Blogulblog's Blog

Grönlannin kielen astevaihtelutaulukko

Grönlannin kielen astevaihtelutaulukko

.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Asta pentru comparație cu cel finlandez.

În timp ce finlandeza este o limbă sintetică, groelandeza este o limbă polisintetică.

.

Denumiri preferate de localnici:

Cuvintele eschimos și inuit crează confuzii, primul având și o conotație negativă de mâncător de carne crudă, de altfel o realitate, iar inuit este termen general, înseamnă om.

Grönlanti, grönlanniksi Kalaallit Nunaat, tanskaksi Grønland – românește Groenlanda

Omalla kielellään grönlantilainen sanoo olevansa kalaaleq eli grönlantilainen. Românește groelandez.

Grönlanti eli kalaallisut on kieli, jota puhutaan Grönlannissa. Se kuuluu eskimo-aleuttilaisen kielikunnan eskimokielten ryhmään ja tämän inuittikielten alaryhmään. Românește groenladeză. În grupa aleutină, menționată mai sus, întră și unele limbi siberiene considerate rude ale finlandezei.

(Estrid Janussen–Eva Jansson: Grönlannin kieli. 2000)

.

1)   g – kk : allagaq – allakkap – allakkat.

2)   l – ll : ukaleq – ukallip – ukallit.

3)         aaq : ullaaq – ullaap – ullaat.

4)         a : qavak – qavaap – qavaat.

5)         att : avataq – avattap – avattat.

6)         amm : ameq – ammip – ammit.

7)         ann : anaq – annap – annat.

8)         imm : imaq – immap – immat.

9)         iss : agiaq – agissap – agissat.

10)       ass : naaq – nassap – nassat.

11)       uss : ajuaq – ajussap – ajussat.

12)       ass : kanajoq – kanassup – kanassut.

13)  r – qq : meeraq – meeqqap – meeqqat.

14)  s – ts : nasaq – natsap – natsat.

15)  t – s : aallaat – aallaasip – aallaasit.

16)  ii – iinn : kiinaq – kiinnap – kiinnat.

17)       iss : niu – nissup – nissut.

18)       uutt : pituutaq – pituuttap – pituuttat.

19)       itt : timitaq – timittap – timittat.

20)       unng : sungaq – sunngap – sunngat.

21)       aatt : iperaataq – iperaattap – iperaattat.

22)  l q – rl : aleq – arlip – arlit.

23)  m q – rm : imeq – ermip – ermit.

24)  v q – rf : aaveq – aarfip – aarfit.

25)  v q – rr : iliveq – ilerrup – ilerrit (= ilerfip – ilerfit).

26)  m q – rng: imeq – erngup – erngit.

27)  t q – qq : ateq – aqqip – aqqit.

28)  m k – mm : kamik – kammip – kammit.

29)       anng : kamik – kanngip – kanngit.

30)  l k – ll : qajalik – qajallip – qajallit.

31)  p q – qq : tupeq – toqqip – toqqit.

32)  p k – kk : qipik – qikkip – qikkit.

33)  m k – mm : umik – ummip – ummit.

34)  g – gg : nigaq – niggap – niggat.

35)       unn : igunaq – igunnap – igunnat.

36)       umm : isuma – isummap – isummat.

37)  q=k – ng : tarneq – tarningup – tarningit.

38)  n q – rng : itersineq – iterserngup – iterserngit.

39)       anng : iviangeq – ivianngip – ivianngit.

40)       aann : qajaq – qaannap – qaannat.

41)       inng : qingaq – qinngap – qinngat.

42)       amm : ujamik – ujammip – ujammit.

43)  l – ll : kalaaleq – kalaallip – kalaallit.

44)  – ff : tui – tuffip – tuffit.

45)  j – ts : tarajoq – taratsup – taratsut.

.

.

La pagina „Cuvintele abstracte finlandeze pot fi arătate” dădeam de exemplu ‚cuvântul’ pisiniarfimmukarusukkaluarpunga care înseamnă, în groelandeza de vest, ‚aș vrea să merg la magazin’. Cuvântul, care pare enorm de lung, se descompune după cum urmează:

pisi (a cumpăra)
niar (a avea intenția de)
fik (loc sau loc unde ai inteția să cumperi: magazinul)
mut (către sau în direcția)
kar (a merge)
usup (a vrea)
kaluar (condiționalul)
pu– (indicativ intranzitiv)
nga (persoana întâia singular: eu) (separat este uanga – eu).

.

(După Jean-Michel Huctin)

.

Ca să nu plece cititorul chiar cu gura uscată,

îi mai ofer câteva perle proaspăt achiziționate

la cursul rapid de groelandeză

ținut în Groenlanda și pe m/s Kristina Regina

între 25.7 și 5.8.2010.

.

(Examplele lui Michael Fortescue: West Greenlandic [Croom-Helms 1984], pp.313-316:)

.

ornikkusunneqarpoq ▬ ‘somebody wanted to approach him’

orninneqarusuppoq ▬ ‘he wanted to be approached’

aliikkusersuillammassuaanerartassagaluarpaalli ▬ ‘however, they will say that he is a great entertainer, but … (e.g. we know otherwise)’

ornissinnaanngilara ▬ ‘I can not come to him’

orninngissinnaavara ▬ ‘I can refrain from coming to him’

eqqaamasalersaarutaannaanngilaq ▬ ‘it is not just an account of memories’

aamaruutissarsiorfituaasoq ▬ ‘which is the only place for getting coal’

tusaanngitsuusaartuaannarsinnaanngivipputit ▬ ‘You simply cannot pretend not to be hearing all the time’

isiginnaartitsisartoqatigiit ▬ ‘theatre company’

annerulersinneqarsinnaasorinngikkaluarpakka ▬ ‘I don’t think they can be made any bigger, but …’

erseqqissaaffigineqartariaqarpugut ▬ ‘One must be able to hear exactly what we say’ [or rather: ‘we must have the matter explained’]

nannunniutikkuminartorujussuuvoq ▬ ‘He (a dog) is really good for catching bears with’

aliikkusersuillammassuaanerassagukku ▬ ‘if I should say that he is a great entertainer’

nuannaarutiginniffigisinnaasaa ▬ ‘(a day) from which he was able to derive pleasure’

atuakkiortunngortussaavutit ▬ ‘You  should [/ will] become a writer’

allattuiffissaaleqisarsimaqaanga ▬ ‘I was really short of note-books’

anigugassaajunnaangajalluinnarsimassagaluartut ▬ ‘(that) they must really almost have become unavoidable, but …’

aamaruutissarsiorfissarsiortutuaasoq ▬ ‘who is the only one looking for a place to look/prospect for coal’

ajunngilluinnaqqinnaarsimagaluassusersua! ▬ ‘it was without any blame at all!’

nalunaarasuartaatilioqatigiiffissualiulersaaleraluallaraminngooq-aasiit ▬ ‘it is told that they – as ever – set out eagerly planning only to build a telegraph equipment plant’

.

Se mai plânge cineva că finlandeza e grea?

.

Și ca bonus „Tatăl nostru” ▬ ”Isä meidän” spus de Ida în dialectul groenlandez estic.

http://www.youtube.com/watch?v=oWVyWUwsyno…feature=related

Wikipedia știe mai mult.

http://en.wikipedia.org/wiki/Greenlandic_language

.

Introdus  / lisätty 6.8.2010

Actualizat / päivitetty 21.1.2013

.

Anunțuri

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: