Blogulblog's Blog

Este finlandeza limbă artificială? – Onko suomi keinotekoinen kieli?

Este finlandeza limbă artificială? 

Onko suomi keinotekoinen kieli?

 

.Työ.

Este de necontestat că finlandeza este o limbă cibernetizabilă, și nu este exclus să nu mai fie în lume alta la fel.

În limbile europene elementul lexical este cuvântul, în finlandeză elementul lexical este silaba. Componența, jocul și alternanța silabelor dau, toate la un loc, sonoritatea și muzicalitatea limbii.

Desigur, că este ușor de remarcat, încă dintru începuturi, că finlandeza este o limbă melodioasă, armonioasă. Armonia constă în armonia intrinsecă a cuvintelor și din îmbinarea plăcută a lor în propoziții și fraze.

Este un fapt unanim acceptat că finlandezii au adus de pe meleagurile de baștină doar două, trei sute de cuvinte care au constituit rădăcinile cuvintelor dezvoltate ulterior. Cuvintele neaoșe finlandeze, sau cum spunea cineva suomalaisten omat sanat sunt, de obicei, cuvinte scurte de una sau două silabe, rareori de trei silabe; nu mă refer la cuvintele compuse care pot fi uluitor de lungi, ci la cuvintele simple. Restul cuvintelor vocabularului au fost create ulterior, iar procesul de creare a cuvintelor noi continuă.

Dar așa cum lucrurile mari sunt făcute din lucruri mici care, la rândul lor, sunt făcute din lucruri și mai mici (vorba filozofului antic) și cuvintele finlandeze sunt făcute din silabe care sunt construite armonios și care, la rândul lor, sunt alcătuite din litere (în scris grafeme GRAFÉM, grafeme, s. n. Semn vizual al unui sunet, adică din sunete (în vorbire foneme FONÉM s. n. cea mai mică unitate fonică sau sonoră a unei limbi, având funcția de a alcătui și de a deosebi între ele cuvinte sau forme gramaticale ale unuia și aceluiași cuvânt). Pentru asta finlandezii au ales toate vocalele simple ale limbilor europene plus trei sunete fie aduse cu ei, fie împrumutate de la vecini. Dintre consoane s-au păstrat doar cele mai blânde, mai plăcute, eliminând sunetele grosiere, guturale, șuierătoare și foșnitoare precum b, d, f, g, j (românesc), q, x, z. Uite-așa te duce gândul că limba finlandeză este o limbă creată, grație lui Mikael Agricola părintele limbii finlandeze, care-și merită statuia din Catedrala Metropolitană din Helsinki.

Dacă unele popoare și-au păstrat conștiința națională prin păstrarea religiei, finlandezii au făcut-o prin comunitatea de limbă. Ca să se convingă că interlocutorul lor, care pronunță finlandeza corect, dar ușor diferit, nu este finlandez neaoș, este imediat întrebat care este limba lui maternă.

Dar să pătrundem în laboratorul lui Mikael Olavinpoika Agricola și să încercăm, cu aceeași metodă, să aflăm cum s-au format cuvintele unui anume domeniu. Aici considerăm cuvintele care desemnează sunete.

.

Volum

Pagină din lucrările lui Mikael Agricola din care vedem încercările de combinare a sunetelor/ literelor finlandeze [Bockstaver litet].

.

Să luăm, de exemplu, verbele din care se formează sunetele din natură. Tot atât de bine am putea considera și armonia unor nume de famile cu numele de botez. Se știe că și aici sunt evitate combinațiile disonante.

Considerând verbul care produce sunetul, înlocuim terminația verbului –stA cu –nA și obținem numele sunetului.

.

Nu poate rămâne neobservat faptul că, în această construcție, nu apar cuvinte care să desemneze sunete care să înceapă cu litere dinainte de ‘h’, dar care ‘h’ apare cel mai adesea ca afix și înaintea terminației verbului. Mai apoi, singura vocală dinaintea terminației verbului este ‘i’ precedat doar de câteva consoane anume alese din toate consoanele alfabetului: h, l, m, p, r, t; unde k apare, mai ales, în legătură cu vocalele anterioare (y, ä, ö) iar n și v apar doar accidental.

.

BD21315_

Tabel sunete

*De remarcat că, verbele care încep cu o vocală formează prima silabă doar din vocala însăși: i, u, y, ä, ö. O altă remarcă, după părerea mea importantă, este faptul că numele sunetelor și verbele din care derivă nu au sunete duble (consoane sau vocale), altfel spus, sunt în gradul moale.

.

BD21315_

.

Hamina cere o atenție deosebită. Deși numele pare să denumească un zgomot, este doar numele orașului-port la Golful Finic. În suedeză se numește Fredrikshamn, adică Portul lui Frederik. Finlandezul aude cuvântul hamina ca fiind numele unui sunet și îl asociază cu humina (humiseva ääni, suhina, kohina, humu. Tuulen humina. Korvien humina. Liikenteen vaimea humina.) – pârâit, foșnet, susur, murmur; fâlfâitul aripilor; freamătul vântului sau al pădurii; țiuitul urechilor; zgomotul traficului. Ultima semnificație a dat naștere unei expresii: [pää on] sekava kuin Haminan kaupunki. Centrul orașului Hamina este o piață circulară – Raatihuoneentori, în jurul primăriei – Raatihuone, piață în care converg nu mai puțin de opt străzi radiale. O astfel de sistematizare a orașului amintește sistematizarea orașului Brăila, care este doar semicirculară, având ca diametru Dunărea. Ei bine, oricât de sistematizat ar fi orașul, a ajuns să fie simbolul confuziei mentale, corespunzătoare expresiei românești „mi se învârtește capul” – „Pää on pyörällä kuin Haminan kaupunki.” [Pasi Heikura, Samoilla linjoilla: lisää Suomen kansan latteuksia].

.

Totul, de mai sus, a fost doar un exercițiu pentru mâna stângă. Nu sunt persoana potrivită pentru a trage concluzii, este sau nu este finlandeza o limbă creată. Oricum, artificială nu pare.

.

BD21315_

Un lingvist finlandez și-a propus să studieze expresivitatea unor cuvinte finlandeze și a alcătuit în tabelul de mai jos câteva coloane cu cuvinte care diferă doar prin prima literă; ceva cam ca în tabelele mele de mai sus. Să vedem ce-a ieșit.

.

Ekspressiivisyyden määrittely ei ole yhtä helppoa. Ekspressiivisyydellä tarkoitan, että sana ymmärretään jollain tavalla kuvailevaksi, leikkisäksi tai pilkalliseksi. Ekspressiivisille sanoille on tyypillistä laaja vaihtelu, joka koskee sekä sanan merkitystä että sen äänneasua. Yleensä ekspressiiviset sanat muodostavat laajoja toisiaan muistuttavien sanojen perheitä, joita voidaan ryhmitellä esimerkiksi näin:

.

jökertää kökertää pökertää tökertää
jökerö kökerö pökerö tökerö
jökittää kökittää pökittää tökittää
kökkerö pökkerö tökkerö
kökki pökki tökki
kökkiä pökkiä tökkiä
kökkyrä pökkyrä tökkyrä
kökkänä pökkänä tökkänä
jökkö kökkö pökkö tökkö
kökäle pökäle tökäle
kökämä pökämä tökämä
jökätä kökätä pökätä tökätä
jökö kökö pökö tökö
jökötellä kökötellä pökötellä tökötellä
jökötin kökötin pökötin tökötin
jökötti kökötti pökötti tökötti
jököttää kököttää pököttää tököttää

.

Tässä työssä käytetään ekspressiivisten sanaperheiden kuvaamiseen käsitteitä juuri, pesye ja sikermä. Juuri tarkoittaa sanoille yhteistä alkukomponenttia, joka on yleensä tyyppiä konsonantti + vokaali + konsonantti, esimerkiksi jök-. Saman juuren yhteyteen kuuluvat eli samalla tavalla alkavat sanat muodostavat pesyeen. Pesyeet ovat tässä asetelmassa pystysuorassa, eli voidaan puhua jök-pesyeestä, johon kuuluvat jökertää, jökerö, jökittää ja niin edelleen. Sikermällä tarkoitetaan sellaisia ekspressiivisten sanojen ryhmiä, joihin kuuluu sanoja useista eri pesyeistä. Esimerkiksi kaikki tämän asetelman sanat voisivat yhdessä muodostaa sikermän, jota voitaisiin nimittää vaikkapa Cök-sikermäksi (C = konsonantti). Näin laajojen sikermien olettaminen ei kuitenkaan ole aina tarkoituksenmukaista, koska merkitykset voivat vaihdella suuresti.

Apud Jarva, Vesa: Venäläisperäisyys ja ekspressiivisyys suomen murteiden sanastossa

.

Vezi și paginile:

Cuvintele abstracte finlandeze pot fi arătate în loc să fie explicate.

Achizițiile în vocabularul finlandez, sau cum se adoptă un cuvânt.

Cuvinte care se termină în -ke

.

Introdus  / lisätty 28.8.2014

Actualizat / päivitetty 18.9.2014

Actualizat / päivitetty 2.1.2016

.

 

 

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: