Blogulblog's Blog

Breviar de finlandeză – suomea pähkinänkuoressa

Breviar de finlandeză – suomea pähkinänkuoressa

”suomalaisuuden sanoja” sau cum se definește finlandezul

.

.

Pagină coroborată cu Despre Firea Finlandezului – ADUNATE

.

Am spus încă de la începuturile BloguluiBlog cum că finlandeza trebuie simțită și nu înțeleasă, ca alte limbi. Ei bine, după ce aproape zece ani v-am împuiat capul cu tot felul de bazaconii despre frumoasa limbă finlandeză, acum mă căiesc și sunt gata să recunosc faptul că, pentru proaspătul sosit în țara pădurilor și lacurilor, pentru viața lui de toate zilele, are nevoie de mult mai puțină finlandeză și anume doar că trebuie să simtă cuvintele care ilustrează cel mai bine Finlanda, finlandezul și viața lui, el are nevoie doar de suomalaisuuden sanat la care, dacă vrea, mai poate adăuga cele mai uzuale cuvinte din lista Mia de cuvinte finlandeze trebuincioase, în ordinea frecvenței. Poate fi un bun început.

.

În pagină sunt adunate acele cuvinte esențiale, semnificative; unora dintre ele, cu greu li se pot găsi corespondente în alte limbi, deci care nu prea pot fi traduse exact, ci pot fi doar explicate aproximativ. Cele care au, totuși, corespondent direct în alte limbi au fost menționate aici pentru că fac parte din firea finlandezului precum luonto – natura.

Limba finlandeză are milioane de cuvinte și toate îi încântă urechea finlandezului, cu toate acestea, nu au toate un loc egal în inima lui. Unele cuvinte par să descrie natura finlandezului, finlandismul*, mai exact, mai pur și mai concis decât altele și ele constituie suomalaisuuden sanat.

Exemplu clasic este sisu. Sisukkuus este considerat a fi deosebit de pozitiv și, într-un fel, o particularitate deosebită a finlandezilor. Importanța sa este, de asemenea, dificil de explicat străinilor. Așa cum românii consideră că nu există în lume echivalentul exact pentru cuvântul dor, nici finlandezii nu au găsit de aiurea un echivalent exact pentru sisu. Acesta este cuvântul care definește finlandismul. Triada clasică SSS, ”Saunasisu ja Sibelius olivat  Suomen symbolit vuosikymmeniä.” Într-un alt top trei ar fi sisu, sauna și perkele. Altfel spus, în țările vecine, de fapt, orice copil știe cel puțin trei cuvinte finlandeze, yksi, kaksi și perkele! Sisu n-ar avea cum să-l înțeleagă.

Demn de luat în considerație este și faptul că, finlandeza fiind o limbă bogată, fiecare cuvânt din lista de mai jos are o multitudine de sinonime și o mulțime de cuvinte compuse din ele. La fel, traducerea suedeză apelează la multiple sensuri.

Temele principale sunt legate de natură. Vremea cu sezonul cel mai lung și mai obositor, iarna, natura cu elementele ei esențiale, pădurea și lacul. Alte teme sunt obiceiurile finlandezului, bune și rele, sauna și alcoolul, cele alimentare, extrasele de lemn-dulce și magiunul din făină de secară și malț, sporturile în care excelează finlandezii și, nu în cele din urmă, firea tenace a finlandezului, în lupta cu tot ce-l înconjoară și din care iese, mai întotdeauna, învingător.

Fie dară ca orice străin neavenit care strâmbă din nas la realitățile finlandeze, la mâncarea sau la obiceiurile locale, la noțiunile de mai jos, să afle că finlandezul, potrivit mediului înconjurător, și-a construit țara pentru el, pentru gusturile și pentru nevoile proprii. Tot ce este în Finlanda sau ce privește Finlanda, atât timp cât nu-i afectează pe alții, este perfect pentru finlandez. Ceilalți, spunea cu tandrețe un personaj notoriu, să stea în banca lor sau să-și caute de drum. Dixit!

*finlandism [sued.: finskhet, fennicism; eng.: Finnishness; Finnish culture; Finnish national consciousness; germ.: Finnentum, finnisches Wesen, die finnische Kultur, das finnische Nationalbewußtsein; (kielessä) Fennismus, pl Fennismen; fr.: culture finlandaise; fennitude]

.

.

Niin, suomalainen ajattelee itsestään.

Și acum să vedem ce cuvinte au ales finlandezii, ca să-i definească.

.

Observație! Deși cuvintele prevăzute cu link duc la pagina potrivită din Kielitoimiston sanakirja, sugerez căutarea la pagina principală, unde apare și o listă cu cuvintele compuse ale cuvântului căutat. Eventual, cuvântul poate fi căutat sub forma *xxxxx*.

.

askartelu2 ● pasiune, hobby, hoby, hobi (!), activitate, ocupație, îndeletnicire plăcută, favorită, bricolaj, lucru manual; meșterit; treabă migăloasă; îndeletnicire, ocupație, activitate în timpul liber ■ hobbyverksamhet; hobbyarbete; (näpertely) knåp; pyssel; (vapaa-ajan askartelu) fritidssysselsättning, sysselsättning; fritidsverksamhet

avanto1*J ● copcă, gaură în gheață ■ vak

hankiainen38, hankikeli, hankikanto1*J ● crustă, pojghiță de zăpadă înghețată; vremea în care apare acest fenomen, în special primăvara, și se referă la pojghița care rezistă la greutate, ține schiurile ■ skare, skarsnö; (hankikeli) skarföre

huopatossu, huopatöppönen, huovikas41*A, huopikas41*A, huopasaapas ● încăltăminte, pantofi sau cizme din pâslă ■ filttoffel

häjy1 ● bătăuș, scandalagiu; purtător de șiș, de hanger ■ (tappelupukari) slagskämpe; (suomr) knivjunkare

isäntä10*J1 stăpânul casei, cap de familie; agricultor; fermier 2 tată de familie 3 gazdă (față de oaspeți) 4 proprietar 5 șef; responsabil; superior 6 suveran, senior, guvernant, domnitor; stăpân, domn 7 domnitor, monarh, suveran; stăpân 8 (biol) gazdă ■ 1 (maatilan haltija) husbonde; (tilallinen) bonde 2 (perheenpää) husfar; (ylät) husfader; (puhek) herrn i huset 3 (kutsuilla tms.) värd 4 (omistaja) ägare 5 (vars liik isännistön jäsen) principal 6 (valtias) husbonde, herre 7 (myt) härskare 8 (biol) värd

joulupukki ● Moș Crăciun ■ (suomr) julgubbe, julbock; (ruotsr) tomte, jultomte

järvi7 ● lac ■ sjö; (nimissä myös) träsk; (sisävesi) insjö

kaamos39, kaamosaika9*D, talven pimeys ● timpul nopții polare, perioada de întuneric ■ mörkertid; vintermörker; (napaseudun yö) polarnatt [kaamosmasennus]

karvahattu ● căciulă ■ pälsmössa

kinos39 ● nămete, troian de zăpadă; dună ■ driva, snödriva; (dyyni) dyn

koivu1 ● mesteacăn ■ Betula björk [Koivu ja tähti ● Mesteacănul și steaua ■ Björken och stjärnan (Sakari Topelius)]

kossu, votka10 Koskenkorva, vodka ● vodca Koskenkorva alintată ■ vodka Koskenkorva [votkaturisti]

kylmä10 ● rece; răcoros, răcoritor, friguros; glacial ■ kall; (kylmähkö) kylig; (viileä) sval; (kalsea) kylslagen; (jäinen) isig

kännykkä14*A, matkapuhelin, käsipuhelin ● telefon mobil ■ ficktelefon; (puhek) nalle

lenkkimakkara ● salam polonez ■ (suomr) länkkorv

lumi25 ● zăpadă ■ snö

luonto1*J1 natură 2 (trăsături umane) 2 a caracter, temperament; înclinare, aptitudine, vocație; dispoziție, tendință, preferință; atracție, simpatie 2 b caracter; curaj, îndrăzneală, cutezanță 3 personalitate, temperament, caracter, natură, fire, fel de a fi; dispoziție naturală; stare sufletească; înclinație, predispoziție ■ 1 natur 2 (ihmisen ominaisuuksista) 2 a (ihmisen peruslaatu) sinnelag; fallenhet; (kielt merkityksessä) böjelse 2 b (itsetunto) karaktär; (rohkeus) mod 3 (luonne) karaktär, natur; (persoonallisuus) personlighet; (luonteenlaatu) kynne, lynne; läggning; (mielenlaatu) sinnelag

maito1*F ● lapte ■ mjölk

Matti ja Maija ● Ion și Maria Popescu ■ Sven Svensson

meri24 ● mare ■ hav (vars ulkomerestä); sjö

mämmi5 ● magiun din făină de secară și malț, preparat de Paște ■ (suomr) memma

mökki5*A ● cabană de vară ■ stuga; (kesämökki) sommarstuga

pannuhuone ● camera boilerului ■ pannrum [Kuopio: ravintola]

perkele48 ● drac; dracu’ ■ 1 (paholainen) djävul; 2 (kirosanana) satan; [d]jävlar; fan, fan i helvete

pilkki5*A ● pescuit cu lanseta ■ pirk, pimpelblänke, pimpel

pimeys40, pimeä15 ● întuneric ■ mörker; (hämäryys) dunkel; (iltahämärä) skymning

pitkäripainen38glumeț: MAT, magazinul de băuturi, ALKO ■ (skämts); (suomr) Alkobutik; (ruotsr) systembutik; system

poro1 ● ren ■ Rangifer tarandus ren

puukkojunkkari ● cuțitar, bătăuș, scandalagiu ■ (tappelupukari) slagskämpe; (suomr) knivjunkare

raitapaita ● cămașă în dungi, creație MarimekkoMarimekkos randigskjorta

rakkaus40 ● dragoste ■ kärlek

ralli5 ● raliu ■ rally

ruis41*D ● secară ■ Secale cereale råg

ruokamulta ● humus ■ matjord

ruotsi5 ● suedez, suedeză ■ 1 (kieli) svenska, svenska språket 2 (kans, runok ruotsalainen) svensk; (naisesta) svenska

räiskäle48 ● clătită ■ plätt; (ruotsr myös) tunnpannkaka

räntä10*J ● lapoviță ■ (ilmat): (vesivoittoinen) snöblandat regn, regn med inslag av snö; (lumivoittoinen) regnblandad snö, snö med inslag av regn; (yleisk) snöslask; snöglopp

räppänä12 ● ferestruică de aerisire; fereastră ■ rökglugg; rökfång; (yl luukku, tuuletusluukku) ventil; lucka; (puhek ikkuna) glugg; fönster

rökäletappio ● (sport) înfrângere umilitoare, penibilă ■ (urh) braknederlag; brakförlust

salmiakki5*A ● extract de lemn-dulce la care se adaugă salmiac (clorură de moniu) ■ saltlakrits, salmiakgodis

sauna9 ● saună ■ bastu (pagina saunei, dicționar de saună)

saunakalja ● bere băută la saună ■ bastuöl

sauvakävely ● mersul cu bețe de schi ■ stavgång

sininen ja valkoinen, sinivalkoinen ● albastru-alb (drapelul finlandez) ■ blåvit; (jossa on sinistä ja valkoista) blå och vit

sisu1  vezi mai jos, detaliat

sisukas41*A  vezi mai jos, detaliat

sonta10*J, lanta ● baligă; băligar; gunoi de grajd ■ spillning; (lannoitteena) dynga; gödsel; (kuv) skit

talvi7 ● iarnă ■ vinter

valo1 ● lumină ■ ljus; (loiste) sken; (päivänkajo) dager

vihta9*F / vasta9 ● mănunchi de ramuri fragede de mesteacăn cu care se oamenii se biciuiesc în saună ■ (suomr) bastukvast; (ruotsr) badkvast

äijä101 a bătrân 1 b bărbat, om; ins, tip, individ 1 c soț 2 dialectal: bunic; străbunic ■ 1 a (ukko) gubbe 1 b (yl miehestä) karl 1 c (aviomies) gubbe; karl 2 (kans): (isänisä) farfar; farfader; (äidinisä) morfar, morfader; (isänisänisä) gammelfar [vaivaisäijä, äijä, äijä-, äijähuumori, äijäillä, äijäily, äijänkäppyrä, äijänkäppänä]

äiti5*F ● mamă ■ mor; (puhek) mamma (myös last eläinemoista); (ylät) moder

.

Altele propuse în comentarii

.

aava91 (a): deschis; vast, amplu, întins, extins, degajat; spațios; neted, plat, plan; 2 (s): lărgime, extindere, întindere; câmp deschis; golf ■ 1 (a): (avoin, avara, aukea) öppen; (laaja) vidsträckt; (tasainen) jämn; flack; slätt 2 (s): (lakea, lakeus, aukea) vidd; (ulappa) fjärd; (aukea paikka) öppen plats

ahkera10 ● activ, asiduu, harnic, silitor, laborios, muncitor, neobosit, neostenit, sârguincios, sârguitor, vrednic, zelos; studios; asiduu, perseverent, stăruitor, tenace ■ flitig; (uuttera) idog; (väsymätön, sinnikäs) ihärdig; trägen

alakulo1, alakulosisuus, surumielisyys, surullisuus, synkkyys ● tristețe; deprimare; supărare (abătut); melancolie; descurajare; demoralizare; indispoziție; depresie ■ (surullisuus) ledsenhet; sorglighet; sorgsenhet (apeus) nedstämdhet; nedslagenhet; modstulenhet; modfälldhet; förstämning; (ikävyys, haikeus) vemod; vemodighet; (masentuneisuus) depression; (puhek) deppighet; (melankolisuus) melankoli; mollstämdhet; (synkkyys) dysterhet

alkoholi5 ● alcool; spirt ■ alkohol; (puhek) sprit

arki7*L ● zi obișnuită; zi de lucru ■ vardag; (ylät) söckendag, söcken

arkinen38 1 cotidian, de toate zilele 2 zilnic; banal, oarecare; simplu; obișnuit, comun; normal, uzual; deteriorat, uzat, ponosit; lumesc; prozaic ■ 1 (arkipäiväinen) vardaglig; (yhd) vardags2 (jokapäiväinen) daglig; alldaglig; (yksinkertainen) enkel; (tavallinen) vanlig; (kulunut) sliten; (lattea) platt; (runoton) profan; (proosallinen) prosaisk; (banaali) banal

aurinko1*G ● soare ■ sol

emäntä10*J1 stăpâna casei, gospodină; casnică; soția fermierului, țărancă; bucătăreasă 2 mamă de familie; soție, doamna casei 3 gazdă (a oaspeților) 4 femeie de serviciu; guvernantă, menajeră; superintendentă 5 stăpâna animalelor de companie ■ 1 husmor, husmoder, husfru; (maatilan) lantbrukarhustru, bondhustru; bondmora; bondkvinna; (vars suhteessa palvelusväkeen) matmor 2 (perheenäiti) husmor; (leik vaimosta) frun i huset (määr) 3 (kutsuilla tms.) värdinna; 4 (emännöitsijä) husmor; (amm): (Suom) storköksföreståndare; (Ruots) storhushållsföreståndare 5 (lemmikkieläimen omistaja) matte

eukonkanto1*J ● căratul (în spate al) nevestei ■ gumman bär

haikeus40 ● tristețe, melancolie; stare de tristețe, deprimare; a fi abătut ■ vemod, vemodighet, melankoli; (surumielisyys) sorgsenhet; (apeaus) dysterhet

halko1*D ● lemn, lemne de foc (de obicei la metru) ■ vedträ; (polttopuusta myös) vedklabb; (koll halot) ved

halla9 ● îngheț ■ frost; nattfrost

hallanvaara9, hallan vaara ● pericol de îngheț (nocturn) ■ risk för frost, risk för nattfrost

harrastus39 ● interes pentru ceva; ocupație în timpul liber; hobby ■ intresse; (vapaa-ajan harrastus) fritidsintresse, fritidssysselsättning; (harraste) hobby

hevi-musiikki, heavy1 ● muzică heavy metal ■ metal, heavy metal

hiihto1*F ● schi; schiat ■ skidåkning, skidlöpning

hiljaisuus401 tăcere, liniște, calm; pace; surditate (lipsă de zgomot); silențiozitate 2 stare de calm, liniște; calm imperturbabil; tăcut; modestie, simplitate; decență; blândețe, calm, domol 3 încet, lent; calm, domol; bomod, imperturbabil; flegmatic ■ 1 (vähä-äänisyys) tystnad; tysthet; stillhet; (vaimeus) dovhet; (äänettömyys) ljudlöshet; (meluttomuus) bullerlöshet 2 (rauhallisuus) stillsamhet, stillhet; (tyyneys) oberördhet; (vähäpuheisuus) fåordighet; fåmäldhet; (vaatimattomuus) anspråkslöshet; blygsamhet; (vars raam) saktmodighet 3 (hitaus) långsamhet; (verkkaisuus) sävlighet, maklighet

hilla9, lakka9*A ● mur pitic; mură pitică ■ Rubus chamaemorus hjortron

hirvi7 ● elan ■ Alces alces älg

HK:n sininen ● sortiment de ≈ salam polonez preferat de finlandezi ■ HK blå

huuhaa18 ● fleac, bagatelă, lucru de nimic; vorbe goale, baliverne; brașoavă, palavră; bluf; farsă; absurditate, nonsens; escrocherie, șiretlic, vicleșug, șmecherie, fraudă, înșelătorie, truc, păcăleală; prostii, fleacuri ■ strunt, nonsens; dravel; rappakalja; tjafs, bludder; goja [huuhaa-tieto]

hämäränhyssy, hämärän hyssy, hämärähyssy ● repaos în amurg ■ kvällningtystnad

ilkeys401 malițiozitate, răutate, rea-voință; josnicie, infamie; perfidie; nedreptate; cruzime; (a fi diabolic, infernal, afurisit); ironie, sarcasm; josnicie, infamie; toxicitate 2 poznă, trăznaie, năzbâtie; ticăloșie, nemernicie; drăcovenie, drăcie, blestemăție; obrăznicie, impertiennță; nerușinare, neobrăzare; aluzie răutăcioasă; batjocură, sarcasm, zeflemea, ironie, derâdere ■ 1 elakhet, stygghet, gemenhet; (pahansuopuus) ondskefullhet; illvilja; (pahuus) ondska; (pirullisuus) [d]jävlighet; (ivallisuus) ironi, spydighet; sarkasm; (kuv myrkyllisyys) giftighet 2 (konnuus) rackartyg, skurkstreck; (ilkityö) fanstyg; (piruilu) djävulskap; (hävyttömyys) fräckhet; oförskämdhet (jkta kohtaan mot ngn); (letkaus) elak anspelning; (piikki) pik

ilo11 bucurie; veselie; plăcere; distracție, amuzament 2 bucurie mare, încântare 3 motiv de bucurie; distracție, amuzament, petrecere ■ 1 glädje (jstak över ngt); (huvi, mielihyvä) nöje (jstak av ngt) 2 (ilonpito, riemu) fröjd; glädje 3 (iloisuuden aihe) fröjd (jstak i ngt); glädjeämne; (huvi) nöje (jstak av ngt); (ylät) förlustelse

isoviha51, 50 ● Mânia cea Mare; Marea Discordie ■ (hist) stora ofreden

itsensä vähättely ● subapreciere, auto-depreciere; autocritică ■ självavskrivnings

itsepäisyys401 încăpățânare, îndătărnicie; autoriate, voluntarism; arbitrar; induplecare, inflexibilitate; inexorabilitate, implacabilitate, lipsă de milă; nerezonabilitate, nesocotință; [starea de] refractar, recalcitrant 2 găunos, lipsă de conținut (al argumentului); tragere de timp ■ 1 envishet; (omapäisyys) egensinnighet, självrådighet; (taipumattomuus) omedgörlighet, obeveklighet; oresonlighet; styvsinthet; (vastahakoisuus) motspänstighet 2 (asioista): (hellittämätön) ihållighet; (pitkäaikaisuus) utdragenhet

jatkosota ● Războiul de Continuare ■ (Suom) fortsättningskrig

jokamiehenoikeus ● drepturile oricărui om; drept cutumiar; obiceiul pământului ■ allemansrätten

joulu1 ● Crăciun ■ jul

joutsen32 ● lebădă ■ Cygnus svan

juhannus39, jussi5, mittumaari5 ● miezul verii, sf. Ioan de vară ■ midsommar

juntti5*C, junttius40 1 țărănoi, mârlan, mitocan, țopârlan 2 om de rând ■ 1 (maalaisjuntti) lantis; (naisesta) lantlolla; (moukkamainen henkilö) bondlurk; (moukka) tölp 2 (tavallinen ihminen) vanligt folk

juro1 ● posac, morocănos, bosumflat, ursuz, posomorât, moroi ■ tvär; trumpen; butter; (mököttävä) tjurig

jurous40 ● stare de: posac, morocănos, bosumflat, ursuz, posomorât, moroi ■ tvärhet; trumpenhet; butterhet; (mököttävyys) tjurighet

Jussi1 țăran; țăran prost 2 Ionel ■ 1 bonde; (halv) (maajussi, maanviljelijä) bondjävelbonddjävelbondlurk 2 Johannes, Johan, Jan, Jon, John, Johnny

jäkälä10 ● lichen ■ lav

jälsi28*I ● cambiu, cambium ■ kambium; (yleisk) inre bark

jänkä10*G ● mlaștină ■ myr; (metsät) jänkämyr

järvi7 ● lac ■ sjö; (nimissä myös) träsk; (sisävesi) insjö

jäyhä10 ● dur, sever; nesentimental, lipsit de delicatețe; econom, zgârcit; inflexibil, încăpățânat; forțat, lipsit de naturalețe; rezervat, reținut, distant ■ kärv; (karu) karg; (jäykkä) styv; stel

jää18 ● gheață ■ is

jääkiekko ● hochei pe gheață; puc ■ (peli) ishockey; (puhek) hockey; (peliväline) [ishockey]puck; (puhek) hockeypuck

jääräpäisyys40 ● încăpățânare, îndărătnicie, neînduplecare, dârzenie, îndârjire ■ (härkäpäisyys) tjurskallighet, styvnackenhet, hårdnackenhet; (uppiniskaisuus) halsstarrighet; (itsepäisyys) envishet; (vars eläimen) istadighet

jäätelö2 ● înghețată ■ glass

jäätelötötterö ● cornet de înghețată ■ glasstrut

jörö1 ● morocănos, posac, bosumflat, ursuz, posomorât, moroi ■ tvär; trumpen; surmulen; butter

kahvi5 ● cafea ■ kaffe

kahvinjuonti ● băutul cafelei ■ kaffedrickande

kahvitus39 ● invitație la cafea ■ bjuda på kaffe

kaipuu17, kaipaus39 ● dor, nostalgie; regret ■ längtan; saknad

kajo1 ● licărire, lucire, sclipire; semiîntuneric; reflex ■ skimmer; sken; (puolivalo) halvdager; (heijastus) återglans, återsken

kalakukko ● pâine umplută cu pește și coaptă ■ (ruok) limpa med inbakad fisk

KalevalaKalevalaKalevala

kalja9 ● bere de casă ușoară; popular: bere ■ svagdricka; (puhek olut) öl; (slg) bärs, bersa

kaljamaha ● burta de bere ■ ölmage; (slg) ölkagge

karhu1, kontio● urs ■ Ursus björn

karjalanpiirakka ● produs de patiserie carelian ■ karelsk pirog

kateus40 ● invidie ■ avundsjuka, avund; missunnsamhet

kela, KELA, Kansaneläkelaitos ● Casa Națională de Asigurări Sociale ■ FolkpensionsanstaltenFpa

kielo1 ● lăcrămioară ■ liljekonvalj, liljekonvalje

kirjasto2 ● bibliotecă ■ bibliotek

kirves41 ● topor ■ yxa

kolmikko sauna-viina-makkara ● triada sauna-alcoolul-cârnații ■ triad bastu-alkohol-korv

korpi7*E1 codru, pădure virgină; regiune neospitalieră; 2 teren mlăștinos, baltă, mocirlă; 3 (syrjäseutu) [a locui la] mama dracului ■ 1 ödemark, vildmark; 2 kärr; (kuusta kasvava) grankärr, skogskärr; (koivua kasvava) lövkärr

korpikuusi24, korpikuusen kyynel ● alcool distilat artizanal, „de casă” ■ hembränt

Korvatunturi ● Korvatunturi ■ Korvatunturi

kuokka10*A ● săpăligă ■ (ruotsr) hacka, flåhacka; (suomr) gräfta

kuura10 ● brumă, chiciură ■ rimfrost

ksylitoli5, xylitol ● xilitol ■ xylitol

käristys39 (ihan mikä tahansa lihakäristys, siis) ● frigere, prăjire; rumenire; frigere la grătar; pârpălire ■ (paistaminen) stekning; (ruskistaminen) bryning; (grillaus) grillning; (nopea kuumentaminen) uppfräsning

kääpä10*E ● iască; văcălie ■ Polyporaceae ticka

laittaa kahvi tippumaan ● a pune cafeaua să picure, a pune de cafea, a face cafea ■ sätta på kaffe[pannan], sätta på kaffet

lande81 [de] provincie; la țară 2 țăran ■ 1 (maaseutu) vischan; bondlandet 2 (maalainen) bondkanin, bond[d]jävel

leijona10, jalopeura50 ● leu ■ Panthera leo lejon

limppu1*B1 pâine alungită, tip franzelă 2 puc de hochei ■ 1 limpa; (litteästä leivästä) brödkaka 2 (leik urh kiekosta) puck

lokakuu ● octombrie ■ oktober

loska10 ● zloată; zăpadă cu noroi; zăpadă umedă, fleașcă; zăpadă topită, fleșcăraie; zloată, lapoviță; măzăriche ■ (märkä lumi vars tiellä) snösörja; snöblask; slask; snöglopp; (sohjo) modd, snömodd

lumihanki ● nămeți, troiene ■ snödriva

lumityö, lumityöt ● deszăpezire; datul zăpezii (în general, cu orice mijloace); datul zăpezii individual (cu lopata) ■ (lumityö suuressa määrin) snöröjning; (vars ruotsr puhek) snösväng; (lumen lapiointi) snöskottning

lumiukko ● om de zăpadă ■ snögubbe

löyly1 ● abur (în saună) ■ bad (i bastu)

makkara12 ● cârnat ■ korv

Marimekko ● Marimekko ■ Marimekko

metsä10 ● pădure ■ skog

mokkula ● stick-modem USB ■ trådlöst USB-modem

morkkis39, moraalinen krapula ● mahmureală morală ■ (vars ruotsr) ågren; (suomr) morkis

MuumiMoominMumintrollen

myötähäpeä (toisen tai toisten puolesta tunnettu häpeä) ● rușine de rușinea altuia ■ eng.: vicarious embarrassment; germ.: Fremdscham

mäkihyppy ● (sport) săritul de pe trambulină ■ backhoppning

mökötys39 ● îmbufnare, supărare, țâfnă; mutre; proastă dispoziție ■ (vard) tjurande; surande; (vaikeneminen) tigande

Nokia ● Nokia ■ Nokia

nuotio3 ● foc de tabără ■ lägereld; eld; brasa; (esim. partioleirillä) lägerbål

näkkileipä ● pâine crocantă ■ knäckebröd

parantavat konstit: sauna, viina ja terva ● [boala e mortală dacă nu o vindecă niciuna din cele trei] sauna, spirtul sau gudronul ■ aprox.: hjälper varken supar eller iglar, så blir det döden

petäjä10 ● pin ■ Pinus syslvestris tall; (honka) fura; (puuaineesta) furu

pieru1 ● bășină; gaze, vânturi; pârț ■ fjärt, prutt, fis; (hyvin äänekäs) brakskit; (ruotsr slg myös) rökare

piika9*D ● servitoare; fată bătrână ■ piga

piimä10 ● lapte acru; lapte bătut; zer; janț ■ (suomr) surmjölk; (ruotsr läh) filmjölk, kärnmjölk

pikkuinen38 ● puțin; foarte puțin; extrem de puțin: minim ■ liten; (erittäin pieni) pytteliten; jätteliten; minimal

pikkuviha ● Mânia cea Mică; Mica Discordie ■ lilla ofreden

pipo11 bonețică, căciuliță de lână 2 (bot.penstemon1 toppluva, luva; (myssy) mössa 2 Penstemon penstemon

pohjoinen38 ● nord; nordic ■ 1 a (s) norr; nord 1 b (maapallon pohjoiset seudut) norr; (pohjola) norden 2 (a) nordlig; (pohjois-) norra; (yhd) nord-, norr

puuro1 ● terci ■ gröt

päiväkahvi ● cafeaua de după-masă, de după-amiază ■ eftermiddagskaffe

päiväkahviseura (palvelut) ● „[damă de] companie la o cafea”, codul secret al prostituatelor în anunțuri ■ kaffetidfölje

pöhinä12 (tohina12, kohina13, kuhina13, säpinä12, vipinä12) ● freamăt; murmur; forfotă ■ sus; vimmel; myller

ranta9*J ● ștrand; litoral; țărm, mal; plaje, ștrand (amenajat) ■ strand; (uimaranta) badstrand; (suomr myös) simstrand

rapakivi ● rapakivi, granit roșu brut, erodat ■ (miner) rapakivi, rapakivigranit

rehellinen381 cinstit, onest; onorabil; sicer, deschis; demn de încredere; decent; loial, franc; reeal, adevărat, veritabil; veridic, conform realității 2 onorabil, cinstit, onest; decent; ordonat, metodic; exact, mințios, teminic; corect, just; exact; potrivit, adecvat; veritabil, autentic, original; neprefăcut; demn de încredere; corect, temeinic, ca lumea ■ 1 ärlig; renhårig; (kunniallinen) hederlig; redbar; (vilpitön) uppriktig; (totuuden mukainen) sann; sanningsenlig; (vilppiä t. vääryyttä harjoittamaton) ärlig 2 (kunno[lline]n) [gammal] hederlig; ordentlig; (oikea) riktig; (aito) äkta (taipum); (reilu) rejäl

rehti5*F ● cinstit, demne de încredere; drept, corect, echitabil; temeinic; ca lumea; așa cum trebuie; de onoare; onest, integru; vertical; ordonat, metodic; exact, mințios; priceput, capabil, competent; îndemânatic, isteț; om minunat ■ (reilu) rejäl; renhårig; (puhek vars ruotsr) just, sjyst; reko (taipum); (yhd, vanh) helylle- (lână pură); (rehellinen) hederlig; redlig, redbar; rättskaffens (taipum, vain attribuuttina); (kelpo, kunnon) ordentlig, duktig; präktig; skötsam

reipas41*B1 îndrăzneț, curajos, cutezător; prompt; plin de: forță, energie, tărie, putere; energic; vioi, rapid, prompt, expeditiv; iute, sprinten; priceput, abil; tumultuos, aprig, impetuos, tumultuos, impulsiv; plin de inițiativă; sincer, deschis, franc; îndrăzneț, curajos, înfipt; vioi, ager, isteț, dezghețat; voios, bine dispus 2 abundent, îmbelșugat ■ 1 käck; (puhek) klämmig; hurtig; hurtfrisk; hejig; (toimelias, tarmokas) energisk; (ripeä) rask; flink; (rivakka) rivande, rivig; (arastelematon) frimodig; frejdig; kavat; (virkeä, pirteä) pigg; nyter 2 (runsas) dryg

rieska91 azimă din aluat nedospit; lipie; pâine (alungită ca franzela) 2 clătită groasă din lapte acru ți făină sau crupe 3 numele vechi al laptelui proaspăt ■ 1 (nostattamattomasta leivästä): (suomr) rieska; (ruotsr läh) tunnbröd; (nostatettu) bröd; limpa 2 (kans paistos) ett slags pannkaka 3 (vanh tuore maito) nymjölkad (nyssmjölkad) mjölk

rievä10 ● pâine dospită de orz ■ (provins); jästbröd

riuku1*D ● par, bară, prăjină, stinghie, arac; estacadă; catarg; persoană uscățivă; căcăstoare în natură (camping) ■ 1 stör; slana; (kuv pitkä, hoikka ihminen) benget 2 (leiri- tms. käymälä) stång

rospuutto1*Ckelirikko ● răsputițăMold. 1 starea drumurilor: dezgheț al solului când se schimbă vremea, drumurile se detriorează; primăvara când este cald, se topește gheața și apoi îngheață din nou, zăpada devine fleșcăială sau toamna când ninge și încă e cald, drumurile devin desfundate și impracticabile 2 gheață: timpul când gheața nu se ține sau se rupe ușor ■ 1 (roudanlähtö) tjällossning; (huono keli, huonot tiet) menföre; (kans) förfall 2 (jäiden kelirikko) tid då isen varken bär eller brister; (suomr) menföre

rospuuttoaika9*D kelirikon aika ● 1 vremea când se strică starea drumurilor 2 timpul când gheața nu se ține sau se rupe ușor ■ 1 (roudanlähtöaika) tjällossningstid; (huonosta kelistä t. huonoista teistä) menförestid; (kans) förfallstid 2 (jäiden rospuuttoaika) tid då isen varken bär eller brister; (suomr) menförestid

routa10*F, kirsi28*K ● pământ înghețat în profunzime ■ tjäle

ruis41*D ● secară ■ råg

ruisleipä ● pâine de secară ■ rågbröd

ruska10, ruska-aika9*D ● culorile toamnei; pădurea, copacii îmbrăcați în culorile toamnei ■ [sprakande] höstfärger (mon); höstens färgprakt; lövbrand

ryyppääminen [< ryypätä73*B] ● a bea [prea mult]; a pili, a suge, a trage la măsea; a se îmbăta; beție; obișnuință de a consuma alcool ■ supande, superi; (ark) pimplande, spritande, groggande, pokulerande; (vars ruotsr) krökande; (juominen) drickande

ryökäle48 ● derbedeu, haimana, vagabond, nemernic, ticălos, pușlama; bandit; escroc, pungaș, lichea ■ (lurjus) skurk; rackare; (kelmi) lymmel; slyngel, lurk; (riiviö) busfrö; (roisto, konna) bandit; bov

rälläkkä14A, kulmahiomakone ● polizor unghiular ■ grinder

sammal49 ● mușchi ■ 1 Bryophyta mossa 2 (sammalpeite) mosstäcke, mossa

savu1 ● fum ■ rök

savukala ● pește afumat ■ rökt fisk

savumuikku, savumuikut ● coregon mic afumat, mrenuÛ| afumată ■ rökt siklöja

savusauna ● saună de fum ■ rökbastu

silakka14*A ● hering de Marea Baltică Clupea harengus var. membrasströmming

silli● hering nordic [de Atlantic] Clupea harengussill

sininen38 ● albastru ■ blå

sininenhetki, sininen hetki ● „ora albastră” în zori și în asfințit când soarele se află între 4 ° și 8 ° sub orizont ■ blå timmen (fr: l’heure bleue)

sisukas41*A ● încăpățânat, curajos, dârz, viteaz ■ (sitkeä, sinnikäs) seg; ihärdig; uthållig; (itsepintainen) enträgen; enveten; (lannistumaton) oförtröttlig, oförtruten; (hellittämätön) okuvlig

siwa (siniwalkoinen) ● siwa (albastru-alb este drapelul finlandez) ■ blåvit

suksi7, sukset ● schiu, schiuri ■ skida, skidor

suo19 ● mlaștină ■ myr (myös biol); myrmark, torvmark, sumpmark, mosse; kärr

suvi7 ● vară ■ sommar [suvijuhla, suvinen, suvipäivä, suvituuli, suvivirsi, suviyö]

talvisota ● Războiul de Iarnă ■ vinterkrig

terva9 ● gudron ■ tjära

tervasaippua ● săpun de gudron ■ tjärtvål

tervashampoo ● șampon cu gudron ■ tjärschampo

tietokone ● calculator, computer ■ datamaskin

tunturi6 ● munte pleșuv, zonă alpestră în Finlanda, Suedia și în Norvegia ■ fjäll

tuulikaappi ● vestibul, paravânt ■ vindfång

työttömyys40 ● șomaj ■ arbetslöshet

uhmakas41*A ● sfidător, îndărătnic, recalcitrant, refractar, nesupus, încăpățânat ■ trotsig; trotsande; (uhmaileva, uppiniskainen) stursk; (niskoitteleva) trilsk

ujous40 ● timiditate, sfială, sentiment de rușine; jenă, încurcătură, confuzie ■ blyghet; blygsel; (arkuus) skygghet; (kainous) försagdhet; timiditet; (hämillisyys) förlägenhet

urhea15 ● curajos, viteaz, brav; îndrăzneț, temerar, neînfricat; cutezător ■ tapper; (rohkea) oförvägen; djärv; modig; (peloton) orädd; oförskräckt, oförfärad

vaara9 ● colină împădurită, deal împădurit ■ (metsän peittämä mäki) skogklädd höjd

vahingonilo ● bucurie răutăcioasă de necazul altuia ■ skadeglädje

vanhainkoti ● azil, casă de bătrâni ■ ålderdomshem; (Suom) åldringshem

vappuhuiska, vappuviuhka ● de Armindeni, artefacte din fâșii de hârtie colorată asemănătoare cu apărătoarele de muște sau cu moriștile copiilor ■ (suomr) majviska

vauva9 ● bebeluș ■ baby; spädbarn; (puhek) bebis, bäbis

verryttelypuku, ulkoiluvaate ● costum de trening, de plimbare (de obicei din fâș) ■ träningsoverall, träningsdräkt

viina9 ● spirt, alcool ■ brännvin; (yl väkevistä alkoholijuomista) sprit; spritdryck; rusdryck; starkvaror (mon); (alkoholi) alkohol; spiritus

viinakauppa ● magazin de băuturi, MATspritbutik; (valtion): (suomr) Alko, alkobutik; (ruotsr) systemet (määr), systembutik; Systembolaget

villasukka, tillukka ● ciorap, șosetă de lână ■ (lyhytvartinen) yllesocka; (paksu) raggsocka; (pitkävartinen) ullstrumpa, yllestrump

väkijuoma ● spirt; băutură alcoolică tare ■ sprit; alkoholdryck; rusdryck; spritdryck; (väkevä viina) starksprit; brännvin

ymmärrän ● înțeleg ■ förstår jag

ähä! ähäkutti! ähäpiti! äikkis! lällällää! (ilkkumista t. vahingoniloa ilmaiseva huudahdus; ähä-ihmisiä, vahingoniloisia ihmisiä) ● ahaa, așa-ți trebuie! ■ snopet, va? (siitäs sait) där fick du [så du teg]! det var rätt åt dig! där fick du tji! tji fick du! || ähäkutti, kuinkas suu nyt pannaan? ● ei, ce mai spui? ■ vad sa du nu då? || ähäkutti, tulitpa huijatuksi! ● aha, te-i păcălit, ai luat plasă; așa-ți trebuie ■ känn dig blåst! fikon fick du! där blev du visst lurad! där fick du! det var lagom åt dig! tji, där fick du!

Observație! Fenomenul ähäkutti, ähäpiti este departe de a fi specific finlandezilor, chiar dacă finlandezul se recunoaște a fi ”vahingoiloinen”. Cu denumiri proprii, fenomenul apare și în limbile germană – Schadenfreude, engleză, olandeză, cehă, ebraică, arabă etc. Practic, videourile FAIL! nu sunt altceva decât ilustrații ale fenomenului.

verbejä:

ajatella67*C1 a gândi, a cugeta; a presupune, a considera, a socoti, a crede; a reflecta, a medita, a chibzui 2 a crede, a presupune; a fi de părere că; a considera; a fi de părere 3 a atrage atenția, a ține minte, a urmări, a supraveghea 4 a avea intenția să facă ceva, a proiecta, a vea în vedere 5 i-auzi! ■ 1 tänka (jtak på ngt); (olettaa) anta; (miettiä) tänka efter; fundera; (harkita) tänka sig för 2 (asennoitua, suhtautua) tro (jtak jstak ngt om ngt); tänka (jtak jstak ngt om ngt); (olla jtak mieltä) anse (jtak jstak ngt om ngt); tycka (jtak jstak ngt om ngt); (olettaa) anta (jtak ngt) 3 (kiinnittää huomiota jhk pitää mielessä, pitää silmällä) tänka (jtak på ngt) 4 (suunnitella, aikoa) tänka göra ngt, ha för avsikt att göra ngt 5 (huudahduksissa: ajatella!) [kan man] tänka sig! tänk!

hekottaa53*C ● a râde pe înfundate, a chicoti ■ skratta; skrocka; klucka av skratt

iloita69 ● a se bucura; a-i părea bine; a fi bucuros; a jubila; a exulta ■ glädja sig, glädjas (jstak åt t. över ngt), vara glad (jstak över ngt); känna glädje (jstak över ngt); (riemuita) fröjdas, fröjda sig (jstak åt t. över ngt)

juopua52*E ● a se îmbăta, a se bețivi, a se chercheli, a se ameți ■ bli berusad; (puhek) bli full; bli på fyllan, fyllna till

jurottaa53*C1 a fi ursuz, morocănos, îmbufnat, bosumflat; indispus, abătut; a nu fi în apele lui 2 a sta nemișcat, neclintit, inert ■ 1 (mököttää) tjura, sura 2 (olla paikoillaan) stå orörlig

jököttää53*C, kyhjöttää53*C, kyyhöttää53*C, kököttää53*C, könöttää53*C, nyhjöttää53*C, nököttää53*C, tököttää53*C; nyhjätä73, nyhjäillä67 ● a sta doar nemișcat (fără să facă nimic; uneori și a ședea) [– Ce faci bade? Șezi și cugeți? – Ba! Numa’ șăd.]; a sta în picioare (după ce s-a ridicat); a sta în dezordine, împrăștiat, la întâmplare ■ (seistä) stå; (törröttää) spreta; stå upp; stå ut; stå på ända

kaahata73 ● a conduce periculos, cu viteză excesivă; aconduce ca un nebun cu accelerația la podea ■ (vard); blåköra, vansinnesköra; köra som en blådåre; köra med gasen i botten

kajastaa53 ● a se lumina de ziuă; a se vedea vag, a se întrezări; a luci, a sclipi, a străluci, a licări; a lumina; a se contura ■ (sarastaa) gry; (häämöttää) skymta; (kuultaa) glimma; skimra; (loistaa) lysa, skina; hägra (myös kuv)

kehaista66, kehua521 a lăuda, a elogia; a preamări 2 a se lăuda, a se făli, a face paradă; a merge țanțoș, a se umfla în pene; a fi îngâmfat, arogant ■ 1 (kiittää) berömma; (ylistää) prisa, rosa 2 (kerskua) skryta (jtak med t. över ngt); skrävla (jtak om ngt), skrodera (jtak om ngt); (ylvästellä) stoltsera (jtak med ngt); (puhek) malla sig, vara mallig (jtak för ngt); (kirj) yvas (jtak över ngt)

kehdata73*F ● [să facă ceva:] a îndrăzni, a se încumeta, a cuteza; a nu pregeta; a ști, a putea a fi capabil, a avea voie; a obișnui, a fi înclinat; a fi în stare; a fi dispus; a-și lua osteneala; a avea forța ■ 1 (rohjeta) våga, töras, tordas (tehdä jtak göra ngt); drista sig (tehdä jtak att göra ngt); (saattaa) kunna (tehdä jtak göra ngt); förmå sig till att göra ngt; förmå sig till ngt; (suomr puhek) täckas (tehdä jtak göra ngt) 2 (kans viitsiä) gitta, idas (tehdä jtak göra ngt); (jaksaa) orka (tehdä jtak göra ngt)

kolata73 (lunta lumikolalla) ● a da zăpada cu o lopată lată ■ skotta snö med en snöskovel; mocka snö med en snöraka

kyräillä67 ● a privi pieziș, a se uita chiorâș; a se holba la; a trage cu coada ochiului; a privi pe furiș ■ titta snett (jkta på ngn); blänga (jkta på ngn); snegla (jkta på ngn); (katsella alta kulmiensa) titta under lugg (jkta på ngn)

käkättää53*C1 a râde; a râde zgomotos 2 a cicăli, a sâcâi ■ 1 skratta; gnägga 2 (nalkuttaa) tjata; gnata

leuhkia61 ● a se lăuda, a se făli, a face paradă de ■ skryta (jllak med t. över ngt); skrävla (jllak om ngt); malla sig

löhötä74 ● a se destinde, a se relaxa, a nu face nimic; [a sta culcat și] a lenevi, a trândăvi; ■ (vard); (olla toimettomana) slappa, slöa; (makailla) ligga och dra sig; (laiskotella) lata sig, ligga och lata sig

meluta75 ● a face gălăgie, zgomot (mare), tărăboi, larmă; a se juca (fîcând gălăgie) a se zbengui ■ föra oväsen; väsnas; skrika, larma; (mekastaa) stoja; bullra; (hälistä) stimma

mokata73 ● a face o greșeală, o eroare; a comite o gafă; a face o boacănă, o boroboață, o prostie; a se face de râs; a o da în bară; a se strica; a colaba; a se prăpădi ■ göra en blunder, dabba [sig], göra en tabbe; klanta sig, göra bort sig; sjabbla; (möhliä) trampa i klaveret; (transitiivisesti) paja

naida62 1 a se căsători (cu cineva); a lua în căsătorie (pe cineva); a se căsătări pentru avere; a se căsătorii cu banii 2 a se culca cu cineva; a avea contact sexual cu cineva; a pune un număr; a se regula, a fute; a se fute 3 a fura; a șterpeli; a ciupi; a ciordi; a mangli; a-și însuși ■ 1 gifta sig (jku med ngn); (ylät) äkta (jku ngn), ta ngn till äkta; (kuv naida rahaa) gifta sig för pengar; gifta sig till pengar; gifta sig rikt 2 (ark olla sukupuoliyhteydessä, nussia, panna, hässiä, kiksauttaa, vetäistä) knulla (jkta [med] nign), pippa (jkta [med] ngn), ta sig ett nummer (jkta med ngn), göka (jkta med ngn) 3 (slg varastaa, kähveltää, pihistää) knycka, sno, norpa

niuhottaa53*C ● a fi pedant, tipicar; a fi meschin, egoist; a fi mărginit, cu minte îngustă, cu vederi înguste; ■ vara småaktig, vara småsint; (ahdaskatseisuudesta) vara småskuren, vara trångsynt

parkua52*D ● a plânge în hohote; a țipa; a zbiera, a urla ■ skrika; tjuta (myös itkusta); (tarkoituksellisesti) ge hals; (itkeä suureen ääneen) böla, storgråta

peuhata73 ● a zburda; a se zbengui; a alerga încoace și-ncolo; a se juca; a se hârjoni; a scotoci, a scormoni; a cotrobăi, a răscoli, a face mizerie ■ tumla; tumla om; (telmiä) stoja; rasa; (leikkiä, kisailla) leka; (myllertää) böka; rumstera om

puukottaa53*C ● a înjunghia ■ knivhugga

rehvastella67 ● a se făli, a se grozăvi, a se lăuda cu, a face paradă de; a merge țațoș, a se umfla în pene; a se îngâmfa, a fi îngâmfat, arogant; a se arăta sigur, pe sine, a fi înfipt; a fi cu nasul pe sus, arogant, încrezut; a fi plin de sine ■ (kerskailla) skryta (jllak med ngt), skrävla (jllak om t. med ngt); stoltsera (jllak med ngt); (leveillä, levennellä) vara mallig, malla sig (jllak över ngt); (mahtailla, pröystäillä) vara stöddig, vara kaxig (jllak över ngt); vara styv i korken (jllak över ngt); vara dryg; vara stroppig; (suomr) vara stor på sig

ryypätä73*B ● a bea; a lua o gură/sorbitură/înghițitură de; a bea câte puțin; a bea alcool, a trage la măsea; ■ (vard); dricka (jtak ngt); (kulauttaa) ta sig en klunk (jtak [av] ngt); (maistella) smutta (jtak på ngt); (juoda viinaa) supa; pokulera; pimpla, sprita; ta sig en sup; (vars ruotsr) kröka

räkättää53*C ● a croncăni; a vorbi cu voce răgușită; a râde zgomotos ■ skvattra; kraxa; (naurusta myös) gnägga

räpättää53*C ● a flecări, a sporovăi, a pălăvrăgi; a trăncăni; a cicăli, a sâcâi; a se văieta, a-și exprima nemulțumirea, a cârti ■ pladdra; babbla; snattra; (motkottaa) tjata (jstak om ngt); gnälla (jstak om t. över ngt); kvirra (jstak om ngt)

rönsyillä67 ● a face stoloni; a face lăstari; a se încolîci, răsuci; a se târî. a înainta cu greu ■ reva sig, bilda revor; bilda utlöpare; (suikerrella) slingra (myös kuv); krypa

tampata73*B (matot tai lumi) ● 1 a călca; a tropăi, a bătători cu piciorul; a îndesa 2 a împâsli 3 a bate covorul ■ 1 (vard); (tallata) trampa; trampa till; trampa ihop; (hakata kovaksi) packa; packa ihop 2 (kans vanuttaa sarkaa) stampa

tarjeta72*L ● a suporta frigul; a nu-i fi frig; e bine! ■ jag fryser inte; jag är inte frusen; jag känner mig inte frusen; det passar bra!

vihmoa521 a ploua mărunt; a cene zăpada 2 a șpreia; a stropi 3 a stropi, a împroșca ■ 1 (sataa vihmaa) duggregna, dugga; småregna; 2 (sumuttaa nestettä pieninä pisaroina) duscha; 3 (pirskottaa) stänka, skvätta

vihtoa52*F ● în saună, a se bate, a se biciui pe corp cu un mănunchi de ramuri fragede de mesteacăn ■ bada bastu med kvast; slå sig med bastukvast

vilvoitella67*C ● a se răcori ■ svalka sig; svalka av sig

vituttaa53*C (sinonime: panna vituttaan, harmistuttaa, harmittaa, inhottaa, keljuttaa, kismittää, kiukuttaa, ottaa päähän, ottaa päähän rankasti, pistää vihaksi, potuttaa, pänniä, riepoa, risoa, sapettaa, siepata, suututtaa, sylettää, vihastuttaa, visvoa, ärsyttää) ● a enerva; a irita; a scoate din sărite ■ vara för [d]jävligt; vara [skit]förbannade

Inspirat din Sisu, sauna ja muut suomalaisuuden sanat

.

Totuși, trebuie menționat că, printre cuvintele propuse în comentarii ca fiind reprezentative pentru Finlanda și pentru finlandezi, s-au strecurat și cuvinte desemnând elemente temporare, de actualitate sau păreri pur personale, adesea fără știință că ele nu sunt specifice, ci sunt cunoscute și aiurea; de exemplu tuulikaappi – marchiză, vestibul, paravânt sau lumiukko – om de zăpadă, dar Joulupukki – Moș Crăciun este reprezentativ pentru Finlanda.

.

Iconițe

Am văzut cum se definește finlandezul însuși. Deja de câțiva ani buni el și-a creat niște emoji, niște iconițe care-l definesc și mai bine. Mai jos le-am spicuit pe cele mai importante.

Link la explicații

Linkuri la originale și la explicații Paginile 1 2 3 4 5 6

Matti Nykänen – MATTI NYKÄNEN The feeling of „bon voyage”. Matti Nykänen, the world’s most successful ski jumper ever is also a verbal virtuous of one of a kind. He has introduced some of the welt-used catchphrases for Finnish language. Often we say „every chance is an opportunity” or we estimate the percentages with „fifty-sixty” share. One thing we know for sure: „life is life”.

Ren – REINDEER Mixed feelings. Finns love reindeer – in all forms. Reindeer are useful animals in many ways. They are cute but reindeer stew is delicious. You eat it with mashed potatoes and lingonberries.

Omul de gheață – ICEMAN The feeling of „Leave me alone. I know what I’m doing.” This typically Finnish attitude was made famous by the Iceman himself, Formula 1 driver Kimi Räikkonen, We feel he quite nicely sums it all

Pădure – FOREST The feeling of longing for fresh air and silence. Finland has lots of forests and they are full of mushrooms and berries. The best thing is that everyone is allowed to pick them and set up a camp almost anywhere. It’s called ‘Everyman’s right’. So get your tent and head out!

Karjalanpiirakka – KARJALANPIIRAKKA The feeling when you crave something delicious. Karjalanpiirakka is a traditional pastry or pie originally from the region of Karelia. It is a rye crust usually with a filling of rice porridge. The original topping is egg butter. Karjalanpiirakka is eaten all over Finland at all times and occasions from breakfast to weddings. Aici se vede umorul sec finlandez. Uitațι-vă la poză să vedeți ce are-n minte fiecare finlandez și de ce-i place așa de mult.

Șosete de lână – WOOLLY SOCKS The feeling of granny-made warmth. The woolly socks are like a national costume to Finns. They are comforting when ill, they offer warmth when skiing. A great all-rounder – which is made even more soul-nurturing if your grandmother has knitted them herself. They can also be worn with flip flops.

Adevăratul Moș Crăciun – THE ORIGINAL SANTA The feeling of the never-ending wait for Santa Claus. The real Santa comes from Finland. He has always lived in Korvatunturi, Upland. Not the North Pole!

Beție de unul singur, în izmene – KALSARIKÄNNIT The feeling when you are going to get drunk home alone in your underwear – with no intention of going out. A drink. At home. In your underwear. And there is a word for it. Kalsarikännit.

Kieli jumissa, rămas blocat – STUCK The feeling when you realize winter is here. Even a Finnish child knows you shouldn’t lick anything made out of metal when it’s freezing outside. But you do it anyway. And then you’re stuck`! ‘Ask a Finn how to get your tongue unstuck. Beware. It can get nasty.

Cafeluță pe leagăn – MEANWHILE IN FINLAND The feeling when all temperatures around +0 °C feel warm. Everything is relative. The Finnish winters are so long and cold that even a coldish spring day feels warm to us.

Dragoste finlandeză – FINNISH LOVE The feeling of a Finn in love. Finnish love is often quiet. We Finns won’t shout out our love to the world. Actions speak louder than words. When we do love someone, it’s deep – very deep.

Drapelul Finlandei – THE FLAG The feeling of blue and white. White clouds and blue skies. Summer lakes and snow drifts. These are the colours of the Finnish flag.

Hyvä Suomi! – HAPPINESS The feeling of winning our lovely neighbour Sweden – in anything. Finland and Sweden are like a brother and sister. Someone you compare yourself with and compete against. Someone you love telling jokes about but also admire. A win isn’t really a win unless it’s against Sweden.

Joulutorttu – JOULUTORTTU The feeling of having one too many. The joututorttu a Christmas pastry is served every Christmas, everywhere. Every year you burn your mouth on the first one – beware of the plum jam in the middle! The sweet taste and nostalgia make up for it.

Când pierde – LOST HOPES The feeling of getting your hopes up. Every time. Finland is notorious for its lack of success in the Eurovision Song Contest. Each time we wait for a win but get zero points. So to get back at them we entered a band of monsters in 2006 – and won.

Perkele – PERKELE The feeling of PRKL. The mother of all Finnish swearwords. Literally means the devil but at the same time it means so much more. You can make the curse longer and more effective by rolling the Y. If you say it, say it like you mean it!

Finlanda e pomenită – SUOMI MAINITTU! The feeling when someone mentions Finland abroad. Finns are always excited when someone -anyone – mentions Finland abroad. When you come to Finland, be prepared to tell what you think about Finland and Finns.

Cafea – CUP OF COFFEE The feeling of dying for a coffee. Finland is the #1 coffee consuming nations in the world. Finns drink an average of 2.6 cups/day. Coffee is consumed all day, every day, and coffee breaks are required by most unions.

Sisu – SISU The feeling of perseverance. In Finland, as the saying goes, we ‘go through even a grey rock.’ Arctic nature has given us guts – or ‘sisu’ as we call it. It’s about not giving in -even when it might be wiser to do so…

Ne vedem în piață – TORILLA TAVATAAN The feeling when something so great happens you just have to share it with somebody. Although Finns are not crowd-loving ‘samba people’ by nature, when something great happens, we Finns head for the market square. There’s one in every city. If Finns win an ice-hockey tournament, a singing contest or pretty much anything, the market square is the place to go.

Nokia, incasabil – UNBREAKABLE The ‘unbreakable’ feeling. Finns are tough, almost unbreakable. Finland has produced quite a bunch of unbreakable and long-lasting items such as the old Nokia 3310 phone which is famous for being, well, unbreakable.

Urs – BEAR The feeling when you just want to sleep all winter. Sometimes, when the long dark winter seems to stretch endlessly ahead, you just feel the bears have a point in hibernating.

Heavy Metal fan – Moshing sau slamdancing, (moshaus, moshaava) – HEADBANGER [moshing] The feeling of banging your head. In Finland, heavy metal is mainstream. There are more heavy metal bands in Finland per capita than anywhere else.

Sauna – SAUNA The ‘sauna’ feeling. Sauna is a holy place for Finns. This is a country with 3,2 million saunas and 5,4 million people. Finns go to the sauna naked – and often together with family. Every Finn has her/his own way of going to the sauna but one’s mind and body will always be cleaned. It’s a sauna state of mind.

Forța fetelor – GIRL POWER The feeling of when women can. Finland was the first country in the world to give women both the right to vote and to be elected. Finnish women are highly educated and full-time employment is the norm. The pronoun ‘han’ means both she and he.

Străngere de mână – THE HANDSHAKE The feeling of trust. Finns can be almost ridiculously law-abiding and trust others to do the right thing. We say what we do and do what we say. We shake hands on it. It’s a deal.

Micul Crăciun, pikkujoulu – CHRISTMAS PARTY The certain party feeling. The Christmas Party or ‘pikkujoulue is an epic event in Finland. This is when Finns turn into wild party animals and all sorts of never-to-be-mentioned-again escapades happen. What happens in ‘pikkujoultif, stays in ‘pikkujoulue.

Împăciuitor  – PEACEMAKER The ‘peacemaker’ feeling. Martti Ahtisaari, the former President of Finland, was awarded the Nobel Peace Prize for his efforts to resolve international conflicts on several continents and over more than three decades.

Stația de autobuz – BUS STOP Finns respect the privacy and personal space of others., and expect the same in return. We tend not to sit down next to anyone if another seat is available. When talking to a Finn, don’t stand too close – unless you want to see a Finn slowly edging backwards.

Kaamos – KAAMOS The feeling of sunless days. Finnish winters are long and dark. In Lapland, the sun doesn’t rise at all between December and January. In Finnish, this sunless period is called `kaamos’.

 

Finland emojis

Notă: Acolo unde a fost cazul, au fost lăsate denumirile originale.

În cazul în care browserul tău nu-ți afișează tot tabelul, partea dreaptă rămâne acoperită,

micșorează ecranul cu [Ctrl]+[-], revenirea cu [Ctrl]+[0].

LavatanssitLavatanssit Åland Islands Association Education Nordic family Swan Tom of Finland The Sámi The Polar Bear

Cross-country skiing

Emoji: Lavatanssit Emoji: Åland islands Emoji: Association Emoji: Education Emoji: Nordic family Emoji: Swan Emoji: Tom of Finland Emoji: The Sámi Emoji: The polar bear Emoji: Cross-country skiing
Estradă de dans Insulele Aland Asociere Educație Familia nordică Lebădă Tom of Finland Laponia Ursul polar Schi fond

Icebreaker

Aurora Borealis Kicksled A trusted friend The Voice Sauna whisk Fashionista Finns White nights The King

The cap

Emoji: Icebreaker Emoji: Aurora borealis Emoji: Kicksled Emoji: A trusted friend Emoji: The Voice Emoji: Sauna whisk Emoji: Fashionista Finns Emoji: White nights Emoji: The King Emoji: The cap
Spărgător de gheață Aurora boreală Porkukelkka Un prieten The Voice – Tarja Turunen Vasta/vihta Modå finlandezå Nopțile albe Regele fotbalului Bacalaureat
Pesäpallo Out of office Baby in a box Four seasons of BBQ Pusa hispida saimensis Kokko The Conductor Superfood Moominmamma

Black gold

Emoji: Pesäpallo Emoji: Out of office Emoji: Baby in a box Emoji: Four seasons of BBQ Emoji: Pusa hispida saimensis Emoji: Kokko Emoji: The Conductor Emoji: Superfood Emoji: Moominmamma

Emoji: Black gold

Oina finlandezå La cabană Baby box Grătar Foca de Saimaa Rug de Juhannus Dirijor Darurile pădurii Muumi Lemn-dulce

Matti Nykänen

The original Santa Happiness Sisu Girl power Reindeer Kalsarikännit Joulutorttu Torilla tavataan

The handshake

Emoji: Matti Nykänen Emoji: The Original Santa Emoji: Happiness Emoji: Sisu Emoji: Girl Power Emoji: Reindeer Emoji: Kalsarikännit Emoji: Joulutorttu Emoji: Torilla tavataan Emoji: The Handshake
Matti Nykänen Moș Crăciun Hyvä Suomi! Sisu Forța fetelor Ren Kalsarikännit Joulutorttu Torilla tavataan Strângere de mână

Iceman

Stuck Lost hopes Unbreakable Christmas party Forest Meanwhile in Finland Perkele Bear

Peacemaker

Emoji: Iceman Emoji: Stuck Emoji: Lost Hopes Emoji: Unbreakable Emoji: Christmas Party Emoji: Forest Emoji: Meanwhile in Finland Emoji: Perkele Emoji: Bear Emoji: Peacemaker
Omul de gheață Kieli jumissa Câștigă/pierde Nokia Pikkijoulu Pădure Cafeluță pe leagăn Perkele! Urs Împăciuitor

Karjalanpiirakka

Finnish love Suomi mainittu! Headbanger Kaamos Sauna Cup of coffee The flag Woolly socks

Bus stop

Emoji: Karjalanpiirakka Emoji: Finnish Love Emoji: Suomi mainittu! Emoji: Headbanger Emoij: Kaamos Emoji: Sauna Emoji: Cup of coffee Emoji: The flag Emoji: Woolly socks Emoji: Bus stop
Karjalanpiirakka Dragoste finlandeză Finlanda e pomenită! Heavy Metal fan Kaamos Sauna Cafea Drapelul Finlandei Ciorapi de lână Stație de autobuz

.

 

.

Pentru că termenul sisu, cu familia lui, constituie o problemă la traducerea în alte limbi, am considerat util să adaug traducerile, aproximative, și în alte limbi cu care finlandeza are relații.

Sisun käsite on osa suomalaista kansallisidentiteettiä. Käsitys, että suomalaiset ovat pitkälti luonnon­olojen vuoksi sisukkaampia kuin useimmat muut kansat, tuli laajalti tunnetuksi 1900-luvun alku­vuosi­kymmeninä, mihin vaikutti erityisesti suomalaisten kestävyysjuoksijoiden suuri menestys olympialaisissa ja muissa kansainvälisissä urheilu­kilpailuissa. Entistäkin tunnetummaksi käsite suomalainen sisu tuli sittemmin talvisodan aikana. Ulkomaalaiset kirjeenvaihtajat ja toimittajat selittivät, että sana sisu kuvasi parhaiten Suomea. New York Times -lehti kirjoitti sisusta: „sisu-sana oli ihmeellisin heidän sanoistaan.”

.

Helsingin kaupunginkirjasto

Sisu on vanha johdos sananvartalosta sisä, jolla on vastineita monessa suomen sukukielessä. Samassa merkityksessä kuin suomessa sisu esiintyy vain karjalassa, johon se on ehkä lainattu suomesta. Vatjan ja viron sisu tarkoittaa sisäosaa, ja sama merkitys esiintyy myös suomen murteissa ja vanhassa kirjakielessä. Luonnetta merkitseväksi sisu on siis mitä ilmeisimmin kehittynyt nimenomaan suomen kielessä.

.

Lozinca finlandezului care ilustrează sisu: Mitä on tehtävä on tehtävä, ei väliä miten; [kaikista huolimatta]. Actualizată de Președintele Niinistö: „Kaikki se mitä on mahdollista tehdä, on tehtävä” – Tot ce e posibil de făcut, se face. Dacă trebuie făcut, se face, indiferent cum.

.

sisu1

  1. sitkeä, hellittämätön tahdonvoima, sinnikkyys, lannistumattomuus; uskallus, rohkeus. Suomalainen sisu. Voimat loppuivat, mutta sisulla vielä jatkettiin. Hänellä ei ollut sisua kertoa totuutta. Onko sinulla sisua siihen? Sisu petti kesken yrityksen. Sisu meni kaulaan  rohkeus petti.
  2. (kiivas, paha, kova) luonto, luonteenlaatu. Jklla on paha sisu. Komentelu kävi hänen sisulleen. Sisuni kuohahti. Sisuni ei antanut myöten pyytää apua. Purkaa sisuaan työhön.

.

sisu, -sisuinen, sisukas, sisukimppu, sisukkaasti, sisukkuus, sisunnäyte, sisunpurkaus, sisupartio, sisupartiolainen, sisupussi, sisuuntua

.

sisu sinonine: sisukkuus, sitkeys, sinnikkyys, lujahermoisuus, peräänantamattomuus, luonteenlujuus, into, tarmokkuus, lannistumattomuus, kantti, tarmo, rohkeus, uskallus; hellittämätön tahdonvoima, elinvoima)

.

Declinarea lui sisu (Kotus tip 1/valo, fără gradație)
singular plural
nominativ sisu sisut
acuzativ nom. sisu sisut
gen. sisun
genitiv sisun sisujen
partitiv sisua sisuja
inesiv sisussa sisuissa
elativ sisusta sisuista
ilativ sisuun sisuihin
adesiv sisulla sisuilla
ablativ sisulta sisuilta
alativ sisulle sisuille
esiv sisuna sisuina
translativ sisuksi sisuiksi
instructiv sisuin
abesiv sisutta sisuitta
comitativ sisuineen

.

Despre sisu la Wiktionary și la Wikisanakirja

sisu

  1. perseverancedoggednessstubbornnessgritstaminaspunkdeterminationcourageguts (unwavering strength to keep going when the going gets tough)

Voimamme olivat aivan lopussa, mutta jatkoimme pelkällä sisulla. –We were completely exhausted but continued out of pure determination / to spite fate.

Hänellä on paljon sisua. Luulen, että hän jaksaa siksi juosta pitkään. – He has a lot of stamina. I suppose that is why he can run for a long time.

Onko sinulla sisua sanoa „ei” pomollesi? – Do you have the guts to say „no” to your boss?

  1. sisu, often with the attribute suomalainen (“Finnish”) (strength of will in the face of adversity; grit; perseverance; regarded as an integral part of Finnish culture)
    • 2011, Onni Palaste, Talvisodan ääniä [Voices of the Winter War], WSOY, →ISBN:

Kymmenkertaisella jalkaväen ylivoimalla, kymmenkertaisen tykistömäärän tukemana ja 150 hyökkäysvaunun voimalla vihollinen avasi tietä jalkaväelle, vastassaan vain suomalainen sisu.

With tenfold superiority in number of troops, backed with a tenfold amount of artillery and with a force of 150 tanks, the enemy opened the passage for its infantry, opposed only by the famous Finnish sisu.

    • 1967, Jörn Donner, Uusi Maammekirja, Otava, page 54:

En tiedä, kuka ja ketkä ovat vastuussa siitä, että Suomen saavutusten uskotaan olevan sisun aikaansaannosta. Sotakorvauksia on pidetty sellaisena, mutta myös 1950—60 -lukujen vaihteessa tapahtunutta teollisuuden laajentumista. Haluan varoittaa sinua: kaikki tämä on pelkkää myyttiä, jolla ei ole mitään tekemistä todellisuuden kanssa. Kestävyys ei ole tässä maassa sen suurempaa kuin muuallakaan.

I don’t know who is responsible for the idea that all Finnish achievements are believed to be due to the famous Finnish sisu. These have included the payment of war reparations, but also the expansion of industry that took place at the turn 1950s and 1960s. I want to warn you: all this is a mere myth, which has nothing to do with reality. Perseverance isn’t any greater in this country than elsewhere.

  1. temper (tendency to be of a certain type of mood, especially of a bad or defiant one)

Komentelu kävi hänen sisulleen. – The bossing tried his temper.

.

Wikisanakirja

sisu (1)

  1. sinnikkyysrohkeuspäättäväisyys

Kylläpä Pekalla oli sisua, kun hän kiipesi yksin vuoren huipulle.

Liittyvät sanat

Johdokset

Yhdyssanat

sisukimppusisunnäytesisunpurkaussisupartiosisupartiolainensisupussi

.

.

 ron.: voință; încăpățânare, îndărătnicie; perseverență, persistență, tenacitate, spirit tenace, rezistență; forță, putere, tărie, vigoare; voință, energie; neobosit; fermitate, nestrămutare

 sue.: sisu; (sitkeys, sinnikkyys) envishet; seghet; ihärdighet; uthållighet; (tahdonvoima) viljekraft; viljestyrka; (kestävyys) uthållighet, stamina; (itsepintaisuus) enträgenhet; envetenhet; (lannistumattomuus) oförtröttlighet, oförtrutenhet; (tarmo, vauhti, puhti) tåga, ruter, stake;  (hellittämättömyys) okuvlighet; (uskallus, rohkeus) mod; (puhek) ork

 eng.: sisu; perseverance; doggedness, stubbornness, stamina, determination, courage, (ark) grit, (pl) guts, legs, spunk

 germ.: (tarmo) Ausdauer, [leidenschaftliche] Zähigkeit, [verbissene] Energie, Willensstärke, Standhaftigkeit, Durchhaltevermögen, Unentwegtheit, Verbissenheit, Sturheit; (rohkeus) Courage; (ark) Mut, Mumm, Nerv; paha sisu: Eigensinn, Jährzorn

 fr.: courage, opiniâtreté; endurane, volonté, résistance, vitalité, nerf, vivacité (ark) cran

 it.: (rohkeus) animo, audacia, ardimento, tempra, tenacia, capacità di resistenza; perseveranza, costanza; (ark) coraggio, fegato, grinta; paha sisu: brutto temperamento; purkaa sisuaan: sfogarsi, lasciarsi andare

 sp.: perseverancia, tenacidad; (rohkeus) ánimo; (luone) genio, temperamento; cojones, agallas; paha sisu: mal genio; sisunpurkaus: arranque / acceso / ataque de mal genio / de cólera

 cat.: perseverança, tenacitat; (rohkeus) ànim, coratge; (luone) geni, temperament; collons, ganyes; paha sisu: mal geni; sisunpurkaus: arrencada / accés / atac de mal geni / de còlera

 nor.: sisu, utholdenhet, pågangsmot

 dan.: sisu (udtryk), utholdenhed; paha sisu: arrigskab

 isl.: vilji, viljastyrk; þrálátur; þrautseigju, þrautseigja, þrálátur andi, sterkleiki, þrek, þrávirkni, viðnám; styrkur, kraftur; orku; hörð; óþol

 ola.: sisu (begrip); moed, volharding, doorzettingsvermogen, vetbetenheld

 ceh.: vytrvalost, houževnatost; odvaha; (luonne) temperament; purkaa sisuaan: dát průchodsvé zlosti

 pol.: sisu, siszu; energia; (sitkeys) upór, uporczywość, zaciętość, wytrwałość; śmiałość, odwaga

 lit.: sisu; ryžtingumas, atkaklumas

 alb.: qëndrueshmëri, këmbëngulje

 esper.: humoro, kuraĝo, (kiukku) incitiĝo; hänellä on paha sisu: li estas ofendsentema, kolerema

 est.: julgus, jõud, loomus, sitkus, visadus, südidus, vaprus, alistumatus; sisu; vimm, jonn, jonnakus, trots, viha

 ung.: bátorság, állhatatosság, akaraterő, kitartás, belső, sziv, lélek; purkaa sisuaan: kiönti a haragját

 turk.: yılmazlık

 rus.: нрав, характер; (tarmo) энергичность, сила воли, выдержка, выносливость, запас жизненных сил, отвага; (sitkeys) упорство, настойчивость, стойкость, упрямство, мужества, смелость, прямолинейность

 gre.: επιμονή, πείσμα, γινάτι

 ebr.: חֻצְפָּה, חוצפה (huțpáh)

 chi.: 毅力 (yi li), 顽强, 頑強 (wán qiáng), 自尊 (zi zūn), 胆 (dǎn), 膽 (dǎn)

 cor.: 시수 (sisu)

 jap.: 頑張る (ganbaru), 胆 (きもきもきもききもきもきもきもきもきも) (kimo)

 arab.: صمود‎ (sumud), أحشاء (ahsha)

sisu 1 ● voință; încăpățânare, îndărătnicie; perseverență, persistență, tenacitate, spirit tenace, rezistență; forță, putere, tărie, vigoare; voință, energie; neobosit; fermitate, nestrămutare ■ sisu; (sitkeys, sinnikkyys) envishet; seghet; ihärdighet; (sitkeys) uthållighet; seghet; (tahdonvoima) viljekraft; viljestyrka; (kestävyys) uthållighet, stamina; (itsepintaisuus) enträgenhet; envetenhet; (tarmo) tåga; (lannistumattomuus) oförtröttlighet, oförtrutenhet; (hellittämättömyys) okuvlighet; (uskallus, rohkeus) mod; (puhek) ork

suomalainen sisu ● natura/firea finlandezului ■ finsk sisu

voimat loppuivat, mutta sisulla vielä jatkoimme ● [chiar dacă] puterile ne lasă, continuăm cu puterea voinței ■ krafterna tröt men vi pressade oss ändå vidare

onko sinulla sisua siihen? ● te încumeți s-o faci? ai curajul să faci? ■ törs du det?

sisu petti ● l-a lăsat curajul ■ modet svek

sisu petti (meni kaulaan) ● și-a pierdut curajul ■ han förlorade modet; han förlorade sitt mod

häneltä meni sisu kaulaan ● și-a pierdut curajul; s-a intimidat ■ modet svek honom; han blev skraj

.

sisu 2 (luonteenlaatu, kiivas, kova, paha) trăsături negative

paha sisu ● soi rău; temperament dificil ■ dåligt humör; dålig karaktär

hänellä on paha sisu ● este soi rău; are un temperament dificil ■ han har ett svårt humör

motkotus kävi hänen sisulleen ● cicălirea l-a călcat pe nervi ■ tjatandet gick honom på nerverna

sisuni kuohahti ● firea mea a debordat, a răbufnit, fierbea în mine ■ det kokade (sjöd) inom mig

sisuni ei antanut periksi tehdä sitä ● mândria mea nu mi-a permis s-o fac ■ min stolthet tillät mig inte att göra det sisuni ei antanut myöten pyytää apua ● nu mi-am permis să cer ajutor ■ jag kunde inte förmå mig [till] att be om hjälp

hänellä ei ollut sisua kertoa totuutta ● nu a îndrăznit să spună adevărul ■ han vågade (tordes) inte säga sanningen

minulla ei ollut sisua tehdä sitä ● n-am avut puterea să fac asta ■ jag hade inte uthållighet att göra det

käydä (ottaa) jkn sisulle ● a chinui pe cineva; a-l lovi la pipotă; a-i sta cuiva în gât; a sări la gâtul cuiva ■ att plåga någon; hoppa till någons hals

purkaa sisuaan ● 1 a răbufni; a avea un acces de furie; a-și vărsa focul; a izbucni 2 a-și descărca energia ■ ge luft åt sin ilska; ge utlopp åt sin vrede

purkaa sisuaan työhön ● a-și pune toată energia la lucru ■ avreagera sig i sitt arbete

.

sisukimppu ● pachet de energie ■ energiknippe

sisunnäyte ● probă de tărie, de rezistență ■ styrkeprov

hänen toipumisensa oli sisunnäyte ● recuperarea lui a fost un test, o dovadă de rezistență ■ hans tillfrisknande var ett styrkeprov; hans tillfrisknande var ett bevis på seghet (okuvlighet)

.

sisunpurkaus, mielenpurkaus, tunteenpurkaus ● acces de furie, de mânie; răbufnire; explozie de sentimente ■ vredesutbrott, lynnesutbrott; utbrott av ilska; (raivokohtaus) raserianfall; raseriutbrott, utbrott av raseri

.

sisupartio ● activitate pentru cercetașii cu tulburări senzoriale, fizice și psihice ■ handikappscouting

sisupartiolainen ● cercetaș cu tulburări senzoriale, fizice și psihice ■ handikappscout

sisupussi 1 ● pachet de energie; tenace din fire; stăruitor, perseverent ■ energiknippe 2 (äkäpussi, kiukkupussi) ● om rău, arțăgos, ursuz, morocănos, bombănitor; pisălog; scorpie, femeie rea, cață, gură rea; pacoste, spaimă ■ tvärvigg; bitvarg; (naisesta) argbigga; (kiukuttelija) surpuppa

.

.

sisukas41*A sitkeä, lannistumaton, hellittämätön, peräänantamaton, sinnikäs. Sisukas harjoittelija. Sisukas taistelu.

sisukas (sinonime: peräänantamaton, luja, virkeä, rohkea, lujahermoinen, uppiniskainen, itsepäinen, omapäinen, jääräpäinen, jukuripäinen, itsepintainen, ärhäkkä, kipakka)

sisukas ● încăpățânat, curajos, dârz, viteaz ■ sued.: (sinnikäs) envis; (sitkeä, sinnikäs) seg; ihärdig; uthållig; (itsepintainen) enträgen; enveten; (lannistumaton) oförtröttlig, oförtruten; (hellittämätön) okuvlig; (rohkea, peloton, reipas) modig, djärv; eng. : persistent man; sisukkaat yritykset: persistent efforts; (uppiniskainen) headstrong; (ark) gutsy, gamy; hän on sisukas: he has plenty of grit (guts, stamina); germ.: (sitkeä) zäh, couragiert, ausdauernd, unentwegt, energisch; (rohkea) mutig, unnachgiebig, (itsepäinen) halsstarrig, stur, verbissen; fr. : courageux m, courageuse f, opiniâtre, résolu, déterminé, qui a du cran (ark); it.: ostinato, tenace, coraggioso m, coraggiosa f, impavido m, impavida f, spiritoso, (ark) che ha fegato; sp.: (peräänantamaton) perseverante, tenaz, persistente; (tarmokas) enérgico; est.: sitkevisa; julge, südi; vimmakas, jonnakas; isl.: (sinnikäs) einþykkur; þrár; sauðþrár; þrálátur; ung.: bátor, szívós, kitartó, állhatatos, tántoríthatatlan; rus.: упорный, стойкий выносливый; своенравный упрямый; ung.: nyakas, konok, makacs, merész, bátor, eltökélt, karakán

.

.

sisukkaasti vrt. sisukasYritti sisukkaasti yhä uudelleen.

ponnistella sisukkaasti jnk kimpussa ● a fi perseverent în a face ceva ■ att vara beständig i att göra något

yrittää sisukkaasti (vaikkei osaakaan) ● încearcă asiduu (chiar dacă nu știe) ■ försök hårt (även om han kan inte allt)

yritti sisukkaasti yhä uudelleen ● s-a ambiționat să mai încerce odată ■ försökte om och om igen; har varit ambitiös att försöka igen

.

.

sisukkuus40 vrt. sisukas.

.

sisukkuus ● perseverență; persisitență; tenacitate; încăpățânare; fermitate, nestrămutare; voință ■ (sitkeys, sinnikkyys) seghet; ihärdighet; (kestävyys) uthållighet; (itsepintaisuus) enträgenhet; envetenhet; (lannistumattomuus) oförtröttlighet, oförtrutenhet; (hellittämättömyys) okuvlighet

.

sisukkuus (sinonime: sinnikkyys, päättäväisyys, sitkeys, varmuus, epäröimättömyys, neuvokkuus, hellittämättömyys, lannistumattomuus, kestävyys, kestokyky, elinvoima, itsepintaisuus, taipumattomuus, peräänantamattomuus, pitkäaikaisuus, väsymättömyys, uupumattomuus, rohkeus, luonteenlujuus, sisu, into, tarmo, tarmokkuus) [eng.: perseverance, persistence, stamina; grit, gutsiness; se vaatii sisukkuutta: it requires plenty of stamina; germ.: Zähigkeit, Verbissenheit, Ausdauer; fr.: ténacité, opiniâtreté, persévérance; it.: ostinatezza, tenacia; grinta; sp.: obstinación, tenacidad; est.: sitkus, visadus; südidus; isl.: (sinnikkyys) þrákelkni; (taipumaton) þráa m, þrái f; ung.: bátorság, szívórság, állahatatosság]

.

.

   

Ca bonus, cuvinte legate de finlandism, care să nu fie uitate de generația de astăzi.

.

 Suomessa pitkin aikoja ® cunoscute în timp, în Finlanda 

 

Aarikka® manufactură: lemn, amintiri, decorațiuni interioare
Abloy® chei și încuietori originale (AB Lukko Oy)
Airam® baterii, acumulatoare, becuri, termosuri
Artek® on Alvar Aallon muotoilun ja arkkitehtuurin ympärille perustettu yritys
Finlayson® 1934 textile
Finnair® 1923 (inițial Aero®)
Fredrikson® acoperăminte pentru cap, căciuli, șepci etc.
Hackman® inox
Helkama® biciclete, electrocasnice
Heteka® somiere cu arcuri Helsingin Teräshuonekalutehdas Oy 1932
Iitala® cristal, sticlă din localitatea Ii
Lenina® scutece de unică folosință 1986
Lindström® spălătorie tradițională și chimicå
Luhta® 1907 textile, îmbrăcăminte pentru timpul liber
Marimekko® textile: tasaraitapaita naisille; Jokapoika-paita; unikko-pöytäliina; Tantsu-verhot; Tantsu-paita; Mari-essu; Pallo; Iloinen takki; Mariskooli® – cupă de înghețată
Marttiini® 1928 cuțitul lapon
Nokia® telefoane mobile, centrale telefonice, cabluri electrice, televizoare, cauciucuri, cizme de cauciuc
Tapio Wirkala cristal, sticlă
Leiras® (Leivin rasva) 1940 fostă RaNa-yhtiö ”ravinto- ja nautinta-aineala” din concernul Huhtamäki Oyj
Metsäteollisuus puuteollisuus, industria lemnului
Stora-Enso® 1872 Enso-Gutzeit
Metsä-Serla® 1987 Selachius
Metsä-Botnia®
M-Real® 1934 Metsäliitto / Metsä-Serla
UPM-Kymmene® 1872 Kymin Oy, Kymi Kymmene Oy, Kymi-Strömberg; UPM (United Paper Mills) (azi UPM-Kymmene)

.

Valtionyhtiöt: Altia Oyj, Finnvera Oyj, Fortum Oyj, Kemijoki Oy, Motiva Oy, Neste Oil Oyj, Patria Oyj, Suomen Teollisuussijoitus Oy, Valmet, Valtrak, Vapo Oy

Valtion liikelaitokset: Ilmailulaitos Finavia, Luotsausliikelaitos, Metsähallitus, Senaatti-kiinteistöt, Tieliikelaitos, Valtion liikelaitos, Varustamoliikelaitos (Finstaship)

Altele, nume vechi și noi: Aero, Enso-Gutzeit, Finnair Oy, Imatran Voima Oy, Kar-Air 1957, Kemijoki Oy, Kemira Oy, Neste Oy, Outokumpu Oy, Oy Alko Ab, Pohjolan Liikenne Oy, Valmet Oy, Wihuri Oy

.

Hetekalla istuvia lapsia 1950-luvulla

.

Zicala zilei

jos ei sauna, terva ja viina auta, niin tauti on kuolemaksi ● boala e mortală dacă nu o vindecă niciuna din cele trei, sauna, gudronul sau spirtul ■ hjälper varken supar eller iglar, så blir det döden

.

Introdus / lisätty 16.10.2018

Actualizat / päivitetty 26.8.2019

.

 

 

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: