Blogulblog's Blog

Despre Pacea de Crăciun în Finlanda

.

MONEN suomalaisen joulu alkaa aattona puolenpäivän aikaan, kun Suomen Turku julistaa joulurauhan. Harva ehkä tietää, että näin hän liittyy vuosisatoja jatkunee­seen perinteeseen.

Turussa joulurauha on nimittäin ju­listettu aina 1300-luvun alusta. Ensimmäisen julistuksen arvellaan luetun jo 1320‑luvulla.

Sanotaan, että nykyisen joulurauhan teksti perustuisi Kristiina‑kuningattaren 1640‑luvun käskykirjeeseen.  Perinne alkoi siis 1300-luvulla ja kukoisti ennen kaikkea 1700-luvulla.

Julistuksen sanamuoto ja tilaisuuteen liittyvä muu oh­jelma on aikojen kuluessa vaihdellut, mutta ydinsano­ma on kuitenkin säilynyt sa­mana.

Samana on säilynyt myös keskiajalta periytyvä tapa lukea joulurauhan julistus ääneen. Muinoin se olikin välttämätöntä, sillä valtaosa kansasta oli lukutaidotonta. Ääneen lukemalla sanoma ja siihen liittyvät ohjeet voitiin selittää perin juurin ihmisil­le.

Itse asiassa nykyisinkin kansalaiset kuulevat paitsi julistuksen Kristuksen syn­tymästä myös käyttäytymisohjeita.

Niissä joulujuhlaa kehote­taan „asiaankuuluvalla hartaudella viettämään sekä muutoin hiljaisesti ja rau­hallisesti käyttäytymään”.

Vanhimmat sanasta sa­naan säilyneet määräykset joulurauhan julistamisesta ovat 1600-luvun loppupuo­lelta. Siinä turkulaisia keho­tettiin viettämään juhlaa suurella kunnioituksella se­kä välttämään „ylönsyömist, ylönjuomist, turhi waloi ia caickia muita Syndiä”.

Yksityiskohtaisia ohjeita joulurauhan kunnioittami­sesta annettiin juuri 1600-­luvulla, joka Ruotsin valta­kunnassa oli ankaran luteri­laisuuden aikaa. Ihmisten käyttäytymistä valvottiin tarkkaan.

Erityistä huolta kannettiin väkijuomien nauttimisesta. Viiniä, olutta ja paloviinaa ei saanut myydä jumalanpal­velusten aikana.

Alkoholia ei myöskään saanut anniskella iltaseitsemän jälkeen.

Ruotsin valtakunnassa, siis myös Suomessa, oli keski­ajalla voimassa lukuisia eril­lisrauhoja, joiden tarkoituk­sena oli rauhoittaa tärkeät juhlat ja tilanteet. Yksi niistä oli joulurauha, jonka aikana tehdyistä rikoksista rangais­tiin erityisen ankarasti. [kuninkaanrauha, käräjärauha ja naisrauha]

Joulurauhan rikkomisesta saattoi saada roimat sakot.

Esimerkiksi1600-luvun jäl­kipuolella alkoholin myynti­kiellon rikkomisesta joulu­na rapsahti 40 hopeamarkan (yli 200 euroa) sakot. Vielä 1830-luvulla lain määräämiä sakkoja korotettiin joulun aikana 40 hopeataalerilla eli jopa yli 300 eurolla.

Ruotsissa ja siihen kuuluneessa Suomessa joulurauha oli lakien mukaan voimassa 20 vuorokautta alkaen jouluaatosta ja päättyen nuutinpäivänä.

Joulurauha erillisrauhana poistui lainsäädännöstä vas­ta vuonna 1889.

Juhla. Ennen kuin joulurauha julistetaan Brinkkalan talon parvekkeelta paikalle saapunut väkijoukko laulaa Martti Lutherin 1520-luvulla säveltämän ja sanoitta­man virren Jumala ompi linnamme.

Virsi laulettiin kuitenkin ensi kerran vasta vuonna 1903. Se oli osa passiivista vastarintaa, joka oli suun­nattu venäläistämistoimia vastaan niin kutsutulla en­simmäisellä sortokaudella.

Maamme ja Porilaisten marssi olivat puolestaan tul­leet ohjelmaan jo 1890-luvulla, jolloin oli jo itämässä ajatus suomalaisista omana kansakuntana. Samaan ai­kaan emämaa Venäjä oli alkanut lähentää Suomen suu­riruhtinaskuntaa muuhun valtakuntaan, ja tämä tul­kittiin Suomessa venäläistämiseksi.

Joulurauhan Julistusta ei ole kuultu:

Suuren Pohjan sodan eli isonvihan aikana vuosina 1712–1721.

Emämaan vaihduttua Venäjäksi 1809: Luultavasti on ollut muutaman vuoden katkos.

Vuonna 1876: Tilaisuus järjestettiin kylmyyden takia Brinkka­lan talon sisällä vain raatimiehille. Tämä herätti tuohtumusta paikallisessa sanomalehdistössä.

Vuonna 1917: Joulun aikaan oli miliisien kapina. Venäläinen sotaväki sijoitti Brinkkalan talon parvekkeelle konekiväärin, eikä maistraatin sihteeri päässyt julistamaan joulurauhaa.

Talvisodan joulu 1939: Pelättiin Neuvostoliiton koneiden pommittavan väkijoukkoa.

Joulurauhan julistamisen perinne jatkuu Turussa, jossa julistus luetaan Vanhalla Suurtorilla kello 12. Turun julistus alkaa Jumala ompi linnamme -virrellä. Julistuksen lukee Turun kaupungin kansliapäällikkö Brinkkalan talon parvekkeelta. Tilaisuuden lopuksi lauletaan Maamme-laulu ja torvisoittokunta soittaa Porilaisten marssin.

Pentru mulți finlandezi, Crăciunul începe din amiaza ajunului când, la ora 12, la Turku se proclamă Pacea de Crăciun. Puțini știu, însă, că în felul acesta ei se alătură unei tradiții seculare.

Pacea de Crăciun a fost declarată pentru prima dată încă de pe la 1300, mai exact pe la 1320.

Textul Proclamației din zilele noastre are la bază edictul reginei Kristina de la 1640. Tradiția care își are începuturile la 1300 a avut apogeul pe la 1700.

Chiar dacă redactarea și manifestările adiacente au variat de-a lungul timpului, mesajul declarației s-a păstrat.

S-a păstrat, de asemenea, obiceiul medieval de a citi proclamația cu voce tare. La vremea aceea cititul era chiar indispensabil pentru că cea mai mare parte a populației era analfabetă. Astfel mesajul și îndrumările legate de el puteau fi explicate pe înțelesul tuturor.

De fapt și în zilele noastre, în afara anunțării nașterii lui Iisus, cetățenii ascultă și sfaturi de comportament.

Cu aceste sfaturi sunt îndrumați „toți cei care iau parte la această mare sărbătoare să se poarte cuviincios și liniștit și, în general, să aibă o comportare pașnică”.

Cele mai vechi reguli păstrate în proclamarea Păcii de Crăciun sunt de pe la sfârșitul secolului al 17-lea.

Astfel turkulanii, locuitorii orașului Turku, erau îndrumați să sărbătorească Nașterea Domnului cu respect, să evite „ghiftuirea și băutul peste măsură, „turhi waloi” și toate celelalte păcate”.

Îndrumări precise, specifice, de comportare în perioada sărbătorilor Crăciunului s-au dat încă din secolul 17 în perioada în care în Regatul Suediei religia luterană era aprigă și comportamentul oamenilor era strict supravegheat.

O atenție specială se acorda consumului de băuturi alcoolice. În timpul slujbei religioase era interzisă vânzarea vinului, berii și rachiului.

Nici măcar seara după ora șapte nu era permisă vânzarea băuturilor alcoolice.

În scopul asigurării liniștii în perioada sărbătorilor importante și a diferitelor manifestări, în Regatul Suediei, deci și în Finlanda, erau declarate diferite „păci”. [pacea regală, pacea legislativă, pacea femeilor].

Una dintre ele era Pacea de Crăciun pe durata căreia delictele și crimele comise se pedepseau mai aspru.

Nerespectarea Păcii de Crăciun se putea sancționa cu amenzi sau sancțiuni extreme.

Spre exemplu, în a doua jumătate a secolului 17 nerespectarea prohibiției vânzării produselor alcoolice în perioada Crăciunului se pedepsea cu amendă de 40 de mărci de argint, adică peste 200 €. Mai mult, pe la 1830 amenda s-a ridicat la 40 de taleri de argint, adică peste 300 €.

Atât în Suedia cât și în Finlanda, care făcea parte din Suedia, Pacea de Crăciun era în vigoare timp de 20 de zile, începea din ajunul Crăciunului și ținea până pe 13 ianuarie de ziua lui Nuutti – Knut.

Festivitatea. Înainte de proclamarea Păcii de Crăciun de la balconul Casei Brinkkala, mulțimea adunată cântă psalmul Jumala ompi linnamme Dumnezeu este cetățuia noastră compus la 1520 de Martin Luther.

Psalmul a fost cântat pentru prima dată abia în anul 1903 și a fost ca un gest de protest și un semn de rezistență la procesul de rusificare în așa numita „prima perioadă de opresiune”.

Imnul național ”Mamme” – „Țara mea” și ”Porilaisten marssi” – „Marșul porilanilor” (considerat un al doilea imn național neoficial) au fost incluse în solemnitate în 1890 când începuse să încolțească ideea de identitate națională și de independență.

Tot atunci patria-mamă Rusia începuse să-și apropie mai mult Principatul Finlandei și gestul a fost considerat ca rusificare.

 

Pacea de Crăciun nu a fost proclamată după cum urmează:

► În timpul Marelui Război al Nordului adică în anii marii mânii, marii urgii 1712–1721.

Câțiva ani, începând din 1809 când Finlanda a trecut de sub suveranitatea Suediei sub cea a Rusiei.

În 1876 când, din cauza gerului mare, festivitatea s-a ținut în Casa Brinkkala doar pentru consilieri, lucru care a trezit indignarea presei.

În 1917 când în perioada Crăciunului a fost revolta milițiilor și când soldații ruși au instalat o mitralieră pe balconul Casei Brinkkala astfel că secretarul municipalității nu a putut să citească Proclamația.

► În timpul Războiului de Iarnă când existau temeri că Uniunea Sovietică ar putea bombarda mulțimea.

Tradiția declarării Păcii de Crăciun s-a păstrat la Turku.

Din balconul Casei Brinkkala în Marea Piață Veche la ora 12, după ce se cântă psalmul Jumala ompi linnamme, șeful cancelariei orașului citește Proclamția în finlandeză și în suedeză. Ceremonia se încheie cu Imnul Național cântat de mulțime și cu Marșul Porilanilor interpretat de fanfară.

.


.

Tradiția proclamării Păcii de Crăciun s-a mai păstrat și la Rauma și la Tornio; se pare că și Porvoo a practicat așa ceva. Tallinn din Estonia își proclamă Pacea de Crăciun în felul său.

.

Media. Joulurauhanjulistus on radioitu jo vuodesta 1935 ja televisioitu vuodesta 1983 ja se lähetettiin ensimmäisen kerran suorassa Internet-lähetyksessä vuonna 2006. Tapahtuma lähetetään myös ulkomailla asuville YLEn ulkomaanpalvelun avulla.

.

Joulurauha

Julfrid

Pacea de Crăciun

Huomenna, jos Jumala suo,

on meidän Herramme ja Vapahtajamme armorikas syntymäjuhla;

ja julistetaan siis täten yleinen joulurauha kehoittamalla

kaikkia tätä juhlaa asiaankuuluvalla hartaudella viettämään

sekä muutoin hiljaisesti ja rauhallisesti käyttäytymään, sillä se, joka tämän rauhan rikkoo ja joulujuhlaa jollakin

laittomalla taikka sopimattomalla käytöksellä häiritsee,

on raskauttavien asianhaarain vallitessa syypää siihen

rangaistukseen, jonka laki ja asetukset kustakin rikoksesta

ja rikkomuksesta erikseen säätävät. [Lopuksi toivotetaan kaupungin kaikille asukkaille riemullista joulujuhlaa.]

I morgon, vill Gud,

infaller vår Herres och Frälsares nåderika födelsefest;

och varder förty härigenom en allmän julfred kungjord och påbjuden,

med åtvarning till envar att denna högtid med tillbörlig andakt fira,

och i övrigt iakttaga ett stilla och fridsamt uppförande,

emedan den, som häremot bryter samt julhögtiden

genom något olagligt eller otillbörligt förfarande oskärar,

gör sig under försvårande omständigheter förfallen till det straff, lag och författningar för varje brott och överträdelse särskilt påbjuda.

[Slutligen tillönskas stadens samtliga invånare en fröjdefull julhelg.]

Mâine, prin voința lui Dumnezeu,

Sărbătorim Nașterea Domnului și Mântuitorului nostru;

pentru asta proclamăm Pacea Generală de Crăciun și ordonăm tuturor și-i avertizăm pe toți cei care iau parte la această mare sărbătoare să se poarte cuviincios și liniștit și, în general, să aibă o comportare pașnică

întrucât aceia care tulbură liniștea sărbătorii de Crăciun printr-o comportare fără de lege

sau necorespunzătoare, care va fi considerată circumstanță agravantă, vor avea de suferit pedepse mai aspre decât cele prevăzute de legi, decrete și regulamente pentru astfel de fapte în general.

[În cele din urmă se urează tutror locuitoilor orașului sărbători fericite de Craciun.]

.

Proclamarea Păcii de Crăciun se citește acum de pe un pergament alcătuit în 1956 de către artistul Tauno Torpo.

Forma grafică respectă stilul medieval.

.

Dacă textele finlandez și suedez sunt formulate în spiritul vremii, destul de întortochiate și greu de tradus, adaptarea românească s-a vrut ceva mai modernă, evitând, pe cât posibil, slavismele tradiționale, prăznuire, a ordona, vesel etc; mă rog, cine dorește le poate înlocui dacă i se pare că sunt mai potrivite și sună mai bine.

Vaikka joulurauhan julistuksessa uhkaillaan tavallista ankarammilla rangaistuksilla joulurauhan aikana tehdyistä rikkomuksista, joulurauhalla ei ole ollut vuoden 1889 jälkeen mitään oikeudellista merkitystä. – Amenințările din Proclamație nu mai au nici un efect juridic începând din anul 1889.

.

.

Mai jos, textul original scris cu fontul fraktura.

.
.
 line

.

Joulurauhan julistus 1600-luvulta 

Hänen Cuningalisen Maijestetins, Sen Suriwaldian ja corckiast syndynen förstin ja herran, Carlen, Ruotzin waldacunnan ja caickein meiden armolisen herran ja Cuningan puolest culutetan tässä itze cullengin sekä omaisille että oudoille, ylimäisille että alimaisille, Rickahille että köyhille yxi iloinen Joulu ja Joulun rauha; Sentähden andawat Borgmestari ja Radi täsä Caupungisa hänen Cuningalisen Maijestetins puolest angarasti manata, että idzecukin wiriästi käywät kirckon culeman Jumalan pyhä Sana, josa meilen edespannan se hyödytyss ja autuuss, cuin meile ombi meidän lunastaian herran Jesuxen Christuxen iloisesta syndymästä.

Toisexi manatan angarasti, etta idzecukin tällä Joulun Juhlalle cuin miös ainakin käytäwät idzens christelisest ia Jumalisest wältäden ylönsyömmist, ylönjuomist, turhi waloi ia caickia muita Syndiä, Jotka Jumalan lais owat pois kieldyt, nijn Jumala on idze Cullengin Sädylle hänen hywästi siunauxens andawa. Jos jocu miös Rijdoja ia tappeluxia matkan saattapi tällä Joulun juhlalle, sen pitä ensistä Jouhlun rauhan rickomisest maxaman 40 marcka sacko ia sitte idzecungin rickoxen edest Ruodzin lain jälken rangaistettaman.
(http://org.utu.fi/)

.

2011 Turku Suomen Joulukaupunki

Turku ei ole enää Suomen virallinen joulukaupunki

.

Video din 2009

.

Muunneltaessa tekstiä on käytetty STT:n julkista tietoa ja julkisia kuvia.

.

Introdus  / lisätty 23.12.2011

Actualizat / päivitetty 23.12.2015

Actualizat / päivitetty 13.6.2017

.

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: