Blogulblog's Blog

Despre transliterarea și transcrierea din ebraică în română

Transliterare și transcriere din ebraică

Heprean kielen siirtokirjoitus romaniaksi

.

alef

.

Sugestie importantă.

Înainte de a începe, este de dorit să se mărească suficient textul, folosind [Ctrl]+[+] pentru a vizualiza și evidenția corect semnele mărunte, care pot fi ușor confundate. De ex. [ ֳ  ] Revenirea cu [Ctrl]+[-] sau cu [Ctrl]+[0].

.

Introducere

Spre deosebire de limbile europene care știm că, în scris, au cuvinte formate din consoane și din vocale, baza limbilor semitice scrise sunt cuvintele formate doar din consoane, care sunt adevăratele purtătoare de informație, vocalele fiind doar mofturi, ele se adaugă diferit de la zonă la zonă, influențează întru câtva semnificația cuvântului și ajută la pronunție. În scris, limbile extrem-orientale nu cunosc nici vocalele, nici consoanele, cuvintele scrise sunt formate din unirea unor părticele-ideograme, morfeme-silabe scurte, purtătoare de informație pe care japonezii le-au numit more, termen preluat și în gramaticile europene ca fiind durata de pronunțare a unei silabe scurte, egală cu o optime.

.

Problema transliterării limbilor semite este veche de când lumea. ”The Bible’s account of Noah, the ark, and the Genesis flood states that the ark came to rest on the „mountains of rrt” where „rrt” has been translated „Urartu” or later „Ararat” during Armenian times (there are no vowels in the original Hebrew text of „rrt”).” Am lăsat pe urmă, „pour la bonne bouche” discuția despre transliterarea numelui lui Dumnezeu – יהוה.

.

Bazele pur teoretice, standardele au fost grupate la sfârșitul articolului.

.

Bine de știut câteva elemente necesare, înainte de a porni la drum.

Fiind o pagină compilată, multe elemente se vor repeta de-a lungul paginii dar, repetiția este mama învățăturii. Fiecare aduce câte ceva deosebit, care mi s-a părut important sau, dimpotrivă, prezintă elemente contradictorii care se supun judecății cititorului.

Altfel decât suntem obișnuiți, limbile semitice, printre ele și ebraica, se scriu și se citesc de la dreapta spre stânga. La prelucrarea textului ebraic, totul se face invers; tabelele sunt ordonate la dreapta, selectarea cuvântului se face de la stânga, inserția/adăugarea la stânga (chiar dacă cursorul este la dreapta!), săgețile „dreapta”, „stânga” sunt inversate.

Deși ebraica nu cunoaște majusculele, există în schimb, reguli de folosire a majusculelor în transcrierile în alte limbi.

În textele ebraice, cele mai obișnuite sunt literele de text, litere de tipar „pătrățoase” dar, în afară de ele se mai folosesc literele de mână, diferite ca aspect, sau chiar alte scrieri. Vezi mai jos.

Alfabetul ebraic are 22 de litere, majoritatea consoane, iar scrierea și, respectiv, citirea se fac de la dreapta la stânga și de sus în jos. În total, semnele sunt mult mai multe.

În ebraică sunt cinci litere care au formă diferită dacă sunt scrise la sfârșitul cuvântului, kaf (כ,ך), mem (מ, ם), nun (נ, ן), pe (פּ, ףּ) și tsadi (צ, ץ) – (→) prima literă apare în interiorul cuvântului, cea de a doua este literă finală.

În poziție finală unele litere lipsite de diacritice au valoare variabilă, sau nu se citesc deloc, sunt doar cheițe de încheiere, sau se citesc în alt fel de cum au fost numite.

.

Evreii își numesc limba ebraică – ivrit (עִברִית) – Hebrew. Amănunțit, numele arată cam așa: [(e sau i): prima vocală+(b=v): prima consoană+r+(a, ai, i sau e pronunțat i): a doua vocală+terminație: (t, c(ă) sau w)]. T-ul final nu se aude decât schițat, astfel că pronunția este ivri (vezi mai jos). H-ul care apare la începutul cuvântului Hebrew a apărut în engleză abia prin secolul XVI și pare să fie o reminiscență a articolului hotărât ha (HaIvrit? – ?עִברִיתה) ebraica; în aramaică era ‘ebhraij – (ܝܒܗܪܐܝܝ) cu ‘e aspirat (devenit he?). Evreul, ca persoană, se numește iehudi (יְהוּדִי). Asta ca să știm cu ce lucrăm.

Limba aramaică (arameică†) ארמית/Arāmît, ܐܪܡܝܐ Armāyâ/Ārāmāyâ’

.

BD21512_.

Pe Muntele Sinai, Moise a primit de la Dumnezeu Tablele Legii cu Cele Zece Porunci; și ele erau scrise în ebraică, deci Dumnezeu a creat alfabetul ebraic!

.

Alfabetul ebraic

adaptat după

1) Dr. Alfred Hârlăoanu, „Dicționar explicativ ebraic-român”, [Milon parshani ʻIvri-Romani / Alfred Herloʾano], Ed. Nemira, București, 1988 și

2) S. Avni, „Manual de conversație româno-ebraic”, Ed. Ș. Zack, Ierusalim, Israel, 1995.

Modelul de pronunție românesc a fost ales astfel încât, consoana să fie alături de o vocală, așa cum se pronunță și în ebraică.

.

Litera

Numele românesc al literei

Semnificația literei

Valoare numerică

Sunetul corespondent

Model de pronunție, ca în cuvântul românesc

א

álef

cap de bou 1 sau nu se pronunță, sau poate fi orice vocală

o (לא – lo – nu)

bet

casă b balon

ב

vet

casă 2 v val

ג

ghímel

cămilă 3 g gară

ד

dálet

ușe 4 d dans

ה

hei

fereastră 5 h hai

ו

vav

cârlig 6 v var

ז

záin

armă; sabie 7 z zahăr

ח

het

îngrăditură; perete 8 h halva

ט

tet

șarpe 9 t tocmai

י

iod

mână 10 i imn

caf

palmă 11 k casă

כ

háf, cháf

palmă 12 h haină, casă

ך

háf sofít, cháf sofít (literă finală)

palmă 500 h, ch ca în cuvântul german ich

ל

lámed

baston cu cioc ascuțit 13 l lampă

מ

mem

apă 14 m mamă

ם

mem sofít (literă finală)

apă 600 m chilim

נ

nun

pește 15 n natură

ן

nun sofít (literă finală)

pește 700 n vaccin

ס

sámeh

suport; stâlp 16 s sac

ע

áin

ochi 17 nu se pronunță

pei

gură 18 p pastă

פ

fei

gură f foc

ף

pei sofít, fei sofít (literă finală)

gură 800 între p și f filip, tarif

צ

țáde

cârlig de pescuit 19 ț țar

ץ

țáde sofít (literă finală)

cârlig de pescuit 900 ț laț

ק

kof

ceafă 100 k kilogram

ר

réiş

cap 200 r radio

şin

dinte 300 ș șină

sin

dinte s sanie

ת

tav

semn, urmă 400 t tablou

tav (vezi mai jos)

semn, urmă t tablou

ז׳

în cuvinte străine

j jurnal

ג׳

în cuvinte străine

ǧ, gi gin

צ׳

în cuvinte străine

č, ci circ

.

English Type Hebrew (←)
a e i o u Vowels (breath sounds) א ה ו י
b f p v w Labials (lip sounds) ב ו פ
hard c g h j k x y Gutterals (throat sounds) ג ה ח כ ע ק
l r Liquids (tounge sounds) ל ר
m n Nasals (nose sounds) מ נ
d t Dentals (tooth sounds) ד ט צ ת
soft c s z sh th Whistling fractives (whistle sounds) ז ס ש

Coloanele English și Hebrew trebuie considerate separat, ele nu sunt, decât parțial, echivalente sau corespondente și conțin doar literele/sunetele categoriei respective din fiecare limbă.

.

Demn de menționat este și faptul că, așa cum se folosesc și în alte alfabete clasice, chirilic, arab, grec, și în alfabetul  ebraic literele au și valoare numerică, adică se pot folosi ca numere și uneori ca cifre, de ex. în numerotare.

.

BD21512_.

Valoarea numerică a literelor în alfabetul ebraic

numerica

Între 500 și 900 apar denumiri duble.

Kaf sofit / Tav Qof ך sau ת”ק 500
Mem sofit / Tav Reš ם sau ת”ר 600
Nun sofit / Tav Šin ן sau ת”ש 700
Pe sofit / Tav Tav ף sau ת”ת 800
Tsade sofit / Tav Tav Qof ץ sau תת”ק 900

Numerale ebraice

Alfabetul ebraic la Wikipedia

.

BD21512_.

Aici avem de considerat câteva noțiuni care, deși privesc aceeași temă, nu sunt sinonime.

Transliterarea este reprezentarea caracterelor unei scrieri alfabetice sau silabice în caracterele alfabetului în care se face conversia. Ea se face în principiu caracter cu caracter, literă cu literă și redă grafia (nu pronunțarea) cuvintelor. Se utilizează în actele notariale, de stare civilă etc., în comunicațiile poștale, precum și în lucrări de cartografie, geografie, bibliografie, istorie, lingvistică ș.a. Transliterarea face conversia unui sistem de scriere în altul, nefiind condiționată de aspectul fonetic. În afara echivalențelor alfabetice, ea nu depinde de normele ortografice ale limbii în care se transliterează. Ex. πιτα – pita; Чехов – Cehov.

Transcrierea. Prin transcriere sau transcripție se reprezintă sunetele vorbirii dintr-un anumit sistem de scriere, fără a ține seama de modul de notare a sunetelor în sistemul de scriere propriu al limbii respective, deci transcrierea este mai degrabă o metodă de notare fonetică care ține cont de normele limbii în care se transcrie (este metoda cea mai folosită în limbile folosind alfabetul chirilic). Ex. Ельцин – Elțin (alte limbi: Eltsine, Ieltsine, Jeltsin, Yeltsin, El’cin, Γιέλτσιν, Jelzin, Jeltsin, Jelcin, Jeļcins, Jelcinas, Yelchin, Yeltsîn). IPA: [bɐˈrʲis nʲɪkɐˈlaɪvʲɪtɕ ˈjelʲtsɨn]

Transcriere fonetică, notare a pronunțării unei limbi, a unui dialect sau a unui grai cu ajutorul unui alfabet fonetic.

.

Cuvântul grec Transliterare Transcripție, transcriere Transcriere fonetică Semnificație
Ελληνική Δημοκρατία Hellēnikē Dēmokratia

Ellīnikī́ Dīmokratía

Eliniki Dhimokratia [eliniˈci ðimokraˈti.a] Republica Elenă
Ἐλευθερία Eleutheria Eleftheria [e.lef.θe.ˈri.a] Libertate
Ευαγγέλιο Euaggelio Evangelio Evanghelie
Μπερλίν, Ντακάρ, Γκέντ Mperlín, Νtakár, Gként Berlin, Dakar, Gent Berlin, Dakar, Gent

.

Traducere

traducere este o acțiune de a înțelege un text, după care se produce un text echivalent, care are același sens, același înțeles, în altă limbă, adică o adaptare interculturală a textului. În sens larg, traducerea poate fi considerată ca fiind procesul transformării unui mesaj emis într-o limbă, în același mesaj, dar formulat în altă limbă, cu condiția ca să fie păstrate toate, sau relativ toate, calitățile mesajului inițial, prin realizarea echivalenței de sens și de valoare. Traducerea versurilor este cea mai dificilă pentru că versificația trebuie refăcută în limba țintă, păstrând, pe cât posibil, toate elementele de stil ale originalului. Traducerea nu intră în tema paginii. Totuși, pentru o mai bună înțelegere, unele exemple au fost traduse.

.

Problema care rămâne veșnic deschisă: transliterare sau transcriere? Vrem doar să vedem, să înțelegem mesajul  textului, sau să-l și pronunțăm. După cum rezultă din tabelul de mai sus, sau / sau, nu putem să le avem pe amândouă ca rezultat al unui singur proces. O soluție ar fi traducerea, găsirea termenului corespunzător din românește. Sau ar mai fi soluția creării unui cuvânt nou care să respecte condițiile fidelității semnificației.

La traduceri se folosesc doi termeni, limbă sursă – limba din care se traduce și limbă țintă – limba în care se traduce. Tot așa am putea folosi și aici termenii, limba sursă – limba din care facem transliterarea sau transcrierea și limbă țintă – limba în care le finalizăm.

.

Am folosit săgețile → și ← pentru a indica cititul de la stânga la dreapta (→) sau de la dreapta la stânga (←). Cuvintele scrise în ebraică, sau tabelele în ebraică, se citesc de la dreapta la stânga (←). Textul transliterat poate fi scris de la stânga la dreapta!

.

În sprijinul celor spuse mai sus recomand linkul http://mylanguages.org/hebrew_romanization.php

Romanization is intended to enable the casual reader who is not familiar with the original script to pronounce Hebrew reasonably accurately. The tools makes an attempt to render the significant sounds (phonemes) of the Hebrew as faithfully as possible into English (Latin Characters).

Romanization (latinization) is the representation of a written word or spoken speech with the Roman (Latin) alphabet, where the original language uses different writing characters such as Hebrew. Methods of romanization include transliteration, for representing written text, and transcription, for representing the spoken word. Each romanization process has its own set of rules for pronunciation of the romanized words, which is the case with our Hebrew converter above.

Transliteration is the romanization attempts to transliterate the original script, the guiding principle is a one-to-one mapping of characters from Hebrew into the Latin script, with less emphasis on how the result sounds when pronounced according to English.

Transcription is the conversion of a representation of Hebrew into another representation of Hebrew, the same language just in a different form.

Phonetic conversions attempts to depict all phones in Hebrew, sacrificing legibility if necessary by using characters or conventions not found in Latin. The International Phonetic Alphabet is the most common system of phonetic transcription.

Tradeoffs: For Hebrew, building a usable romanization involves tradeoffs between Hebrew and Latin characters. Pure transcriptions are generally not possible, because Hebrew contains sounds and distinctions not found in English. Which explains why innacuracy can happen from time to time.

You can also check other important tools in many languages here: Learn Languages.

.

BD21512_

.

Font

Varietatea fonturilor nu face decât să complice individualizarea literelor ebraice, fie ele scrise de tipar sau de mână, în Rași, Solitero sau în vaybertaytsh (vedem mai jos despre ce este vorba!)

Am încercat, pe cât posibil, să păstrez în manuscris fontul Times New Roman pentru că, în diferite fonturi, literele apar diferite. Nu am reușit acolo unde tabelul este o imagine asupra căreia ar fi fost mai greu de intervenit. Pentru neavizat, trecerea de la un font la altul poate crea nedumerire, pentru că aceeași literă apare diferită în funcție de font. Din păcate, web-ul folosește fontul Arial.

.

Mai jos am selectat câteva modele de glife din diferite fonturi.

transrezerva1.

BD21512_.

Semne care se pot confunda în scrierea „colțuroasă” square:

confuzieAlte confuzii, mult mai numeroase, pot apărea între semnele scrisului de mână, Rashi și Solitreo. (Vezi mai jos!)

Litera, ligatura אל  , rar întrebuințată, poate provoca nedumerire și confuzie cu ע, ץ-צ. (←)

.

Pe scurt, transliterarea ar putea arăta așa: (→)

.

ISO 259-3: transliterarea ebraicei
Ebraică א ב ג ד ה ו ז ח ט י כ ל מ נ ס ע פ צ ק ר ש ת ג׳ ז׳ צ׳ שׂ
Latină ˀ sau ` b g d h w z y k l m n s ˁ sau ˊ p c q r š t ǧ ž č ś
pronunțat ch th c ț c ș gi ji

ci

ți

și

.

Corespondentele ebraice ale literelor latine propuse de Hebrew Glossary

A B D E F G H I K Ch L M N O P R S Sh T Tz U V Y Z
א-ה ד ע-א פ ג ה א-אי-ע-עי כ-ק כ-ח ל ם ,מ ן ,נ  אוֹ-עוֹ ף-פּ ר ס-שׂ ט-ת ץ-צ ב-ו י ז

.

BD21512_.

Consonants

IPA Letter(s) Romanization English approximation
b

בּ

(Bet Dgusha)

b bet
d

ד

(Dalet)

d dark
[1]

ג׳ 

(Gimel with geresh)

ǧ or j joy
f

פ ף

(Fei Rafa)

or p̄ fool
ɡ

ג

(Gimel)

g go
h

ה

(Hei)

h hen
ħ[2]

ח

(Chet)

ḥ or ch no English equivalent; like hen but with the tongue against the pharynx
j

י

(Yud)

y yes
k

כּ

(Kaph Dgusha)

ק

(Qoph)

k skin
l

ל

(Lamed)

l left
m

מ ם

(Mem)

m man
n

נ ן

(Nun)

n no
p

פּ

(Pei dgusha)

p spin
q[2]

ק

(Qoph)

or k no English equivalent; like cup but with the tongue further back
r[3] ר

(Resh)

r Somewhat like run
ʁ[3] French rouge
s

ס

(Samech)

שׂ

(Sin Smalit)

s see
ʃ

שׁ

(Shin Yemanit)

š or sh she
t

ט

(Tet)

ת

(Tav)

t sting
ts[1]

צ ץ

(Tsadi)

ts (or tz) cats
[1]

צ׳ ץ׳

(Tsadi with geresh)

č or ch chair
v

ב

(Vet Rapha)

ו

(Vav)

וו

(double Vav)

or ḇ/w voice
w[4]

וו

(double Vav)

ו

(Vav)

w we
χ

 ח

(Chet)[2]

כ ך

(Chaph Rafa)

ḥ/ḵ or ch/kh Similar to Scottish loch
z

ז

(Zayin)

z zoo
ʒ

ז׳

(Zayin with geresh)

ž beige
ʔ

א

(Aleph)

ע

(Ayin)[2]

ʾ or ‘ uh-(ʔ)oh
ʕ[2]

ע

(Ayin)

ʿ or ‘ no English equivalent

Notes

    1. a b c /dʒ, ts, tʃ/ are officially written with a tie-bar in the IPA /d͡ʒ, t͡s, t͡ʃ/ respectively, but the tie-bar is omitted for simplification.
    2. a b c d e In Modern Israeli Hebrew, /ħ, ʕ, q/ have merged with /χ, ʔ, k/ respectively, but /ħ, ʕ/ are still distinguished by Oriental Hebrew speakers.
    3. a b /ʁ/ is uvular for most speakers, but a few speakers, mostly Orientals, retain an alveolar  pronunciation: [r]~[ɾ].
    4. In Modern Israeli Hebrew, /w/ appears in a few words, mostly loanwords: וואו (wow) /waw/. In some words that originally had /w/, it is approximated to [v].

.

BD21512_.

De aici începe teoria!

.

Aici am preluat și tradus, fără permisiune, textul unui specialist finlandez, Jukka ”Yucca” Korpela Heprean kielen siirtokirjoitus. – „Transcrierea limbii ebraice”, motiv pentru care mențiunea „în finlandeză” apare frecvent, dar se poate considera ca însemnând „în română”. Materialul acestui articolul stă la baza prezentei pagini.

Drept motto am să amintesc expresia finlandeză „copilul iubit are multe nume”. Tot așa și cu tema paginii noastre. Un alt nume al transliterării este și romanizare, adică scrierea cu alfabet latin/roman.

.

Acest material descrie cele trei metode de transliterare a scrierii ebraice cu caractere latine: standardul finlandez SFS 5824 care oferă două variante, a) științific și b) transliterare generală, plus standardul internațional ISO 259. Pe scurt, discutăm și alte metode de transliterare/transcripție/romanizare (doar din alte caractere ebraice, în caractere latine!).

.

Literele (consoanele)

Semn Curent Științ. ISO IPA Nume Observații

א

–/’ ʾ [ʔ]/– alef În transliterarea în limbajul curent nu de scrie, cu excepția situației în care alef este în interiorul cuvântului și este la început de silabă. Vezi mai jos „Semnele corespunzătoare lui alef și ayin”

b b b [b] bet dagesh

ב

v [v] bet ḇ = U+1E07, Ḇ = U+1E06

g g g [g] gimel dagesh

ג

g ḡ/g̱ [g] gimel ḡ = U+1E21, Ḡ = U+1E20, g̱ = g U+0331; cf. punctul la „Echivalentele literei iod”

d d d [d] dalet dagesh ḏ = U+1E0F, Ḏ = U+1E0E

ד

d [d] dalet

ה

h/– h/– h [h]/– he În transcripția finlandeză nu se notează la sfârșitul cuvântului, dacă nu se pronunță.

u û w [u] vav dagesh Standardul finlandez îl ilustrează doar implicit.

וֹ

o ô ō [o] vav holem Standardul finlandez îl ilustrează doar implicit.

ו

v w w [v] vav

ז

z z z [z] zayin

ח

h [x] het ḥ = U+1E25, Ḥ = U+1E24

ט

t [t] tet ṭ = U+1E6D, Ṭ = U+1E6C

י

y/j/– y/j/^ y [j]/– iod, yod În transcrierea finlandeză este recomandat y. La sfârșitul cuvântului este de discutat separat.

כּ ךּ

k k k [k] kaf dagesh

כ ך

kh [x] kaf ḵ = U+1E35, Ḵ = U+1E34

ל

l l l [l] lamed

מ ם

m m m [m] mem

נ ן

n n n [n] nun  dar și „nun inversat” ׆ nun hafukha

ס

s s s [s] samek

ע

–/’ ʿ ʿ [ʔ]/– ayin În transcrierea limbajului curent nu se scrie; se scrie doar atunci când este în interiorul cuvântului, sau atunci când ayin este la începutul silabei.

פּ ףּ

p p p [p] pe dagesh

פ ף

f p̄/p̱/f [f] pe p̄ = p U+0304, p̱ = p U+0331

צ ץ

ts [ts] tsadi ṣ = U+1E63, Ṣ = U+1E62 A nu se confunda cu românescul Ș ș! În tabelul Hârloanu de mai sus, echivalentul românesc este Ț ț.

ק

k q q [k] kof

ר

r r r [ʁ] resh

š/sh š/sh š [ʃ] shin š = U+0161, Š = U+0160

s ś s [s] sin ś = U+015B, Ś = U+015A

t t t [t] tav dagesh

ת

t t [t] tav ṯ = U+1E6F, Ṯ = U+1E6E
 

Alte litere, care apar doar în cuvintele străine

ג׳

j/ǧ j/dž [dʒ] jimel, gimel geresh În transcrierea finlandeză corespondentul este j, în afară de cazul în care corespondentul lui iod, yod este j. [în română ar fi foarte apropiat de ardelenescul ghdin ghini (bine), sau din ghin (vin)] sau de „dj” din George sau gi din gin.

ז׳

ž/zh ž/zh [ʒ] zhayin, zayin geresh ž = U+017E, Ž = U+017D (adică j, J românesc)

ח׳

kh [χ] het geresh ḫ = U+1E2B, Ḫ = U+1E2A

ע׳

gh ġ [ɣ]/[ʁ] ayin geresh ġ = U+0121, Ġ = U+0120

צ׳ ץ׳

č [ʃ] tsadi geresh č = U+010D, Č = U+010C

וו

v v [w] vav vav

.

Explicațiile structurii tabelului

Linia oblică ”/” indică echivalența. Rubricile tabelului sunt:

  1. Litera ebraică. Dacă apar două semne, cel din stânga este forma finală, folosită la sfârșitul cuvântului.
  2. Transcrierea semnului potrivit standardului finlandez SFS 5824 așa-zisă transcriere generală. Linia de dialog ”–” înseamnă că semnul nu se transliterează, rămâne nescris.
  3. Transcrierea semnului potrivit standardului finlandez SFS 5824 așa-zisă transcriere științifică.
  4. Transcrierea semnului potrivit standardului internațional ISO 259.
  5. Valoarea pronunției semnului în ebraica actuală vorbită în Israel scrisă cu semnele IPA potrivit lucrării The World’s Writing Systems. Linia de dialog ”–” înseamnă că semnul nu se pronunță.
  6. Numele semnului în ebraică; este în forma oficială a transliterării ebraice. IPA pentru ebraică

.

Explicațiile tabelului

Inainte de a trece la explicațiile tabelului o observație extrem de importantă!

În transliterarea științifică se folosesc semnele î și â adică i și a cu circumflex, indicând vocală lungă (!?).

A NU SE CONFUNDA CU LITERELE „î” ȘI „â” ROMÂNEȘTI!

Semnele corespunzătoare lui alef (א) și ayin (ע)

Standardul finlandez spune următoarele despre cele două vocale care au semn propriu, alef și ain: „În interiorul cuvintelor se scriu doar între două vocale (sic!) care se transliterează cu același semn ca și în silabele care încep cu alef sau cu ain. ”Descrierea conține o repetiție inutilă pentru că între două vocale identice este, în totdeauna, limită de silabă. Este adevărat că după existența limitei silabei putem decide pronunția, altfel necunoscută.

În practică, atât alef cât și ain rămân nescrise și chiar atunci când potrivit regulii de mai sus, ar trebui scrise. Chiar standardul însuși menționează numele Israelului ca Yisrael, deși potrivit aceluiași standard ar trebui scris Yisra’el (יִשְׂרָאֵל).

Situația literei he finale (ה)

Tabelul standardului finlandez îl prezintă pe he (ה) ca fiind corespondentul lui h fără să menționeze vreo excepție. Din cele două exemple (mishne, Shelomo) și după descrierea semnelor vocalelor putem trage concluzia că la sfârșitul cuvântului litera he nu se consideră, dacă nu se pronunță. Această concluzie întărește observația asupra numelui lui Moise, în forma ebraică Moshe (citit Moșă) în original מֹשֶׁה care se termină în he. [Tot acolo se mai menționează expres că forma încetățenită a numelui se păstrează, în finlandeză Mooses, iar în românește Moise.]

În scrierea curentă, normală, fără semne dicritice nu se poate decide dacă se pronunță sau nu, trebuie cunoscută, dinainte, pronunția corectă. Cel mai adesea he final nu se ponunță. Nici în scrierea cu semne diacritice he final nu se pronunță, dacă nu are semnul diacritic mapik, adică un punctuleț în interior: הּ. Dacă cuvântul se termină cu acest semn, atunci se consideră că există o vocală, dar care se pronunță înaintea consoanei. [Urechea românului îl aude ca un ă.]

Folosirea circumflexului

În transliterarea științifică finlandeză se întrebuințează un accent circumflex pe vocale, de ex. û, care arată că vocala corespunde unei consoane sau, mai bine spus, provine dintr-o consoană de dedesubtul ei. Altfel, deși scrierea ebraică este, în esență, consonantică, unele vocale apar ca provenind din alte semne, din he → a și e deschis, din vav u și o, din iod, yod i și e închis. Natura acestor vocale este marcată separat.

Standardul finlandez nu menționează acest procedeu, dar se deduce din exemple că procedeul trebuie respectat cel puțin în transliterarea științifică fără să se menționeze, însă, pe ce bază. În textul de față s-a încercat o comparație între diverse reguli, fără să se tragă o concluzie.

Echivalentele literei Yod

Potrivit standardului finlandez, corepondentul literei iod, yod – י poate fi sau y sau j. [în română ar fi foarte apropiat de ardelenescul ghdin ghini (bine), sau din ghin (vin)]. De preferat este y. Dacă se alege transliterarea cu j, atunci trebuie folosită în toate situațiile (deci nu uneori y și alteori j). În acest caz pentru corespondentul lui gimel gereshin – ג׳ trebuie folosit sau dž (în situațiile generale) sau ğ/ǧ  (în transliterarea științifică). Vezi tabelul mai sus!

Din păcate, standardul nu pomenește de folosirea lui yod la sfârșitul cuvântului. Totuși din exemplele privind vocalele reiese că yod la sfârșitul cuvântului rămâne nemarcat în situațiile generale, pe când în transliterarea științifică presupune un circumflex pe vocală. De ex. בִּי în situațiile generale este bi, dar în transliterarea științifică este bî.

La început acest yod era o vocală lungă și în scrisul fără diacritice este un semn că la sfârșitul cuvântului sunetul este i sau e. La scrisul cu diacritice litera precedentă primește un semn diacritic care indică faptul că yod este mut, nu se pronunță.

În standard mai apar exemplele יותָסְ, cu formele de transliterare setav și sĕṯâw, סְתָו, dar exemplele nu explică și ne lasă să ghicim, în ce situații yod rămâne nemarcat în interiorul cuvântului.

Semnul kamets în transcrierea științifică

Standardul prezintă litera ǫ ca fiind corespondentul semnului diacritic kamets, dar nu definește când se întrebuințează. Spune doar că, בָּX- se transcrie bǫ iar בָּX- de transcrie bǫ̆. (!)

Scrierea lui șva (shĕwa שְׁוָא)

Standardul nu definește când șva se lasă fără un corepondent transliterat. Se prezintă doar situația aceleiași combinații בֳּ cu două transcrieeri diferite (be în limbajul comun și b în cel științific), iar ca explicație nu se spune mai mult decât ”(mobile)” ja ”(quiescens)”; în plus, se mai dă exemplul מִשְׁנֵה, a cărui transcriere este sau mišne sau mishne, astfel că șva asociată cu litera șin שְׁ nu se marchează. Practic, înseamnă că șva nu se transcrie dacă nu se pronunță.

Mai mult despre shva: Shva Nach (quiescens), Shva Meraḥef, Shva Ga’ya

Dublarea consoanelor

Semnul dageș, pe lângă faptul că indică o consoană este ocluzivă, explozivă și nu fricativă, mai poate marca dublarea consoanei în pronunție sau în transcriere. Standardul finlandez nu descrie asta. Se dă doar exemplul (dibberu), unde corespondentul lui bet dageș este o consoană dublă.

În practică standardul trebuie înțeles astfel:

  • Dacă pe semnele bet, gimel, dalet, kaf, pe sau tav este dageș, presupune pronunția lor ca o consoană dublă. În plus, dageș pe aceste semne înseamnă pronunția lor ca ocluzive, explozive (b, g, d, k, p sau t).
  • Pus pe celelalte semne, dageș arată dublarea consoanei în transcriere, de exemplu לּ = ll. Astfel marcată consoana dublă se poate despărți în două cuvinte legate cu cratimă, de exemplu וַיֹּאמֶר = vay-yomer. [cratima este punctulețul de sus dintre litere]
  • În transcrierea limbajului curent nu se dubleaza consoana care urmează articolului definit, de ex. הַשֵּׁם = ha-shem sau ha-šem (în transcrierea științifică: haš-šem sau hash-shem). Un alt exemplu de dublare este noțiunea  תְּחוּם הַמּוֹשָב tẖum hammosháv – zonă de rezidență a evreilor în Rusia.

Consoanele ocluzive, explozive bet, gimel, dalet, kaf, pe și tav se pronunță, în general, simple la începutul cuvântului, după altă consoană sau după semnele vocalice: sheva, hatef patah, hatef segol, hatef kamets, în rest se pronunță duble.

Întrebuințarea linioarei de unire [cratimă, linioară, liniuță de unire, trăsură de unire]

Potrivit standardului „cu cratimă se despart de cuvânt articolele, prepozițiile, unele conjuncții etc”. Deși mai jos cratima ebraică are capitolul ei, ea nu se folosește curent în texte astfel că, transcrierea presupune cunoașterea suficientă a sensului cuvântului! Vezi mai jos „caracter special”

.

Date de bază despre transcrierea alfabetului ebraic/scrierii ebraice

NB Prevederile standardelor internaționale ISO se referă la transcrierea pe înțelesul vorbitorilor de engleză, iar cele ale standardelor finlandeze SFS, pe înțelesul finlandezilor. Cu foarte mici excepții, ultimul este mult mai apropiat de înțelesul românilor, decât cel destinat vorbitorilor de engleză.

Standardele

Atunci când transcriem cuvinte ebraice cu caractere latine ne folosim de standardul finlandez SFS 5824 Transliterarea alfabetului ebraic din anul 1998 care se referă la transliterarea din ebraică și din idiș. Ea diferă, oarecum, de standardele internaționale ISO de mai jos:

  • ISO 259:1984 Documentation – Transliteration of Hebrew characters into Latin characters
  • ISO 259-2:1994 Information and documentation – Transliteration of Hebrew characters into Latin characters – Part 2: Simplified transliteration

Standardul ISO 259-2 simplifică transcrierea eliminând multe semne diacritice care desemnează vocalele.

Standardul, în definițiile sale, descrie două transliterări diferite pentru utilizări diferite:

  • Transcrierea generală este recomandată să se folosească în scrierile finlandeze, în ziare și reviste, în media, în literatura beletristică și de popularizare sau în biblioteci.
  • Transcrierea științifică este recomandată în cercetarea științifică finlandeză, în literatura științifică și în bibliotecile științifice, în bibliografii și în colaborarea științifică internațională.

Cu toate acestea, trebuie menționat că este vorba de un standard finlandez, puțin cunoscut în străinătate; în mare parte amintește de ISO 259, dar diferă de acesta pentru că este prea amănunțit, permite mult prea multe variante, în timp ce ISO 259 este mai succint. Pe plan internațional sunt mai răspândite standardele lumii anglofone.

Prin ce diferă standardul SFS de standardul ISO

Până acum, un sistem unic de transliterare a alfabetului ebraic nu a reușit nicăieri. Standardele ISO existente se bazează pe retroversiunea transcrierii, motiv pentru care nu sunt practice în utilizarea curentă. Standardul finlandez SFS 5824 se bazează atât pe tradițiile naționale cât și pe direcțiile evoluției internaționale.

Standardul limitează domeniul său de aplicare astfel încât transliterarea se adaptează după cum urmează:

  • Numele de persoane pentru care sunt încetățenite transcrierile. Asta privește, mai ales, personajele Bibliei precum Moise. [În finlandeză Mooses, transcrierea oficială ar fi Moșe, Moșă.] Modificările transcrierii au fost adaptate limbii finlandeze, pe de o parte, iar pe de altă parte să fie cât mai aproape de pronunția originală. Standardul amintește numele ”Jitshak Rabin (ei Rabbin)” [românește: Ițhak Rabin] și ”Benyamin Netanyahu” [românește: Beniamin Netaniahu].
  • Toponime pentru care sunt încetățenite transcrierile ca exonime. Acestea ar fi următoarele (în parnateză forma ebraică iar forma standard subliniată; în parnateze drepte denumirea românească): Akko (Akka) [Acra], Askelon, Askalon (Ashkelon) [Așkelon], Beerseba (Be’er Sheva) [Beer Șeva], Beetlehem (Bet Lehem) [Betleem], Eilat  (Elat) [Eilat], Galilea (ha-Galil) [Galileea], Haifa (Hefa) [Haifa], Israel (Yisra’el) [Israel], Jaffa (Yafo) [Jaffa, Yaffa], Jeriko (Yeriho) [Ierihon], Jerusalem (Yerushalayim) [Ierusalim], Juudea (Yehuda) [Iudeea], Nasaret (Natsrat) [Nazaret], Samaria (Shomron) [Samaria], Tiberias (Teverya) [Tiberias].
  • Numele scrise în original cu caractere latine care apat în texte ebraice precum ”Churchill (și nu Tšertšil)”.

Natura transcrierii ebraice

În standardul finlandez transcrierea din ebraică este numtă transliterare, dar prin natura ei, diferă mult de transliterarea propriu-zisă în care fiecare literă își primește echivalentul în altă scriere așa cum prevede standardul ISO 233. În afara trascrierii științifice, sistemul este extrem de incomod din cauza faptului că în scrierea curentă ebraică nu apar diacriticele vocalice. Standardul finlandez este mai exigent și presupune transcrierea ca și cum textul ebraic ar avea toate diacriticile, chiar dacă nu le are. Asta presupune fie cunoștințe minime de ebraică, sau cel puțin cunoașterea contextului sau domeniului.

Alte limbi care folosesc scrierea ebraică

Standardul finlandez precizează că este alcătuit astfel încât să permită transliterarea atât a ebraicei cât și a celorlalte limbi care folosesc scrierea ebraică precum idiș, ladino sau ebraica arabă.

Pentru idiș, standardul precizează câteva excepții:

  • litera bet corerspunde lui b (nu v) chiar și atunci când nu are dagheș
  • litera vav corespunde lui u (nu v)
  • litera tav, fără dagheș, corespunde lui s (nu t).

Atinente de subiect [doar în finlandeză]

Alte semne de transcriere

În perioada în care pe calculatoare și în rețeaua web nu se puteau folosi semne speciale, în transliterarea ebraicei s-au încetățenit [în finlandeză] transcrieri care nu respectă standardul finlandez și care, astăzi, sunt incompatibile. Ele continuă să fie folosite în alte limbi. Cele mai obișnuite sunt următoarele:

  • corespondentul lui șin este scris š și nu sh [ș]
  • corespondentul lui yod este scris y sau i, și nu j [i sau y].
  • corespondentul lui vav este scris adesea v sau w.
  • corespondentul lui tsad este scris adesea tz [ț].
  • corespondentul lui het este scris adesea ch [h, ch].
  • O problemă aparte o constituie h-ul final mut. Chiar dacă este mut, în transcrierea finlandeză [română] se recomandă păstrarea lui pentru că, în anume situații, h devine sonor.

Denumirile geografice folosite în hărți se bazează pe Report on the current status of united nations romanization systems for geographical names – Hebrew din 2013. Ediția precedentă era din 2007 care merită să fie, și ea, consultată. Diferențele față de standardul finlandez sunt următoarele:

  • semnele alef și ayin, atunci când se marchează, este apostroful [‘] (Ascii-apostrof) și nu apostroful curb [’]; problemă discutabilă, mai ales pentru că web-ul nu le deosebește
  • semnul het este un h subliniat [ẖ]
  • semnul shin este totdeauna [sh]
  • tsere, țeire poate fi, adesa e cu accent acut [é]

Pe hărțile Google se întrebuințează, în mare, cam același sitem doar că țad este tz, kaf este ch sau kh (de ex. דרך derech = derekh „drum, cale; prin”) iar articolul definit se scrie cu literă mare legat de cuvântul pe care-l determină de exemplu HaYamin (= ha-Yamin – הימין). Aparent ar fi Hayamin, dar aici fiind vorba de nume gramaticale care se cer ordonate alfabetic (după alfabetul latin), se ordonează după Yamin și nu după Ha, care este doar articol.

Cum obținem semnele scrierii ebraice

Standardul finlandez SFS 5824 a fost publicat doar în ediție scrisă și din el nu putem afla cum producem semnele necesare, mai ales în transcrierea științifică. În document se spune că trebuie folosite, mai întâi semnele combinate preexistente, precompuse (precomposed characters), abia mai apoi, când acestea nu sunt disponibile, folosim semne combinabile (combinining marks) adică cele la care adăugăm noi diacriticele. O altă interpretare ar fi că sublinierile și supralinierile semnelor le facem cu ajutorul programului de prelucrare a textelor adică, sublinierea (macron below) și supralinierea (macron). Desigur că ar putea fi folosite și alte semne sau accente existente în Unicode doar că la imprimare apar deformate, neinteligibile. Trebuie luate în considerație setările fonturilor. Astfel în fontul Arial Unicode MS g subliniat [g̱] nu se vede corect, sublinierea lipsește. g

De asemenea, nici semnele alef și țade nu sunt corect explicate la nivelul codului de caractere. Ele ar trebui să corespundă semnelor românești [’] U+2018 și [‘] U+2018; în transcrierea științifică semnul lui țade este un semicerc deschis la dreapta, [ʿ] U+02BF . Logic ar fi ca semnul lui alef, în transcrierea științifică, să fie un semicerc deschis la stânga, [ʾ] U+02BE . Tocmai pentru asta standardul finlandez nu este coerent pentru că se referă în același timp, atât la transcrierea științifică cât și la cea generală.

O tastaură cu carctere ebraice și latine arată cam așa:

.

.

English summary

This page describes, in Finnish, romanization (transliteration) of Hebrew language according to the Finnish standard SFS 5824 and the international standard ISO 259.

Scris 31.10.2014. Completat 1.11.2014. Corectat 23.3.2015.

Această pagină ține de lucrarea lui Jukka „Yucca” Korpela  Datatekniikka ja viestintä, capitolul Ihmisten kielet.

.

BD21512_.

Semnele diacritice

Așa-zisele semne diacritice sunt de două feluri:

  1. un punct singur așezat în interior, deasupra sau median în față care schimbă valoarea literei și
  2. puncte și linii care, simple sau combinate care se plasează, de obicei, sub literă [pot fi și pe literă, dar mai rar]. Despre ele am putea spune că influențează calitatea literei dar, de fapt, influențează raportul cu următoarea literă fiind un fel de liant, joacă rolul unor vocale între consoane.

Pentru punctul a) ne gândim la literele noastre „s” și „t” care, cu virgulă dedesubt, devin „ș” și „ț”.

Punctul b) detaliat:

  • dagheș: Punct de repetiție, dublare
    • dagheș moale (daguesh qal) sau qashian indică o mutație consonantică
    • dagheș tare (daguesh hazaq) sau qaplan indică o geminare consonantică
  • mappiq: semn diacritic central pentru a face din ה → הּ să fie pronunțat consonantic [și în română „h” este semiconsoană!]
  • teamim (singular: טַעַם ta’am, plural: טְעָמִים te’amim): semn de cantilație, tonul cu care „se cântă” textul.
  • nikkudot, nekudot, diacriticile propriu-zise: semne de vocale

.

niqqud1

.

vowelsAcelași tabel cu linkurile.

Vowels
IPA Letter(s) Romanisation English approximation
a ָ  (Kamatz),   (Patach) a father
e  (Zeire),   (Segol),   (Shva) e bed
i י (HiriqYud),  (Hiriq) i see
o ֹ  (Holam alone), וֹ (with any mater lectionis), ָ  (Kamatz katan) o story
u וּ (Vav with shuruk),  (Kubutz) u boot

.

Hebrew diacritics are Unicode și Keyboard input.

Hebrew spelling

.

Diacritice și vocale

Datorită conformației sale, alfabetul ebraic aproape că nu include litere care să reprezinte vocale. Acestea sunt deduse din contextul unui anumit cuvânt alcătuit numai din consoane. Dar citirea fără echivoc a unui text devine dificilă. Aici românul este invitat să fie îngăduitor și să considere limita știută dintre vocale și consoane ca fiind, în ebraică, o linie trasată pe apă pentru că, multe dintre ele se intrică.

Totuși, pentru a indica vocalele (mai ales pe cele lungi), sunt folosite consoane. Din context se deduce dacă consoana trebuie citită vocală sau consoană. (status constructus – smikut סמיכות vs contiguitate, stare indiferentă).

  • בית bayit — „casa“
  • ביתה haBajit — „casa“ unde ה este articolul definit cu rol mai important decât în românește: „acea casă știută”.
  • בית bēt — „o casă“ (forma de dicționar)
  • ספר sefer — „carte“ (forma de dicționar)
  • בית־ספר bet sefer — „o școală“ (ad litt. „casa unei/unor cărți“)
  • ספרהבית־ bet hasefer — „școala“ (ad litt. „casa cărții“)

[deși în discuție pe י îl numim iod, transcrierea preferată este yod, la fel ו – vav – waw; vezi mai jos!]

În exemplul de mai sus, în ebraică (în status constructus) forma בית – bēt, înseamnă „o casă”, litera din mijloc, iod [י] funcționează ca o vocala, dar în forma (status absolutus – stare indefinită) בית – bayit – „casa”, care este scris la fel dar, aceeași literă, iod [י] reprezintă o consoană adevărată. Sistemul se numește „Matres lectionis – קריאה אם”. [traducerile românești, din textul de mai sus, sunt aproximative; sensul precis al formelor ebraice nu are echivalent exact în românește]

Metoda cea mai veche de indicare a unor vocale în scrierea ebraică a fost aceea de a utiliza consoanele iod י, vav ו, he ה și alef א ale alfabetului ebraic pentru a scrie, în unele cazuri, vocalele lungi. Inițial, א și ה au fost doar la finalul cuvintelor, și י și ו au fost utilizate în principal pentru a scrie original diftongi -aw- și -aj- precum și vocala originală + [y] + secvențe de vocale (care uneori simplifică vocalele lungi simple). Treptat, metoda s-a dovedit a fi insuficientă pentru diferențierea substantivelor similare, י și ו au fost inserate pentru a marca unele vocalele lungi care nu constituie diftongi.

Cuvintele pot fi scrise cu sau fără matres lectionis, grafiile care le includ sunt numite malē în ebraică sau plene în latină, însemnând plin iar grafiile fără ele sunt numite ḥaser sau deficitare. În unele forme ale verbelor, ele sunt folosite constant.

În unele cuvinte ebraice, există posibilitatea de a alege dacă să se utilizeze o mater lectionis sau nu și în textele moderne tipărite matres lectionis sunt uneori folosite chiar si pentru vocalele scurte, ceea ce este considerat a fi incorect gramatical în conformitate cu normele tradiționale, dar s-au găsit explicații încă din vremuri talmudice. Astfel de texte din Israel erau în mod evident mai înclinate spre ortografii malē decât textele din Babilonia. În mod similar, în Evul Mediu, evreii Așkenazi au avut tendința de a utiliza ortografii malē sub influența limbilor europene, dar evreii sefarzi au avut tendința de a folosi ortografii ḥaser sub influența arabă.

Paragrafele de mai sus par searbăde și rigide. Ele nu fac altceva decât să atragă atenția că un lucru simplu, la prima vedere, poate fi mult mai complicat, transcrierea potrivit structurii cuvântului, a semnificației lui și, nu în ultimul rând, dacă este vorba de un text așkenazi, sefard sau mizrachi/mizrahi.

.

Exemple de folosire a celor patru vocale:

Literă Nume Vocală

(AFI)

Exemple
Ivrit AFI Română

א

Alef [a] פארן [paˈɾan] Paran (loc)
[o] לא [lo] nu

ה

He [a] מלכה [malˈka] regină
[a] לאה [le’a] Lea
[e] שדה [saˈde] câmp

ו

Vav [o] יואל [joˈʔel] Joel
[u] ברוך [baˈɾuχ] binecuvântat

י

Iod [i] דויד [daˈvid] David
[e] היכל [heˈχal] palat

.

Din nou s-a constatat că nici adăugarea celor două consoane/vocale nu a fost suficientă pentru citit Textele Sacre și s-a recurs la semnele diacritice.

Deci, pentru dezambiguizare și clarificare, sunt folosite semnele grafice cunoscute ca nikudot (sing. nikud), care se amplasează dedesubtul sau la mijlocul unei litere pentru a marca vocala care îi urmează sau a evidenția o anume calitate a literei respective. Așadar, se consideră că ebraica are, totuși, șapte foneme vocale (hirik, segol, tsere, pataḥ, kamats, ḥolam, shuruk / kibuts), precum și mai multe variante de poziție.

Obsevație! În tabelele de mai jos, unde se exemplifică folosirea semnelor diacritice, consoanele de care sunt legate acestea sunt doar suporturi ilustrative. O altă metodă este folosirea unui cerc punctat, în locul consoanei luate ca model (suport). Dacă semnul diacritic trebuie considerat împreună cu consoana, atunci se menționează expres. De ex. שׁ, שׂ, בּ, בֿ

.

In rezumat: rezumat

La cele spuse mai sus se adaugă și litera (ע) ain care și-a pierdut calitatea de consoană și este folosită ca vocală.

.

Tabelul următor exemplifică amplasarea acestor semne în jurul unei litere din alfabet.

nikkud

Același tabel cu linkurile.

Nikud Denumire Explicație (ebraica modernă)

בַ

patah reprezintă vocala /a/

בָ

kamaț ָ reprezintă vocala /a/, care este uneori închisă către /o/

בִ

hirik reprezintă vocala /i/

בֵ

țeire reprezintă vocala /e/

בֶ

segol reprezintă vocala /e/

בֹ

holam ֹ reprezintă vocala /o/

בֻ

kubuț reprezintă vocala /u/

בְ

șiva reprezintă lipsa unei vocale sau vocala /ə/ (ă)

בֲ

hataf patah reprezintă vocala /a/ foarte scurtă

בֳ

hataf kamaț reprezintă vocala /o/ foarte scurtă

בֱ

hataf segol reprezintă vocala /e/ foarte scurtă

בּ

dagheș întărește sunetul consoanei (ex. bet în loc de vet)

בֿ

rafe ◌̄ slăbește sunetul consoanei (ex. vet în loc de bet); folosită mai frecvent în idiș decât în ebraica modernă

שׁ

punct șin denotă pronunția literei ש ca /ʃ/ (ș)

שׂ

punct sin denotă pronunția literei ש ca /s/

.

Hebrew_Segol, Hebrew_Zeire, Dagesh, Hiriq, Holam, Kamatz, Kubutz_and_Shuruk, Mappiq, Patach, Rafe, Segol, Shva, Shin_(letter) – Sin_and_Shin_Dot, Tzere

.

În ebraica modernă, semnele acestea sunt adesea omise din majoritatea publicațiilor. Pentru a înlesni citirea unui text fără aceste vocale, locurile unde apare vocala /u/ sau /o/ sunt marcate cu litera ו (vav) în loc de kubuț, iar vocala /i/ este marcată cu litera י (iod). Unde aceste două litere reprezintă consoane (/v/ respectiv /j, hi/), ele apar dublate (וו, respectiv יי).

La seria de diacritice se mai adaugă semnele de prescurtare ׳ (ghereș) și ״ (gherșaim la plural). Cel dintâi este amplasat după o literă ebraică atunci când aceasta reprezintă un număr sau când trebuie pronunțată altfel decât ar fi normal (ז׳ reprezintă cifra 7 sau sunetul românesc „j” /ʒ/). Gherșaim figurează între penultima și ultima literă a unui cuvânt atunci când acesta este o prescurtare sau un acronim. Când este vorba de o inițială, în loc se folosește ghereș. (גב׳ gveret – prescurtare pentru doamna).

Un tabel mai complet mai jos.

.

BD21512_.

Semnele diacritice – niqqud

Tabelul de mai jos demonstrează, cu ajutorul consoanelor ב (bet), ח (ḥet) ja ש (šin) luate ca exemplu, cum se folosesc diacriticele în raport cu consoanele. Vocala se pronunță după consoana al cărui niqqud este. Pronunția este ilustrată potrivit normelor Alfabetului Fonetic Internațional (IPA).

Faptul că unui sunet îi revin mai multe semne de notare este explicat tradițional prin diferențierea sunetelor lungi și scurte. În ebraica contemporană această diferență în pronunție nu mai există, dar s-a păstrat în scrierea și ortografierea cuvintelor.

Observație: s-ar putea ca semnele niqqud să nu se vadă corect în toate navigatoarele. Cele mai multe vocale-niqqud se găsesc sub consoanele pe care le însoțesc.

.

Semnele de notare a vocalelor sunt folosite în texte pentru a completa textul consonantic cu vocale. Pronunția sunetelor „a, e, i, o, u” coincide în general cu cele din limba română. Vocalele în limba ebraică nu sunt palatalizate înaintea sunetelor i, e. Vocalele sunt scrise dedesubtul sau, mai rar, deasupra literei. Spre deosebire de ele, accentele, atunci când se notează, sunt marcate deasupra literelor.

.

vocalizare

.

Despre lungimea vocalelor.

Ebraica vorbită în Israel nu pune mare preț pe lungimea vocalelor. Diferențierea este utilă, mai ales, străinilor pentru dezambiguizare. Altfel, israelianul înțelege și fără finețurile astea.

.

Tabel comparativ
 Lungimea vocalelor 
(fonetic, fenomenul nu se observă în ebraica israeliană)
IPA transliterație engleză
aproximativă
note

„a se vedea”

Lung Scurt Foarte scurt fonematic fonetic

סָ

סַ

סֲ

/A/ Ä ] A sp un vocală deschisă nerotunjită centrală

סֵ

סֶ

סֱ

/ E / É ] e st e p la mijlocul vocalei nerotunjită din față

סוֹ

סָ

סֳ

/ O / Ō ] o o ne la jumătatea vocalei rotunjită din spate

סוּ

סֻ

N / A / U / U ] u oo m

סִי

סִ

/ I / I ] eu sk i
Observație Prin adăugarea a două puncte verticale (shva) ְ vocala devine foarte scurtă.

O Scurt și A lung  au același niqqud .

O și U scurt pot deveni lungi pentru dezambiguizare.

.

În tabel, litera ב este folosită doar ca suport pentru niqquduri. La coloana HTML, înainte de întrebuințare se scoate spațiul dinainte de punct și virgulă, astfel [X ;] devine [X;]

Mostră Limba Nume Valoare IPA Explicații Se combină
Unicode HTML

בִ

ivrit actual חִירִיק
ẖirik, hiriq
i [i] Punct sub consoană. U+05B4 &#1460 ; sau
&#x5B4 ;
tiberiană חִירֶק
ḥîreq
i
í
[i]
[iː]

בֵ

ivrit actual צֵירֵי
tsere
e [e̞] Sub consoană două puncte alăturate. U+05B5 ֵ&#1461 ;
sau
&#x5B5 ;
tiberiană צֵרֵי
ṣērê
ē [eː]

בֶ

ivrit actual סֶגּוֹל
seggol, segol
e [e̞] Sub consoană trei puncte în triunghi, două alăturate și unul sub ele. U+05B6 ֶ&#1462 ;
sau
&#x5B6 ;
tiberiană סְגוֹל
səḡôl
e
é
[ɛ]
[ɛː]

בַ

ivrit actual פַּתַח
pataẖ
a [a] Sub consoană o linioară orizontală. U+05B7 ַ&#1463 ;
sau
&#x5B7 ;
tiberiană פַּתַח
páṯaḥ
a
á
[ɐ]
[ɐː]

בָ

ivrit actual קָמַץ גָּדוֹל
kamats gadol, (oneori doar) kamats
a [a] Sub consoană o piuneză cu un punct în vârf; un mic T cu un picioruș scurt și cu un punct în vârf. U+05B8 ָ&#1464 ;
sau
&#x5B8 ;
tiberiană קָמֶץ גָּדוֹל
qāmeṣ gāḏôl
ā [ɔː]

בׇ

ivrit actual קָמַץ קָטָן
kamats katan,
kamats hatuf
o [o̞] Ca la kamats gadol, dar cu un picioruș mai lung. Kamats katan și kamats gadol se confundă, adesea, în ortografia tradițională. U+05C7 &#1479 ;
sau
&#x5C7 ;
tiberiană קָמֶץ קָטָן
qāmeṣ qāṭān
o [ɔ]

בֹ

ivrit actual חוֹלָם
ẖolam
o [o̞] Un punct desupra consoanei situat după cosoană, deci la stânga ei sau deasupra marginii din stânga. U+05B9 &#1465 ;
sau
&#x5B9 ;
tiberiană חֹלֶם
ḥōlem
ō [oː]

בֻ

ivrit actual קֻבּוּץ
kubbuts, kubuts
u [u] Sub consoană trei puncte care fomează un șir oblic de sus în jos și de la stânga la dreapta, astfel încât punctul de sus este la stâga, următorul, un pic mai jos și mai la dreapta, iar cel de al treilea și mai jos și mai la dreapta. U+05BB ֻ&#1467 ;
sau
&#x5BB ;
tiberiană קִבּוּץ
qibbûṣ
u
ú
[u]
[uː]

בוּ

ivrit actual שׁוּרוּק
šuruk
u [u] Aici este vorba de asocierea a două semne. După consoană, deci la stânga ei, avem litera vav (scrisă, de obicei, ca o linie verticală de mărimea consoanei) și la stânga ei, la mijlocul rândului un punct (tehnic este același semn cu dageš care este prezentat mai jos). Altfel spus, vav este doar suportul punctului, el își pierde valoarea și, împreună, devin u lung. U+05D5
U+05BC
&#1493 ; &#1468 ;
sau
&#x5D5 ;
&#x5BC ;
tiberiană שׁוּרֶק
šûreq
û [uː]

Vocalele reduse, slab accentuate (vocalele ẖataf)

בְ

ivrit actual שְׁוָא
šva, šəva
ə sau e sau sau deloc [e̞] sau nu se pronunță Sub consoană două puncte verticale. Inițial însemna o vocală scurtă (cf. šva, schwa). Practic, evreii originari din România au dus cu ei ă-ul românesc care, se pare, a prins bine și schwa se pronunță ă. U+05B0 &#1456 ;
sau
&#x5B0 ;
tiberiană שְׁוָא
šəwâ
ə sau deloc [ɐ̆]
[ɛ̆]
[ĕ]
[ĭ]
[ɔ̆]
[ŏ]
[ŭ]

חֱ

ivrit actual חֲטַף סֶגּוֹל
ẖataf seggol
e [e̞] Sub consoană șva și segol alături (în total cinci puncte), șva la dreapta și segol la stânga. Inițial însemna vocala segol scurtă dar în ebraica actuală se pronunță doar ca segol. U+05B1 &#1457 ;
sau
&#x5B1 ;
tiberiană חֲטֶף סְגוֹל
ḥăṭep̄ səḡôl
ĕ [ɛ̆]

חֲ

ivrit actual חֲטַף פַּתַח
ẖataf pataẖ
a [a] Sub consoană șva și pataẖ alături, șva la dreapta și pataẖ la stânga. Linia lui pataẖ este la nivelul punctului de sus. Inițial însemna o pataẖ extrem de scurtă dar acuma este o pataẖ normală. U+05B2 &#1458 ;
sau
&#x5B2 ;
tiberiană חֲטֶף פַּתַח
ḥăṭep̄ páṯaḥ
ă [ɐ̆]

חֳ

ivrit actual חֲטַף קָמָץ
ẖataf kamats
o [o̞] Sub consoană șva și kamaț alături, șva la dreapta și kamaț la stânga. Inițial însemna o kamaț extrem de scurtă dar acuma are valoarea kamaț katan. U+05B3 &#1459 ;
sau
&#x5B3 ;
tiberiană חֲטֶף קָמָץ
ḥăṭep̄ qāmeṣ
ŏ [ɔ̆]

Alte semne decât vocale

שׁ

ivrit actual šin-piste š sau sh [ʃ] Primul braț al lui šin (adică cel din dreapta) are un punct deasupra care îl deosebește de litera s și are valoarea ș. U+05C1 &#1473 ;
sau
&#x5C1 ;
tiberiană šin-piste š [ʃ]

שׂ

ivrit actual sin-piste s [s] Ultimul braț al lui šin (adică cel din stânga) are un punct deasupra care precizează că este vorba de s și îl deosebește de ș. Cândva avea valoarea unei consoane fricative, cea mai apropiată fiind în limba velșă [ɬ]. U+05C2 &#1474 ;
sau
&#x5C2 ;
tiberiană śin-piste ś [s]

בּ

ivrit actual דָּגֵשׁ
dageš
Punctul aflat în interiorul literei, la mijloc sau lângă, dacă nu e loc la mijloc, denotă dublarea consoanei sau așa numitul fenomen begadkefat legat de consoana oclusivă sau explozivă. În afară de dagheș, consoanei îi mai putem adăuga vocale niqud. Vezi dageš. (Tehnic vorbind, același punct poate fi folosit și ca semn al vocalei šuruq.) U+05BC &#1468 ;
sau
&#x5BC ;
tiberiană דָּגֵשׁ
dāḡēš

בֿ

rafe Deasupra literei o linie orizontală. Este mai rar folosită ca fiind opusul punctului dagheș, care indică begadkefat, consoană fricativă și (uneori) faptul că consoana nu se dublează. Uneori desemnează o literă mută. U+05BF &#1471 ;
sau
&#x5BF ;

Succint, semnele ebraice din sistemul Unicode apar în intervalul de la U + 0590 la U + 05FF și de la U + FB1D la U + FB40. Aceasta include litere, ligaturi , semne combinabile (vocale și cantilație) și simboluri de punctuație. Combinarea lor se poate face și în Word.

.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 A B C D E F
0590

֑

֒

֓

֔

֕

֖

֗

֘

֙

֚

֛

֜

֝

֞

֟

05A0

֠

֡

֢

֣

֤

֥

֦

֧

֨

֩

֪

֫

֬

֭

֮

֯

05B0

ְ

ֱ

ֲ

ֳ

ִ

ֵ

ֶ

ַ

ָ

ֹ

ֺ

ֻ

ּ

ֽ

ֿ

05C0

|

ׁ

ׂ

:

ׄ

ׅ

׆

ׇ

05D0

א

ב

ג

ד

ה

ו

ז

ח

ט

י

ך

כ

ל

ם

מ

ן

05E0

נ

ס

ע

ף

פ

ץ

צ

ק

ר

ש

ת

05F0

וו

וי

יי

׵
FB10

יִ

ֿ

ייַ

FB20

ע

א

ד

ה

כ

ל

ם

ר

ת

שׁ

שׂ

שּׁ

שּׂ

אַ

אָ

FB30

אּ

בּ

גּ

דּ

הּ

וּ

זּ

טּ

יּ

ךּ

כּ

לּ

מּ

FB40

נּ

סּ

ףּ

פּ

צּ

קּ

רּ

שּ

תּ

וֹ

בֿ

כֿ

פֿ

אל

Iar aici același tabel cu cerculețele „suport” pentru a arăta poziția semnului față de literă. Web-ul nu reproduce cerculețul punctat.

.

În tabelul de mai jos, se repetă unele aspecte prezentate mai sus, dar mai sunt și alte puncte de vedere. În prima coloană am luat ca exemplu/suport litera mem מ cu semnele diacritice. O parte dintre efectele lor le vedem în tabelul consonantelor de mai jos. Spre exemplu punctul holam pus deasupra lui vav (וֹ) se transcrie ca o (în transcrierea științifică se transcrie ô) fără să se mai considere semnul diacritic. Acest tip de scriere al vocalelor se numește niqqud. Transcrierea numelor acestor semne este variabilă în funcție de limba în care au fost publicate. Sugestia numelor românești o avem în primul tabel, cel al lui Alfred Hârlăoanu.

.

Semn Curent Științ. ISO IPA Nume Observații

מָ

a ā/â/ǫ [a]/[o] kamets, qamats Semnul în formă de „T” sub literă. În transcrierea științifică „â”, dacă urmează he ה sau  yod י. Uneori ǫ (Vezi mai jos „Semnul kamets în transcrierea științifică”).

מַ

a a [a] patah O linioară orizontală ”_” sub literă.

מֵ

e e/ê e [e] tsere Două puncte orizontale ”..” sub literă.
În transcrierea științifică „ê”, dacă urmează iod, yod י.

מֶ

e ę/ę̂ e [e] segol Trei puncte în triunghi ”ֶ”sub literă.
În transcrierea științifică „ę̂”, dacă urmează iod,  yod י.

מִ

i i/î i [i] hirek, hiriq Punct ”.” sub literă.
În transcrierea științifică „î”, dacă urmează iod,  yod י.

מֹ

o o/ô o [o] holem, holam Punct la stânga sus.
În transcrierea științifică „ô”, dacă urmează vav ו.

מֻ

u u u [u] kibbuts, qubuts Trei puncte în scară, coborâtoare sub literă.

מְ

e/– ě/– o [ə]/– sheva Două puncte verticale ”:” sub literă.
Vezi mai jos scrierea lui șeva

מֲ

a ă [a] hatef patah, hataf patah O linioară orizontală cu două puncte verticale la dreapta ei ”ֲ” sub literă.

מֱ

e ę̌ [e] hatef segol, hataf segol Segol și alături două puncte verticale ”ֱ” sub literă.

מֳ

o ǫ̆ o [o] hatef kamets, hataf qamats Kamets și alături două puncte verticale”ֳ” sub literă.
ֱֱֲֳֶֻ semnele-marite

.

BD21512_.

În ciuda faptului că se cunosc câteva standarde, transliterarea sau transcrierea potrivit lor nu este unanim acceptată.

  • Tradiționale, academice, științificeISO 259 : 1984; ISO 259-2 : 1994 (simplificată), Societatea de Literatură Biblică (SBL) Manual de stil.
  • NaționaleRegulile de Transcriere: romanizare de ebraicăAcademia de limba ebraică , 1957. Actualizat și amplificat cu o versiune simplificată, 2000, înlocuit cu totul cu un nou sistem în 2006.
  • Artscroll # Artscroll_transliteration_policy_and_transliteration_system
  • Date bibliografice: ANSI Z39.25-1975; ALA / LC Tabele de romanizare (1991) și cartea lor Hebraica Cataloging (1987), cu Enciclopedia Judaica (1972-1993), ca o autoritate pentru nume și termeni comuni. Library of Congress Authorities este o bază de date online care înregistrează și are surse pentru formele subiectelor, numelor și titlurilor pe care Biblioteca Congresului le folosește.
  • Denumiri geograficeBGN / PCGN 1962 (SUA și Marea Britanie), aproximativ echivalentul lui UNGEGN 1977 (Organizația Națiunilor Unite), pentru că ambele sunt bazate pe recomandările făcute de Academy of the Hebrew Language. Cu toate acestea, BGN oferă mai multe și oarecum diferite recomandări specifice. Geonet Nume Server este o bază de date online cu autoritate care listează numele BGN și asistă cu disponibilitate fonturi și forme convenționale de nume. ISO 259:1984 (transliteration); ISO 259-2:1994 (simplified transliteration); ISO/DIS 259-3 (phonemic conversion) Vezi și Report on the current status of united nations romanization systems for geographical names – Hebrew din 2013 cu ediția precedentă din 2007.
  • FonematicISO / FDIS 259-3: 1999 (deși uzual, nu este un standard adoptat)

Vezi și Bazele teoretice, standardele care au fost grupate la sfârșitul articolului.

.

Simbol

Common Israeli

Hebrew Academy

ISO 259

2006 1953
Nume Trnslit. IPA Nume Trnslit. Name Trnslit. Nume Trnslit. IPA

Consoane

א

alef alef alef ʼ ʾālep̄ ʾ [ʔ]

ב

vet v [v] vet v vet v ḇēṯ [v]

בּ

bet b [b] bet b bet b bēṯ b [b]
bb bb bēṯ ḥāzāq bb [bb]

ג

gimel g [ɡ] gimel g gimel g ḡīmel [ɣ]

גּ

gīmel g [ɡ]
gg gg gīmel ḥāzāq gg [ɡɡ]

ג׳

jimel j [d͡ʒ]   ǧimel ǧ  

ד

dalet d [d] dalet d dalet d ḏāleṯ [ð]

דּ

dāleṯ d [d]
dd dd dāleṯ ḥāzāq dd [dd]

ד׳

dhalet dh [ð]   ḏalet  

ה

hei h [h] he h he h h [h]

הּ

ו

vav v, w [v] ([w]) vav v waw w wāw w [v] [(w)]

וּ

vv ww wāw ḥāzāq ww [vv]

ז

zayin z [z] zayin z zayin z záyin z [z]

זּ

zz zz záyin ḥāzāq zz [zz]

ז׳

zhayin zh [ʒ]   žayin ž  

ח

chet ch, kh, h [χ] ẖet ẖet ḥēṯ [ħ]

ט

tet t [t] tet t tet t ṭēṯ [tˤ]

טּ

tt tt ṭēṯ ḥāzāq ṭṭ [tˤtˤ]

י

yud y, i [j] yud y yud y yōḏ y [j]

יּ

yy yy yōḏ ḥāzāq yy [jj]

ך כ

chaf ch, kh [χ] khaf kh khaf kh ḵāp̄ [x]

ךּ כּ

kaf k [k] kaf k kaf k kāp̄ k [k]
kk kk kāp̄ ḥāzāq kk [kk]

ל

lamed l [l] lamed l lamed l lāmeḏ l [l]

לּ

ll ll lāmeḏ ḥāzāq ll [ll]

ם מ

mem m [m] mem m mem m mēm m [m]

מּ

mm mm mēm ḥāzāq mm [mm]

ן נ

nun n [n] nun n nun n nūn n [n]

נּ

nn nn nūn ḥāzāq nn [nn]

ס

samech s [s] samekh s samekh s sāmeḵ s [s]

סּ

ss ss sāmeḵ ḥāzāq ss [ss]

ע

ayin ayin ʻayin ʻ ʿáyin ʿ [ʕ]

ף פ

fei f [f] fe f fe f p̄ē [f]

ףּ פּ

pei p [p] pe p pe p p [p]
pp pp pē ḥāzāq pp [pp]

ץ צ

tzadi tz [t͡s] tsadi ts ẕadi ṣāḏē [sˤ]

צּ

ẕẕ ṣāḏē ḥāzāq ṣṣ [sˤsˤ]

ץ׳ צ׳

tshadi tsh, ch [t͡ʃ]   čadi č  

ק

kuf k [k] kuf k quf q qōp̄ q [q]

קּ

kk qq qōp̄ ḥāzāq qq [qq]

ר

reish r [ʁ] resh r resh r rēš r [ʀ]

רּ

rr rr rēš ḥāzāq rr [ʀʀ]

שׁ

shin sh [ʃ] shin sh shin sh šīn š [ʃ]

שּׁ

šīn ḥāzāq šš [ʃʃ]

שׂ

sin s [s] sin s sin s śīn ś [s]

שּׂ

ss ss śīn ḥāzāq śś [ss]

ת

tav t [t] tav t taw t ṯāw [θ]

תּ

tāw t [t]
tt tt tāw ḥāzāq tt [tt]

ת׳

thav th [θ]   ṯaw  

Forme întrebuințate în transliterările din arabă

ח׳

ḫāʾ [χ]  

ט׳

ẓāʾ [ðˤ] ~ [zˤ]  

ע׳ ר׳

ġayn ġ [ɣ] ~ [ʁ]  

ץ׳ צ׳

ḍād [dˤ]  

Vocale

טְ

shva nach   shva naẖ   shewa naẖ   šəwā nāḥ  
shva na e [e̞] shva na e shewa naʻ e šəwā nāʻ ə [ɐ̆]
[ɛ̆]
[ĕ]
[ĭ]
[ɔ̆]
[ŏ]
[ŭ]

חֱ

chataf segol e [e̞] ẖataf seggol e ẖataf seggol e ḥăṭep̄ səḡōl ĕ [ɛ̆]

חֲ

chataf patach a [ä] ẖataf pataẖ a ẖataf pataẖ a ḥăṭep̄ páṯaḥ ă [ɐ̆]

חֳ

chataf kamatz o [o̞] ẖataf kamats o ẖataf qamaẕ o ḥăṭep̄ qāmeṣ ŏ [ɔ̆]

טִ

chirik i [i] ẖirik i ẖiriq i ḥīreq qāṭān i [i]
ḥīreq gāḏôl ī [iː]

טֵ

tzeire e [e̞] tsere e ẕere e ṣērē ē [eː]

טֶ

segol seggol seggol səḡōl qāṭān e [ɛ]
səḡōl gāḏōl é, ẹ [ɛː]

טַ

patach a [ä] pataẖ a pataẖ a páṯaḥ qāṭān a [ɐ]
páṯaḥ gāḏōl á, ạ [ɐː]

טָ

kamatz gadol kamats gadol qamaẕ gadol qāmeṣ gāḏôl ā [ɔː]
kamatz katan o [o̞] kamats katan o qamaẕ qatan o
qāmeṣ qāṭān o [ɔ]

טֹ

cholam ẖolam ẖolam ḥōlem ō [oː]

טֻ

kubutz u [u] kubbuts u qubbuẕ u qibbūṣ qāṭān u [u]
qibbūṣ gāḏōl ū [uː]

טוּ

shuruk shuruk shuruq šūreq qāṭān u [u]
šūreq gāḏōl ū [uː]

Diftongi

טֵי

tzeire yud ei [e̞͡ɪ] tsere e ẕere e ṣērē ē [eː]

טֶי

segol yud seggol seggol səḡōl e, é, ẹ [ɛ(ː)]

טַי טַיְ

patach yud ai [ä͡ɪ] pataẖ yud ay pataẖ yud ay páṯaḥ yōḏ ay, áy, ạy [ɐ(ː)j]

טָי טָיְ

kamatz gadol yud kamats gadol yud qamaẕ gadol yud qāmeṣ yōḏ āy, oy, ọy [ɔ(ː)j]
kamatz katan yud oi [o̞͡ɪ] kamats katan yud oy qamaẕ qatan yud oy

טֹי טֹיְ

cholam yud ẖolam yud ẖolam yud ḥōlem yōḏ ōy [oːj]

טֻי טֻיְ

kubutz yud ui [u͡ɪ] kubbuts yud uy qubbuẕ yud uy ḥōlem yōḏ uy, ūy [u(ː)j]

טוּי טוּיְ

shuruk yud shuruk yud shuruq yud šūreq yōḏ

.

ipaAcelași tabel cu linkurile.

IPA Letter(s) Romanization English approximation
ei י  (SegolYud),  (Zeire) ei day
ai י  (PatachYud), ָי (KamatzYud) ai why
oi וֹי (Vav with holam maleYud) oi boy
ui וּי (Vav with shuruqYud) ui we
ao (rare) או (AlefVav) ao cow
ju (rare) יוּ (YudVav with shuruk) yu cute
ij (rare) יְ (HiriqYud with Shva Nach) i.e. „נִיְלֵן” [nijˈlen] iy like see

.

BD21512_.

Scrisul de mână și scrisul Rași

Chiar dacă ne-am propus transliterarea unor texte ebraice, în general tipărite, deci cu caracterele „pătrățoase” discutate mai sus, nu putem trece cu vederea caracterele scrisului de mână, care pot fi și ele tipărite, caractere care se pot intercala printre cele, așa zise, de tipar.

Tabelele, deci și cititul, sunt aliniate la drepta!

.

(←)

demana

Notă: Privind tabelul, formele finale sunt în căsuța din stânga, iar formele inițiale și cele mediale în căsuța din dreapta. Citind de la dreapta spre stânga, prima căsuță are forma inițială și medială, iar următoarea forma finală.

Linkurile de mai sus: Alef א; Bet ב; Gimel ג; Dalet ד; He ה; Vav ו; Zayin ז; Het ח; Tet ט; Yod י; Kaf כ / ך; Kaf כ / ך; Lamed ל; Mem מ / ם; Mem מ / ם; Nun נ / ן; Nun נ / ן; Samekh ס; Ayin ע; Pe פ / ף; Pe פ / ף; Tsadi צ / ץ; Tsadi צ / ץ; Qof ק; Resh ר; Shin ש; Tav ת

.

alef-bet-tiparscript alef-bet-script

Pentru ca lucrurile să fie și mai complicate și dușmanul să nu răzbată, mai există și forma intermediară, semi-cursivă Rași – Rashi [כתב רש”י], pe care o menționez pentru că, evreii neavând posibilitățile noastre de drepte-cursive, normalealdine, majuscule-minuscule, capitale etc., pentru a sublinia un cuvânt apelează sau la literele cursive, de mână, sau la literele semicursive, Rashi. În textele sacre trebuia deosebit comentariul rabinului, scris pe margine, de textul propriu-zis. Ladino prefera Rași, dar acum au trecut la literele latine. Bine de știut.  https://en.wikipedia.org/wiki/Rashi_script

Rashi comparat cu scrisul normal de tipar (←)

rashiLinkurile din tabel (←):

א, ב, ג, ד, ה, ו, ז, ח, ט, י, כ, ך, ל, מ, ם, נ, ן, ס, ע, פ, ף, צ, ץ, ק, ר, ש, ת

Ca și cum n-ar fi destul, parcă nici nu mai îndrăznesc să mai adaug ceva. Ei bine, și idișul și-a făcut un astfel de scris, după modelul Rași, dar diferit de el, scris numit vaybertaytsh (װײַבערטײַטש) – scris pe înțelesul femeilor!

Alef_Rashi.png, Bet_Rashi.png, Gimel_Rashi.png, Daled_Rashi.png, He_Rashi.png, Vav_Rashi.png, Zayin_Rashi.png, Het_Rashi.png, Tet_Rashi.png, Yud_Rashi.png, Kaf-nonfinal_Rashi.png, Kaf-final_Rashi.png, Lamed_Rashi.png, Mem-nonfinal_Rashi.png, Mem-final_Rashi.png, Nun-nonfinal_Rashi.png, Nun-final_Rashi.png, Samekh_Rashi.png, Ayin_Rashi.png, Pe-nonfinal_Rashi.png, Pe-final_Rashi.png, Tsadik-nonfinal_Rashi.png, Tsadik-final_Rashi.png, Kuf_Rashi.png, Resh_Rashi.png, Shin_Rashi.png, Taf_Rashi.png

.

Înainte de a trece mai departe, încă câteva mostre de scris de mână.

font pixel Stanger  stanger
font cursiv Yoav
font Obsesie
font pentru copii
font „cafea”
font „pipotă”
font Antioh

Animated AlefBet

.

BD21512_.

REPORT ON THE CURRENT STATUS OF
UNITED NATIONS ROMANIZATION SYSTEMS FOR GEOGRAPHICAL NAMES
Compiled by the UNGEGN Working Group on Romanization Systems
Version 4.0, February 2013

Hebrew

The United Nations recommended system was approved in 1977 (resolution III/13), based on the official system (1957) proposed by the Academy of the Hebrew Language and used by the Survey of Israel. The table was published as an annex to the resolution1. The 1977 resolution was the elaboration of an earlier resolution (II/9) adopted in 1972. The system was amended in 2007 (resolution IX/9)2 on the basis of a decision by the Academy of the Hebrew Language taken in November, 2006.

The amended system is being applied in Israel to geographical names in maps and on road signs; there is a five-year implementation plan.

Hebrew is written from right to left. The correct romanization of the Hebrew script presumes the presence of fully pointed text, i.e. where all vowels are marked. These marks are usually omitted in everyday writing and print though a method of denoting vowels with certain consonant characters (ktiv male) is widely used also in the rendering of geographical names. The romanization is not fully reversible, e.g. t and s each denote two different consonant characters, and vowels can have more than one way of writing in the Hebrew script.

Romanization

In the romanization table below five consonants have a special final form, which is shown in square brackets in addition to the main character. Superscript numbers refer to the notes at the end.

1 א ‘ 2,9
2 בּ b
3 ב v3
4 ג (גּ)4 g
5 ד (דּ)4 d
6 ה h7
7 ו v10
8 ז z
9 ח
10 ט t
11 י y11
12 כּ [ךּ] k
13 כ [ך ךְ] kh3
14 ל l
15 מ [ם] m
16 נ [ן] n
17 ס s
18 ע ‘ 8,9
19 פּ p
20 פ [ף] f3
21 צ [ץ] ts
22 ק k
23 ר r
24 שׁ sh
25 שׂ s
26 ת (תּ)4 t

Vowels (א stands for any consonant character)

1 אַ a
2 אֲ a
3 אָ a, o
4 אֶ e
5 אֱ e
6 אֵ e, é5
7 אֵי e
8 אְ e6
9 אִ i
10 אִי i
11 אֳ o
12 אֹ o
13 וֹ o
14 אֻ u
15 וּ u

Notes

  1. The addition of a dot (dagesh ẖazak) within a consonant, except as shown in the list, doubles its value and is represented by doubling the respective Roman letter (with the exception of the digraphs sh and ts).
  2. The sign ‘ (for the letter א, alef) slightly separates two consecutive vowels or a consonant and a vowel; at the beginning and end of a word it is omitted in transliteration.
  3. Does not occur at the beginning of a name.
  4. At the beginning of a name or of a syllable after sheva naẖ these letters carry a dot (dagesh kal).
  5. In some maps the tsere (אֵ), if accentuated, is transliterated é.
  6. The shva (אְ) is of two kinds: shva naẖ, which is omitted in transliteration, and shva na, which occurs at the beginning of a word or syllable. It is transliterated by e only where it is actually sounded. Example: בְּנֵי בְּרָק Bne Brak (not Bene Berak), but גְּאוּלִים Ge’ulim.
  7. Final ה, unless vocalized, is omitted in transliteration.
  8. The sign ‘ (for the letter ע, ayin) slightly separates two consecutive vowels or a consonant and a vowel; it is not transliterated at the beginning or end of a word.
  9. א and ע are transliterated by the same symbol.
  10. Serves also as part of two vowels; see table of vowels, 13 and 15.
  11. Serves also as part of two vowels; see table of vowels, 7 and 10.
  12. According to the previous (1977) version of the official Hebrew romanization system, character 7 (ו) was romanized w (= v in the present system), character 21 (צ) was romanized  (= ts) and character 22 (ק) was romanized q (= k), also a distinction was made between characters 1 (א, romanized ’) and 18 (ע, romanized ‘). Every shva na, whether sounded or not, was romanized by e.

References

  1. Third United Nations Conference on the Standardization of Geographical Names. Athens, 17 August – 7 September 1977. Vol. I. Report of the Conference, pp. 29-30, 32-33.
  2. Ninth United Nations Conference on the Standardization of Geographical Names. New York, 21-30 August 2007. E/CONF.98/136, p. 37.

 

ISO 259:1984. Transliteration of Hebrew characters into Latin characters NLC COPIES: NL Stacks – TA368 I58 fol. no. 00259 1984 E NL Stacks – TA368 I58 fol. no. 00259 1984 E – Copy 2 ISO 259-2:1994. Transliteration of Hebrew characters into Latin characters – – Part 2: Simplified transliteration

.

Transliterating and Transcribing Ancient Texts [deși tabelele de mai jos par asemănătoare, totuși, ele sunt diferite] The SBL Handbook of Style

.

5-1-2-1.

http://www.vanderbilt.edu/AnS/religious_studies/GBC/HBTRANS.pdf

Textul copiat din .pdf-ul de mai sus nu poate fi fidel, motiv pentru care sugerez consultarea originalului.

5.1 HEBREW The author should select a Hebrew transliteration convention that reflects the level of precision necessary for the argumentation and the intended audience. An author may adopt one of two systems: (1) an academic style, which is fully reversible; that is, the system allows the reader to reproduce the Hebrew characters exactly (consonants and vowels); or (2) a generalpurpose style, which is essentially phonetic.

5.1.1 ACADEMIC STYLE – transliteare științifică

.

5-1-1-1

.

1{See Werner Weinberg, “Transliteration and Transcription of Hebrew,” HUCA 40–41 (1969–1970): 1–32; and idem, “On Hebrew Transliteration,” Bib 56 (1975): 150–52.}

5.1.1.3 Stems (Binyanim)

.

5-1-1-3

.

5.1.1.4

Notes

(1) The consonants hê, wāw, and yôd, used to indicate long vowels (vowel letters, matres lectionis), are transliterated as a circumflex over the vowel (i.e., â, ê, î, ô, û); they are also taken into account when a transliteration reproduces an unpointed text (extrabiblical inscriptions, Qumran texts, Ketib, etc.) and for the purposes of alphabetization. Regarding a final hê, note the fem. sg. poss. ending (malkāh, “her king”) and the feminine ending -â (malkâ, “queen”). הָּ (hê with a mappîq) should be written as -āh.

(2) Always transliterate quiescent  ̉ālep using  ̉: e.g., lō ̉, “not”; hû ̉, “he”; rō ̉š, “head”; Aram. malkā ̉, “the king.” This rule holds even though the ō is placed over the right side of the  ̉.

(3) Transliterate short vowels written fully as i(w), o(w), u(w): e.g., hu(w)kkâ for הוכָּה.

(4) Do not indicate begadkepat spirantization (absence of dāgēš lene) unless it is important to the discussion. Exceptions may be shown by underlining the consonant: e.g., יָקְחְאֵל = yoqṯĕ ̉ēl (see GKC §21).

(5) Indicate dāgēš forte by doubling the consonant. A euphonic dāgēš should not be doubled: e.g.,  וֹמַה־שְׁמ = mah-šēmô (see GKC §20).

(6) A silent šĕwā ̉ is not transliterated, including when it is the second of two šĕwā ̉’s at the end of a word: e.g., ̉att for אַחְּ; yādalt for יָדַלְחְּ.

(7) Do not mark stress, unless it is relevant to a particular point. If stress is relevant, use an acute mark for the primary accent, and a grave mark for secondary accent.

(8) Do not capitalize transliterated proper names, although every transliteration should be capitalized at the beginning of a sentence.

(9) Use a hyphen to indicate a maqqēp.

Transliterare generală

.

5-1-2

.

Notes

binyamin – construcții, în cuvinte compuse

(1) For the spellings of common Jewish holidays and liturgical terms, see §§4.14.16–17. When spelling Hebrew terms that begin with the definite article (ha), capitalize only the first letter of the word; thus, Birkat Hatorah (not Birkat HaTorah or Birkat haTorah).

(2) Spirant forms (dagesh lene) are optional, based upon convention and appearance. (In modern Hebrew, the presence or absence of the dagesh lene generally affects the pronunciation of only bet, kaf, and pe of the begadkepat letters.) The main guideline is that any given decision should remain consistent throughout a manuscript.

(3) Doubled forms (dagesh forte) should be doubled in transliteration (e.g., hinneh). The two exceptions to this doubling rule are צ (ts) and שׁ (sh); these two consonants should not be doubled (e.g. אשּׁמַ = masha’).

.

BD21512_.

The transliteration/Romanization of Hebrew fonts is a convenience method based on contemporary Israeli Hebrew. Though it does not fulfil the requirements of scientific transliteration in Hebrew linguistics, it can be considered to be sufficient for academic writing for business studies.
Vowels should be expressed according to their pronunciation in contemporary Israeli Hebrew:

  • Aa, Ee, Ey ey, Ii, Oo, Uu or none in case of an unpronounced shva.

.

Transliteration/Romanization . Hebrew alphabet
depending on the vowel or none   א
B b or V v   ב
G g   ג
D d ד
H h or none at the end of a word   ה
V v or O o or U u   ו
Z z   ז
H h   ח
T t   ט
I i or Y y   י
K k or Kh kh   כ
L l   ל
M m   מ
N n   נ
S s   ס
depending on the vowel or none   ע
P p or F f   פ
Ts ts   צ
K k   ק
R r   ר
Sh sh or S s   ש
T t   ת
J j   ‘ג
Zh zh   ‘ז
Ch ch   ‘צ

.

BD21512_

.

Nu aș trece mai departe fără a arunca o privire la transliterarea din idiș.

Ca și ebraica, limba idiș se scrie cu caractere ebraice „pătrățoase” de la dreapta la stânga. De-a lungul anilor ortografia s-a modificat, mai ales în privința vocalelor. Astăzi, de ortografie se ocupă institutul YIVO care a stabilit și transliterarea limbii folosită, cu precădere, în poșta electronică.

De remarcat faptul că, spre deosebire de ebraică și de aramaică  unde vocalele rămân nescrise și se scriu doar consoanele, în alfabetul idiș există litere pentru toate sunetele, fie ele vocale sau consoane.

În tabelul de mai jos avem alfabetul idiș, romanizarea potrivit YIVO, pronunția și numele literelor; kh indică un sunet puternic gutural. Vezi mai sus diferențele transliterării fată de ebraică.

.

Semn transliterare- YIVO Pronunție Nume Observații

א

(–) (–) shtumer alef Indică faptul că următoarea silabă începe cu o vocală.

אַ

a a pasekh alef

אָ

o o komets alef

ב

b b beys

בֿ

v v veys Doar în cuvinte semite.

ג

g g giml

ד

d d daled

דזש

dzh daled zayen shin

ה

h h hey

ו

u u vov

וּ

u u melupm vov Se întrebuințează doar cu ו sau cu י.

וו

v v tsvey vovn

וי

oy oj vov yud

ז

z z zayen

זש

zh ž zayen shin

ח

kh kh khes Doar în cuvinte semite.

ט

t t tes

טש

tsh tes shin

י

y, i j, i yud Consoana [hi] la începutul silabei, în rest [i].

יִ

i i khirik yud Doar după consoană י sau alături de altă vocală.

יי

ey ej tsvey yudn

ײַ

ay aj pasekh tsvey yudn

כּ

k k kof Doar în cuvinte semite.

כ

kh kh khof

ך

kh kh lange khof Doar la sfârșitul cuvântului.

ל

l l lamed

מ

m m mem

ם

m m shlos mem Doar la sfârșitul cuvântului.

נ

n n nun

ן

n, m n, m lange nun Doar la sfârșitul cuvântului.

ס

s s samekh

ע

e e ayin

פּ

p p pey

פֿ

f f fey

ף

f f lange fey Doar la sfârșitul cuvântului.

צ

ts ts tsadek

ץ

ts ts lange tsadek Doar la sfârșitul cuvântului.

ק

k k kuf

ר

r r reysh

ש

sh š shin

שׂ

s s sin Doar în cuvinte semite.

תּ

t t tof Doar în cuvinte semite.

ת

s s sof Doar în cuvinte semite.

.

Ashkenazic and Yiddish: Regional Differences

The distinct form of Hebrew proper written by Ashkenazic Jews, and its pronunciation, is known by scholars as Ashkenazic or Whole Hebrew. Unlike the sizable Hebrew element within Yiddish (Fused Hebrew), consisting of words and phrases, Ashkenazic was a full language with a grammar as well as a vocabulary. East European Ashkenazic pronunciation loosely echoes the pronunciation of Hebrew words within the local spoken Yiddish dialect: North Eastern Ashkenazic (popularly “Lithuanian”), Mid Eastern Ashkenazic (popularly “Polish”) or South Eastern Ashkenazic (popularly “Galician”). However, certain stigmatized developments in Yiddish and in its Hebrew component were resisted in Ashkenazic. The linguistic symbols used below and in the table are as follows: ∫ = ‘sh’, c = ‘ts’, x = ‘kh’ of Bach, ʁ = throaty ‘r’, ʔ = the ‘catch in the throat’ as separates the two words in English so old), ε = open ‘e’, ɔ = open ‘o’, ɪ = short ‘i’, : denotes lengthening.

The consonantal system involves the following phonemes: / b, p, v, f, m; d, t, z, s, ∫, c, n, l; g, k, x, y; ʁ, ʔ, h/. By the thirteenth century, the early medieval guttural ע and ח, doubled consonants, the spirant variants [γ, ð, θ] — as in the ‘r’ of French Paris and ‘th’ of English bathe, bath — of the letters ת ,ד ,ג, and a phonemically distinct glottal stop /ʔ/ had all probably been lost. Prague–Danube Basin Jews were dubbed Bene Khes by writers in the fourteenth and fifteenth centuries for pronouncing the letter ח as [x] rather than as [h] as in the Rhineland (the “Bene Hes”).

Whereas Classical Hebrew had seven vowel phonemes (hirik, segol, tsere, pataḥ, kamats, ḥolam, shuruk/kibuts) as well as several positional variants, NEA and MEA have six vowel phonemes, tsere or shuruk conflating with another vowel; while SEA has just five, both tsere and shuruk conflating with another vowel. The adoptions of ey and u for segol and kamats are due to a medieval vowel shift, while kibuts was changing to [ü] (as in French tu) by the sixteenth century and then to [i], eventually followed by shuruk. (See Table 1: Vowel Systems in Hebrew.)

.

vowel-systems.

BD21512_.

Alte semne în ebraică

Până acum am văzut că semnele adăugate literelor propriu-zise pot schimba valoarea literei, durata sa (dagheș), pot adăuga o vocală literei respective (nikkudot), pot face din consoană vocală și invers (mappiq) sau sunt simple semne de cantilație.

La ele se mai adaugă semne care nu țin de alfabet, nu au rol în transliterare, dar care pot crea confuzii sau, cel puțin, mirare. Mai jos am ales doar trei dintre ele, deși sunt mult mai multe. Vezi Cantillation hébraïque unde sunt și accentele.

În textul tipografiat al versiunii masoretice a Bibliei ebraice, trei caractere speciale nu se scriu pe margine, ci în corpul textului. Ele nu se includ în sistemul de semne al cantilației tradiționale, a căror notare este doar marginală. Aceste caractere speciale, care țin în caligrafia semnelor de punctuație, sunt prezentate aici:

caracter special analiză grafică nume așkenazi traducere nume sefarad traducere

ב־ב

grafem simplu מַקֵּף makef inclusiv מַקַּף makaf cratimă, linioară, liniuță de unire, trăsură de unire

ב ׀ ב

grafem simplu פְסִּיק pessik פָסֵק passek stop

׃בבב

digramă סוֹף־פָּסוּק sof-passuk sfârșit de verset סוֹף־פָּסוּק sof-passuk sfârșit de verset
  • Semnul מַקֵּף makèf este un semn simplu format dintr-un grafem unic, care seamănă cu trăsura de unire din română, dar plasată un pic mai sus decât aceasta. Acest caracter are funcție conjunctivă și se pronunță מַקַּף makaf  în  tradiția sefaradă. În tabelul de mai sus, ב din dreapta reprezintă consoana finală a primului cuvânt, iar ב de la stânga inițiala cuvântului următor. Ea poate fi pusă între semne sau deasupra ultimului semn din cuvântul precedent. De ex.
➣ um shmum ( או״ם־שמו״ם– או״םֿשמו״ם) ‘shm-United Nations’

➣ filosófya-shmilosófya (פילוסופיה־שמילוסופיה)

➣ anti-hitnatkút (אנטיֿהתנתקות) ‘anti-disengagement’

➣ post-milkhamtí (פוסטֿמלחמתי) ‘postwar’

➣ pro-araví (פרוֿערבי) ‘pro-Arab’

 linioara
  • Semnul פְסִּיק pessik este un semn simplu format dintr-un grafem unic, o bară fină verticală inserată între două cuvinte, mai fină decât semnul generaat de către sistemul Unicode utilizat aici. Acest caracter care are funcția  disjunctivă se pronunță פָסֵק passèk în tradiția sefaradă. În tabelul de mai sus, ב de la dreapta reprezintă consoana  finală a primului cuvânt, iar ב de la stânga inițiala cuvântului următor.
  • Semnul סוֹף־פָּסוּק sof-passuk este un semn tipografic recent. Format din două grafeme identice în formă de punct, este o digrammă. Numeroase ediții contemporane dau acestor două puncte forma a două mici romburi suprapuse (♦) asemănătoare cu „doi de carou” de la jocurile de cărți. Numele ebraic al acestora înseamnă „sfârșit de verset”. În tabelul de mai sus, cele trei ב reprezintă simbolic cele trei litere finale ale ultimului cuvânt al unui verset. [Din păcate, în exemplul de mai sus, web-ul introduce două puncte!]

Altfel, semnele de punctuație folosite în ebraica actuală sunt cele cunoscute din română, deși arată curios așezate la stânga cuvântului. În textele vechi apar sporadic sau chiar deloc. Lor li se adaugă simbolul unității monetare israeliene, șekelului nou, ₪ – שקל חדש (šéqel ħadáš), față de vechiul șekel old_sheqel_sign. La origine sunt cele două inițiale, shekel (ש) and ẖadash (ח).

Hebrew punctuation

Hebrew-specific marks orthographically similar marks
maqaf ־ hyphen
geresh ֜ ֝ ׳ apostrophe
gershayim ֞ ״ quotation mark
meteg ֽ , comma
inverted nun ׆ [ bracket

Despre semnele de punctuație ebraice vezi și paginile cu exemple.

Cantillation, GershayimGeresh, Meteg, Maqaf

Other symbols
IPA Explanation
ˈ Primary stress (placed before the stressed syllable): אֹכֶל (‘food’) /ˈʔoχel/, אוֹכֵל‏ (‘eating’ [participle]) /ʔoˈχel/
ˌ Secondary stress, e.g. הֲאֻמְנָם? ,הֲאֻמְנָם (‘oh, really?’) /ˌhaʔumˈnam/
ː Long vowels (in Tiberian Hebrew) can be transcribed using the IPA gemination sign ː: the word for „hand” would be יָד /jaːd/ in absolute state and יַד־ /jad/ in construct state. Indicating normative consonant gemination uses a double consonant: גַּנָּב (‘a thief’) /ɡanˈnav/ not /ɡaˈnːav/

Legat de vocalizare, mai sunt și accentele, vezi linkul Tabula Accentum (dacă ai curajul!)

.

BD21512_.

Ebraica și Idiș

hebrew-and-yiddish1

.

BD21512_.

Ebraica și Ladino

.

This chart shows the Rashi, Square and Solitreo versions of the Hebrew script for Ladino, with the letter names in the Rashi and Latin scripts, Latin transliterations and IPA transcriptions.

(←)

.

ebraica-si-ladino

Notes

Vowels are indicated in all words, except those borrowed from Hebrew. Alef and sometimes alef he is used for ah; yod for eh or ee; and vav for o or oo; alef and yod for the Spanish sound ey. Additionally, the vowels yod and vav are never shown alone and are preceded by alef in the word i (‘and’) – alef yod – and in the word o (‘or’) – alef vav.

.

BD21512_.

Convertere

Este evident că problema dificilă a transliterării/transcrierii/romanizării a preocupat lingviștii din toate colțurile lumii și au fost create convertere, care mai de care mai „perfect!”. Despre acuratețea și „perfecțiunea” lor avem mai jos o suită de exemple edificatoare (ca o consolare pentru curajoșii care s-ar putea încumeta la un model de transliterare sau de transcriere în românește; curaj! ceva, ceva tot iese!)

Cel care se încumetă la transliterare sau la transcriere trebuie să-și aleagă modelul pe care să-l urmeze consecvent. Cred că nu se cade ca rezultatul să fie pestriț, cum sunt textele de mai jos.

.

Diverse transliterări cu Open Siddur Transliteration Demo (originalul apare scris de la dreapta, cum se cade, în timp ce transliterarea se citește de la stânga la dreapta!)

http://dev.jewishliturgy.org:8080/exist/apps/opensiddur-demos/translit/index.html#

http://opensiddur.org/tools/transliterate/

Textul de transliterat

(←)

לָכֵן חַכּוּ לִי נְאֻם יְהוָה לְיוֹם קוּמִי לְעַד כִּי מִשְׁפָּטִי לֶאֱסֹף גּוֹיִם לְקָבְצִי מַמְלָכוֹת לִשְׁפֹּךְ עֲלֵיהֶם זַעְמִי כֹּל חֲרוֹן אַפִּי כִּי בְּאֵשׁ קִנְאָתִי תֵּאָכֵל כָּל הָאָרֶץ׃

Textul transliterat               a nu se confunda ț cu t

(→)

  1. Academy of the Hebrweu Language

lakhen ẖakku li neˈum ˈadonay leyom kumi leˈad ki mishpati leˈesof goyim lekavetsi mamlakhot lishpokh ˈalehem zaˈmi kol ẖaron ˈappi ki beˈesh kinˈati teˈakhel kal haˈarets

  1. American Library Association

lakhen ḥakku li ne’um ’adonay leyom ḳumi le‘ad ki mishpaṭi le’esof goyim leḳavetsi mamlakhot lishpokh ‘alehem za‘mi kol ḥaron ’appi ki be’esh ḳin’ati te’akhel kal ha’arets

  1. IPA

laΧein ħakku li nəʔum ʔadonaj ləjom qumi ləʕad ki miʃpati leʔesof gojim ləqavətsi mamlaΧot liʃpoΧ ʕaleihem zaʕmi kol ħaʁon ʔappi ki bəʔeiʃ qinʔati teiʔaΧeil kal haʔaʁets

  1. Michigan-Claremont

LFK”N XAKKW. LI N:)UM ):ADONFY L:YOWM QW.MI L:(AD KI MI&PF+I LE):ESOP GOWYIM L:QFB:CI MAMLFKOWT LI&POK (:AL”HEM ZA(MI KOL X:AROWN )APPI KI B:)”& QIN)FTI T”)FK”L KFL HF)FREC

  1. Modern Ashkenazi

locheyn chakku liy neʾum ʾadonoy leyom kumiy leʿad kiy mishpotiy leʾesof goyim lekovetziy mamlochos lishpoch ʿaleyhem zaʿmiy kol charon ʾappiy kiy beʾeysh kinʾosiy teyʾocheyl kol hoʾoretz

  1. Modern Israeli

lakheyn ḥakku liy nəʾum ʾadonay ləyom kumiy ləʿad kiy mishpatiy leʾesof goyim ləkavətziy mamlakhot lishpokh ʿaleyhem zaʿmiy kol ḥaron ʾappiy kiy bəʾeysh kinʾatiy teyʾakheyl kal haʾaretz

  1. SBL

lāk̲ēn ḥakkû lî nəʾum ʾăd̲ōnāy ləyôm qûmî ləʿad̲ kî mišpāṭî leʾĕsōp̲ gôyim ləqāb̲əṣî mamlāk̲ôt̲ lišpōk̲ ʿălêhem zaʿmî kōl ḥărôn ʾappî kî bəʾēš qinʾāt̲î tēʾāk̲ēl kāl hāʾāreṣ

  1. Strong’s Dictionary

lâkên chakkûw lîy nᵉʼum yᵉhvâh lᵉyôwm qûwmîy lᵉʻad kîy mishpâṭîy leʼĕçôph gôwyim lᵉqâbᵉtsîy mamlâkôwth lishpôk ʻălêyhem zaʻmîy kôl chărôwn ʼappîy kîy bᵉʼêsh qinʼâthîy têʼâkêl kâl hâʼârets

  1. Ashkenazi (Alittlehebrew)

lochein chakku li ne’um ‘adonoi leyom kumi le’ad ki mishpoti le’esof goyim lekovetzi mamlochos lishpoch ‘aleihem za’mi kol charon ‘appi ki be’eish kin’osi tei’ocheil kol ho’oretz.

  1. Sephardi advanced

lakhén chakku li ne’um ’adonai leyom qumi le‘ad ki mishpati le’esof goyim leqavetzi mamlakhot lishpokh ‘aleihem za‘mi kol charon ’appi ki be’ésh qin’ati té’akhél kol ha’aretz.

  1. Sephardi simplified

Lachen chakku li ne’um adonai leyom kumi le’ad ki mishpati le’esof goyim lekavetzi mamlachot lishpoch aleihem za’mi kol charon appi ki be’esh kin’ati te’achel kol ha’aretz.

  1. Technical

lå̄ḵēn ḥakkū lī nəʾum ʾăḏōnå̄y ləyōm qūmī ləʿaḏ kī mišpå̄ṭī lɛʾɛ̆sōp̄ gōyim ləqå̄ḇəṣī mamlå̄ḵōṯ lišpōḵ ʿălēhɛm zaʿmī kå̄l ḥărōn ʾappī kī bəʾēš qinʾå̄ṯī tēʾå̄ḵēl kå̄l hå̄ʾå̄rɛṣ.

ICU Transform Demonstration

  1. lákén ẖak̇ẇ liy nĕʼum yĕhwáh lĕywòm qẇmiy lĕʻad ki̇y mişĕ̌pá̇tiy leʼèsòp ġwòyim lĕqábĕẕiy mamĕlákwòț lişĕ̌pò̇kĕ ʻàléyhem zaʻĕmiy kò̇l ẖàrwòn ʼapi̇y ki̇y bĕ̇ʼéş̌ qinĕʼáțiy țé̇ʼákél ká̇l háʼáreẕ׃
  2. laken hakw liy neʼum yehwah leywom qwmiy leʻad kiy misepatiy leʼesop gwoyim leqabeziy mamelakwot lisepoke ʻaleyhem zaʻemiy kol harwon ʼapiy kiy beʼes qineʼatiy teʼakel kal haʼarez׃

Alte convertere

http://mylanguages.org/hebrew_romanization.php (nu pare să funcționeze cu niciun browser)

http://www.alittlehebrew.com/transliterate/

Văzând transliterările de mai sus, un neavizat s-ar putea mira, cum se poate ca, atât de diferite, să fie toate corecte și acceptate. Un vorbitor de ebraică le înțelege pentru că deduce ideea întregii fraze; poate cu excepția celei de la număru patru, care pare foarte fantezistă.

.

BD21512_.

Despre transliterarea numelui lui Dumnezeu – יהוה

Cred că nu mai trebuie precizat că despre acest subiect s-au scris milioane de lucrări și că subiectul nu poate fi tratat în câteva rânduri.

Plecăm de la momentul în care Dumnezeu, fără să fie văzut, i-a vorbit și i-a poruncit lui Moise să-i scoată pe evrei din robia egipteană, moment în care întrebat cine este El [din mulțimea zeilor], a răspuns „Eu Sunt Cel Ce Sunt” și să le spui că mesajul vine de la „Cel Ce Este” [plus câteva alte interpretări], care are forma יהוה transliterat în fel și chip. În românește s-a încetățenit atât Iahve cât și Iehova. Alte forme: Iahveh, Iahweh, Yahwe, Yahweh, Yahueh, Yahoweh, Yehowah, Yehovah, Yihweh, Jehovah, Jehova.

.

primary-names-of-god.

Deși nu este expres interzis în Tora, în afara templului sau a sinagogii, evreii evită să pronunțe numele lui Dumnezeu ferindu-se de a „rosti ÎN VAN numele Domnului” [שם-היא חילול – kilul ha-șem] și ca atare, perifrastic, folosesc diverse substitute ale numelui. Cel mai folosit ar fi El sau Elohim [când românii scriu El, acesta poate fi interpretat ca pronume personal de respect la persoana a treia, dar poate fi interpretat și ca El – Elohim], Ha-Shem – „numele” sau AdonaiDomnul care, de fapt, corespunde românescului Dumnezeu provenit din Domine Deus – Domnul Zeu. Aici o altă paranteză legată de musulmani care nu permit „necredincioșilor” să-L numească pe Dumnezeu, Allah, nume rezervat doar lor, și le recomandă să folosească termenul Tuhan (توحان) – Domnul [un cuvânt provenit din persană-sindhi-malaeză-indoneziană]. Și creștinii au mii de nume pentru Dumnezeu, dar evreii au un motiv precis pentru a nu da un singur nume lui Dumnezeu. Ca popoare orientale ce sunt, sunt pragmatici și numele-cuvinte sunt legate de caracteristicile obiectului numit. Cum Dumnezeu nu a fost văzut (ci doar auzit) nu poate avea careteristici, deci nici nume. S-a spus că Dumnezeu a creat omul „după chipul și asemănarea sa”. Astfel s-ar putea crede că Dumnezeu are chip de om. Dar nu cumva omul și l-a imaginat pe Dumnezeu „după chipul și asemănarea sa” (antropomorfism)? Așa se ajunge la „întruparea” creștină a lui Dumnezeu, prin Hristos, pentru a căpăta trăsături; toate celelalte nume ale lui Dumnezeu se referă la trăsături umane: Creatorul, Mântuitorul, Atotputernicul, Păstorul, Ziditorul sau Cel etern, Cel milostiv, Cel iubitor, Cel darnic, Cel iertător, Cel mântuitor, Cel atoateștiutor șamd. Ebraica folosește, oarecum, același sistem, dar evită un nume unic.

Ce legătură au toate cu transcrierea? Păi, cuvintele mai sofisticate, moștenite din vremuri imemeorabile, sunt mai greu de acceptat, au fost ele și sunt încă imprecise în scris sau în pronunție din surse puține și nesigure; cele mai noi, substantive comune, se scriu și se pronunță ușor, surse sunt la tot pasul și problema-i rezolvată.

YHWH (יהוה YHWH, Strong’s #3068): Virtually all translations from Judaism and Christianity use „the LORD” for the Hebrew name of God – YHWH. The original pronunciation of the name can never be determined with complete accuracy but in Hebraic thought it is the meaning of a name that is more important than its pronunciation. The Hebrew YHWH is the verb hawah meaning „to exist” with the prefix y meaning „he.” Therefore, the word YHWH  means „he exists.” YHWH is the one who exists every where every time.

.

BD21512_.

Din AVE MARIA in 404 lingue am luat un model de transliterare a traducerii rugăciunii Ave Maria. Mai întâi rugăciunea în original și mai apoi transliterarea clasică, pretențioasă care se încăpățânează să transpună toate diacriticele.

(←)

ave-maria

(→)

ave-maria-trad

Pentru comparație, textul contemporan:

ave_maria

Tot atât de interesantă este și transcrierea, mult mai sofisticată, a rugăciunii domnești „Tatăl Nostru” care apapre pe plăcile ceramice de la Mănăstirea Carmelită „Pater Noster” de la Ierusalim.

http://www.christusrex.org/www1/pater/JPN-hebrew.html

Tot acolo se găsesc și textele originale „Ave Maria” de mai sus.

.

BD21512_.

Ebraizarea englezei

Pentru exercițiu, consider că trebuie luate în considerație ambele sensuri, romanizarea ebraicei și ebraizarea scrisului latin, procedeu curent în Israel la diverse nivele administrative.

Să presupunem că avem de transliterat următorul text tipic, ad hoc:

1) Where is my room?
2) Where is the beach?
3) Where is the bar?
4) Don’t touch me there!

Așa apar cuvintele englezești de mai sus transliterate în ebraică sau în idiș (fontul diferă!):

(←)

Hebrew without vowel points: Hebrew with vowel points: Yiddis
 no-points  points  yidish

.

Situații în care avem nevoie de transcrierea în ebraică a unor sunete din engleză, de exemplu.

Marginal sounds
IPA Letter(s) Romanisation English approximation
ð ד׳ (Dalet with geresh) th this
ŋ נג (NunGimel) ng ring
θ ת׳ (Tav with geresh) th thing

.

Din românește am putea avea גרינדיאנו מיכאי סורין – Grindeanu Mihai Sorin. În Galați [Galatz] – בגאלאץ unde ב – în.

.

BD21512_.

Deși transliterarea este făcută, ca de obicei, în intenția vorbitorilor de engleză, dau mai jos un model, doar model, de transliterarea a primelor versete din Tora – Biblia ebraică (Vechiul Testament).

Ancient Hebrew Research Center                                               A Transliteration of the Torah

Hebrew and English parallel Bibles

Genesis Chapter 1

1 . בראשית . פרק

(→) (←)
1 be’rey’shit ba’ra e’lo’him eyt ha’sha’ma’yim we’eyt ha’a’rets בראשית ברא אלהים את השמים ואת הארץ׃ 1
2 we’ha’a’rets hai’tah to’hu wa’vo’hu we’hho’shekh al pe’ney te’hom we’ru’ahh e’lo’him me’ra’hhe’phet al pe’ney ha’ma’yim והארץ היתה תהו ובהו וחשך על פני תהום ורוח אלהים מרחפת על פני המים׃ 2
3 wai’yo’mer e’lo’him ye’hi or wai’hi or ויאמר אלהים יהי אור ויהי אור׃ 3
4 wai’yar e’lo’him et ha’or ki tov wai’yav’deyl e’lo’him beyn ha’or u’veyn ha’hho’shekh וירא אלהים את האור כי טוב ויבדל אלהים בין האור ובין החשך׃ 4
5 wai’yiq’ra e’lo’him la’or yom we’la’hho’shekh qa’ra lai’lah wai’hi e’rev wai’hi vo’qer yom e’hhad ויקרא אלהים לאור יום ולחשך קרא לילה ויהי ערב ויהי בקר יום אחד׃ 5
6 wai’yo’mer e’lo’him ye’hi ra’qi’a be’tokh ha’ma’yim wi’hi mav’dil beyn ma’yim la’ma’yim ויאמר אלהים יהי רקיע בתוך המים ויהי מבדיל בין מים למים׃ 6
7 wai’ya’as e’lo’him et ha’ra’qi’a wai’yav’deyl beyn ha’ma’yim a’sher mi’ta’hhat la’ra’qi’a u’veyn ha’ma’yim a’sher mey’al la’ra’qi’a wai’hi kheyn ויעש אלהים את הרקיע ויבדל בין המים אשר מתחת לרקיע ובין המים אשר מעל לרקיע ויהי כן׃ 7
8 wai’yiq’ra e’lo’him la’ra’qi’a sha’ma’yim wai’hi e’rev wai’hi vo’qer yom shey’ni ויקרא אלהים לרקיע שמים ויהי ערב ויהי בקר יום שני׃ 8
9 wai’yo’mer e’lo’him yi’qaw’u ha’ma’yim mi’ta’hhat ha’sha’ma’yim el ma’qom e’hhad we’tey’ra’eh hai’ya’ba’shah wai’hi kheyn

ויאמר אלהים יקוו המים מתחת השמים אל מקום אחד ותראה היבשה ויהי כן׃

9
10 wai’yiq’ra e’lo’him lai’ya’ba’shah e’rets ul’miq’weh ha’ma’yim qa’ra ya’mim wai’yar e’lo’him ki tov ויקרא אלהים ליבשה ארץ ולמקוה המים קרא ימים וירא אלהים כי טוב׃ 10
11 wai’yo’mer e’lo’him tad’shey ha’a’rets de’she ey’sev maz’ri’a ze’ra eyts pe’ri o’seh pe’ri le’mi’no a’sher zar’o vo al ha’a’rets wai’hi kheyn ויאמר אלהים תדשא הארץ דשא עשב מזריע זרע עץ פרי עשה פרי למינו אשר זרעו בו על הארץ ויהי כן׃ 11
12 wa’to’tsey ha’a’rets de’she ey’sev maz’ri’a ze’ra le’mi’ney’hu we’eyts o’seh pe’ri a’sher zar’o vo le’mi’ney’hu wai’yar e’lo’him ki tov ותוצא הארץ דשא עשב מזריע זרע למינהו ועץ עשה פרי אשר זרעו בו למינהו וירא אלהים כי טוב׃ 12
13 wai’hi e’rev wai’hi vo’qer yom she’li’shi ויהי ערב ויהי בקר יום שלישי׃ 13
14 wai’yo’mer e’lo’him ye’hi me’o’rot bir’qi’a ha’sha’ma’yim le’hav’dil beyn hai’yom u’veyn ha’lai’lah we’hai’u le’o’tot ul’mo’a’dim ul’ya’mim we’sha’nim ויאמר אלהים יהי מארת ברקיע השמים להבדיל בין היום ובין הלילה והיו לאתת ולמועדים ולימים ושנים׃ 14
15 we’hai’u lim’o’rot bir’qi’a ha’sha’ma’yim le’ha’ir al ha’a’rets wai’hi kheyn  והיו למאורת ברקיע השמים להאיר על הארץ ויהי כן׃ 15
16 wai’ya’as e’lo’him et she’ney ham’o’rot ha’ge’do’lim et ha’ma’or ha’ga’dol le’mem’she’let hai’yom we’et ha’ma’or ha’qa’ton le’mem’she’let ha’lai’lah we’eyt ha’ko’kha’vim ויעש אלהים את שני המארת הגדלים את המאור הגדל לממשלת היום ואת המאור הקטן לממשלת הלילה ואת הכוכבים׃ 16
17 wai’yi’teyn o’tam e’lo’him bir’qi’a ha’sha’ma’yim le’ha’ir al ha’a’rets ויתן אתם אלהים ברקיע השמים להאיר על הארץ׃ 17
18 we’lim’shol ba’yom u’va’lai’lah ul’hav’dil beyn ha’or u’veyn ha’hho’shekh wai’yar e’lo’him ki tov ולמשל ביום ובלילה ולהבדיל בין האור ובין החשך וירא אלהים כי טוב׃ 18
19 wai’hi e’rev wai’hi vo’qer yom re’vi’i ויהי ערב ויהי בקר יום רביעי׃ 19
20 wai’yo’mer e’lo’him yish’re’tsu ha’ma’yim she’rets ne’phesh hhai’yah we’oph ye’o’pheyph al ha’a’rets al pe’ney re’qi’a ha’sha’ma’yim ויאמר אלהים ישרצו המים שרץ נפש חיה ועוף יעופף על הארץ על פני רקיע השמים׃ 20
21 wai’yiv’ra e’lo’him et ha’ta’ni’nim ha’ge’do’lim we’eyt kol ne’phesh ha’hha’yah ha’ro’me’set a’sher shar’tsu ha’ma’yim le’mi’ney’hem we’eyt kol oph ka’naph le’mi’ney’hu wai’yar e’lo’him ki tov ויברא אלהים את התנינם הגדלים ואת כל נפש החיה הרמשת אשר שרצו המים למינהם ואת כל עוף כנף למינהו וירא אלהים כי טוב׃ 21
22 wai’va’rekh o’tam e’lo’him ley’mor pe’ru ur’vu u’mil’u et ha’ma’yim ba’ya’mim we’ha’oph yi’rev ba’a’rets ויברך אתם אלהים לאמר פרו ורבו ומלאו את המים בימים והעוף ירב בארץ׃ 22
23 wai’hi e’rev wai’hi vo’qer yom hha’mi’shi ויהי ערב ויהי בקר יום חמישי׃ 23
24 wai’yo’mer e’lo’him to’tsey ha’a’rets ne’phesh hhai’yah le’mi’nah be’hey’mah wa’re’mes we’hhai’to e’rets le’mi’nah wai’hi kheyn

ויאמר אלהים תוצא הארץ נפש חיה למינה בהמה ורמש וחיתו ארץ למינה ויהי כן׃

24
25 wai’ya’as e’lo’him et hhai’yat ha’a’rets le’mi’nah we’et ha’be’hey’mah le’mi’nah we’eyt kol re’mes ha’a’da’mah le’mi’ney’hu wai’yar e’lo’him ki tov ויעש אלהים את חית הארץ למינה ואת הבהמה למינה ואת כל רמש האדמה למינהו וירא אלהים כי טוב׃ 25
26 wai’yo’mer e’lo’him na’a’seh a’dam be’tsal’mey’nu kid’mu’tey’nu we’yir’du vid’gat hai’yam uv’oph ha’sha’ma’yim u’va’be’hey’mah uv’khol ha’a’rets uv’khol ha’re’mes ha’ro’meys al ha’a’rets ויאמר אלהים נעשה אדם בצלמנו כדמותנו וירדו בדגת הים ובעוף השמים ובבהמה ובכל הארץ ובכל הרמש הרמש על הארץ׃ 26
27 wai’yiv’ra e’lo’him et ha’a’dam be’tsal’mo be’tse’lem e’lo’him ba’ra o’to za’khar un’qey’vah ba’ra o’tam ויברא אלהים את האדם בצלמו בצלם אלהים ברא אתו זכר ונקבה ברא אתם׃ 27
28 wai’va’rekh o’tam e’lo’him wai’yo’mer la’hem e’lo’him pe’ru ur’vu u’mil’u et ha’a’rets we’khiv’shu’ah ur’du bid’gat hai’yam uv’oph ha’sha’ma’yim uv’khol hhai’yah ha’ro’me’set al ha’a’rets

ויברך אתם אלהים ויאמר להם אלהים פרו ורבו ומלאו את הארץ וכבשה ורדו בדגת הים ובעוף השמים ובכל חיה הרמשת על הארץ׃

28
29 wai’yo’mer e’lo’him hin’neyh na’ta’ti la’khem et kol ey’sev zo’rey’a ze’ra a’sher al pe’ney khol ha’a’rets we’et kol ha’eyts a’sher bo phe’ri eyts zo’rey’a za’ra la’khem yih’yeh le’akh’lah

ויאמר אלהים הנה נתתי לכם את כל עשב זרע זרע אשר על פני כל הארץ ואת כל העץ אשר בו פרי עץ זרע זרע לכם יהיה לאכלה׃

29
30 ul’khol hhai’yat ha’a’rets ul’khol oph ha’sha’ma’yim ul’khol ro’meys al ha’a’rets a’sher bo ne’phesh hhai’yah et kol ye’req ey’sev le’akh’lah wai’hi kheyn

ולכל חית הארץ ולכל עוף השמים ולכל רומש על הארץ אשר בו נפש חיה את כל ירק עשב לאכלה ויהי כן׃

30
31 wai’yar e’lo’him et kol a’sher a’sah we’hin’neyh tov me’od wai’hi e’rev wai’hi vo’qer yom ha’shi’shi וירא אלהים את כל אשר עשה והנה טוב מאד ויהי ערב ויהי בקר יום הששי׃ 31

La încărcarea pe internet, ordinea cuvintelor ebraice se poate schimba de la sine, motiv pentru care trebuie confruntată cu  originalul din linkul de deasupra.

Pentru transliterarea textelor religioase vezi Society of Biblical Literature

.

BD21512_.

Generalități

alef-mic

Alef

Prefix Marking 1st person, singular in the future tense of the Intensive (Pi’el) and Causative (Hif’il) stems in Hebrew verbs.
ah

AH

Suffix Marking direction or destination in nouns (equivalent to „-ward” in English e.g. daromah  southward); Expressing (poetically) desire or appeal (equivalent to „let’s” in English) in 1st person, plural, using the future tense of Hebrew verbs. For example, instead of nelech (we shall go) one may say nelchah (let’s go)

Alte prefixe care influențează scrirea restului cuvântului:

ב ( / be / ) = printre altele „în”

ו ( / ve / ) = „și”

כ ( / ke / ) = printre altele „ca” sau „aproximativ”

ל ( / le / ) = printre altele „la”, dativ marcator și prefixul verb în infinitiv

ת ( / te / ) ca timpul viitor prefix verb

.

Dacă la început vorbeam despre așkenazi doar legat de idiș, trebuie precizat că și în zilele noasre, în Israel cele două comunități mari, așkenazii și serfarzii, continuă să folosească ritualuri religioase diferite, dar cu unele elemente comune, se mențin în comunități aparte și, uneori, folosesc limba „de acasă” așkenazii – idiș iar sefarzii – ladino. Mizrachi merg cu sefarzii la ritualul religios.

Există diferențe tradiționale de transliterare după cum se preferă varianta așkenazi sau varianta sefardă. Prima varianta se potrivește mai mult limbilor germanice, în timp ce a doua, varianta sefardă provenită, în principal, din spaniolă, este convenabilă limbilor romanice.

Așkenazi Sefard de preferat pentru română
Boruch Barukh Baruh
Shabbos Shabbat Șabat, Sabat
Succos Succot Sucot
Avrohom Avraham Abraham, Avram (în religie Avraam)
Akeidas Yitzchok Akedat Yitzhak Akedat Iițak

.

Mai sus am dat de înțeles că ebraica nu se scrie doar în Israel, ci în absolut toată lumea, de către oameni de culturi și cu preocupări diferite, cu marcate influențe locale, cu greșelile inerente expaților.

Cel care se ocupă de transliterarea din ebraică, chiar dacă nu știe limba (deși n-ar fi rău să aibă măcar idee de categoria cuvântului) trebuie să știe, cel puțin, din ce domeniu face parte cuvântul sau textul de transliterat. De exemplu, dacă este vorba de onomastică, de termeni religioși sau de nume geografice, trebuie să consulte, mai întâi, posibilitățile unor traduceri sau ale unor transliterări anterioare, deja existente și încetățenite în limba română pentru a nu intra în conflict cu ele. În cazul unei transliterări mai bune, nu ar fi rău să fie citată, în paranteză, și transliterarea mai veche, cu citare. O altă piatră de încercare pentru transliterator este perioada și limba în care a fost scris textul. Potrivit Academiei Limbii Ebraice avem cel puțin cinci mari perioade: Biblical Hebrew, Inter-Biblical And Mishnaic Hebrew, Mishnaic Hebrew, Medieval Hebrew, Modern Hebrew (חָדָשׁ עִברִית).

.

BD21512_.

Folosirea limbii ebraice în liturghie

Limba ebraică a fost, împreună cu aramaica, o limbă a rugăciunilor și a studiilor religioase iudaice. Istoric, datorită diasporei, împrăștierii poporului evreu, legătura dintre diferitele comunități păstrându-se aproape exclusiv, în scris, au apărut deosebiri de pronunțare:

  • Ebraica așkenazilor a apărut în Europa centrală și de est și este folosită în unele sinagogi din Israel și din diaspora. Ea are unele particularități comune cu ebraica folosită de evreii din Yemen.
  • Ebraica sefarzilor a fost și este vorbită de evreii originari din Spania și Portugalia, dar și a celor răspândiți în zona Mediteranei și în cea a Balcanilor. Pronunția acestui grai a stat la baza fonologiei ebraice contemporane.
  • Ebraica orientală (mizrahică) este un grup de graiuri apropiate de cel sefard, folosite de evrei în țările islamice. Posibil că au fost influențate de limba aramaică și de dialectele limbii arabe. Unii lingviști susțin că acest grai, mai gutural, ar fi mai apropiat de modul inițial de pronunțare al ebraicei biblice.

Pronunția așkenază este mai frecventă în rândurile credincioșilor așkenazi ortodocși. Pronunția sefardă este uzitată astăzi în Israel în ambele rituri: așkenaz și sefard (!). Unii evrei, în Israel și în diasporă, pot stăpâni liturghia în ambele graiuri (pronunțări). Despre cele afirmate mai sus, părerile sunt împărțite.

(Paragraf preluat din Wikipedia)

.

Transliterarea sau transcrierea textelor religioase.

S-a spus despre evrei că religia i-a ținut uniți, în timp ce alții au afirmat că limba ebraică, limbă de cult i-a unit. Să vedem cum stăm cu limba ebraică la evreii din afara Israelului. Am arătat mai sus că evreii din diasporă folosesc, pentru comunicare, altă limbă decât limba locului. Evreii din nord-estul și din centrul Europei, evreii de rit așkenazi* folosesc idișul, limbă construită pe schelet gramatical și vocabular germanic scris cu caractere ebraice de la dreapta la stânga. Vocabularul este adaptat scrierii și pronunției specifice. Evreii din sudul și sud-vestul Europei și din Turcia, evreii de rit spaniol sau sefard au ca limbă de comunicare ladino (judeoespañol) bazat, în principal, pe limba spaniolă și pe limbile balcanice, cu scriere latină (anteior, sefarzii au folosit scrierea Rashi bazată pe alfabetul ebraic „colțuros”, de tipar, sau scrierea Solitero bazată pe alfabetul ebraic „de mână”). [Vezi tabelul mai sus, Ebraica și Ladino] În afara celor două limbi principale, care au influențat și ritualele religioase, aproape în fiecare țară din Europa a existat o limbă proprie sau un dialect vorbit de evrei precum Judaeo-French (Zarphatic), Judaeo-Provençal (Shuadit), Judaeo-Italian (Italkian) sau Dzhudezmo, Judezmo, Haketia, Hakitia în Turcia sau γεβανικά în Grecia. Evreii din zona Caucazului vorbesc Judeo-Tat, Juhuri, Bukhori sau Judeo-Median. Limbile vorbite de evreii din diferite țări de limbă arabă sunt mai greu de enumerat. Ladino este cunoscut și cu alte nume precum: Judaeo-Spanish, Espanyol (Español), Judío, Judesmo, Sefardí și Haketia/Haquetía, Spanyolit sau Ladino (לאדינו). Mai jos, mai pe larg.

*Ashkenazim (אַשְׁכְּנַזִּים) (n.) (plural) „central and northern European Jews” (as opposed to Sephardim, Jews of Spain and Portugal), 1839, from Hebrew Ashkenazzim, plural of Ashkenaz, eldest son of Gomer (Genesis x.3), also the name of a people mentioned in Jeremiah li.27 (perhaps akin to Greek skythoi „Scythians,” compare Akkadian ishkuzai); identified historically with various people; in Middle Ages, with the Germans.

Din punctul de vedere al goilor (goimilor, ne-evreilor), scrierile religioase de uz curent sunt de două feluri: 1. Tora, scrisă exclusiv în ebraică, sulurile sfinte din care citește rabinul ajutat de cantor sau cel „invitat la Tora” – Alia la Tora [מי שבירך] – chemarea la Tora, un semn de cinstire a enoriașului și 2. scrierile obișnuite, diverse rugăciuni, calendare, îndreptare. Pentru cei din afara Israelului, cele din urmă au fost scrise pe înțelesul tuturor în idiș, ladino sau în limbile locale, despre care am scris mai jos, texte care conțin, însă și cuvinte sau texte ebraice. Fiecare comunitate evreiască tipărește cel puțin un calendar לוח – luah, liah care conține, de obicei, efemeridele cu orele la care apune soarele vinerea, când se aprind lumânările, moment care anunță începutul sabatului.

Cu rare excepții, evreii din afara Israelului nu știu sau nu vorbesc ebraică. Cele câteva expresii „mecanice” necesare cultului, cititului sidurului (a cărții de rugăciuni), sau cele folosite în jargon nu-i fac vorbitori de ebraică. Înainte de emigrare în Israel se organizează cursuri de limbă ebraică la „אולפן – ulpan”.  (aici se remarcă או = u inițial)

În sinagogă, la anume sărbători, se obișnuiește ca fruntașii comunității sau oaspeții de vază să fie invitați la cititul Torei și asta este o foarte mare onoare. Se merge la sigur că cel invitat cunoaște bine textul de citit, chiar dacă urmărește textul Torei cu bagheta numită יָד – yad – mână. În situații mai rare, cel chemat pe nume la Tora nu citește, el însuși textul, ci doar i se citește pericopa.

La cursurile de Tora ținute de un rabin (învățat, cărturar, înțelept), singurul care cunoaște bine atât scrierea veche cât și cea cu diacritice, tinerii băieți care au primit confirmarea מצווה־בר – bar-mitzva, ascultă textul citit de rabin și-și notează în limbajul curent, fiecare în felul lui, care ar fi pronunția cea mai corectă. Apoi se citește, din nou, textul din cărți, se repetă în cor și individual până când textul este învățat pe dinafară. Astăzi, la aceste cursuri de la yeshiva – ישיבה, participă și fetele. Cred că de aici rezultă multitudinea modurilor de a transcrie același text atât în ebraica de toate zilele, cât și transliterarea lui.

.

Trecând prin istoria limbii ebraice, mi-a rămas impresia că nu a fost niciodată o limbă unitară. Datorită distanțelor, cele douăsprezece triburi istorice, vorbeau limbi apropiate dar nu identice. Aramaica era mai unitară și era lingua franca. Diaspora a înrăutățit situația limbii și, în ciuda faptului că acum ebraica s-a revigorat, s-a modernizat și este limbă națională, încă mai păstrează din amprenta diasporei. Am împrumutat, cu bună credință, un tabel și o hartă a limbilor „ebraice” vorbite în lume.

Geographic distribution of the Jewish languages

This map represents the diversity of Jewish languages in the old world.

Verbix

jewishlanguagesJewish languages

Speakers of Jewish languages today

The capital letters in the list below indicate the location on the map on this page. Large map.

Language Native speakers . Geographic distribution
A Yiddish, Judeo-German 3,142,560 Central and Eastern Europe
B Judeo-French, Zarphatic Extinct France
C Ladino, Judeo Spanish, Sefardi, Dzhudezmo, Judezmo, Spanyol, Haquetiya 110,000 Israel. Sofia, Bulgaria. Also spoken in Greece, Puerto Rico, Turkey (Europe), USA
D Judeo-Italian, Italkian 200 Italy
E Judeo-Provençal, Chouhadite, Shuadit, Judeo-Comtadine Extinct France
F Karaim, Karaite 3 Lithuania
G Judeo-Slavic, Canaanic, Knaanic, Leshon Knaan Extinct Czech Republic
H Judeo-Greek, Yevanic, Yevanitika 50 Israel
I Judeo-Crimean Tatar, Krymchak, кърымчах тыльы ‘few’ Uzbekistan (most), Georgia, Kazakhstan.
J Judeo-Georgian, Kivruli 79,800 Israel, Georgia
K Judeo-Tat, Bik, Dzhuhuric, Juwri, Juhuri 101,000 Isreal, Azerbaijan, Russia (Europe)
L Judeo-Tadjik, Bukharic, Judeo-Tajik 110,000 Israel, USA, Uzbekistan
M Judeo-Iranian, Dzhidi, Judeo-Persian 60,000 Israel
N Judeo-Arabic 510,000 Israel, Morocco, Iraq, Tunisia, Yemen – Yemenite Hebrew
O Hebrew, Ivrit 5,055,000 Israel. Also spoken in Australia, Canada, Germany, Palestinian West Bank and Gaza, Panama, United Kingdom, USA
P Judeo-Berber 2000 Israel
a Jewish Aramaic?, Jewish Babylonian Aramaic, Jewish Palestinian Aramaic, Barzani Jewish Neo-Aramaic, Betanure Jewish Neo-Aramaic Extinct
b Jewish Malayalam, Judeo-Malayalam ? Israel, India
c Judeo-Alsatian Extinct France
d Judeo-Portuguese, Lusitanic Extinct Portugal
e Qwara, Kayla, Kayliñña, ካይልኛ, kāylññā Extinct Ethiopia

.

Tabelul nu e pus doar de dragul de a mai umple o pagină, ci pentru că toate „limbile ebraice” listate mai sus, au influențat ebraica de azi, unele texte de transliterat pot avea elemente din aceste limbi. Despre idiș și ladino am pomenit, pe larg, mai sus. Iudeo-aramaica, deși este un amestec lingvistic istoric, este și un compromis al zilelor noastre din cauza aserțiunii cum că Iisus nu vorbea ebraica, ci aramaica.

.

Pentru cele 37 de limbi vorbite curent în Israel vezi Ethnologue.

.

Observații, remarci

La transcrierea idiș וו este v, י este i dar י̠י este hi sau ai.

Lucian Voinescu ווינסקו לוציאן sau Ana Voinescu ווינסקו אנה

Vorbind despre articolul hotărât ה – Ha, numele fostului rabin șef Menachem Hacohen (ןהכה מנחם) unde ה – Ha la începutul cuvântului este articolul numelui Cohen, deci Cohenul. [Cohen este nume dinastic pe care-l poartă cei din din dinastia cohenilor, a preoților]. Un alt exemplu Beit Hamidrash (מדרשה בבית)  (seminarul) unde ה este articolul, în transcriere scris cu majusculă, urmat de cuvântul propriu-zis scris cu literă de rând pentru că înseamnă Templul,  de fapt seminarul pentru că educația se făcea la templu (בבית beit – casă (la început am văzut scris casă – בית, aici avem un dublu ב), מדרש midraș – școală; casa-școală). Compară  הים – hayam – marea cu  ים – yam – mare; הארץ – Ha’areț – Țara cu ארץ – areț – țară.

Imnul național al Israelului se numește Speranța (הַתִּקְוָה) HaTikvah [T-majusculă pentru nume propriu!] din care primul ה este articolul definit iar ultimul este cheița de încheiere cu rol de feminin. [Oare mai trebuie amintit că melodia originală a imnului este românească, cunoscută sub diverse nume, „Carul cu boi”, „Cucuruz cu frunza-n sus” sau „Cântecul de Mai”?]

Cum spuneam mai pe la începutul paginii, la sfârșitul cuvântului, ה nu se pronunță în totdeauna, este mai mult o cheiță de încheiere, aici cu rol de feminin, precum în אנה – numele Ana care s-ar fi putut scrie și doar ןא – An. [Vezi mai sus diferențele de formă între n final ן din Lucian – לוציאן și n intern נ din Ana – אנה]. Când se află la începutul cuvântului și întâlnește cu alt ה de la sfârșitul cuvântului precedent, nu se pronunță, sau se pronunță doar schițat, precum în expresia „unde este toaleta?” – ?איפה השרותים – eifo ha’așerutim. Ăsta ar fi un alt exemplu de alegere între transliterare și transcriere, îl scriem doar, sau îl pronunțăm [IPA: ʔjfhhjʁvaotjm]? Observăm că IPA scrie un „hh” dublu, accentuat, pe când în realitate, h-urile marcate de mine cu un apostrof, nici nu se aud.

.

BD21512_.

Din nou despre standarde.

Așa cum am promis mai sus, aici sunt adunate câteva standarde de transliterare/transcriere. Surpriza neplăcută este aceea că multe linkuri duc la pagini care sunt accesibile doar contra cost.

.

ISO 259:1984(en)

ISO 259:1984. Transliteration of Hebrew characters into Latin characters NLC COPIES: NL Stacks – TA368 I58 fol. no. 00259 1984 E NL Stacks – TA368 I58 fol. no. 00259 1984 E – Copy 2

Foreword

ISO (the International Organization for Standardization) is a worldwide federation of national standards bodies (ISO member bodies). The work of preparing International Standards is normally carried out through ISO technical committees. Every member body interested in a subject for which a technical committee has been established has the right to be represented on that committee. International organizations, governmental and non-governmental, in liaison with ISO, also take part in the work.

Draft International Standards adopted by the technical committees are circulated to the member bodies for approval before their acceptance as International Standards by the ISO Council. They are approved in accordance with ISO procedures requiring at least 75 % approval by the member bodies voting.

International Standard ISO 259 was prepared by Technical Committee ISO/TC 46, Documentation.

This International Standard cancels and replaces ISO Recommendation R 259-1962, of which it constitutes a technical revision.

0   Introduction

0.1   Standards on conversion of systems of writing

This International Standard is one of a series of International Standards dealing with the conversion of systems of writing. The aim of this International Standard and others in the series is to provide a means for international communication of written messages in a form which permits the automatic transmission and reconstitution of these by men or machines. The system of conversion, in this case, must be univocal and entirely reversible.

This means that abstraction should be composed of all phonetic and esthetic considerations, as well as certain national customs ; all these considerations are, however, ignored by the machine performing the function.

The adoption of this International Standard for international communication leaves every country free to adopt for its own use a national standard which may be different, on condition that it be compatible with this International Standard. The system proposed herein should make this possible; and be acceptable for international use if the graphisms it creates are such that they may be converted automatically into the graphisms used in any strict national system.

This International Standard may be used by anyone who has a clear understanding of the system and is certain that it can be applied without ambiguity. The result obtained will not give a correct pronunciation of the original text in a person’s own language ; but it will serve as a means of finding automatically the original graphism and thus allow any one who has a knowledge of the original language to pronounce it correctly. Similarly one can only pronounce correctly a text written in for example, English or Polish, if one has a knowledge of English or Polish.

The adoption of national standards compatible with this International Standard will permit the representation, in an international publication, of the morphemes of each language according to the customs of the country where it is spoken. It will be possible to simplify this representation in order to take into account the number of the character sets available on different kinds of machines.

0.2   General principles of conversion of writing systems

0.2.1   Definitions and methods

0.2.1.1   The words in a language, which are written according to a given script (the converted system), sometimes have to be rendered according to a different system (the conversion system), normally used for a different language. This operation is often followed for historical or geographical texts, cartographical documents and in particular for bibliographical work in every case where it is necessary to write words supplied in various alphabets in a manner that allows intercalation with other words in a single alphabet so as to enable a uniform alphabetization to be made in bibliographies, catalogues, indices, toponymie lists, etc.

It is indispensable in that it permits the univocal transmission of a written message between two countries using different writing systems or exchanging a message the writing of which is different from their own.

It thereby permitting transmission by manual, mechanical, as well as electronic means.

The two basic methods of conversion of a system of writing are transliteration and transcription.

0.2.1.2   Transliteration is the operation which consists of representing the characters1* of an entirely alphabetical system of writing by the characters of the conversion alphabet.

In principle, this conversion should be made character by character : each character of the alphabet converted is rendered by one character, and one only, of the conversion alphabet, this being the easiest way to ensure the complete and unambiguous reversibility of the conversion alphabet in the converted alphabet.

When the number of characters used in the conversion system is smaller than the number of characters of the converted system, it is necessary to use digraph or diacritical marks. In this case one must avoid as far as possible arbitrary choice and the use of purely conventional marks, and try to maintain a certain phonetic logic in order to give the system a wide acceptance.

However, it must be accepted that the graphism obtained may not always be correctly pronounced according to the phonetic habits of the language (or of all the languages) which usually use(s) the conversion alphabet. On the other hand this graphism must be such that the reader who has a knowledge of the converted language may mentally restore unequivocally the original graphism and thus pronounce it correctly.

0.2.1.3   Retransliteration is the operation which consists of converting the characters of an alphabet of conversion to those of the alphabet converted. This operation is the exact opposite of transliteration; it is carried out by applying the rules of a system of transliteration in reverse order so as to reconstitute the transliterated word to its original form.

0.2.1.4   Transcription is the operation which consists of representing the characters of a language, whatever the original system of writing, by the phonetic system of letters or signs of the conversion language.

A transcription system is of necessity based on the orthographical conventions of a conversion language and its alphabet. The users of a transcription system must therefore have a knowledge of the conversion language to be able to pronounce the characters correctly. Transcription is not strictly reversible.

Transcription may be used for the conversion of all writing systems. It is the only method that can be used for systems that are not entirely alphabetical and for all ideophonographical systems of writing (Chinese, Japanese, etc.).

0.2.1.5   To carry out romanization (the conversion of nonLatin writing systems to the Latin alphabet) it is possible to use either transliteration or transcription or a combination of these two methods, according to the nature of the system converted.

0.2.2   A conversion system proposed for international use may call for compromise and the sacrifice of certain national customs. It is therefore necessary for each community of users to accept concessions, fully abstaining in every case from imposing as a matter of course solutions that are actually justified only by national practice (for example as regards pronunciation, orthography, etc.).

When a country uses two systems univocally convertible one into the other to write its own language, the system of transliteration thus implemented must be taken a priori as a basis for the international standardized system, as far as it is compatible with the other principles exposed hereafter.

0.2.3   Where necessary, the conversion systems should specify an equivalent for each character, not only the letters but also the punctuation marks, numbers, etc. They should similarly take into account the arrangement of the sequence of characters that make up the text, for example the direction of the script, and specify the way of distinguishing words and of using separation signs and capital letters, following as closely as possible the customs of the language(s) which use the converted writing system.

0.3   Principles of conversion for alphabetical writing systems

0.3.1. The conversion may be made at various levels.

The first level is that of completely reversible stringent conversion which is necessary to attain in full the aims given in clause 1. This conversion applies all principles of conversion without exception. It does not permit variants. The conventional systems of stringent conversion should be applied as such without any change to meet national or regional customs as regards pronunciation or orthography. They are the only ones permitting the univocal international transmission of messages by mechanical or electronic means.

The second level is that of simplified conversion. This simplification may be made necessary, for example, by the use of machines that do not accept all the alphabet characters required for stringent conversion. This method of conversion may allow national or regional variants, which may not permit complete reversibility. The simplified conversion may be the subject of international agreements.

The third level is that of popular conversion which, for example, should enable the same foreign names to be written in a uniform manner in the newspapers of a given country. It is obliged to take into account, for example, phonetic practice, and therefore can only be national.

To permit an internationally unequivocal communication, International Standards on transliteration must apply the principles of stringent conversion. They, then, can be used as a basis for the establishment of rules for simplified conversion and for preparation of national standards.

0.3.2   In cases where the same characters are used in different languages, these characters should be transliterated in the same way, irrespective of the language they belong to.

0.3.3   If the converted alphabet gives a different form to the same character according to its place in the word (as is the case for example in the Arabic, Hebrew and Greek alphabets), the conversion alphabet will use only one character of constant form.

1   Scope and field of application

This International Standard establishes a system for the transliteration of Hebrew characters into Latin characters following the principles of stringent conversion in order to permit international information exchange.

Only informative sections of standards are publicly available. To view the full content, you will need to purchase the standard by clicking on the „Buy” button.

1) A character is an element of a system of writing, whether or not alphabetical, that represents a phoneme, a syllable, the word or even prosodical characteristics of the language by using graphical symbols (letters, diacritical marks, syllabic signs, punctuation marks, prosodical accents, etc.) or a combination of these signs (a letter having an accent or a diacritical mark, for example â, è, ö, is therefore a character in the same way as a basic letter).

© 1984 International Organization for Standardization, —

.

BD21512_.

ISO 259-2:1994(en)

ISO 259-2:1994. Transliteration of Hebrew characters into Latin characters – – Part 2: Simplified transliteration

Specifies a simplified system for the transliteration of Hebrew characters into Latin characters. This simplification of the stringent rules established by ISO 259:1984 is especially intended to make easier the processing of bibliographic information.

.

Foreword

ISO (the International Organization for Standardization) is a worldwide federation of national standards bodies (ISO member bodies). The work of preparing International Standards is normally carried out through ISO technical committees. Each member body interested in a subject for which a technical committee has been established has the right to be represented on that committee. International organizations, governmental and non-governmental, in liaison with ISO, also take part in the work. ISO collaborates closely with the International Electrotechnical Commission (IEC) on all matters of electrotechnical standardization.

Draft International Standards adopted by the technical committees are circulated to the member bodies for voting. Publication as an International Standard requires approval by at least 75 % of the member bodies casting a vote.

International Standard ISO 259-2 was prepared by Technical Committee ISO/TC 46, Information and documentation,  Subcommittee SC 2, Conversion of written languages.

ISO 259 consists of the following parts:

  • — Part 1: Documentation — Transliteration of Hebrew characters into Latin characters
  • — Part 2: Information and documentation — Transliteration of Hebrew characters into Latin characters: Simplified transliteration

Part 1 is currently published as ISO 259:1984.

Annexes A and B of this part of ISO 259 are for information only.

Introduction

This part of ISO 259 is one of a series of International Standards, dealing with the conversion of systems of writing. The aim of this part of ISO 259 and others in the series is to provide a means for international communication of written messages in a form which permits the automatic transmission and reconstitution of these by men or machines. The system of conversion, in this case, must be univocal and entirely reversible.

This means that no consideration should be given to phonetic and aesthetic matters nor to certain national customs: all these considerations are, indeed, ignored by the machine performing the function.

The adoption of this part of ISO 259 for international communication leaves every country free to adopt for its own use a national standard which may be different, on condition that it be compatible with this part of ISO 259. The system proposed herein should make this possible and be acceptable for international use if the graphisms it creates are such that they may be converted automatically into the graphisms used in any national system, so long as it is strict.

This part of ISO 259 may be used by anyone who has a clear understanding of the system and is certain that it can be applied without ambiguity. The result obtained will not give a correct pronunciation of the original text in a person’s own language; but it will serve as a means of finding automatically the original graphism and thus allow anyone who has a knowledge of the original language to pronounce it correctly. Similarly one can only pronounce correctly a text written in, for example, English or Polish, if one has a knowledge of English or Polish.

The adoption of national standards compatible with this part of ISO 259 will permit the representation, in an international publication, of the morphemes of each language according to the customs of the country where it is spoken. It will be possible to simplify this representation in order to take into account the extent of the character sets available on different kinds of machine.

1   Scope

This part of ISO 259 specifies a simplified system for the transliteration of Hebrew characters into Latin characters. This simplification of the stringent rules established by ISO 259:1984 is especially intended to make easier the processing of bibliographic information (catalogues, indices, citations, etc.).

Only informative sections of standards are publicly available. To view the full content, you will need to purchase the standard by clicking on the „Buy” button.

1) A character is an element of an alphabetical or other type of writing system that graphically represents a phoneme, a syllable, a word or even a prosodical characteristic of a given language. It is used either alone (e.g. a letter, a syllabic sign, an ideographical character, a digit, a punctuation mark) or in combination (e.g. an accent, a diacritical mark). A letter having an accent or a diacritical mark, for example â, è, ö, is therefore a character in the same way as a basic letter.

© 1994 ISO — All rights reserved

.

Articole bine făcute.

Limba ebraică

Hebrew language

Modern Hebrew, Israeli Hebrew

Règles de translittération de l’hébreu en caractères latins (à l’usage des francophones)

RÈGLES DE TRANSLITTÉRATION DE L’HÉBREU EN CARACTÈRES LATINS ( à l’usage des francophones )

de  unde se continuă pe linkul:  Visitez notre page ” Translittération

Transcription de l’hébreu

IPA for Hebrew

Jewish Encyclopedia merită consultată cu observația că transliterarea se adresează anglofonilor.

.

Introdus  / lisätty 11.1.2017

Actualizat / päivitetty 5.2.2017

Actualizat / päivitetty 19.3.2017

Actualizat / päivitetty 4.4.2017

Actualizat / päivitetty 26.5.2017

.

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: