Blogulblog's Blog

Ce limbă trebuie să învețe străinul în Finlanda?

Ce limbă trebuie să învețe străinul în Finlanda?

.rolling-stones1

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit or educational purposes.

Are Finlanda cel puțin două, dacă nu trei-patru-cinci, limbi oficiale. Pe lângă finlandeză și suedeză, lapona este oficială în nord. Limbajul semnelor (viittomakieli) pentru surdo-muți este și el, oficial. Mai nou, printre limbile uzuale (deci, nu oficiale!) se numără și rusa în est (Carelia de Nord și Carelia de Sud) fiind afișată mai peste tot. Țiganii finlandezi au limba lor, la fel minoritățile precum evreii, tătarii, somalezii, arabii, chinezii, albanezii, vietnamezii, turcii, kurzii etc. care au limbile lor. Românii, despre care niciodată nu s-a știut câți sunt pe-aici, se străduiesc să-și păstreze româna. Prin anii ’50 nu erau mai mult de 30 de români, mare parte cunoscuți ca zurbagii și bețivi.

Dacă străinul a îmbrățișat limba suedeză află că suedeza din Finlanda nu e la fel cu rikssvenska (sin.: sverigesvenska, standardsvenska) din Suedia ci o suedeză care diferă prin vocabular și pronunție după cele trei zone, zona de pe coasta de vest, zona de sud și zona insulelor Åland. Avantaje: gramatică europeană și vocabular cu franțuzisme sau chiar cuvinte care, în scris, par a fi românești; pronunția lor, însă, este o altă mâncare de pește. Dezavantaje: areal de răspândire redus, gramatica cu dificultățile limbilor germanice, pronunția care nu e nici suedeză, nici finlandeză, ci doar ceva dintre ele dar care pare să aibă, totuși, accentul pe prima silabă!

Dacă a ales finlandeza, l-a văzut Dumnezeu. La început nici nu-și dă seama la ce se înjugă. Are de învățat toată viața, niciodată nu se termină. Dar nu trebuie să se sperie pentru că, odată intrat în joc, o să-i placă.

Indiferent de ramura în care lucrează străinul, se izbește în viața de toate zilele de noțiuni simple, elementare, pe care, dacă nu a făcut școala în Finlanda, nu are de unde să le știe. Astfel, nici măcar doi și cu doi fac patru nu-i reușește pentru că finlandezul are, pentru toate, formule consacrate. În școală elevii sunt, sau mai bine spus erau, învățați să deosebească diferitele ‚limbaje’ și ‚stiluri’ fără de care finlandezul nu s-ar fi descurcat, nici el, în viață. Aceste clasificări sunt mai greu de diferențiat în românește și multe li se par românilor că se suprapun.

Lăsând la o parte limbajul specific al diferitelor ramuri ale științelor, limbajul profesional (ammattikieli, ammattislangi între profesioniști), limbajul administrativ (hallintokieli) și dialectele, finlandezii deosebesc:

Kirjakieli kehityksen tuloksena syntynyt, normeihin perustuva kirjallinen kielimuoto, esimerkkinä kaunokirjallisuus; erikoiskielten sanastoa sisältämätön suositusten mukainen kirjoitettu kieli; (limba literară, limbaj literar; limbajul oficial potrivit normelor).

Yleiskieli kirjakielen normien mukainen, sanastoltaan yleisesti tunnettu ja virkerakenteeltaan yksinkertainen kieli, esimerkkinä lehdistön kieli (limbajul presei).

Erityiskieli sanastoltaan ja mahdollisesti myös virkerakenteeltaan erikoistunut kieli, joka on parhaiten kyseiseen aihee­seen perehtyneen ryhmän hallittavissa, esimerkkinä tieteen alojen ja tekniikan kieli, lakikieli (limbajele profesionale adresate publicului).

Yleispuhekieli muotoasultaan kirjakielen mukainen, mutta puheti­lanteessa syntynyt kieli, esimerkkinä radio- ja televisiokeskustelujen kieli, sen sijaan esitelmät ovat    luettua kirja- tai yleiskieltä (limbajul mediei vorbite).

Arkipuhe edellistä vapaampi puhekielen muoto, joka kuitenkin on läheisessä suhteessa yleiskielen normeihin, esimerkkinä vapaamuotoisten keskustelujen kieli (vorbirea curentă).

Murre kieliyhteisön enemmistön yleisesti käyttämästä kie­lestä poikkeava pienryhmän kielimuoto, esimerkkinä paikalliset murteet ja sosiaaliset mur­teet (dialectele).

Slangi sosiaalinen murre; lähinnä sanastoltaan ja lauseparsiltaan jollekin yhteis­kuntaluokalle tai samalla alalla toimivalle ihmisryh­mälle ominainen, tyyli arvoltaan poikkeava  puhetapa, simerkkinä nuoriso- ja merimiesslangi (argoul și jargoanele).

.

.

Din alte puncte de vedere clasificate limbile și stilurile:

alatyyli – karkeuksia sisältävä kielellinen ilmaisutyyli (argou, stil vulgar, trivial, grosolan, needucat)

ylätyyli – sävyltään juhlava kielellinen ilmaisutyyli (stil elevat)

arkikieli – yleiskieltä (kirjakieltä) huolittelemattomampi, vapaampi kieli; tavallinen puhekieli (limbaj colocvial, limbajul de toate zilele)

kansankieli – (kansan)murteet yleiskielen vastakohtana (grai; limbaj popular simplu, pe înțelesul poporului; Kalevala on kirjoitettu kansankielellä; kansankieli nu este dialect!) Atenție! A se deosebi de kansalliskieli – limbă națională

halventava kieli – loukkaava, väheksyvä kielellinen ilmaisutyyli (limbaj peiorativ, degradant, de superioritate)

hengellinen kieli – uskonnollinen kieli (limbaj religios; s-ar putea considera jargon profesional)

lastenkieli, lapsenkieli, hoivakieli – lasten puhuma kieli (limbajul folosit de copii sau de către adulți cu copiii.)

Raamatunkieli – (limbaj consacrat traducerilor Bibliei, uneori arhaic, înțeles de cei care studiază Biblia dar, cel mai adesea, de neînțeles poporului)

runokieli – runoudessa käytettävä kieli (limbaj poetic)

slangi – jonkin ikä-, ammatti-, harrastaja- tms. ryhmän käyttämä, vars. sanastoltaan yleiskielestä poikkeava puhekieli. Helsingin slangi. Koululaisslangi, sotilasslangi. Ammattislangi. Lääkärislangi. (slang, dacă se referă la limbajul specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi sau jargon dacă se referă la limbajul specific anumitor categorii sociale, profesiuni etc., cu o sferă de circulație îngustă, care are fond principal de cuvinte și o structură gramaticală proprie).

Hesan slangi, Helsingin slangi – (limbajul specific al locuitorilor Helsinkiului)

sotilasslangi – sotilaiden (vars. varusmiesten) käyttämä slangi (limabjul soldățesc deosebit de limbajul militar)

sotilaskieli – sotilaiden ammattikieli (limbajul militar, profesional al armatei; s-ar putea considera jargon profesional)

Despre slang au apărut mii de lucrări, dintre care sute de dicționare.

murre (murteet la plural) jnk määräalueen (t. -yhteisön) kielimuoto, joka selvästi poikkeaa yleiskielestä t. muista saman kielen esiintymismuodoista. Suomen murteet. Savon, Rauman murre. Kansan-, paikallismurre. Pohjalaismurteet. Alueelliset ja sosiaaliset murteet. Puhua murretta.

Despre dialectele finlandeze au apărut nenumărate dicționare.

.

Suomen kilelen koko kuva2

.

Suomen kieli – kompastuskivi romanialaisille

În ultimii ani românii au aflat că în Finlanda se trăiește bine și că sunt locuri de muncă la discreție. Au întrebat ici și colo și-au aflat că pot veni, desigur, dar trebuie să știe finlandeză. Și-aici începe cercul vicios. La biblioteca sătească n-au auzit de cursuri tipărite de finlandeză, la universitățile populare se oferă cursuri intensive de vietnameză sau de portugheză braziliană dar nu de finlandeză pentru că nu sunt profesori pentru limba asta superexotică. Sigur că se poate studia temeinic finlandeza la Universitate la Cluj, dar aici e vorba de muncitori. Limba asta se învață la fața locului. Și-asta-i adevărat dar nu poți veni aici pentru că nu o știi și n-ai s-o știi niciodată pentru că nu poți veni aici. Asta aduce aminte de realitățile din NL (Neuvostoliitto) când cererea pentru pașaport către occident era ca și aprobată dacă avea atașată copie legalizată după taloanele de pensie pe ultima lună ale …ambilor străbunici.

Ce trebuie să facă românul înainte de a pleca spre Finlanda (sau în altă țară, în general).

Mai întâi decide dacă pleacă definitiv sau temporar. Pentru un temporar nu e nici o problemă, se descurcă cu o limbă de circulație, chitoș și nachemin se învață pe drum. Mai dificil pentru cel care se așază pe meleagurile astea, își asumă obligații, devine cetățean al țării, pentru asta i se cere să cunoască suficient limba; nu mai spun că pe vremuri se cereau certificate pentru ambele limbi. ‚Repatriații’ finlandezi din Suedia, după ce au ajuns acolo încă de copii refugiați în timpul războiului, nu au reprimit cetățenia finlandeză pentru că știau doar suedeză dar nu și finlandeză; finlandezul știe să fie drastic. Se pare că acum se mulțumesc cu o sigură limbă, una din două, dar nu sunt sigur.

Ca să-i fie ușor cu finlandeza, încă din țară, emigrantul trebuie să stăpânească temeinic limba română. O să mă întrebi, HyväYstävä, la ce bun dacă cele două limbi n-au nici în clin nici în mânecă una cu alta. Ba au, și încă foarte mult. Mai întâi că româna va folosi, pentru început, ca limbă de referință iar mai târziu pentru înțelegerea noțiunilor abstracte. Numele noțiunilor concrete se acumulează pe zi ce trece, lor li se adaugă realități și noțiuni specifice Finlandei, care nu au traducere în românește, astfel, încetul cu încetul, se trece la gânditul în finlandeză. Gânditul în română și tradusul în finlandeză începe să stânjenească pentru că apar construcțiile specifice limbii finlandeze cărora li se adaugă expresiile finlandeze de care, ca și în română de altfel, limba abundă. Cel care pierde legătura cu România nu mai are nevoie să se gândească cum s-ar traduce în românește vreo noțiune pur finlandeză, dar cel care mai comunică sau mai trece prin România s-ar putea să aibă nevoie să caute corespondentul românesc al realităților finlandeze; de exemplu numele animalelor specific finlandeze supikoira sau ahma. Cum nu le-a văzut niciodată, nu știu cât înțelege românul dacă-i spun că supikoira este în românește enot și ahma este gluton, dar măcar le poate căuta în enciclopedii. Aaa!. De ce-i mai trebuie româna? Pentru că multe din noțiunile finlandeze au corespondente în cuvinte românești de-acum arhaice sau regionale precum de-al de pentru partitiv sau no ardelenesc pentru no finlandez ca să nu mai vorbesc de neologismele limbii fineze. Frazeologia finlandeză se calchiază incredibil de mult pe cea românească.

Ți-aduci aminte, HyväYstävä, de începuturi când, abia venit în Finlanda buchiseai cuvintele și propozițiile încercând să înțelegi măcar cât de cât ce vor să spună. Pentru început căutăm să înțelegem cuvintele luate separat, apoi le legăm între ele și vedem ce înțelegem din propoziție. Mai apoi merită să ne gândim, în context, dacă propoziția ar mai putea însemna și altceva. Finlandezul este, precum îl știm, șugubăț și poate strecura într-un text, aparent serios, câte o idee mai năstrușnică, un calambur. Deja de la început, este momentul să ne obișnuim să transpunem și nu să traducem cuvintele și expresiile. Dacă, întâmplător, expresia finlandeză se calchiază pe-o expresie românească, foarte bine, dacă nu, o regândim în finlandeză considerând elementele componente.

.

.

Și ca să nu pleci cu gura uscată, mi-am zis să-ți dau, ca și altădată, eväät – merindele pentru drum; treci măcar o dată prin ele ca să te lămurești mai bine despre ce-am cuvântat. (Ceva, ceva s-ar putea să se lipească!)

tyyli ● stil ■ stil

alatyyli ● argou, stil vulgar, trivial, grosolan, needucat ■ vulgärspråk; lågspråk

arkityyli ● stil comun ■ vardagsstil; vardaglig stil

ilmaisun tyyli ● stil de exprimare ■ uttryckssätt

kansliatyyli (vrt. kansliakieli) ● stil de cancelarie ■ kanslistil

kerrontatyyli, kertomisen tyyli ● stil narativ ■ berättarstil

klassinen tyyli ● stil clasic ■ klassisk stil

puhetyyli ● stil verbal ■ ton; tonfall; (puhetapa) sätt att tala

sähketyyli ● stil telegrafic ■ telegramstil

viimeistelty tyyli ● stil elaborat ■ elaborerad stil

virastotyyli, virastokieli ● stil administrativ ■ kurialstil

vuolassanainen tyyli ● stil exuberant ■ en omständlig stil

ylätyyli ● stil elevat ■ hög stil, högtidlig stil

runotyyli, runokieli ● stil poetic ■ poetisk stil

.

.

slangi ● slang; jargon ■ slang

Hesan slangi, Helsingin slangi ● limbajul specific al locuitorilor Helsinkiului ■ Helsingforsslang

[Tsennaaks Stadii, bonjaaks slangii – Stadin slangin suursanakirja, WSOY 2000]  Stadin Slangi ry

koululaisslangi ● jargon școlăresc ■ skolslang

sotilasslangi ● limbaj cazon, limbaj de cazarmă (deosebit de limbajul militar) ■ soldatslang

ammattislangi ● jargon profesional ■ fackslang; yrkesslang

lääkärislangi ● slang medical ■ läkarslang

tietokoneslangi ● slangul ciberneticienilor ■ datorslang

.

.

(slang, dacă se referă la limbajul specific anumitor categorii sociale, care reflectă dorința celor ce-l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase, de obicei împrumutate din alte limbi sau jargon dacă se referă la limbajul specific anumitor categorii sociale, profesiuni etc., cu o sferă de circulație îngustă, care are fond principal de cuvinte și o structură gramaticală proprie).

.

.

kansanmurre ● dialect provincial ■ dialekt, folkmål; allmogemål; bygdemål

murre (murteet la plural) ● dialect ■ dialekt, folkmål; bygdemål; tungomål

kotimurre ● dialectul de acasă ■ hembygdsdialekt

paikallismurre ● dialect local ■ lokal dialekt

murteellinen, murre- ● dialectal ■ dialektal

sosiaalinen murre, sosiolekti ● sociolect ■ sociolekt

.

.

agglutinoiva kieli ● limbă aglutinantă ■ agglutinerande språk

algoritmikieli (atk), ALGOL ● limbaj algoritmic ■ algoritmspråk

alkukieli, (atk) ● 1. limba originală (a lucrării); 2. limbaj sursă ■ 1. originalspråk; 2. källspråk; 3. grundspråk

ammattikieli, ammattislangi ● limbaj profesional ■ fackspråk; fackslang; yrkesslang

ammattiryhmän erityiskieli ● jargon profesional ■ yrkesjargong

analyyttinen kieli, isoloiva kieli ● limbă analitică ■ analytiskt språk

apukieli ● limbă ajutătoare ■ hjälpspråk

arkikieli ● limbaj colocvial, limbajul de toate zilele ■ vardagsspråk

barbaarikieli ● limbă barbară ■ barbarian språk

dokumentaatiokieli ● stil documentar ■ dokumentationsspråk

elekieli, mimiikka ● limba gesturilor, limbaj mimic, exprimare prin semne (neconvenționale) ■ teckenspråk; mimik

enemmistökieli ● limba majorității ■ majoritetsspråk

erikoiskieli ● jargon ■ fackspråk; jargong

etäsukukieli ● limbi înrudite distante ■ avlägset besläktat språk

hakukieli (atk) ● limbaj de căutare ■  sökspråk

hallintokieli ● limbaj administrativ ■ förvaltningsspråk

halventava kieli ● limbaj peiorativ, degradant, de suprioritate ■ nedsättande språk

helppo kieli ● limbă ușoară ■ lett språk

hengellinen kieli ● limbaj religios ■ religiöst språk

hoivakieli, lastenkieli ● limbajul folosit de către adulți cu copiii ■ barnspråk (talat av vårdare till barn)

ilmaisukieli ● limbaj de exprimare ■ formspråk            Formensprache (germ.)

ilmekieli ● limbajul mimicii ■ minspel

isolaattikieli ● limbă izolată ■ isolatspråk

kannankäsittelykieli (atk) ● limbaj de prelucrare a datelor ■ datahanteringsspråk

kansalliskieli ● limbă națională ■ officielt språk            Landessprache, Nationalsprache (germ.)

kansankieli ● grai; limbaj popular simplu, pe înțelesul poporului ■ folkspråk; folkmål; landsmål

kansliakieli ● limbaj de cancelarie ■ kanslispråk; (ruotsin kielestä myös) kanslisvenska; kanslispråk

kantakieli ● limbă-mamă ■ urspråk

kantapohjoismainen kieli ● limba-mamă a limbilor nordice ■ urnordiska

kapulakieli ● limbaj birocratic ■ byråkratspråk, byråkratiskt fikonspråk; (ruotsin kielestä myös) krångelsvenska

katukieli ● limbaj argotic ■ jargon

kehonkieli ● limbajul corpului ■ kroppsspråk

keinotekoinen kieli, tekokieli ● limbă artificială ■ ett artificiellt språk

keskustelukieli ● limbaj de conversație ■ konversationsspråk

kielenhuolto ● supravegherea și întreținerea limbii ■ språkvård

kieli ● limbă ■ språk; tungomål

kielialue ● teritoriu lingvistic ■ språkområde

kieliasetus ● legislație privind limba ■ språkinställningen

kieliasu ● formă lingvistică ■ språkdräkt

kieliero ● diferență lingvistică ■ språkdifferens

kielieroavuus ● diferențierea de alte limbi ■ språk skillnader

kielifilosofia ● filozofia limbii ■ språkfilosofi

kielifysiologia ● fiziologia limbii ■ språkfysiologi

kielihistoria ● istoria limbii ■ språkhistoria

kieliharjoitus ● exercițiu de limbă ■ språkträning

kielihäiriö ● defect de limbă; defect de vorbire ■ (puhehäiriö) talstörning; (lukihäiriö) läs- och skrivsvårigheter (mon); (afasia) afasi

kielikoe ● probă / test de limbă ■ språkprov

kielikorva ● simț al limbii ■ språköra, språkkänsla

kielikukkanen ● greșeală grosolană de limbă sau de stil ■ stilblomma, stilblomster; (puhek karkea kielivirhe) [språk]groda

kielikunta ● familie de limbi ■ språkfamilj

kielikurssi ● curs de limbă ■ språkkurs

kielikuva ● metaforă; figură de stil ■ språklig bild; bildligt uttryck, bildspråkligt uttryck; (metafora) metafor

kielikylpy ● „baie de limbă” ■ språkbad

kielilaboratorio, kielistudio ● laborator de limbi, studio de limbi ■ språklabb, språklaboratorium; språkstudio, inlärningsstudio

kielilainsäädäntö ● legislație privind limba ■ språklagstiftning

kielimuuri ● barieră de limbă ■ språkmur, språkbarriär 

kielinero ● geniu lingvistic ■ språkgeni

Kielineuvosto (Ruots) ● Consiliul de supraveghere și întreținere a limbii ■ Språkrådet

kieliopisto ● curs de limbă; scoală de limbă ■ språkinstitut

kielinero ● geniu lingvistic ■ språkgeni

kieliopas ● îndrumător lingvistic ■ språkriktighetshandbok, handbok i språkfrågor

kielioppi ● gramatică ■ grammatik, språklära; (oppikirjasta myös) grammatika

kielipolitiikka ● politică lingvistică ■ språkpolitik

kielipää ● cu aplicație pentru limbi străine ■  språkhuvud

kieliriita ● conflict lingvistic ■ språklig konflikt

kieliryhmä ● grup lingvistic ■ språkgrupp

kielitaito, kielitaju ● aplicație pentru limbi ■ språkkunskap, språkkunnande

kielitaitoinen ● talentat pentru limbi străine ■ språkkunnig

kielitiede ● lingvistică ■ språkvetenskap; lingvistik; (filologia) filologi

kielitieteilijä ● lingvist ■ språkvetare; lingvist; (kielentutkija) språkforskare;
(filologi) filolog

kielitutkinto ● examen de limbă ■ språkexamen

kielivirhe ● greșeală de limbă ■ språkfel; (puhek) [språk]groda

kieliyhteisö ● comunitate lingvistică ■ språkgemenskap

kielitoimisto ● biroul de cercetare și supraveghere a limbii (finlandeze) ■ Språkkontor

kirjakieli, yleiskieli ● limba literară, limbaj literar; limbajul oficial potrivit normelor ■ skriftspråk; högspråk; riksspråk

kirkkokieli ● limbaj bisericesc ■ kyrkaspråk; religiöst språk

kohdekieli, tuloskieli ● limbă-țintă ■ målspråk

komentokieli (atk) ● limbaj de comandă ■ kommandospråk

koneenläheinen kieli (atk) ● limbaj adaptat computerului ■ datorinriktat språk

konekieli (atk) ● limbaj de calculator ■ maskinkod, maskinspråk; datorspråk

kontinkieli , eräs lasten leikkikieli ● un limbaj al copiilor finlandezi ■ ett hemligt språk bland barn

koodikieli ● limbaj codificat ■ kodspråk

koostekieli, symbolinen konekieli (atk) ● limbaj de ansamblu ■ symbolmaskinspråk

korkokieli ● limbă tonală; limbi tonale (chineză, suedeză) ■ tone language      tone language (eng.)

korukieli, kukkaskieli ● stil bombastic; stil înflorit ■  blomsterspråk, utsmyckat språk

kotikieli ● limba de acasă ■ hemspråk

Kotimaisten kielten tutkimuskeskus, Kotus (Suom) ● Centrul  de Cercetare a Limbilor Naționale ■ Forskningscentralen för de inhemska språken, Focis http://www.kotus.fi/index.phtml

koululaiskieli ● limbaj școlăresc ■ skolungdomsspråk; (slangi) skolslang

kukkaskieli, korukieli ● limbaj înflorat ■  blomsterspråk, utsmyckat språk

kukkien kieli ● limbajul florilor ■ blomsterspråk

kulttuurikieli ● limbaj cult, cultural ■ kulturspråk

kuollut kieli ● limbă moartă ■ ett dött språk

kuriaalikieli ● limbaj oficial ■ kurialstil, ämbetsstil, kanslisvenska, kanslistil; juridisk stil

kuvakieli ● limbaj metaforic ■ bildspråk

käsittelykieli ● limbaj procedural ■ käsittelykieli; procedur språk

käyttökieli (atk) ● limbaj uzual ■ användarspråk

käännöskieli ● limbaj de traducere ■ översättningsspråk; (leik) översättningska translatorese (eng.)

lakikieli, oikeuskieli ● limbaj juridic ■ lagspråk; juridiskt språk

lapsenkieli, lastenkieli, hoivakieli ● limbajul folosit de copii sau de către adulți cu copiii ■ barnspråk

lastenkieli, lapsenkieli, hoivakieli ● limbajul folosit de copii sau de către adulți cu copiii ■ barnspråk

lausekieli (atk) ● limbaj cibernetic de nivel înalt ■ högnivåspråk      high-level language (eng.)

liikekieli ● limbaj comercial ■ affärsspråk

lähdekieli, lähtökieli ● limbă-sursă ■ källspråk

lähisukukieli ● limbă-soră apropiată ■ närbesläktat språk

lähtökieli, lähdekieli ● limbă-sursă ■ källspråk

maailmankieli ● limbaj universal ■ världsspråk

mainoskieli ● limbaj de reclame ■ reklamspråk; språket i reklamen

makrokieli (atk) ● limbaj macro ■ makrospråk

merimieskieli ● limbaj marinăresc ■ seglare språk

merkkikieli ● limbajul semnelor; cod; limbaj cifrat ■ teckenspråk; (koodikieli) kodspråk; (salakieli) chifferspråk

metakieli (kiel, atk) ● metalimbaj ■ metaspråk              metalanguage (eng.)

mikrokieli ● microlimbaj ■ microlanguage                                   micro language, microlanguage (eng.)

muinaiskieli ● limbă antică ■ fornspråk

muotokieli ● idiom ■ formspråk

musikaalinen kieli ● limbaj muzicl ■ ett melodiskt språk

määritelmäkieli (atk) ● limbaj de definiție ■ definitionsspråk

nykykieli ● limbă modernă ■ modernt språk; nuspråk

näyttämökieli, teatterikieli ● limbaj teatral ■ scenspråk

objektikieli ● limbaj-obiect ■ objektspråk                 (kiel) object language (eng.)

ohjauskieli (atk) ● limbaj de comandă ■ kommandospråk

ohjelmointikieli (atk) ● limbaj de programare ■ programspråk, programmeringsspråk

oikeuskieli, lakikieli ● limbaj juridic  ■ lagspråk

opetuskieli ● limbă de educație ■ undervisningsspråk

paperikieli ● limbă funcționărească ■ (virastokielestä) kanslistil; byråkratspråk; (ruotsin virastokielestä) krångelsvenska

peitekieli (sot) ● cod; limbaj codat, cifrat ■ kodspråk

puhekieli ● limbaj colocvial ■ talspråk; (arkikieli) vardagligt språk, vardagsspråk

puhuttu kieli ● limbă vorbită ■ tal

pääkieli ● limbă principală ■ huvudspråk

Raamatunkieli ● limbaj consacrat traducerilor Bibliei ■ Bibliskspråk

runokieli ● limbaj poetic ■  poetiskt språk; (tyyli) poetisk stil

ruotsin kieli ● limba suedeză ■ svenska, svensk språk

ruotsin yleiskieli ● suedeza standard ■ standardsvenska; svenskt allmänspråk; (riikinruotsi) rikssvenska; (suomr myös) högsvenska

ruotsin yleispuhekieli ● suedeza de toate zilele ■ (riikinruotsi)  rikssvenskt talspråk; talad rikssvenska

ruumiinkieli ● limbajul corpului ■ kroppsspråk

salakieli ● limbaj cifrat, limbaj codat ■ chiffer; chifferspråk; krypto (myös sot); hemligt språk; (koodi) kod

sanomalehtikieli ● limbaj gazetăresc ■ tidningsspråk

sekakieli ● limbă de contact, amestec de limbi fără reguli precise ■ blandspråk; pidgin; (kreoli) kreolspråk

selkokieli, yksinkertainen kieli ● limbaj simplu, simplificat, pe înțelesul tuturor ■ lättläst språk

selväkieli ● text „în clar” după descifrare ■ klartext

sisarkieli ● limbă-soră ■ broderspråk

sivistyskieli ● limbă de civilizație, limbă de cultură ■ kulturspråk

soinnukas kieli ● limbă eufonică ■ lilting språk; euphonic språk

sorakieli ● pronunția cu „r” rulat ■ uttalet av „r” rullas

sormikieli, viittomakieli ● dactilologie, dactilolofazie ■ teckenspråk

sotilaskieli ● limbaj militar, profesional al armatei ■ militärt språk

sukukieli ● limbaj cognat ■ besläktat språk; släktspråk

sukulaiskieli ● limbă-rudă ■ besläktat språk

suomen kieli ● limba finlandeză ■ finska, finska språket

suomen kirjakieli ● finlandeza literară, limba finlandeză literară ■ finskt skriftspråk; högfinska

suomen nykykieli ● finlandeza contemporană, finlandeza modernă ■ moderna finska

suomenruotsin kieli ● suedeza vorbită în Finlanda ■ finlandssvensk språk; finlandssvenska

symbolikieli ● simbolistică, limbajul simbolurilor ■ symbolik

synteettinen kieli ● limbă sintetică ■ syntetiskt språk

sähkösanomakieli ● limbaj telegrafic ■ telegramspråk

sävelkieli, sävelten kieli ● limbă tonală (chineză, suedeză) ■ tonernas språk; tonspråk tone language (eng.)

teatterikieli, näyttämökieli ● limbaj teatral ■ scenspråk

tehtävänläheinen kieli (atk) ● limbaj orientat pe problemă ■ uppgiften jordig språk

tekokieli, keinotekoinen kieli ● limbă artificială ■ ett artificiellt språk

tietokonekieli (atk) ● limbaj de calculator ■ datorspråk

toimintokieli (atk) ● limbaj procedural ■ procedurinriktat språk

tuloskieli, kohdekieli (atk) ● linbaj-țintă ■ målspråk object (target) language (eng.)

tytärkieli ● limbă-fiică ■ dotterspråk

työkieli ● limbă de lucru ■ arbetsspråket

työnohjauskieli (atk) ● limbaj de control ■ kontroll över arbetet språk                                                   job control language (eng.)

ulkomaankieli, vieras kieli ● limbă străină ■ främmande språk; utländska; utrikiska

urheilukieli ● limbaj sportiv ■ sportspråk

uudet kielet; uusia kieliä ● limbi[le] moderne ■ moderna språk

vaikea kieli ● limbă dificilă ■ svårt språk

vaikeatajuinen kieli ● limbă greu de înțeles ■ krångligt språk; (puhek) krångelspråk; (ruotsin kielen kieliasusta) krångelsvenska

vallankäytön kieli ● limbaj dominant ■ maktspråk

valtakieli ● limbă dominantă ■ dominerande språk

vanhoillinen kieli ● limbă conservatoare; limbă învechită ■ konservativ språk

varkaiden kieli ● argou ■ jargong

vertauksellinen kieli, vertaus-kuvallinen kieli ● limbaj figurativ, alegoric, metaforic ■ metaforiska språket

vieras kieli, ulkomaankieli ● limbă străină ■ främmande språk; utländska; utrikiska

viittomakieli, kuuromykkien sormikieli ● dactilologie, dactilolofazie ■ teckenspråk

virallinen kieli ● limbă oficială ■ officiellt språk

virastokieli, virastotyyli ● limbaj funcționăresc ■ kanslispråk

virkakieli ● limbaj funcționăresc ■ kanslispråk

vähemmistökieli ● limba unei minorități ■ minoritetsspråk

värikäs kieli ● limbaj colorat ■ ett färgstarkt språk

yhteinen kieli ● limbaj comun ■ ett gemensamt språk

yhteiskieli ● limbă comună; lingua franca ■ lingua franca; gemesamt språk; internationell blandspråk

yhtenäinen kieli ● limbă unitară ■ enhetlig språk

yksilönkieli (kiel) ● idiolect ■ idiolekt

yleiskieli, (atk) ● limbă standard; limbaj de uz comun ■ 1 standardspråk; (vars erikoiskielien vastakohtana) allmänspråk; (vars murteiden vastakohtana) riksspråk; högspråk; (kirjoitettu kieli) skriftspråk; 2 (monikielisellä t. -murteisella alueella puhuttava yhteinen kieli) lingua franca

yleispuhekieli ● limbaj general ■ rikstalspråk; talat riksspråk; icke-regionalt talspråk

äidinkieli ● limbă maternă ■ modersmål

.

.

puhua huoliteltua yleiskieltä ● a vorbi o limbă aleasă ■ tala ett vårdat språk

puhua vierasta kieltä ● a vorbi o limbă străină ■ tala ett främmande språk

puhua kirjakieltä ● a vorbi ca din carte ■ (epäluontevan korrektisti) tala som en bok

puhekielessä ● în vorbirea curentă ■ i talspråket

molotus, outo kieli ● bolboroseală ■ rotvälska

omaksua vieras kieli ● a ști o limbă străină ■ lära sig ett främmande språk

maailman valtakielet ● principalele limbi mondiale ■ de mest talade språken i världen; (maailmankielet) de stora världsspråken

Suomessa käytetty ruotsin virkakieli ● suedeza administrativă utilizată în Finlanda ■ myndigheternas svenska i Finland

toinen kotimainen kieli (Suom) ● cealaltă limbă națională ■ det andra inhemska språket

suomalais-ugrilaiset kielet ● limbile fino-ugrice ■ de finsk-ugriska språken

suomalais-ugrilainen kantakieli ● limba-mamă a limbilor fino-ugrice ■ det finsk-ugriska urspråket

teos ilmestyy suomen kielellä ● lucrarea apare în limba finlandeză ■ verket kommer ut på finska

opiskella kieliä ● a învăța limbi străine ■ studera språk

salakielen avain ● cifru ■ chiffernyckel; kryptonyckel

kääntää jotakin salakieleltä selväkieleen ● a descifra ceva ■ dechiffrera ngt; avkoda ngt; forcera ngt

kääntää salakirjoitus selväkielelle ● a descifraa un text ■ dechiffrera en text

kääntää salakielelle ● a codifica ■ koda

tulkita salakieli, tulkita selväkielelle ● a decoda, a descifra ■ avkoda; dechiffrera

viittomakielen tulkki ● interpret pentru dactilologie ■ teckenspråkstolk

viro on suomen sukulaiskieli ● estona este rudă cu finlandeza ■ estniskan är en släkting till finskan; estniskan är besläktad med finskan

.

.

Și, mai-nainte să uit, cea mai nouă limbă a finlandezilor, limbajul mesajelor SMS pe telefoanele inteligente și pe some (sosiaalinen mediamedia de socializare online).

Tekstiviestit, twitterit ja sähköpostit ovat omanlaisensa kielen käytön tapa, ikään murre tai kielen rekisteri. Hyvään kielenkäytön taitoon monien kielen käytön tapojen hallitseminen on erittäin tärkeä.

.

Kieli on myös sukupolvien erottumisen väline. Isät ja tyttäret eivät puhu samaa kieltä. Ainahan nuorilla on ollut oma kieli, jota on vähän paheksuttu, että mitä kummallista tuo on. Se vanha kieli on jotenkin hienoa ja arvokasta, ja uusi arkipäiväistä ja huonoa. Näin on ollut jo ennen lättähattuja ja slanginpuhujia. Nuorten kieli ärsyttää aikuisia. Mutta jos aikuinen ryhtyy käyttämään nuorten kieltä, se ärsyttää nuoria.

.

Să fie ăsta, oare, viitorul limbii finlandeze?

Hymiöt – Hymiö-sanakirja

Tekstiviestit

.

.

Selkokieli

Selkokieltä tarvitaan aiempaa enemmän Suomessa

SELKOKIELI tarkoittaa suo­men kieltä, joka on yleis­kieltä helpommin luetta­vaa ja ymmärrettävää suo­mea.

Selkokieli on suunnattu ihmisille, joiden on vaikea ymmärtää tai lukea yleis­kieltä. Kielen ymmärtämi­nen voi olla vaikeaa esimer­kiksi lapsuus- ja sikiöajan kehityshäiriöstä, sairaudes­ta tai ikääntymisestä johtu­en.

Selkokielen asiantuntija­keskus Selkokeskus arvioi selkokieltä tarvitsevia ihmi­siä olevan Suomessa keski­määrin 500000 eli kymme­nen prosenttia väestöstä. Selkokieltä tarvitsee lapsis­ta ja nuorista 8-12 prosent­tia, työikäisistä 6-10 pro­senttia ja yli 65-vuotiaista 15–20 prosenttia.

Selkokielen tarve on kas­vanut, koska väestön mää­rä on kasvanut ja vanhuksia, maahanmuuttajia ja erityis­tä tukea tarvitsevia oppi­laita on enemmän kuin ennen.

Suomessa selkokieltä on kehitetty 1980-luvulta läh­tien, ja Selkokeskus tekee yhteistyötä pohjoismais­ten selkokielen kehittäjien kanssa.

1980-luvulla julkaistiin ensimmäiset selkokieliset kirjat ja selkokielinen aika­kauslehti, kehitysvammaisille ihmisille suunnattu Leija alkoi ilmestyä.

Ensimmäinen selkokieli­nen uutislehti Selkouutiset alkoi ilmestyä vuonna 1990, ja kaksi vuotta myöhemmin Yle alkoi tarjota selkokieli­siä uutisia joka päivä.

1980-luvun lopulta lähti­en selkokielisille julkaisuille on myönnetty selkotunnus, joka takaa julkaisun olevan selkokielinen.

Kirjoille selkotunnuksen myöntää selkokirjatyöryh­mä ja muille julkaisuille, ku­ten nettisivuille, lehdille ja esitteille, tunnuksen antaa Selkokeskus. Tänä vuonna otetaan käyttöön uudistettu selkotunnus.

KATI PULLINEN

Vartti 9/3.2.2016

Selkokieli

.

Puhekielestä virkakieleksi

Näin vapaa puhe muuttuu eri vaiheitten kautta virkakieleksi:

Haastateltavan puhe: ”ja sitte, sit tietyl taval… ehkä se on sit ollu se et ne yksiköt. . . et missä mää oon ollu ja näin… niin siel ei ehkä esimiehen kiinnostus oo paljo niinku ollu, et mä oon saanu huseerata ihan rauhassa. . . mistä mää on suunnattomasti nauttinu, hih”

Tutkimukseen muokattu teksti: ”Mä oon saanu huseerata ihan rauhassa, mistä oon suunnattomasti nauttinu.”

Yleiskieliseksi muokattu teksti: ”Olen saanut työskennellä omassa rauhassani ja olen nauttinut siitä paljon.”

Viralliseksi muokattu teksti: ”Toimintaedellytyksemme virastossa ovat suotuisat työntekijöiden osalta siten, että kunkin on mahdollista toimia omien aikataulujensa ja työtehtävien mukaisesti, mikä antaa monelle virkahenkilölle henkilökohtaista tyydytystä.”

(Vesa Heikkinen – Pirjo Hiidenmaa – Ulla Tiililä: Teksti työnä, virka kielenä. Gaudeamus, 2001)

.

Mukautusesimerkki

Perusopetuslaki, häiritsevän ja turvallisuutta vaarantavan oppilaan poistaminen

Jos poistettava oppilas koettaa vastarintaa tekemällä välttää poistamisen, rehtorilla ja opettajalla on oikeus käyttää sellaisia oppilaan poistamiseksi välttämättö- miä voimakeinoja, joita voidaan pitää puolustettavina oppilaan ikä ja tilanteen uhkaavuus tai vastarinnan vakavuus sekä tilanteen kokonaisarviointi huomioon ottaen.

Sama teksti selkokielellä: Opettajalla ja rehtorilla on oikeus poistaa ryhmästä oppilas, joka häiriköi. Heillä on myös oikeus käyttää poistamisessa voimakeinoja, jos oppilas vastustelee ja kieltäytyy poistumasta. Voimakeinojen valinnassa opettajan ja rehtorin on otettava huomioon, minkä ikäinen oppilas on ja miten vakava tilanne on. Lisäksi he saavat käyttää vain sellaisia voimakeinoja, jotka ovat tilanteen hallitsemisen kannalta välttämättömiä.

Lähde: Selkokeskuksen koulutusaineisto

.

Kapulakielestä selkeämmäksi

Esimerkki viranomaistekstistä: Kotihoitokeskuksen hoitohenkilökunta tukee kotiaskareissa sekä antaa hoiva-, perushoito- ja sairaanhoitopalveluja sekä tukee terveyden ylläpitämisessä muuttuvissakin olosuhteissa.

Mikä tekee tekstistä vaikean?

• Yhteen virkkeeseen on lastattu paljon informaatiota.

• Kapulakieliset ilmaukset (antaa hoivapalveluita, tukea terveyden ylläpitämisessä) ja pitkät yhdyssanat (hoitohenkilökunta, hoiva-, perushoito- ja sairaanhoitopalvelu) vaikeuttavat ymmärrettävyyttä.

• Jätetään lukijan tehtäväksi päätellä, ketä tuetaan.

• Kirjoittajan perspektiivi hallitsee, lukijaa on ajateltu vain vähän.

Sama teksti selkokielellä: Kotihoitokeskuksen hoitajat auttavat asiakasta kotiaskareissa. He huolehtivat myös asiakkaan perushoidosta ja sairaanhoidosta sekä muusta hoivasta. Lisäksi he auttavat häntä pitämään huolta terveydestään silloinkin, kun elämäntilanne muuttuu.

(Hannu Virtanen: Selkokielen käsikirja. Kehitysvammaliitto, 2009)

.

Mitä on selkokieli?

Selkokieli ei ole vain vanhoille ja vammaisille: „Olen huolissani erityisesti nuorista”

Viesti perille – Selko-opas kunnille

.

.

Introdus  / lisätty 5.5.2010

Actualizat / päivitetty 8.10.2013

Actualizat / päivitetty 2.1.2016

Actualizat / päivitetty 17.2.2016

Actualizat / päivitetty 29.3.2017

.

Anunțuri

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: