaaaaaaai, Draga BB, nu ma asteptam de la tine la asa exercitiu de scris cu stanga! Ce sa-ti spun, m-ai uns la inima, am savurat fiecare cuvintel care, cumva, a spus cat o mie de imagini (in genere se spune ca ar fi invers, o imagine face cat 1000 de cuvinte). Deci da, sunt de acord, desi fac parte din categoria de sex care ar trebui sa se simta lezata, eu nu pot decat sa zic: Da, Dom’le, chiar asa se intampla! Si nu numai acolo… dar acum ca m-ai pornit, sper sa-mi fac timp sa scriu si eu despre ceva ce ma macina la fiecare calatorie cu mijloacele de transport in comun de pe meleagurile mioritice. Pana atunci iti doresc numai bine, ai grija cu ce tuoksu te „invalui” cand iesi din casa si astept mai multe texte de-astea, sa mai simtim si noi, cei de departe, spiritul nordului!!!

    Comentariu de asacredeu — 15/12/2010 @ 10:50

    • Mulțumesc pentru aprecieri și pentru vot. Răspunsul pe aceeași pagină, în completare.

      Comentariu de blogulblog — 15/12/2010 @ 20:08

    • Dana, cele mai bune urări pentru un Crăciun vesel și fericit și pentru un An Nou și mai bun!
      La Mulți Ani!

      Comentariu de blogulblog — 21/12/2010 @ 12:52

      • La fel, la fel, samoin, BB!
        Să dea Domnul un Crăciun frumos şi un An Nou muuuuuuuuuuuuuuuult mai bun decât cel care se duce!
        O să ne cam lipseşti, dar noroc că am din urmă de citit posturile tale! şi am la gramatică de studiat in mica vacanţă dintre Crăciun si Anul nou….. timp să fie!
        Rauhallista Joulua!
        …………….. ah, am uitat, aici nu avem zapada……
        jollei Jouluna ole lunta, voiko Joulupukki tullakaan????

        Comentariu de asacredeu — 21/12/2010 @ 13:13

        • Aaa, despre zăpadă, păi la impozitele pe care le plătim, guvernul nostru iubit măcar zăpadă de Crăciun să ne asigure dacă de altele nu se poate ține de cuvânt. Dacă ne-nțelegem la preț, poate vă trimitem de vreo pârtie, două. ”jollei Jouluna ole lunta, voiko Joulupukki tullakaan????” Kaunisti kysytty. Onhan Joulupukki kokenut ukko sää kuin sää kelpaa hänelle, kunhan lapset ovat olleet kokovuoden kilttejä. Spor la studiat!

          Comentariu de blogulblog — 21/12/2010 @ 14:34

  11. Daca citeam materialul tau cu pretentiile musafirilor, inainte de a veni acolo ,cred ca nu mai aveam curaj sa intru in bucataria lor si sa fac revolutie.Caci afla ca revolutie am facut.
    Nu m-am gandit o clipa ca ar putea fi alergici la ceva.
    Am avut oarece dificultati cu identificarea ingredientelor care nu aveau poze pe ambalaje dar m-am descurcat,le-am luat prin testare,pe gustate,pe mirosite.Ma gandeam eu ca nu tin ceva insecticide prin dulapurile cu alimente.ha!Ce ar mai fi fost?
    Am reusit sa-i strang in jurul mesei si am „vorbit” prin aperitivele surpriza (ornate incat au crezut ca-s torturi) ,prajituri si alte feluri.Cred ca sunt un mim destoinic caci intelegeau ce spun.Ca mim am mai trisat un pic cu un englezism pe ici ,pe colo.
    Ei sunt foarte hotarati pe cartofi,am vazut, si de aceea am insistat pe varza ,ardei ,fasole…
    M-am uitat pe saitul cu bradutul ala de l-ai postat tu.Am gasit retete interesante dar nu vad daca are si posibilitatea de a da in engleza retetele alea.Nu prea ma pricep eu ,asta e.
    Ma gandeam si la unii oameni,la parfumul ala rusesc,la pilda transmisa.
    Mi-a trecut prin cap ca aici n-as realiza nimic cu asta,cred ca nici mirosul ala de țap de toamna nu m-ar razbuna pentru multele umilinte pe care le-am indurat in interactiunile astea cu colectivitatea.
    Drum bun in calatoriile tale BB!

    Comentariu de pure_morning — 17/12/2010 @ 11:58

    • De ce mă zgândări? Ce-ai cu mine? Ce rău ți-am făcut? De ce mă pui să-mi amintesc de ce-am făcut acum o mie de ani?

      Era pe vremea când nu se cuoșteau mofturile alimentare, toți mâncau ce le ofereai. La masă se invitase o echipă care nu ne-ar fi speriat dacă în componența ei n-ar fi fost o gospodină cu renume, versată, unsă cu toate alifiile, cum ar zice cineva și căreia tocmai îi apăruse o carte de bucate sofisticate. Atunci mi-a venit prima dată idea să spun că tocmai am lăcuit parchetul și, cum nu s-a uscat, trebuie să-i ducem la retaurant. Da, dar ce mă fac dacă sunt prins cu minciuna? Până la urmă am găsit.

      Odată așezați la masă le-am spus că bucătăreasa, care azi e liberă, a făcut pregătirile în ordinea prezentării dar, cum nu încăpeau în frigider, a folosit lada frigorifică astfel încât antreurile sunt la fund și desertul deasupra. Deci va trebui să începem cu desertul!

      S-au uitat oaspeții lung la mine, mă știau ei de șugubăț dar nici chiar așa. Şi-au zis, probabil, ce-o fi, o fi, oricum e ceva de mâncare.

      [Aici se cere o precizare. Așa cum în zilele noastre există frigidere etajate cu congelator încorporat, la noi există și frigidere etajate cu frigiderul sus și cu dulapul frigorific în partea de jos, adică între cele două etaje există o grilă cu fante reglabile, dacă sunt doar puțin deschise, în dulapul de jos ai o temperatură de cămară rece unde poți ține legume, zarzavaturi sau tot ce nu se ține de obicei în frigider; pe măsură ce deschizi fantele mai mult, temperatura scade și jos, iar dacă le deschizi de tot sau scoți grila, ai frigider și sus și jos. Sunt sigur că există și la voi dar nu știu cum îi zice. Ei bine, pe vremuri nu exista combinația asta, dar firma AEG inventase deja lada frigorifică, după modelul lăzii de congelare de azi, al cărui termostat plecând de la 0 și rotit spre dreapta făcea din ladă congelator, dar de la 0 rotit spre stânga avea două trepte de ladă frigorifică, rece și mai rece. De ex. berea se găsea doar la sticle care se vindeau cu lada de plastic cu tot de 6, 12, 24 de sticle. Lada frigorifică era ideală pentru păstrat berea la rece. Dacă tot am vorbit de frigidere, casele particulare aveau, cam ca la magazine, o cămară-frigider în care, pe tavan, era elementul de răcire iar agregatul era, să zicem, în garaj.]

      Dar să trecem mai departe.

      Pe masă a apărut un tort alb, ornat cu șprițul, decorat cu un soi de bezele, moi, colorate și cu diverse forme de jeleuri tot colorate. La tort am adus cafeaua și fructele, adică portocale, pentru că toată lumea le agreează. La tăiatul primei felii de tort au fost toți încântați de alternanța straturilor umpluturii. După ce au luat prima înghițitură, ne-au făcut cu ochiul și s-au prins în joc.

      [Tortul: Ai ghicit! Aperitiv! Blatul din miezul unui fel de pâine de casă, mare și pufoasă, care cred că încă se mai găsește și se vinde tăiată în sferturi, miez însiropat cu un lichid ușor picant pe bază de soia, umpluturile cu pateu de ficat de gâscă, mai deschis la culoare, alt strat cu pateu de ficat de porc, mai închis la culoare, un strat de pastă de măsline și unul cremă de morcovi și castraveți acrii cu gelatină, la mijloc un strat alb, ca și albul cu care era acoperit tortul, adică brânză de vaci fină bătută spuma ca frișca. Bezelele pentru ornat erau colorate cu vegetale, de morcov, spanac și nu mai știu ce. Jeleurile în forme erau din gelatină picantă colorată cu vin roșu sau coloranți vegetali. Cafeaua aburindă era un aperitiv, un tip de vermut mai amar, făcut în casă și macerat îndelung, din vin negru cu gențiană, pelin și sirop de fructe de pădure, puternic alcoolizat și prezentat în cafetieră. Portocalele, pentru care am dat exemplu primul cum se mănâncă, erau umplute pe jos cu salată de boeuf și se despicau ușor în două.]

      Prăjitură cu jeleu. [Compoziția de pâine umplută. Spre deosebire de kalakukko unde pâinea se coace odată cu umplutura ei, aici era pâine în formă, (pe vremea aia doar Fazer făcea pâine în formă și se vindea la Stockmann sau la Primula. Scobită, o parte din miez amestecat cu muștar făcut în casă din făină de muștar, pateu de ficat, ouă întregi fierte, crenvurști și castraveciori cornișon îndesați pe orizontală. Bine răcit, să nu de dezagrege când se taie, feliile se pun în forme de aspic și se toarnă deasupra aspic rece de oase / carne cu gelatină, doar cât să le îmbrace. Cu șprițul erau ornate pe deasupra ce ceva, nu mai mi-aduc aminte cu ce, (deh, vârsta!)]

      Au urmat carouri de plăcintă [câte trei sarmale cu costița lor afumată puse în foietaj și coapte rapid la cuptor, pudrate ușor cu făină în loc de zahăr pudră]. Despre friptură nu-mi mai aduc aminte cum a fost prezentată, dar oricum aproape de normal. La friptură s-a băut vin.

      Au urmat antreurile, sandvișuri cu icre, salam și brânză telemea cu cartofi fierți, o țuiculiță. [Sandviș: pe o felie de chec ușor însiropat (cozonacul sau panettone se înmoaie prea ușor), friscă bătută cu dulceață de căpșuni, arată ca niște icre roșii, (acum cred că ar ieși bine și cu kivi, chit că e verde, dar pe vremea aceea nu se știa de așa ceva), salam de biscuiți cu rahat și nuci, rețeta clasică, telemeaua, compoziție de nuga proaspătă făcută în casă din albuș de ou dar fără nuci, bine bătută și aerată se întărește cu găurele, tăiată în bucățele (acum cred că ar fi bună și compoziția de cremă de zahăr ars sau de crème brulée pentru că ouăle nu mai au gălbenușul așa galben; dezavantaj, lipsesc găurelele! Cartofii copți în coaje erau cu compoziția prăjiturii cartof (la Stockmann sus încă se mai găsește) serviți înveliți pe jumătate în staniol. Ţuiculița era sirop de arțar diluat, să nu fie prea dulce și ușor acoolizat].

      La sfârșit au întrebat, dai și cafea? Păi, zic n-ați băut-o la-nceput? Ne-am îndurat și i-am cinstit cu espresso de care beam și noi.

      ..ooOoo..

      Finezii mănâncă icrele doar prăjite! Ce oroare! Cum la o aniversare nu mai aveam ce să duc colegilor la servici, am zis să le facem niște icre bătute la modul românesc. Consoarta a zis că fără ceapă n-au nici un chichirez, dar nici să pui ceapă direct în ele nu se poate, că nu toți țin să le miroasă gura. Am decis pentru varianta, două vase, unul cu icrele bătute, altul cu maioneza de ceapă (poate nu mă crezi dar ceapa sau usturoiul bine mărunțite și bătute cu ulei, ca maioneza, se fac spumă!). Li s-a spus despre ce e vorba și urma ca fiecare să-și pună pe pâine câte un strat din fiecare; au gustat cu neîncredere din icre, de care mai apoi nu s-au atins, dar au stins într-o clipită toată maioneza de ceapă și culmea, au întrebat, nu cum se face ci când le mai aduc!

      Comentariu de blogulblog — 17/12/2010 @ 21:25

      • Azi e o zi cu soare BB!!
        Ce am cu tine?Ce rau mi-ai facut?
        Pai cam am…Nu mi-ai facut niciun rau doar ca m-ai vrajit si incantat cu povestirile tale.As sta sa te ascult la nesfarsit.Imi e ciuda ,ca din toate astea, sa culeaga doar igrijitoarele alea . Da-mi si mie !!!Höpö höpö !!(e o exclamatie de mirare,nu?)

        Ah,din cate spui aci vad ca te pricepi in draci si la bucatarie!
        Nu sunt o bucatareasa experimentata.Daca ai sti de cate ori n-am plans amarnic pe langa o prajitura esuata!Nu m-am descurajat insa si tot imi place sa incerc mereu cate ceva nou.Si ca si cand asta n-ar fi de ajuns ,ma pune necuratul sa incerc ceva nou atunci cand am musafiri ,sau de sarbatori cand totul trebuie sa fie perfect,nu?
        Ce spui tu acolo sunt numai sofisticareli rafinate ,demne de apreciarea acelei bucatarese experimentate.
        Stiu si eu de maioneza aia cu usturoi,eu am folosit-o foarte mult la salata cu ghebe sau manatarci .
        Icre prajite!!!De asemenea grozavie nici ca am auzit!
        Ma duc sa fac cumparaturile de sarbatori.Desi sunt atatea magazine ,pline,tot ne calcam in picioare la cozi ,printre rafturi.Atentia mea e furata din start de articolele de decor pentru iarna.Imi place sa stau si sa le admir indelung pe fiecare.Iti dai seama?Cineva si -a pus acolo toata imaginatia si visele!

        Comentariu de pure_morning — 19/12/2010 @ 11:11

        • ‚Azi e o zi cu soare BB!!’ Şi aici la fel doar că, în plus, ninge la ca televiziune!

          Hei, de fapt specialitatea mea este mâncatul bucatelor și nu pregătitul lor dar, cum vreau să știu toate lucrurile în amănunt, am idee și de cum se elaborează ele; doar că n-am să plâng niciodată că ceva n-a reușit, pentru că de execuție se ocupă emäntä, eu vin doar cu ideile. Îmi spune că în bucătărie nu e treabă pentru doi, pe mine mă cheamă doar dacă are nevoie de vre-un vas de pe raftul de sus. Un proverb finez zice: „mitä useampi kokki, sitä huonompi keitto / soppa” – cu cât sunt mai mulți bucătari cu atât iese mai proastă ciorba / supa, echivalentul celui românesc, copilul cu șapte moașe moare cu buricu’ netăiat.

          Sigur că are și ea idei bune. Cândva, pe vremuri, erau mai frecvente ofertele cu adevărat avantajoase. Mi-aduc aminte că odată au fost pui de crescătorie la un preț incredibil. (O fi fost molimă la crescătorie?) A decis să cumpărăm cam cât să fierbem în două oale cu presiune, carnea dezosată, tocată și porționată a fost plasată în congelator ca, mai târziu, să îmbunătățească gustul chifteluțelor. S-or fi mirat vecinii de la ce chef au rezultat atâtea oase la gunoi. Pentru că trebuie să știi obiceiul clasic al finezilor de a comenta, urmărind gunoaiele, ce-au mai cumpărat vecinii, ce mai mănâncă ei. Regula în vigoare este să arunci gunoiul în pungi de plastic legate strâns, nu doar pentru ca să nu se împrăștie gunoiul cât pentru a-i dezobișnui pe vecini de curiozitate.

          Ehe, o altă idee genială a fost cu merele. Merele nemțești și cele poloneze se vindeau cu lădița de 5 sau de 10 kile la 95 de penni kilul, echivalentul a cam 15 eurocenți. (Ce vremuri!) O marcă avea 100 de penni. Storcătorul nostru de fructe este foarte pretențios, ca să nu se înfunde, fructele tebuie curățate conștiincios de coajă, scoasă capsula semințelor astfel încât sucul să rezulte exclusiv din pulpa fructului. Dintr-o lădiță de mere mai și frumoase nu se arunca prea mult, ieșea o damigeană de must de mere iar pulpa rezultată după stoarcere era în cantitate considerabilă. A zis consoarta că n-o aruncă pentru că are un gând. Amestecată în părți egale cu carne tocată au rezultat niște chifteluțe carno-vegetariene care n-au fost prăjite ci, dietetic, coapte pe tavă în cuptor. Cantitatea de probă a ajuns pentru două tăvi și urmau să ajungă în congelator dar congelatorul n-a avut noroc. Prima tavă am „degustat-o” să vedem ce gust au calde, pe cea de a doua am „degustat-o” să vedem ce gust au reci. Chifteluțele au primit aprobarea și au fost cuprinse în nomenclator. Doar că merele nu sunt toate la fel, dacă sucul iese bun, pulpa poate fi fadă și nu merită să strici carnea degeaba.

          Cu clătitele a fost și mai și. Mi-a zis hai să-ți fac clătite, n-a zis hai să facem clătite pentru că eu n-aș fi avut nicio contribuție. A vrut doar să-mi arate ce știe. A pregătit amestecul, le-a prăjit pe primele și-a zis să nu le las să se răcească. Ea a gustat una care nu ieșise prea fățoasă, eu m-am ocupat de restul, cu diverse dulcețuri din care mai are omul prin casă, cu magiun de prune rămas de la joulutähti, cu zahăr, mă rog, pe rând cu toate condimentele. Cred că a mai gustat și ea una dar eu a trebuit să le mănânc pe toate până la ultima. Şi la oamenii care se cunosc bine tot mai sunt niște colțișoare nedezvăluite. De câte ori făcea clătite ea le gusta iar eu mă chinuiam să le termin. Fiecare gândea în felul lui. Ea: nu pot să fac mai puține că văd că, de mâncat, le mănâncă; să nu mă creadă zgârcită; vreau să fie mulțumit. Eu: nu pot să spun că sunt prea multe, poate că pe-aici asta e porția standard; să nu creadă că nu-mi plac; știe ea câte trebuie să facă; vreau să fie mulțumită. Până-ntr-o zi când am îndrăznit să zic, da să facem doar patru? Au ieșit cam șase și toată lumea a fost mulțumită.

          ‚As sta sa te ascult la nesfarsit. Da-mi si mie.’ Ce-i al tău e pus deoparte!
          ‚Imi e ciuda ,ca din toate astea, sa culeaga doar igrijitoarele alea .’ Sărmanele îngrijitoare, la casa de bătrâni ele nici nu-și văd capul de treabă, crezi au timp de balivernele mele. M-aștept să mă asculte colocatarele care se dichisesc înainte de a coborî în sufragerie. Se vor dichisi și mai și. (În vreme tinereții lui Dichiseanu, câte-o româncă se lăuda că s-a ‚dichisit’!)

          La voi se prăjesc lapții peștelui, aici se prăjesc tot la fel icrele fără să fie scoase din pielița lor. Dacă se scot din pieliță, se mănâncă precum icrele negre, pe blini, un fel de clătite mici, cu smântână groasă sau crème fraîche și cu ceapă tocată.

          !!!Höpö höpö !!(e o exclamatie de mirare,nu?) Nu! E o exclamație de neîncredere. Ce tot vorbești? Vorbești prostii! Aiurea! Vine de la höperö – ușor țicnit; prostănac, nătâng, tont, fără minte, idiot, cretin, tâmpit; zăpăcit; ramolit, senil. Cuvine înrudite: höpö, höperys, höpelö, höppelö, höppänä sau verbele höpistä și höpöttää.
          Sinonime aprox.: hui hai, höpsis, höpö höpö, höpön höpön, lässyn lässyn, joutavia, hölyn pölyn, hölynpöly, pötypuhe, humpuuki sau mai modern blaa blaa blaa. Te mai poți inspira și de la pagina Ristiin rastiin – perechi celebre.

          Spor la cumpărături, nu cumpăra nimic ce n-o să-ți placă și la anu’!

          Comentariu de blogulblog — 19/12/2010 @ 14:30

  12. Priveste-ma,
    Eu sunt copacul care asteapta vantul calator
    Sa ii aduca vesti din tarile zapezii si-un umar cald,
    Sa poata plange-ncetisor:mi-e dor.

    Copac batran si gol in ochi porti primaveri
    Si fericiri ce astazi s-au transformat in ieri
    In ramurile tale ce-au fost odata vii
    Mai strangi acum si legeni
    Doar cuiburi reci,pustii.

    Prin anotimpuri treci s-un singur gand te bate
    De ce ti-au plecat puii spre tari mai inghetate
    Nu i-a purtat vazduhul pe nici o alta cale,
    N-au mai vrut nici caldura din cuiburile tale?

    Tresari si cuprinzi zarea ,caci parca auzi soapte
    E doar inchipuire sau vant de miaza-noapte?

    Alearga vant puternic caci stii ca intr-o zi
    Poteca de pe coasta pustie o vei gasi
    Ferit sa fie poate de lama de topor
    Uscat va fi copacul caci va muri de dor

    Nu ma-ntreba nimic
    Caci intrebarea doare
    Priveste-ma si atat ,eu sunt Copacul care…

    Comentariu de pure_morning — 18/12/2010 @ 16:56

    • Versuri nostalgice de la o Nostalgică sau să-i zic Sentimentală. Nu-s în stare să-ți răspund pe măsură, doar mă gândesc la ziua de mâine că iar răsare soarele. La noi ninge când trebuie, după ce s-a așezat zăpada e ger, cerul e senin și arde soarele (de la 9 la 3!). În Țara Pădurilor și a Lacurilor, din buturugile copacilor tăiați cresc mlădițe fragede. Așa e la noi!

      Comentariu de blogulblog — 18/12/2010 @ 21:32

      • Multumesc.
        N-am stiut unde sa-ti scriu in casuta de mai sus.Ti-am zis ca nu-s asa dibace.
        Are dreptate mare emäntä caci nici eu nu-s obisnuita sa ma impiedic de careva prin bucatarie.Poate ca e chestie de obisnuinta,nu stiu.
        Multe salutari emännän(scris bine?).Vad ca e tare grijulie cu modul sanatos de a pregati mancarea.
        N-am reusit sa iau retete de acolo desi am stat cu ochii pe mama casei .Erau in finlandeza toate.Am vazut modul de lucru dar nu stiu cantitatile.Ei au fost uimiti cand am facut blatul de tort,am reteta aia de pandispan ,e ca o crema,o spuma.Erau in stare sa mi-l manace asa,necopt,asa de incantati au fost.La crema am folosit ciocolata,frisca trufe si rom.Ce scumpa e acolo esenta de rom!!
        L-am ornat cu zorele din fata casei!!!!

        Esti tare hazliu BB!!M-am amuzat de nu-ti spun .Acum stiu sigur ca nu dormi in frac si cu joben pe cap.Lasa-ma sa mai rad un pic.

        Mi-am pus si eu intrebari de genul asta ,cand am venit acolo,ce or zice ei,ce zic eu ,dar s-a reglementat situatia cand ne-am mai dezmortit un pic emotiile si ne-am obisnuit fiecare cu prezenta fiecaruia.
        Am fost primita asa ,cu pas de defilare,si imbratisata (gandeam eu) ca pe Mao Tze-Dun (cand venea aici) si am sfarsit prin a vorbi fiecare pe limba lui .O nebunie.La plecare s-a lasat cu pupaturi.
        Am tinut seama tot timpul sa nu fiu o umbra prelinsa pe langa ziduri ,asa cum mi-ai zis,si am fost eu,doar eu.

        De magazine ce sa-ti zic?Nu stiu daca ai mai fost pe aici de sarbatori.Iti pot spune ca de luni incepe nebunia cumparaturilor.Toata lumea cumpara tot.Magazinele isi suplimenteaza consistent programele de lucru si ne invita:luati fratilot tot!
        Chiar ma gandeam sa-s prea multe dar se pare ca nu ajung.
        Eu nu cumpar decat alimente,strictul necesar pentru o perioada mai lunga ,pentru a evita acest calvar al cozilor interminabile,iar la Craciun ne intalnim tot neamul sa facem obiceiul ,barbar pentru multi,cu taiatul porcului ,cu sorici si tuiculita fiarta pe langa el.Tot neamul impropriu spus acum pentru ca fiecare a cam zburat care incotro.E primul Craciun mai greu pentru mine.
        Cadourile le-am luat deja si multe le-am facut chiar eu.

        Sa stii ca si acum se zice la o femeie mai aranjata ,bine imbracata ,dichisita.

        Asa e,aici se prajesc laptii.N-am incercat niciodata cu icrele dar imi inchipuiam ca sunt asa ,imprastiate prin toata tigaia.
        Icrele negre nu imi plac,am incercat o singura data la o masa data de furnizorii programului nostru de contabilitate.
        Nu indraznesc sa fac afirmatia asta decat aci ,spun tie.Iti dai seama ce calificative as primi!

        O saptamana frumoasa va doresc.

        Comentariu de pure_morning — 19/12/2010 @ 19:52

  13. Sarbatori fericite BB!
    La multi ani!

    Comentariu de pure_morning — 21/12/2010 @ 08:23

    • Cele mai bune urări pentru un Crăciun vesel și fericit și pentru un An Nou și mai bun!
      La Mulți Ani!

      Comentariu de blogulblog — 21/12/2010 @ 11:33

  14. La multi ani, cu sanatate, mult bine si cateva bucurii intense si neasteptate

    Comentariu de Andra-Andreia — 22/12/2010 @ 02:28

    • Așijderea – samaten! Nașterea Domnului cu bucurie și un An Nou și mai bun cu sănătate și împliniri alături de cei dragi! La Mulți Ani!

      Comentariu de blogulblog — 22/12/2010 @ 08:14

  15. hei taas! acusi ca a mai trecut un an, ma uit la bilantul tau si nu pot decat sa spun FELICITARI!
    Tine-o tot asa ca eu te citesc cu drag! si se vede ca mai sunt inca multi altii care o fac!

    Comentariu de asacredeu — 09/01/2011 @ 20:09

  16. Buna dimineata !

    Am vrut sa-ti raspund si eu la intrebarea ta referitoare la cum se pun pozele pe forum.N-am reusit pentru ca furnizorul meu de internet a avut cocoloase pe fir.
    Nu stiam ca nu se poate ,am crezut ca nu stiu,dar voiam sa-ti spun cum fac eu.
    Pun pozele pe facebook si apoi copiez de acolo si le pun pe forum.
    La mine e soare de primavara BB!
    Tu esti tot in iarna?

    Comentariu de pure_morning — 10/01/2011 @ 09:25

    • Mulțumesc, intenția contează. După cum vezi, posibilitățile abundă și forumiștii sar în ajutor, la nevoie. De Facebook eu nu mă ating, sunt arvunit 25 din 24 BloguluiBlog. (Ai, cum 25 din 24? Păi, mă scol cu o oră mai devreme!) La noi nu e soare, dar e bine, vorba poetului. Contractul cu iarna se respectă până de Paști. Și, stai că greul încă n-a venit.

      Comentariu de blogulblog — 10/01/2011 @ 13:10

  17. Cu o ora mai devreme?Ha,ha!!Eu cred ca tu nu dormi deloc.
    Sa ai o zi buna BB!

    Comentariu de pure_morning — 18/01/2011 @ 07:51

  18. comentariu la „Erään julkkiksen monologi”

    Exceleeeeeeeeeeeeent! De unde ai scos asta? otko kuuklaanut? tai mitä?
    Stii la ce ma duce cu gandul? nu vreau sa fiu rautacioasa (ba vreau!), dar zici ca e traducerea in fineza a unui monolog de-al drei europarlamentar „Fiica Presedintelui”….. in fine, nu stiu daca esti la curent cu perlele lingvistice ale domniei sale sau preocuparile similare celor ale personajului tau….
    pe de alta parte, din pacate, asta e „trendul” , pe chaturi si alte site-uri de genul asta asa se vorbeste, cred ca mai mult am inteles din textul postat de tine decat dintr-un text in romaneste, ca la noi se poarta rau de tot scrisul cu sh si tz etc etc, sicer, uneori te uiti si nu pricepi, daca nu esti „eshti” updated …..

    Comentariu de asacredeu — 28/01/2011 @ 16:37

    • N-ai observat că deasupra textului este tăietura din ziar – saksittu cu autorul Petter Sairanen. Despre România nu știu mai mult decât se publică în Finlanda. Că a venit iarna și la voi, mai bine acum decât la primăvară. Distracție plăcută! Hauskaa viikonloppua!

      Comentariu de blogulblog — 28/01/2011 @ 20:47

      • Ai dreptate…. nu am observat… m-am „napustit” pe text la provocarea ta de a incerca sa inteleg cat mai mult, si , grabita, am ramas acolo, fara sa mai iau aminte si la „saksittu”… anteeksi, anteeksi! Hauskaa viikonloppua sinullekin! (a-propos, cand voi intelege pe de-a-ntregul folosirea partitivului asta, din ale carui secrete mi-ai dezvaluit si tu aici, pe BlogulBlog, fac petrecere! esti invitatde onoare ! )

        Comentariu de asacredeu — 29/01/2011 @ 07:11

      • Dana dragă, îmi scrii „cand voi intelege pe de-a-ntregul folosirea partitivului asta”? De înțeles, niciodată! Finlandeza nu se învață, nu se înțelege, ea trebuie simțită, finlandezii o simt. Abia tunci când începi s-o simți, (cred că ești pe drumul cel bun) urechea ta îți va spune dacă folosești forma corectă sau greșită, formulările îți vor veni în minte în forma lor corectă de-a gata! Nu poți face pauză la fiecare două, trei cuvinte ca să verifici dacă e corect. Dacă te-ai fixat că partitivul este o problemă va continua să fie și când o să-l stăpânești. Nu neg că este un caz parșiv, un sac de situații eterogene adunate arbitrar dar peste adevăratele probleme ai să dai mai târziu, ai răbdare că le aduc pe rând.

        La paginile Trucuri pentru străinul vorbitor de finlandeză. și Întrebuințarea partitivului am introdus același text rezumat numit Ce NU e la partitiv! – Tot ce în românește NU ar putea primi precizarea ‚în general’! Testul simplu îți poate spune dacă folosești sau nu partitivul. Opusul lui ‚în general’ ar putea fi ‚ăsta’ sau subiect. En syö [ikinä] kurkkua [în general!]. Kurkku tekee vatsalleni pahaa. [Aici kurkku este subiectul și trebuie să fie la nominativ, chiar dacă este în general!]. Etkai laita kurkku [se joka on sinulla kädessä] salaattiin? Älä laita kurkkua minun salaattiin. [aici și în general și forma negativă].

        Vezi și link-ul

        JK
        Zici să viu la petrecere? Când? Unde?
        BB

        Comentariu de blogulblog — 29/01/2011 @ 18:36

      • BB draga, stiu ca fineza nu se invata, ci se simte, dar uite ca eu inca nu o simt asa cum trebuie, ma incapatanez sa „studiez” cu creionul in mana toate regulile astea ale limbii, ma ingrozesc lungile liste de exceptii (parca uneori regula e facuta pentru o „minoritate” si majoritatea nu se supune ei!) si stau si despic firul in patru (nici nu stii cat timp petrec eu cu blogul tau!!!! si cu cartile pe care le-am adunat in timp). in loc sa pun mana sa citesc mai mult in fineza, sa vad filme, etc, sa imi iau informatia din limba vorbita, nu din manuale (aici tu ma ajuti iar, in primul rand ca explici adesea pe romaneste despre ce e vorba, in al doilea rand ca ai exemple din real life). Uite, o sa imi iau inima in dinti sa incerc sa citesc o carte, si daca o termin in viata asta, se cheama ca am facut primul pas.
        Cat despre petrecere: intrebi cand? pai nu am zis? cand ma imprietenesc cu partitivul. unde? vedem noi, important e sa ajung la momentul acela care ofera motivatia.
        Ah, si inca ceva, felicitari pentru ideea de a arata ce NU e la partitiv, uite, de-aia imi place sa invat cu tine! ca stii sa pui problema!

        Comentariu de asacredeu — 31/01/2011 @ 13:18

        • Eikä tässä vielä kaikki!

          Îți aduci aminte că „Limba finlandeză este un balon mare, lucios și alunecos care nu poate fi apucat de niciunde.” Toate situațiile se leagă între ele și le înțelegi mai bine când abordezi și celelalte capitole, verbul, frazeologia etc.

          Spui: … ma ingrozesc lungile liste de exceptii (parca uneori regula e facuta pentru o “minoritate” si majoritatea nu se supune ei!). Ai pus degetul pe rană! Exact asta a fost și constatarea noastră a studenților la cursuri. Aici încap amintirile. Pe vremea când am ajuns eu pe-aici erau puțini străini și cursurile erau organizate doar la Universitatea din Helsinki unde noi aveam statut de student în regulă. Deși stăpâneau materia cum se cuvine, profesorilor universitari care ne predau le lipsea experiența lucrului cu străinii, ei gândeau doar în finlandeză și nu pricepeau de ce noi gândim altfel; se rușinau că o regulă privește doar două, trei situații cu o sută de excepții în rest; ba chiar ne spuneau că, pentru moment, vom folosi o regulă provizorie (!). Cum adică? Ori suntem noi prea proști să-nțelegem regula adevărată sau ea nici nu există! Aveau, însă, justificări pentru fiecare excepție în parte. Pentru noi reieșea că excepțiile, deși și-ar fi găsit locul în altă parte, au fost înghesuite în jurul unei reguli cu care nu prea aveau nimic de-a face. Aici este și cazul partitivului. Noua gramatică, la care s-a lucrat câteva zeci de ani, este o bulibășeală curată.
          Învățământul pentru străini a progresat mult, au apărut manuale despre care nu știu cât de bune sunt, dar măcar există. Noi învățam după texte șapirografiate (șapirograful era o mașină de copiat, strămoșul xeroxului). Idea este: taci și sapă până dai de apă! Cu răbdarea treci marea! Când ai început să-ți dai drumul, să vorbești curgător, totul vine de la sine; asta e sigur!

          Una din situațiile multiple în care se folosește partitivul este foma negativă care ar cere precizarea românească „nici un, nici o”, „nicodată” sau „în general” (precizările astea trebuie spuse doar în gând!) En syö omenaa. Nu mănânc [nici un] măr [acum]. Nu mănânc [niciodată] măr. Nu mănânc [în general] măr/mere (aici pluralul mere, de-alde mere, de felul/categoria/soiul merelor, ceea ce se cheamă mere, ar fi chiar partitvul românesc!). În locul lui omena poți pune liha și traducerea are un înțeles și mai clar. De carnee (hai să ne jucăm și cu româna!) nu m-ating!

          Altă situație este întrebarea. Întrebările pot fi de două feluri:
          1. întrebare în care răspunul nu este sugerat de genul Mikä tämä on? Tämä on kalakukko. [guru personal îți explică ce este] Aici substantivul este subiect și este, deci, la nominativ. Mitä tämä on? (olisiko kalaa, olisiko äyriäisiä că nu seamănă nici cu una nici cu alta?). Onko tämä kalaa? (Este ăsta [oare] pește?Partitiv!). Cineva de-alături spune: Kyllä tämä on kalaa (este un soi de pește, nu-i știu numele, nu pot să-ți precizez – situația este foarte departe de concret, chit că vezi peștele. Partitiv!). Vânzătorul intervine: Tämä on arvokalaa (ăsta este un soi de pește / din soiurile de pește foarte apreciat(e) – situația este mai aproape de concret dar, dat fiiind că nu-i precizează numele, este încă vag. Partitiv!). Tämä on miekkakala. (Ăsta este pește-spadă. Aici nu mai încape îndoială. Nominativ!). În toate cele trei situații kala a fost subiect dar doar în ultima este la nominativ când ambele părți știu despre ce este vorba.

          2. întrebare în care răspunsul este sugerat și poate el fi pozitiv sau negativ de genul Onko Mikko kotona? Kyllä Mikko on kotona. Ei, Mikko ei ole kotona. Atât în forma pozitivă cât și în cea negativă Mikko este subiect, deci la nominativ. Situația se schimbă dacă numele gramatical, respectiv substantivul este complement (pentru finezi obiect). Onko sinulla toista korttia? Mai ai [oare] și alt card? Sigur că răspunsul este sugerat și poate fi și aici, da sau nu. Kyllä minulla on vielä toinen, tämä kortti. (Arătând concret cardul, deși aici este complement, (formularea cu minulla on), cuvântul kortti este la nominativ fiind concret, vizibil, și palpabil) Voi itku minulla ei ole toista korttia. Din păcate, nu mai am nici un alt card.

          Treaba cu cititul este o idee bună. Încearcă să înțelegi idea, nu te bloca la fiecare cuvânt neînțeles, treci mai departe și abia după terminarea frazei îți faci un rezumat din ce ai înțeles. Cuvintele rămase pe margine ți-ar putea da doar unele nuanțe în plus (esențiale pentri finezi dar mai puțin pentru a fi traduse!).

          Dacă-ți par utile precizările din ultimele două postări le-aș putea introduce în Ce NU este partitiv. Ce zici?

          Comentariu de blogulblog — 31/01/2011 @ 20:20

      • no niin arvasin, että tässä ei o vielä kaikki….. eikä koskaan lopu….. Kun yritän ymmärtää näitä, usein tulee mielille itsemurhan tekemisen! (älä ota minua vakavasti!) Gata , atat suomeksi, ca mi-e rusine de eventualele agramaticalitati pe care ti le-as putea dezvalui.! deja daca ma apuc sa imi analizez frazele de mai sus, sigur stau o ora pe ele (korjaamisen vuoksi)si ma invart in jurul cozii. Sa o iau pe rand de la coada la cap: da, cred ca sunt utile exemplele din ultimele postari pentru a fi introduse la „ce NU este la partitiv” (olet niin kiltti kun otat huomioon amatööriä!…). Asa, mai departe, eu am inceput sa ma vait despre partitiv ca deh, se pare ca e cum zici tu, bau-bau-ul strainilor, dar mai am eu muuuuuuuuuuuuuulte nelamuriri si lipsuri, asa ca dadeam vina pe sarmanul partitiv asa, ca mi-a venit la indemana in clipa aceea. Pe de alta parte, spui tu incurajator asa: „Când ai început să-ți dai drumul, să vorbești curgător, totul vine de la sine; asta e sigur!”. Apoi, BB draga, de dat drumul la vorba, asta s-a rezolvat demult, doar ca, desi turui destul de „sujuvasti”, stiu sigur cat de „agramata” sunt…. si ….. inca nu vine chiar totul de la sine. Ma fac inteleasa, inteleg, dar sunt nemultumita de mine ca nu „construiesc” frazele asa cum fac finezii, nu imi vin expresiile in forma corecta, sau ma poticnesc (in gand , ca pe gura deja le dau drumul sa curga) la gradarea consoanelor si alte delicatese lingvistice de-ale lor….. Cat despre scris, nu am curaj mai deloc…. vezi cat de greu m-ai „prins” sa imi dau in petic aici cu ceva randuri in fino-ugrica asta alambicata. Dar altfel frumoasa, nu? Oricum, eu merg inainte, mai ales cand am asa un exemplu ca tine care mai si da la altii ce stie el!!!
        P.S. A-propos de kalakukko si de guru personal: stiu ce e kalakukko si am si facut, daca vrei sa stii! In plus, fac in casa hapanleipä (Huom! Ei ruisleipä vaan, mutta hapanleipä!) ca la noi nu se gaseste decat ranskanleipä… Ia sa ma gandesc, mai fac Jansoninkiusaus, Karjalanpiirakka, pipareita – tietenkin si gata cu lauda de sine, ca nu miroase-a bine! vezi, daca nu pot sa ma laud cu fineza, ma laud cu bucataria… Cat despre guru personal, in privinta limbii nu ma poate „lumina” prea mult, el stie ca asa se zice si basta, ce partitive si alative ? Dar ajutorul principal vine prin faptul ca, de ceva ani, ma „obliga” sa vorbesc fineza! Te-am batut cam mult la cap azi, am avut o „fereastra” si uite cate am mai sporovait! Sa ai o seara frumoasa! Si multumesc pentru rabdare! (cum zici asta in fineza??)

        Comentariu de asacredeu — 01/02/2011 @ 14:48

        • Cum nu știu prea multe despre tine, este normal să greșesc în aprecierile mele. Nu știu ce știi sau ce nu știi. Nu-ți știu intențiile, înveți fineza de dragul lui sau pentru a te stabili vreodată aici. Este o mare diferență. Vorbitul în fineză acasă are părțile lui bune, ca exercițiu, dar și părțile lui mai puțin bune; în fața unor realități românești te obligă să le gândești în românește și să le traduci în fineză (tocmai asta nu-mi place, dar asta-i doar părerea mea), chit că nu există cuvintele corespunzătoare, trebuie sau să le inventezi sau să le adaptezi.

          Mai la toate cazurile gramaticale am încercat să dau exemple cu verbe care cer anume cazuri. Când o să vorbim despre verbe o să vedem că acealși verb poate cere diverse cazuri, după situație. Asta îngreunează păstrarea în minte a unor modele.
          Pentru că am pomenit de modele, pattern le-ar zice englezul, cred că ai putea să-ți faci o listă (dacă nu cumva o ai deja) de modele mnemotehnice, pentru că multe modele sunt [aproape] stabile, invariabile, sintagme frazeologice. Unele apar în listele mele de excepții, altele le culegi de ici, de colo.

          Cap de listă ar putea fi, de exemplu:
          kutsun sinut
          kielletty minulta (dar sallittu minulle) [ambele kielletty și sallittu au doi de l și doi de t.]
          suljettu käytöltä – utilizarea interzisă!
          suljettu kulkijoilta – inchis, interzis trecătorilor (aici dativul românesc i-ar surprinde pe străini, ei i-ar zice contra-dativ!, nu le dai ceva ci, mai curând le iei dreptul de a trece, asta și-n fineză și-n română)
          minun täyttyy – trebuie
          minua paleltaa, janottaa, nukuttaa [în ultimele două cuvinte în fața a doi de a, sunt doi de t dar și în primul cuvânt sunt două consoane cu aceeași valoare, lt, deci un al doilea t nu și-ar mai găsi locul, ar deveni ltt, ceea ce nu se poate.]
          tulen hulluksi – înnebunesc dar, mai curând, mă înnebunește.
          etc.

          Ai aici răspunsul la întrebarea ta: kiitos (subst.) – mulțumesc, mulțumire (subst.) față de kiitän (verb, I-a sg.) – mulțumesc [eu] (verb, I-a sg.). În fineză, față de română, ele merg, oarecum, încrucișate. Kiitos sinulle (ție ți se cuvine mulțumire adică subst., ție îți mulțumesc, verb) dar kiitän sinua (mulțumesc, verb, pe tine te acopăr de mulțumire, subst.; dacă n-ar avea alt sens în românește, ar putea fi pe tine te mulțumesc).
          Kiitos sinulle, suurkiitos sinulle dar kiitän sinua, joten kiitän kärsivällisyyttäsi.
          A nu se amesteca cu häntä kiitetään [hyvin rohkeaksi] – el este apreciat, lăudat [ca fiind foarte curajos], cu kiittävästi – foarte, extrem sau cu kiitettävä korkein arvosana, meritoriu, lăudabil, excelent.

          Fără să vreau să amestec suedeza care, la urma urmei s-ar putea să-ți fie absolut necesară dacă te stabilești pe-aici, zic în suedeză este chiar forma asta: Kiitos sinulle ● ție ți se cuvine mulțumire ■ tack ska’ du ha (mulțumire ai să ai)

          Nominativ vs partitiv. Compară-le și analizează-le singură.
          Tunnelma on rauhallinen.
          Tunnelma on rauhallinen ja välitön.
          Tunnelma on rauhallinen, mutta kyllä Saariselältä vauhtiakin löytyy.
          Peurojen polut näkyvät reittien varrella ja muutenkin tunnelma on rauhallinen.
          Pienen Kata Noi Beach -rannan tunnelma on rauhallinen.
          Matkustajat on pidetty hyvin tilanteen tasalla ja tunnelma on rauhallinen.
          .
          Tunnelma on rauhallista ja sieltä löytyy aitoja ihania romanialaisia.
          Tunnelma on rauhallista mutta silti villiä.

          Îmi spui: „Cat despre scris, nu am curaj mai deloc” Latinii ziceau: Qui scribit, bis legit. ♦ Ken / Joka kirjoittaa, lukee kahdesti. ♦ Cine scrie, citește de două ori. (Ken o formă învechită pentru cine). Scrisul ar trebui să meargă mână-n mână cu vorbitul pentru că scriind, ești nevoită să gândești cum se scrie. Pe mulți finezi dacă-i întrebi cum este corect un cuvânt, ei se gândesc, uneori cu voce tare, cum se scrie. Ortografia este un alt subiect spinos pentru că regulile ortografice fineze nu au nimic de-a face cu cele românești, ba chiar sunt contrare.

          Mai spui: „Apoi, BB draga, de dat drumul la vorba, asta s-a rezolvat demult”. După cum scrii, reiese că gândești românește și traduci. Este o fază peste care va trebui să treci atunci când vei vorbi curgător în mediu finez, despre realități fineze, având interlocutori exclusiv finezi. Abia atunci începi să gândești în fineză. Desigur, toate asta la timpul lor.
          Ai să observe că nu-ți „corectez” spusele pentru că eu aș spune altfel, important este să se înțeleagă. Aș interveni dacă ar fi o greșeală care ar schimba sensul.

          Numai bine, spor la învățat!

          Comentariu de blogulblog — 02/02/2011 @ 16:12

      • Tulen hulluksi, uite asta e o expresie care mi-e de mare folos! Asa cum de mare folos imi sunt toate exemplele de la tine, fie ca le culeg din postarile tale anterioare, fie ca le primesc (si ma simt onorata si rasfatata!) mura-n gura aici ca raspuns la nesfarsitul meu sir de intrebari. Dar te rog, spune-mi cum zici „Multumesc pentru rabdare”? Stiu kiitos ruoasta, kiitos avusta, etc dar asta cu rabdarea nu prea imi vine sa o „compun” asa cum m-ar invata dictionarul, parca suna aiurea….
        Ziceam ca nu prea am curaj la scris asa, de capul meu…. De scris, scriu, cand invat, simt nevoia sa pun si pe hartie ce citesc sau vad ca exemple, declinari, conjugari, etc.. Si simt ca altfel se fixeaza, macar o parte din ele.
        Ca nu ma corectezi, nu sunt de acord! Corecteaza-ma, ca e mare ajutor sa vad care e forma buna! Am trecut demult de faza de rusine, eu cer la toti care stiu mai mult ca mine sa imi arate unde gresesc, altfel ma culc pe o ureche ca am zis bine (uite, deja stiu ca in ce ti-am scris ultima data am facut niste greseli…. tulee mielille nu e prea …. academic, nu? ar fi tulee mieleen, cred… adica sigur!).
        Mai ai dreptate iarasi cand zici de ganditul in romana si adaptatul la fineza, asa e, dar din pacate bagajul meu de cunostinte s-a format aici, intai din carti (de genul Teach yourself finnish) apoi din conversatie acasa si in (prea)scurtele vizite in Finlanda cu amicii de acolo. Constat si eu cand vin de acolo, dupa 2-3 saptamani de vorbit numai fineza numai cu finezi, ca sunt mai „bogata” si mai „desteapta” din punct de vedere lingvistic.
        Eh, dar cel mai tare ai punctat cand ai scris „ambele kielletty și sallittu au doi de l și doi de t”, de ex. Asta cu doi de k,l, p, t, etc etc ma INNEBUNESTE (aici nu merge „tulla huluksi”, cum zici daca e tranzitiv???). E la ordinea zilei sa fac greseala asta, cand am 2 k, p, t sa zic unul si viceversa… voi voi….. (asta s-ar traduce unt unt….). Hai ca mi-am facut autocritica pentru azi, mai bine imi mai bag nasul in studii, ca am o tema de la tine, zici: „Nominativ vs partitiv. Compară-le și analizează-le singură.” – la prima vedere, m-ai bagat in ceata! asa ca ma apuc de despicat firicele in patru!! Numai bine si tie!

        Comentariu de asacredeu — 03/02/2011 @ 14:36

        • Hai să le luăm pe rând.
          Ziceam rândul trecut: Kiitos sinulle, suurkiitos sinulle dar kiitän sinua, joten kiitän kärsivällisyyttäsi. Răbdare (să suporți, altfel maltti – calitatea de a fi răbdător) – kärsivällisyys. Este chestie de gust, sau de situație, dacă folosești kiitos sau (minä) kiitän. Eu ți-am spus cum spun eu, kiitän kärsivällisyyttäsi. Formula curentă este, totuși, kiitos kärsivällisyydestä[si].

          Despre scris cineva spunea că totul este să te apuci de scris, scrii cum îți vine mai bine, chiar dacă observi că pe undeva lipsesc niște litere duble, nu te impacientezi pentru că, mai mult ca sigur, le găsești acolo unde n-ar trebui să fie, așa că, în medie, sunt toate (chiar dacă nu la locul lor!).

          Probail că folosești Word. Probabil că Word-ul tău are un kit pentru limba finlandeză (dacă nu-l are, ți-l procuri.) Alegând din bara de jos limba textului, suomi, nu mai poți face greșeli pentru că îți subliniază cuvintele asupra cărora îți atrage atenția. Este un exercițiu excelent de gândit. Vezi că n-am spus că sunt subliniate greșelile, cuvântul poate fi corect scris, dar Word îți propune niște variante (nu toate sunt chiar logice, mai sper că ultima versiune să fie mai bună, variantele mai vechi dădeau și niște forme terminate cu aaa care sunt imposibile în fineză, programul meu sare în ajutor când scriu de ex. eu vin sare și m-ntreabă vineri?). Într-o primă fază variantele oferite de Word te pun și mai rău în încurcătură pentru că mai multe ți se par corecte. Aici începe adevărata analiză, ce se lipește perfect și ce nu. Cu timpul, ajungi doar să vezi un cuvânt subliniat ca să-ți dai seama cum ar trebui să fie fără să mai vezi sugestiile Word-ului.

          Corectatul. Încă de la început (About – Despre BlogulBlog) am zis că nu e vorba de un curs. „BlogulBlog nu are menirea să învețe ci doar să informeze, să sugereze și să stimuleze, prin linkuri, studierea pe cont propriu a noțiunilor menționate. Americanul i-ar zice Digest. Din pagini își ia fiecare ce-l interesează …” Eu nu sunt profesor, nu sunt autoritate în materie de finlandeză; eu știu cum spun eu, nu oblig pe nimeni să spună ca mine. Versatilitatea limbii face ca același lucru să poată fi spus într-o infinitate de moduri, toate corecte (d-aia străinii spun că, ascultând limba, li se pare să nu se repetă niciun cuvânt). Felul cum formulezi, tiparele lingvistice pe care le folosești, expresiile favorite îți conturează un fel de a fi, fac parte din personalitatea ta. Tu nu poți îmbrăca personalitatea [lingvistică a] altuia, trebuie să ți-o formezi pe a ta.

          O inexactitate pe care am remarcat-o, fără să ți-o spun, ai remarrcat-o imediat și tu: „tulee mielille nu e prea …. academic, nu?[nu, de loc! mai întâi că mielille este alativ plural, singularul ar fi mielelle și mai apoi sintagma corectă ai găsit-o singură mieleen (ilativ: mihin tulee?)] ar fi tulee mieleen, cred… adica sigur!).” Exact asta e calea de urmat. Autocorectarea. Apropo: ilativ (in, în+lativ), alativ (á = lá+lativ), ablativ (ab+lativ; ab = de la), elativ (ex+lativ; ex – din), translativ (trans – purtat dintr-un loc în altul, transportat). La fel pentru cele cu -esiv.

          ambele kielletty și sallittu au doi de l și doi de t” Este o formulă mnemotehnică. Dacă te codești cum se scrie unul, te gândești la celălalt. Cum cuvintele fineze nu se leagă direct de suratele lor europene, de legat trebuie să le legi de ceva. Eu le leg de etimologie, de suedeză dar și de celelalte limbi pe care le vorbesc. N-o să crezi dar pikari din fineză e rudă cu boccale → bicchiere din italiană și cu pocal/bocal/pahar din română astfel pikari ● pocal, bocal; pahar fără picior ■ bägare; pokal; transformarea a urmat calea: în latina vulgară era bīcārium → germ. veche pikier, it. bicchiere, eng. pitcher (tot un vas dar de lut) → germ. veche behhāri → germ. Becher. (Așa că afirmația cum că pahar ar vieni din ung. pohár, scr. pehar e destul de aiurea! Şi acolo vine tot din latină.) Altă linie ar fi bocca (it.) – gură → boccale (it.) → gobelet (fr.) → Pokal (germ.) → pokal (sued.) dar și bägare (sued. veche bikari, bikare, bikar) (norv. veche bikarr) (b devine p) = pikari. Ai văzut ce simplu? Ai văzut cum limbile noastre sunt surori? Uite-așa nu mai poți să uiți cuvântul.

          Dacă tot tânjeai după critici, hai să-ți arăt vreo două exemple. Ambele arată că vorbim alături și ne-nțelegem vizavi. Adică despre gânditul în românește și tradusul în fineză. Odată și odată va trebui să le desparți și să accepți că într-o situație dată „așa spune finezu’” așa zic și eu, indiferent de cum sună în românește!
          1. „ma INNEBUNESTE (aici nu merge “tulla huluksi”[de ce să nu meargă?], cum zici daca e tranzitiv??? Ce-are tranzitivul românesc cu expresia consacrată fineză “tulla hulluksi” (sper că așa ai vrut să scrii cu doi de l, nu?). Nu se spune altfel. Disecată sintagma arată că ‚în situația dată devin nebun’, ce nu-i tot una cu ‚situația dată mă înnebunește’? Despre jocul i/e ajută, oarecum, pagina Când -i-ul final se schimbă în -e.
          Din textele BloguluiBlog poate că n-ai observat remarca mea cum că ce gândește românul dintr-un capăt, gândește finezu’ exact din capătul celălalt. Vezi Pekka și mingea lui. De exemplu românii proaspăt veniți folosesc peseydyn, care este înțeles de finezi și corespunde reflexivului românesc ‚mă spăl’ or finezu’ nu spune niciodată așa el kăy pesussa, suihkussa ba chiar saunassa cu sensul de ‚a se spăla’ chiar dacă nu s-a spălat, literal, în saună. Un glumeț ar spune chiar auto kävi saunassa, auto nu s-a dus singur ci a fost dus, a fost la spălătoria auto și nu în saună dar vorbind românește spunem cum se spune românește, vorbind finlandeză spunem cum spun ei, fără să le amestecăm, să le comparăm sau să le confruntăm. Ia gândește-te cum ar suna să traduci ad litteram ‚am făcut baie’. Ar zice finezu’ ce zici c-ai făcut? Cum ai putut s-o faci tu?

          2. voi voi….. (asta s-ar traduce unt unt….). E nostim dar neproductiv. Voi! Voi! ← (sued.) (interj) oj, oj oj; o, å; voj cu familia de cuvinte: voivottaa, voivotella – a se văicări; voivottelu, voivotus – văicăreală DAR SE ȚINE ÎNTR-UN SERTAR SEPARAT de voi ← din ostiacă kalanrasva, la finezi grăsime obținută din lapte, ba chiar, uneori, grăsime în general, cu familia de cuvinte voitelu – ungere; miruire; voidella – a unge (repetat). Voi a putut fi legat de unt o singură dată, prima dată, până când a fost înțeles și s-a creat o imagine finlandeză cu eticheta voi după care legătura cu româna se uită și, când se vorbește finlandeză se folosește exclusiv imaginea fineză cu eticheta ei, iar când se vorbește română se folosește imaginea română cu eticheta unt. Doar interpreții, tălmacii au nevoie de ambele, în paralel.

          Spor la treabă și hyvää pyhää!

          BB

          Comentariu de blogulblog — 05/02/2011 @ 13:53

  19. stai ca nu terminasem si am dat cu „enter’….
    deci, kiitos! m-ai inveselit! sa ai un weekend minunat!
    P.S.A venit si la noi iarna, sa stii.

    Comentariu de asacredeu — 28/01/2011 @ 16:39

  20. Multumesc, multumesc, multumesc!
    Anul viitor ma mut in Finlanda si blogul asta e EXACT ce-mi trebuie.
    Nici nu-mi vine sa cred ca l-am gasit!
    Revin cu un alt comentariu, ceva mai inteligent, cind mi-oi gasi cuvintele :).

    Comentariu de dana — 07/03/2011 @ 23:19

  21. Iarta-ma! Nu am mai dat semne de viata si mereu m-am gandit cand am trecut pe la Blogulblog ca trebuie sa-ti scriu dar uite ca e scurt tare timpul asta si ni-l petrecem cu lupta de zi cu zi……. Vroiam sa-ti multumesc pentru pagina dedicata Pastelui, e deosebit de folositoare si bine gandita! Ca multe din postarile tale, muncite si impartasite si noua!

    Comentariu de asacredeu — 27/04/2011 @ 16:01

    • Ehee, am simțit eu când ai trecut pe la BlogulBlog c-ai vrut să-mi scrii dar după ce am văzut minunățiile artistice de pe blogul tău mi-am zis că nu mai ai timp și de altele, ziua n-are mai mult de 24 de ore, doar dacă te scoli cu o oră mai devreme. 😉
      Mulțumesc pentru aprecierile paginii depre Paști, ea este doar o parte dintr-o pagină mult mai mare multilinguală, pentru care încă mai adun material. Una la fel este despre Crăciun, sper să fac din timp un rezumat pentru BlogulBlog.

      Comentariu de blogulblog — 28/04/2011 @ 21:26

  22. Dintr-alte tari ,de soare pline
    Pe unde-ati fost si voi straine
    Veniti ,dragi pasari ,inapoi
    Veniti cu bine!

    Bine ai revenit BB!
    Cum ti-au fost calatoriile?Ce ai mai vazut?
    Esti bine?

    Comentariu de pure_morning — 07/09/2011 @ 10:48

    • Bine (că) v-am găsit. (Forumul fiin acum pe un nou server). Abia am venit și plec iar că așa sunt eu, călător. N-am fost prea departe, pe-aici prin curte, prin Europa noastră dragă. Puține locuri au fost noi, pe cele mai multe le-am revăzut, dar acum din alt unghi, de pe mare, din croazieră. Acum o iau mai spre sud-est. Toate cele bune. BB

      Comentariu de blogulblog — 07/09/2011 @ 12:02

  23. Drum bun,tie,calatorule!Mergi sanatos !
    Daca ti-o fi loc de prisos prin tolba culege o poveste si pentru mine in drumul tau si pune-o intr-un coltisor.Cand vei avea un bob zabava si iti vei aminti de ea da-i drumul sa ii pot spune si eu ”buna dimineata !”

    pure_morning

    Comentariu de pure_morning — 07/09/2011 @ 12:40

  24. Buna sa-ti fie inima BB!

    O intrebare am si eu.In „Mittoja keittiössä” ,la acele echivalente dl- gr ,care e faina ?
    N-am fost in stare sa o gasesc.

    Pure

    Comentariu de pure_morning — 16/11/2011 @ 10:10

    • Hei Pure,
      Am văzut ce cocături faci și mi-a lăsat gura apă. Te faci că ai uitat să-i zici pe numele finlandez pentru că te-ai jenat. Asta e limba, n-ai ce-i face.

      Am refăcut și adăugat la pagina cu măsurile, acum pare mai aerisită, mai ușor de consultat.

      Finlandezul folosește cuvântul jauho, mai ales la plural jauhot, sau partitivul jauhoja pentru orice este praf. Pentru făină, numele generic este vehnäjauhot dacă este vorba de făină de grâu, cel mai adesea folosită de români dar mai puțin de scandinavi care preferă făina de secară – ruisjauhot sau de orz – ohrajauhot. În tabelul de sus le găsești pe rândurile al doilea și al treilea dar mai apar și în tabelul de mai jos.

      Făinurile au greutăți diferite după finețe. În România, pe vremuri, făinurile erau între o nulă (0) și trei nule (000). În finlandeză le zice karkea – grosieră, puolikarkea – semifină și hieno – fină. Spor la copt.
      S-auzim de bine!

      Comentariu de blogulblog — 16/11/2011 @ 13:53

  25. Hei,hei BB,

    Esti un bun psiholog,am remarcat de mult .
    Nu sunt un elev bun ,recunosc,si sigur ca ma jenez pentru asta.Si pe langa faptul ca invat greu mai si uit.Acum ,la varsta senectutii,cu ochelarii pe nas ma tot invart sa-i gasesc si asa ma necajesc!!!
    Multumesc pentru pagina aia, am dat fuga acasa cu gandul la ea,sa ma scoata din impas.
    Si acum,aici, e faina trei nule (000) si 450,650.

    Multumesc de urare ,am un spor atat de usor!
    Vin sarbatorile si ,iaca,vreau sa testez,sa-mi iasa totul perfect.Cu aiste bucurii pot si eu sa imi incant colindatorii.
    Aburii plapanzi si calduti duc cu ei soapte de ispite :
    ”veniti ,dragi pasari,inapoi
    veniti cu bine”

    Numai de bine BB,
    numai de bine

    Comentariu de pure_morning — 16/11/2011 @ 14:45

  26. Buna BB,
    Este evidenta valoarea blogului pe care-l faci, asa ca
    ma rezum numai in a-ti transmite foarte multe felicitari.
    Te rog sa nu te superi ca nu comentez in vreun fel Blogul
    dar esti atat de bun in ceea ce scrii incat eu nu am cuvinte
    sa mai adaug ceva.
    BB,am o problema cu link-ul:
    „https://blogulblog.wordpress.com/about-%E2%80%93-despre-blogulblog/”
    si anume ca primesc mesajul : „Îmi pare rau, niciun post nu îndeplineste criteriile tale.”
    Link-ul se activeaza dupa site-ul meu.
    Cu deosebita stima.

    Comentariu de Hostina — 01/12/2011 @ 17:58

    • Hei Hostina,
      Mulțumesc sincer pentru felicitări. Mă strădui cât pot să mă fac util. Problema recentă a fost cea menționată în avizul de pe About-despre-BlogulBlog adică WordPess s-a cam saturat cu paginile mele și bagă la arhivă pe cele mai puțin accesate. Îmi oferă contra cost pagina http://blogulblog pe care trebuie să mi-o fac singur, aici totul e mai simplu și de-a gata.
      Am corectat link-ul https://blogulblog.wordpress.com/about-%E2%80%93-despre-blogulblog/ unde %E2%80%93 era linie de dialog în loc de cratimă. Acum am scos-o și link-ul s-a corectat. Mulțumesc mult pentru sesizare.
      Cu aceleși urări de bine,
      BB

      Comentariu de blogulblog — 01/12/2011 @ 20:18

  27. Buna BB,

    Ce mai faci?
    Sa stii ca am descifrat si pregatit o multime de retete cu ajutorul masurilor si explicatiilor tale.Cu traducerile mi-a mai soptit o prietena dar masurile pe aici le lamuresc.
    Astazi mi-am propus sa fac piirakka.Sper sa-mi iasa bune.
    Cum e sarbatoare ,e timp pentru testari.Sunt curioasa sa incerc multe retete finlandeze.Am descoperit ,cu ajutorul prietenei de care ti-am zis,multe saituri in tema.Acum am vazut ,gatesc si finlandezele in draci!Si sunt pricepute frate,nu gluma!
    Gelatina pe care am cumparat-o de acolo e mult mai fina si mai buna decat cea de aici.Ma gandeam la crema aia cu trufe si rom…Cum se zice asta in finlandeza?Macar sa stiu la ce sa ma uit pe plic cand mai vin pe acolo.
    Aici e nor,ploua.Dupa temperaturi de vara si o seceta grea ,uite ca ploua.

    La multi ani daca esti Nicolae sau ai sarbatoriti .

    Pure

    Comentariu de pure_morning — 06/12/2011 @ 11:02

    • Bună Pure,
      Mă bucur să am vești bune de la tine, știu că ești în febra pregătirilor de Sărbători, mai e până la Crăciun dar sunt atâtea de făcut. Mă mai bucură și faptul că paginile mele pot fi utile, cea cu măsurile bucătăriei nordice, de exemplu. Rețete finlandeze se găsesc chiar pe toate gardurile! Nu e rețea de magazine alimentare să nu aibă rețetarele sale gratuite, care mai de care mai interesante. Finlandezul încearcă cele mai curioase combinații.
      Despre gelatină aș putea spune că a fost evitată un timp din cauza bolii vacii nebune, până când, după testări repetate, s-au convins că poate fi utilizată fără grijă.
      Despre crema „cu trufe și rom” nu știu. Tryffeli se numesc și ciupercile de pământ, trufele dar și trufele de ciocolată, moi și aromate, dar nu sunt cremă. Rom este rommi.
      Imi spui de piirakka. Doar piirakka nu spune multe pentru că este un termen general care are corespondent în suedeză de trei feluri: paj – plăcintă cu fructe sau cu carne; pirog – sărată, un soi de colțunaș, piroșcă; pastej – pateu. Dacă te referi la cele crețe karjalanpiirakka adică karelsk pirog (se), Karelian rice (potato) pasty (en), Karelische Pirogge (ge), pirojki carélien (fr), pizzetta careliana (it), piroșcă aperitiv careliană trebuie să știi că aici fiecare se laudă că știe să face „adevăratele” piroști, ca ale lor nu le reușește nimeni, așa că ai o concurență enormă. Trebuie respectată cu strictețe rețeta, amestecurile de făini de secară, umplerea lor fie cu orez, fie cu piureu de cartofi dar servite neapărat cu amestecul de unt și ou fiert; altfel nu au nici o valoare!
      Azi e Ziua Națională, nu uita să urmărești balul de la Curte, ultimul al actualei Președinte!
      S-auzim numai de bine
      BB

      Comentariu de blogulblog — 06/12/2011 @ 17:04

  28. Multumesc BB.Inteleg ca m-as descurca daca as vedea plicul cu denumirea caci sunt mari asemanari.
    Sa-ti spun!Cand eram acolo si trebaluiam prin bucatarie am avut nevoie de orez si tot cautam ,bombaneam ca nu gasesc rapid ce-mi trebuie.Imi place sa ma misc repede ,sa nu calc de doua ori intr-un loc si o data la mijloc!
    Asa.Si finlandezul,stapanul casei ,ma intreaba ce caut.Am inteles din priviri ,din gesturi.II raspund si eu in romaneste ca-mi trebuie orez.A luat orezul de la locul unde il tinea si mi l-a dat.M-am amuzat grozav.
    Ia uite,mi-am zis ,omul asta invata romaneste din gandurile mele,ca sa aflu in final ca suna cam ca in romana.
    Ce mi s-a parut hazliu a fost ca el imi povestea atatea desi stia ca habar n-am de finlandeza lor.

    Vai !M-ai ametit cu atatea preparate!Eu ziceam de alea crete,ca niste opincute.N-am mai facut pentru ca nu am gasit la magazinul din colt fainuri de care trebuie.Era doar faina alba.
    De necaz mi-am luat o amandina gata facuta si m-am cadorisit de Mos.
    Nu am unde urmari balul de la curte.Pe tv-ul meu nu se prind asemenea canale.

    Pregatirile le-am terminat,imi place sa fac din timp curatenia si toate cele ce tin de administrativ.Vreau sa-mi ramana de facut doar de-ale bucatarelii .De ce?Pentru ca in bucatarie nu trebuie sa fii presat,stresat de timp.Trebuie sa fii inspirat ,sa faci totul cu voie buna.Altminteri nu iese nimic.

    Vizionare placuta la Curte!

    Pure

    Comentariu de pure_morning — 06/12/2011 @ 19:52

  29. Buna dimineata BB!

    Ah !Ce usor e in bucatarie si ce greu printre verbele alea!
    De dragul retetelor,cu ajutorul paginilor tale,trebuie sa ma descurc,ma incurajez eu cu juma’ de gura.
    Ma descurc sigur.
    Pagina cu romana si finlandeza am revazut-o caci o citisem la vremea ei si mi-a placut.
    Multumesc de indrumari.
    Interesante retete si afla ca nu ma las pana nu fac si eu acea piirakka,fie ea si o slaba imitatie.Trebuie sa gasesc ingredientele toate.
    Am avut ocazia acolo sa gust din preparate traditionale gatite in casa,de bunica ,cocaturi,impletituri.Si bunicul se pricepe in bucatarie.E un pescar inversunat.

    Si azi e sarbatoare.
    Aici a iesit soarele.

    Sa ai o zi frumoasa.

    Pure

    Comentariu de pure_morning — 07/12/2011 @ 08:49

  30. Buna seara BB! Am dat peste blogul acesta, fiind indreptat de nevoia, dar si de dorinta de a invata limba finlandeza. Un inceput timid, dar sper ca il voi accelera pe cat de mult posibil, pentru ca asi dori sa incerc o escapada nordica, in infriguratul tinut Finlandez.

    Ziua 2 lipseste din postarile dvs, si ma gandeam daca mai puteti reposta acea zi.
    De asemenea mi-am permis sa va adaug si in blogroll-ul meu, sper ca nu este nici o problema.

    NdM

    Comentariu de neurondemedic — 22/03/2012 @ 23:09

    • Bună NdM!

      Da, este adevărat că ziua 2 lipsește. Asta pentru că am început cu Ziua 1 după care am considerat că ar fi fost utilă o zi 0, am renumerotat doar Ziua 1 ca ziua 0 și am continuat cu Ziua 3. Așa se explică lipsa Zilei 2.

      Sunteți binevenit pe „blog” dar tare mă tem că nu vă pot fi de mare folos. Așa cum ați citit, el se adresează, mai întâi, românilor din Finlanda care trăiesc în mijlocul finlandezilor, care au contact permanent cu limba, care știu deja ceva. Mai spuneam că „BlogulBlog nu are menirea să învețe ci doar să informeze, să sugereze și să stimuleze, prin linkuri, studierea pe cont propriu a noțiunilor menționate”. Nimeni nu este scutit de greșeli, deci nici eu, așa că nu trebuie luat de bun tot ce spun fără să fie verificat și din alte surse. Pe măsură ce avansăm cu Zilele, limba română se pierde treptat și totul este în finlandeză, lucru mai dificil pentru cei din afară.

      Nu evitați pagina „Linkuri utile” unde găsiți trimiteri spre pagini de Internet pentru cei ce studiază finlandeza. Am înțeles că sunteți din Cluj. Acolo există catedra de limbă finlandeză care v-ar putea fi utilă. Din „Bibliografie” cele mai multe titluri pot fi procurate, din păcate, doar din Finlanda.

      Cred că „infriguratul tinut Finlandez” este cam mult spus. Iernile nu-s mai aspre ca la Cluj, doar că sunt plictisitor de lungi, ziua e mai scurtă, doar câteva ore în toiul iernii (în funcție de latitudine). În plus iernile sunt însorite, cerul plumburiu este o raritate. Vara e scurtă, dar toridă. De ce? Păi dacă soarele arde zi și noapte, când să se mai răcorească?

      M-aș bucura să vă pot fi util, dacă aveți ceva nelămuriri cu BlogulBlog sau, în general, cu limba finlandeză.

      Spor la studiu!
      BB

      Comentariu de blogulblog — 23/03/2012 @ 02:27

  31. Sunt de-a dreptul coplesit de bogatia de informatii si de idei a blogului dumneavoastra. Lucrez in presa audiovizuala si una din pasiunile mele este turismul. Planific o deplasare in Finlanda, in luna mai 2013. Mi-ar face mare placere sa va cunosc, inainte de a va cunoaste.

    Comentariu de valentin tigau — 07/01/2013 @ 14:18

    • Vă mulțumesc pentru aprecieri și mă bucur că ați găsit ceva interesant din așa zisul BlogulBlog. Spun așa zisul pentru că nu este un blog propriu-zis, ci un spațiu în care pot expune românilor din Finlanda, în principal, teme despre dificila limbă finlandeză care se cere stăpânită într-un anume grad, înainte de obținerea cetățeniei finlandeze.
      Îndelungata experiență a vieții finlandeze mi-a permis să asezonez paginile seci de gramatică cu texte despre virtuțile și defectele oamenilor în mijlocul cărora trăim. Totul sine ira et studio.
      În altă ordine de idei și eu am pasiunea turismului și nu prea stau pe-acasă. Dacă vă anunțați sosirea, nu-i exclus să ne întâlnim.
      Despre viața românilor în Finlanda puteți consulta Forul Românilor, care pentru moment cam stagnează, dar postările mai vechi vă pot fi de folos ca să vă faceți o imagine cât de cât.

      Comentariu de blogulblog — 07/01/2013 @ 19:29

  32. Va multumesc pentru raspuns. Regasesc in frazarea dumneavoastra elementele discursului clasic al corifeilor limbii si literaturii romane din interbelic. Sincer, sunt uluit!
    Cred ca va trebui sa-mi fac timp sa parcurg cu atentie TOATE articolele din acest „blog”. Am pus ghilimele, pentru ca e mai mult decat atat. O seara placuta! As spera sa
    putem continua.

    Comentariu de valentin tigau — 07/01/2013 @ 20:38

  33. Buna ziua, BB. Zarurile au fost aruncate! Voi fi in Finlanda, pentru o saptamana, dupa 14.05.2013.
    Inca nu am reusit sa citesc TOTUL. Ma primiti asa nestiutor?

    Comentariu de valentin tigau — 22/01/2013 @ 12:59

    • Până-n mai mai e timp.

      Comentariu de blogulblog — 22/01/2013 @ 13:27

      • Buna seara. As vrea sa ma consult cu Dvs in privinta unei actiuni culturale, in mai, la Helsinki. Ideal ar fi sa va pot scrie detaliile intr- un email. Daca incuviintati, adresa mea este vtigau@gmail.com. Astept confirmarea. Numai bine!

        Comentariu de valentin tigau — 29/01/2013 @ 23:05

  34. Pentru acțiuni culturale v-o recomand călduros pe d-na Luminița Copadineanu de la Asociația Culturală Română – Helsinki – Romanialainen Kulttuuriyhdistys Ry
    acr_fi@yahoo.com
    Cu bine,
    BB

    Comentariu de blogulblog — 30/01/2013 @ 00:48

  35. Bună seara,

    Am fost două săptămâni în Finlanda, și deși nu am interacționat aproape deloc cu limba, aș avea întrebări în privința câtorva curiozități despre limba finlandeză. (Ca o prereîntâmpinare a sursei acestor curiozități, în câteva cuvinte, finlandeza mi se pare enorm de plăcută la auz). Aveți vreun e-mail pe care îl folosiți pentru „relații cu publicul” ? (Nu am găsit aici pe blogul vostru). Mulțumesc.

    Comentariu de titirez — 10/02/2013 @ 21:10

    • Hei,
      (spune finezu’ în chip de salut)

      Abia întors dintr-o călătorie mai lungă, mă grăbesc să vă răspund dar mai întâi vă mulțumesc pentru mesaj.

      BlogulBlog este blog doar cu numele pentru că este, în principal, un site destinat inițial românilor din Finlanda, ca să le ușureze studierea limbii finlandeze. Pentru „relațiile cu publicul” discuțiile sunt publice și se poartă fie pe BlogulBlog, așa cum v-ați adresat și dumneavoastră (pagina About – despre blogulblog), sau pe Forumul Românilor din Finlanda (http://www.romanians-fi.info/ro/index.php?option=com_wrapper&Itemid=8) la pagina Finlandeza de zi cu zi unde vă puteți spune părerea și impresiile despre Finlanda, despre limbă sau despre orice altceva care ar putea interesa comunitatea română de aici. Asta presupune să vă înregistrați și, odată înregistrat, puteți trimite și mesaje individuale oricărui forumist, mesaje care nu pot fi văzute de către ceilalți forumiști. Dar întrebări interesante despre limbă pot fi făcute publice, răspunsuri pot veni și de la alți forumiști, fiecare cu părerea lui.

      În cazul în care nu vreți să vă înregistrați pe Forum, puteți întreba pe BlogulBlog si, dacă răspunsul ar fi de interes general sau ar fi foarte larg, vă pot invita să-l citiți pe Forum chiar dacă nu sunteți înregistrat.

      Numai bine vă urează,
      BB

      Comentariu de blogulblog — 22/02/2013 @ 15:20

  36. Limbile reprezentative azi pentru anumite haplogrupri y-dna :
    Haplogrup A-masai;B-bosimana;C-eskimo-aleutina;D-papuasa;E-berbera din Malta;F-nu se cunoaste;G-georgiana;
    H-romanes;I-lapona;J-turcomana;K,L,M-
    nu le cunosc dar nu imi pasa;N-finlandeza;O,P,Q,S,T-nu le cunosc;
    un caz special este R unde avem de amintit doua haplogrupuri descendente
    uriase :R1a-rusa o consider cea reprezentativa ,iar pentru R1b-germana.
    A,B,C,D,E,F,G,H,I si piate J au fost la origine haplogrupuri de limbi aglutinant-izolante.Restul au fost flexionare sau „mixte”.Cele mai vechi sunt cele aglutinant-izolantele.Azi cele mai multe
    nu mai au caracter lingvistic exclusiv aglutinant-izolant.Au fost asimilate de
    caracterul flexionar sau de cel „mixt”.
    La noi maghiara,secuiasca veche ,gagauza si turco-tatara sunt limbi aglutinant-izolante cu numar mare sau foarte mare de vorbitori. Dar urme de limbi disparute au ramas in limba romana.De la migratorii turanici si poate
    de la vechi limbi locale(balcanice).
    Daca germana este o treime din termenii unei limbi vechi locale aglutinante poate ca ca si la noi…

    Comentariu de fain — 06/11/2014 @ 23:02

  37. Ma lasatzi sa postez o lista cu limbile reprezentative unor haplogrupuri y-dna
    ce au o anume legatura cu Europa ?
    Am incercat ieri si nu a fost postat.
    De ce ?

    Comentariu de fain — 07/11/2014 @ 10:22

  38. Imi cer iertare ! Poate nu am vazut bine aseara.Este postat acum ce nu am vazut
    si mai apare „observatia” de azi.Gresita.
    Fac o schimbare in mesajul de ieri :
    J-armeana (este corect).
    Gata ! Multumesc !
    ––-//–––––///–-
    Voi traiti acolo nu-i asa ?
    Aici se intampla un fel de „a privi fiecare
    inauntrul sau” .Ceva foarte rar la noi.
    Imi aduc aminte ca,in 1443(chiar in aceasta perioada din luna noiembrie)
    din pricina campaniei lui Janosz Hunyadi(Ioan Corvin) in Balcani oamenii
    au avut o asemenea stare de a se cerceta si … poate asa „neamul” lui mama si cel al tatalui meu au ajuns aici.

    Comentariu de fain — 07/11/2014 @ 10:44

  39. Aici se intampla un fel de “a privi fiecare
    inauntrul sau”-imi aduce aminte de o expresie slang-ti-au cazut ochii in gura,si privesti printre masele!dilema este-cine priveste?generand riposta:ce te priveste!
    fie ca gerul bobotezei sa crape toti microbii

    Comentariu de Fosila — 07/01/2015 @ 00:07

  40. […] About – despre blogulblog – adăugat […]

    Pingback de Ziua 204 | Blogulblog's Blog — 11/02/2015 @ 21:50

  41. […] About – despre BlogulBlog – mici […]

    Pingback de Ziua 217 | Blogulblog's Blog — 12/09/2015 @ 17:45

  42. Hei!

    Teen tutkimusta suomen -ine- ja kanssa-komitatiivien käytöstä, ja löysin tieni käsilläolevan blogin komitatiivia käsittelevälle sivulle. Valitettavasti en osaa sivuston lähdekieltä, mutta suomenkieliset tekstit ovat valaisevia. Erityisesti „Discuții și recapitulare” -osuudessa esitetty teoreettinen kuvaus on mielenkiintoinen -ine-sijan normatiivisen ohjailun näkökulmasta. Olisinkin hyvin kiinnostunut tietämään, mistä lähteestä teksti on lainattu. Se muistuttaa kovasti Osmo Ikolan näkemyksiä, mutta en löytänyt häneltä aivan vastaavaa katkelmaa. Osaisitteko auttaa?

    Ystävällisin terveisin,
    Maija Belliard
    tutkija, Tampereen yliopisto

    Comentariu de Maija Belliard — 11/02/2016 @ 10:26

    • Hei,

      Kyseessä oleva luku: Discuții și recapitulare.
      Ikola, Osmo: Nykysuomen käsikirja 2.painos, W+G, Helsinki 1986 ss 35-36

      aiheesta myöskin:
      http://scripta.kotus.fi/visk/etusivu.php
      http://scripta.kotus.fi/www/verkkojulkaisut/julk1/

      komitatiivi
      Komitatiivi on vajaakäyttöinen sija, jonka pääte on -ine- ja johon substantiivissa liittyy aina possessiivisuffiksi: Hän tuli paikalle pienine lapsine en. Päätteen i-aineksen ansiosta komitatiivimuoto on muodoltaan mutta ei välttämättä merkitykseltään monikollinen. (→ § 1264.)

      vajaakäyttöinen sija
      Vajaakäyttöinen sija on yhteisnimitys abessiiville, instruktiiville ja komitatiiville, joiden käyttöön liittyy rajoituksia. Abessiivi on ensisijaisesti MA-infinitiivin (tekemättä) ja instruktiivi puolestaan E-infinitiivin sija (tehden), vaikka muodot ovat mahdollisia nomineistakin. Instruktiivi- ja komitatiivisijaiset sanat sisältävät aina i-aineksen ja komitatiivi lisäksi substantiiveissa possessiivisuffiksin: korkein odotuksin, perheineni. Vajaakäyttöisiä sijoja esiintyy teksteissä vähän, ne ovat käytössä lähinnä tavan adverbiaaleissa; monet esiintymät ovat kiteytyneitä, esim. muitta mutkitta, niine hyvineen, paikoin. (→ § 1261–.) Myös morfologista akkusatiivia voi pitää vajaakäyttöisenä sijana, koska se koskee vain seitsemää sanaa eli persoonapronomineja ja interrogatiivista pronominia kuka.

      » § 58 Taivutustunnusten rakenne
      … ne komitatiivi; potentiaali …
      » § 81 Sijat ja sijapäätteet
      … Komitatiivi tuttu-i-ne, tuotte-i-ne- + POS -ine^(x) …
      » § 95 Mitä ja millaisia possessiivisuffiksit ovat?
      … muissakin CCV-päätteisissä sijoissa; essiivi ja komitatiivi ovat …
      » § 97 Substantiivi teko ja adjektiivi helppo mallitaivutuksina
      … Vain monikkomuotoisina esiintyvät instruktiivi ja komitatiivi, joista …
      » § 101 Demonstratiivipronominien taivutus
      … komitatiivi: niine hyvineen. Pronominien instruktiivimuodot ovat …
      » § 1223 Adverbiaalien sijat eli semanttiset sijat
      … Komitatiivi Instruktiivi Abessiivi …
      » § 1261 Abessiivin, instruktiivin ja komitatiivin rajoituksia
      … komitatiivi lisäksi substantiiveissa possessiivisuffiksin: korkein …
      » § 1448 Ensisijainen korrelaatti subjekti tai subjektimainen jäsen
      … korrelaatti on yleensä subjekti (e). Kun korrelaatti ja komitatiivi …
      » komitatiivi § 1264
      » § 82 päätteen liittyminen vartaloon
      » § 591 substantiivin adverbiaalimääritteessä, esim. äiti lapsineen
      » § 992 ’kanssa’-merkityksisessä adverbiaalissa
      » § 1261 leksikaalisia ja syntaktisia rajoituksia
      » § 1448 ja possessiivisuffiksin viittaussuhde

      Jakso „komitatiivi” esiintyy myös seuraavien hakusanojen alakohdissa
      possessiivisuffiksi » § 1264 pakollinen komitatiivi-ilmauksissa
      vajaakäyttöinen sija » § 1264 komitatiivi

      ja sitä on aikomusta käyttää oman sivun päivitykseen.

      Terveisin,
      BlogulBlog

      Comentariu de blogulblog — 12/02/2016 @ 02:16

      • Hei,

        kiitos lähdeviitteestä! Hyvin olin Ikolan tunnistanut. Olisikohan lähdeviitteet mahdollista merkitä myös sivustolle kohtiin, joissa lainattua materiaalia on käytetty?

        Jos olette päivittämässä sivustonne komitatiivikuvausta ja haluatte lisätä siihen tietoa myös merkityksistä, joissa komitatiivia nyky-yleiskielessä käytetään, voi materiaalina käyttää aiheesta tehtyä opinnäytetyötä Sirola, Maija 2008: „Komitatiivi nykysuomessa: sijan typologista ja areaalista taustaa sekä sen ilmaisemat merkitykset Helsingin Sanomien korpuksessa” (TaY, http://tampub.uta.fi/handle/10024/79650) asiaankuuluvine viitteineen. Aihetta laajentava väitöskirjani valmistuu myös toivon mukaan kuluvan vuoden aikana.

        Ystävällisin terveisin,
        Maija Belliard

        Comentariu de Maija Belliard — 12/02/2016 @ 08:52

        • Hei vielä uudelleen,

          satuin löytämään lähteen sille osalle lainaustanne, joka ei tule Ikolalta: E. A. Saarimaa 1967: Kielenopas (s. 173-174, 218-219). Toivoisin todella, että merkitsisitte lähteet käyttämiinne suoriin lainauksiin.

          Terveisin,
          Maija Belliard

          Comentariu de Maija Belliard — 10/05/2016 @ 17:15

      • Hei vielä,

        pyytäisin lisätarkennusta alkukeväästä tiedustelemaani lähdeviitteeseen. Ikola (1986: 35-36, 160) kattaa nimittäin vain osan sivuston tekstistä; „Asunto pianoineen” jne. -otsikon alla olevaa katkelmaa en ole sanatarkasti löytänyt yhdestäkään tavoittamastani Ikolasta (1986, 1991, 2001). Erityisesti kaipaisin lähdeviitettä komitatiivin attribuutteja koskeviin lainauksen kohtiin.

        Ystävällisin terveisin,
        Maija Belliard

        Comentariu de Maija Belliard — 09/05/2016 @ 09:36


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: