În conversație cu finlandezii,
gândind în finlandeză ne facem înţeleși corect
.
.
Ar fi absurd ca cineva să creadă că ar fi posibil să ne impunem, acum gândesc în finlandeză sau acum nu vreau să gândesc în românește. Gânditul în limba străină se instalează câte puțin, pe măsură ce vin în minte automat propoziții, fraze și construcții gramaticale pe care le-am utilizat mai înainte, denumiri ale realităților locale cărora cea mai mare greșeală ar fi să le cauți nume în românește. Deja pe la începutul secolului trecut cercetători de pe ambele maluri ale Atlanticului au concluzionat că, deși gândind în limba țintă, număratul în gând se face în limba maternă.
Nimic nu este mai dăunător vorbitorului unei limbi străine decât gânditul în limba maternă, ca limbă sursă și tradus, ad literam, în limba țintă. Chiar dacă se respectă canoanele gramaticale, chiar dacă toate cuvintele sunt traduse potrivit dicționarului, ideea rămâne absconsă și nu se transmite interlocutorului străin decât parțial şi uneori straniu. Am văzut o astfel de perlă tradusă din germană cu dicţionarul: din ”Meine Frau Popescu” a ieşit ”Meu Femeie Popescu!”
Românul are o vorbă: Vorbim alături dar ne-nțelegem vizavi.
Mai jos este un exemplu gândit treptat din „complet în română” în „complet în finlandeză”.
Regula ar fi: gândim românește despre situații românești. Ajatellaan suomeksi suomalaisia asioita (gândim în finlandeză despre treburi finlandeze). Ori, ori! Cea mai neproductivă și chiar nocivă situație este gânditul juma’ juma’. Asta nu te împiedică, HyväYstävä, să simți românește.
.
.
Persoana B spune persoanei A: Sejase (Se ja Se) on kuollut! – A murit Cutărică!
[Inițialele oficiale în finlandeză și suedeză: NN = Nimi Nimi, Nimi Niminen ● Cutare Cutărescu ■ NN = Namn Namn, Namn Namnson] din latină Nōmen Nesciō
.
| persoana A | persoana A | persoana B | persoana B |
|
gândește românește (cauza, modul) de ce o fi murit? cum o fi murit? |
întreabă românește de ce a murit? cum a murit? |
gândește românește vrea să știe de ce a murit vrea să știe cum a murit |
răspunde românește de cancer cum se moare de cancer |
|
gândește românește (cauza) de ce o fi murit? |
întreabă în finlandeză miksi on kuollut? |
gândește în finlandeză miksi ihminen kuolee? |
răspunde în finlandeză että oli kuolevainen (muritor) |
|
gândește românește (modul) cum a murit? |
întreabă în finlandeză kuinka on kuollut? |
gândește în finlandeză ai kuinka on kuollut? |
răspunde în finlandeză on kuollut rauhallisesti |
|
gândește în finlandeză (cauza, modul) kysyisin mihin on kuollut |
întreabă în finlandeză mihin on kuollut? |
gândește în finlandeză ai mihinkö? |
răspunde în finlandeză on kuollut syöpään |
.
Nu este exclus ca interlocutorul finlandez, obișnuit cu străinii care gândesc în limba lor, indiferent de forma întrebării, chiar greșită, să-i intuiască de la început sensul corect și să răspundă direct, dar mai totdeauna cu ilativul: syöpään, vammoihin, sairauteensa etc.
O altă formă de răspuns ar fi fără ilativ: hän kuoli auton ruhjomana – a murit [ca] strivit de [o] maşină; on jäänyt auton alle – a fost călcat de [o] maşină [ad literam: a rămas sub maşină].
Formulări adiacente: On sairastunut syöpään (s-a îmbolnăvit de cancer). Sairastua syöpään (a se îmbolnăvi de cancer). Potea syöpää (a suferi de cancer). Parantua syövästä (a se face bine de cancer). Kuolla syöpään (a muri de cancer).
.
.
Legat de cele de mai sus, apropo de vorbim alături, dar ne-nțelegem vizavi.
Bulă se întâlnește pe stradă cu un cunoscut care-l întreabă:
– Bulă, am auzit că ți-a murit soacra.
– Da. Ai auzit bine.
– Ce-a avut?
– Ceva bijuterii, un televizor plasmă și puține economii…
– Nu asta te-am întrebat. Ce i-a lipsit?
– Păi, mașina, o casă sau un apartament proprietate personală…
– Da ce i-au găsit?
– Cheia de la magazie și o notă de plată neachitată.
– Mă, io te-ntreb cum a murit?
– Îngrămădită.
– Bulă, spune când și de ce a murit?
– În duminica aia a venit la noi la masă, eu i-am zis să meargă în pivniță să aducă niște cartofi, să facem pireu. A căzut pe scări și și-a rupt gâtul.
– Vai! Ce ghinion! Și ce-ați făcut?
– Macaroane cu brânză.
.
Sau următoarea:
Într-un bar…un client…
– Ce v-ar plăcea?, întreabă barmanul.
– Ce mi-ar plăcea?… Pai, o casa mai mare, bani mai multi și o soție mult mai frumoasa.
– Nu, zise barmanul calm, am vrut sa zic: „Ce doriți?”
– Îmi doresc sa câștig la loterie, să mă iubească soacra și copilul meu sa se nască sănătos.
– Ce sa fie???…, zise barmanul începând sa-și piardă răbdarea.
– Băiat sau fata…nu contează.
– Domnule (enervat de-a dreptul), m-ai înțeles greșit, te-am întrebat doar: „Ce vrei sa bei??!”
– Aaa…, păi de ce nu spui așa?!… Ce ai?
Barmanul:
– Absolut nimic! Sunt perfect sănătos!!!
.
.
Gânditul într-o limbă și transpusul în altă limbă creează o mulțime de situații, cel puțin nostime.
Un italian, Tuttavani, care ținea morțiș să-mi vorbească românește, a traversat din Suedia în Finlanda, cu vaporul și, la sosire, povestea:
– Pe vapor am făcut o mâncătorie grozavă.
– Vrei să spui că ”hai fatto una mangiata”?
– Si, chiaro. Ai înțeles bine.
A trebuit să-i spun ce-nseamnă mâncătorie în românește după care m-a-ntrebat:
– Da mangiata cum se spune în românește?
– Nu există un cuvânt special dar se spune masă copioasă, mâncat abundent, îmbelșugat, din belșug.
Părea dezamăgită persoana dar i-a revenit zâmbetul când a aflat că în finlandeză exista corespondentul exact: mangiata – syöminki (totdeauna la plural syömingit, tilaisuus jossa syödään runsaasti) şi bevuta – juominki (juomingit) (tilaisuus jossa nautitaan runsaasti väkijuomia, popular numite ryyppyjäiset). Bevuta s-ar putea să fie şi-n românește bevuta – băută. A face o băută. Nu știu exact.
.
Tot el era convins, când începuse s-o rupă românește, că dacă laptele vine de la lăptărie, pâinea vine de la pâinărie. Evită, HyväYstävä, să vorbești ca el!
syömingit ● chiolhan ■ matorgie; frosseri
juomingit ● băută ■ spritfest, supkalas, supgille, backanal; dryckeslag
.
.
Totodată ne-am amuzat la amintirea pățaniei aceleiași persoane, Tuttavani, cu foarte mulți ani în urmă, la hotelul Aro din Braşov.
Dimineața sună la room service (huonepalvelu suomeksi) şi comandă românește micul dejun cu espresso, pâine prăjită, unt, gem şi, înainte de a închide, îi vine în minte să mai adauge și …
– …și doi oi moi!
– N-am înțeles, ce mai doriți?
– Doi oi moi, ce nu-nțelegi românește? Un ou, doi oi. Şi moi. (Italiana nu cunoaşte genul neutru şi limba română învăţată după ureche se răzbună când mai puţin te aştepţi.)
.
HyväYstävä să (încerci măcar să) gândești în limba locului, în limba interlocutorului dacă vrei să te faci înțeles corect. Gândești românește când vorbești cu românii, despre realități românești sau sau când îți prelucrezi noțiunile finlandeze pentru a le înțelege mai bine, chiar dacă nu toate se pretează la o transpunere corectă. Simțitul românește și gânditul românește în Finlanda sunt, după părere mea, două lucruri diferite.
.
.Mai jos câteva exemple:
Cele neșterse sunt oarecum inteligibile dar nu sunt în finlandeza corectă. Cele șterse sunt absolut de evitat, sunt monștrii lingvistici pentru finlandezi și ar putea rezulta doar dintr-o traducere automată.
.
Gândit în românește (sau tradus automat) |
Oikea muoto suomeksi |
| a face baie; fac baie – kylpeä; kylven (ad. l. mă îmbăiez) | käydä kylvyssä – a face baie; prin extensie: käydä suihkussa / saunassa |
| Bărbat mai bătrân caută femeie mai tânără. |
Kypsään ikään ehtinyt mies etsii häntä nuorempaa naista. |
| ca să înţeleg – että minä ymmärrän | ymmärtääkseni – (pentru) ca eu să înţeleg |
| că el este – että hän on | ollakseen – ca el să fie |
| durează între o oră și două ore – |
kestää tunnista kahteen (tuntiin) – durează între o oră și două ore |
| e soare; nu e soare – |
aurinko paistaa; aurinko ei paista – e soare; nu e soare |
| este pe moarte – |
on kuolemaisillaan, on kuoleman kielellä, tekee kuolemaa – moare |
| întreb doar ca să ştiu – kysyn vain että saisin tietää | kysyn tietääkseni – întreb doar ca să ştiu |
| la bunica acasă – kotona isoäidillä | mummolassa – acasă la bunica (mai ales în limbajul copiilor) |
| la soacră acasă – kotona anopilla | anoppilassa – acasă la soacră |
| locuințele mici sunt mai căutate – pienet asunnot ovat enniten etsittyjä | pienempiä asuntoja kysytään eniten – locuințele mici sunt solicitate mai mult |
| mai bine decât ei – paremmin kuin he | heitä paremmin – mai bine decât ei |
| mai bine decât el – paremmin kuin hän | häntä paremmin – mai bine decât el |
| ora exactă (la radio) – |
aikamerkki radiossa – ora exactă (la radio) |
| vine atunci când trebuie să vină – tulee silloin kun pitäisi tulla | tulee kun on tullakseen – vine când e de venit |
| vine dacă vine – tulee jos tulee | vine dacă vine – tulee jos on tullakseen |
| sună când ajungi – soita kun olet perillä | sună când ajungi – soita periltä |
| a pierde trenul – |
a pierde trenul – jäädä junasta – missa tåget |
| a pierde vaporul – |
a pierde vaporul – jäädä laivasta – missa båten |
| a pierdut vaporul – |
a pierdut vaporul – laiva jätti hänet – han blev akterseglad |
| vezi să nu pierzi autobuzul – |
varo, ettei bussi jätä – se upp så att du inte missar bussen |
| plin ochi (cu un lichid) – |
plin ochi (cu lichid) – täysi / täynnä piripintanaan (piripinnassa, piripintaan) |
| continuăm de unde am rămas – jatkamme mistä jäimme | jatketaan siitä, mihin jäimmekin |
.
Să nu te mire, HyväYstävä, dacă după o scurtă conversație cu un finlandez abia cunoscut o să te întrebe care e limba ta maternă. E un semn că a sesizat imediat că nu ești finlandez, chiar dacă ești convins că finlandeza ta e de nota zece. Să vezi cum devine cazul.
Gândind încă românește, fără să vrei traduci automat în finlandeză și asta o observă finlandezul, adică faptul că propoziția sau fraza ta nu este gândită în finlandeză. Aici ai câteva exemple în care ai tradus absolut corect, dar finlandezul spune altfel. Și aici e marea dificultate a mai tuturor limbilor străine.
.
|
Tu spui (altfel corect tradus): kuolee peseydyn kylepydyn (mă îmbăiez în cadă) olisin kaipanut raivostui sekosi kestääkö pitkään? |
Finlandezul ar spune: tekee kuolema käyn suihkussa käyn saunassa (nu folosește cada) olisin jäänyt kaipamaan meni tolaltaan tuli hulluksi viekö pitkään? |
O expresie care merită discutată: „Nu vă mai rețin.” Google, care nu gândește în nicio limbă, ar traduce cam așa: En muista sinua enää. Și asta ar fi o traducere benignă, față de una și mai rea: en pidätä sinua enää pe care finlandezul ar putea să o înțeleagă „nu te mai arestez”. Nativul finez spune (destul de întortochiat): Älkää antako minun viivyttää, dar și Älkää antako minun pidätellä teitä. – Nu vă mai rețin. Pidätellä forma continuativă a lui pidätä pierde sensul de „a aresta”. Deși așa e corect, retroversiunea expresiei finlandeze sună straniu în urechea românului: Nu mă lăsați să vă întârzii.
De altfel, expresia ”Älkää antako minun” cu sensul „nu mă lăsați să” sau mai simplu „nu mai” poate primi și alte verbe: Älkää antako minun häiritä. Älkää antako minun kuolla. Älkää antako minun joutua jhk. Älkää antako minun olla esteenä. Älkää antako minun puhua. Älkää antako minun keskeyttää. Älkää antako minun tehdä niin. Älkää antako minun pettyä teihin.
.
Câteva expresii consacrate demne de reținut:
.
|
miltä näyttää, siltä näyttää, näyttää siltä |
|
minkä verran, sen verran |
|
kutsun sinut; kutsun poliisi; kutsun vieraita |
|
kielletty minulta, sallittu minulle |
|
suljettu käytöltä, suljettu kulkijoilta |
|
minun täyttyy, minun pitää, minun tulee |
|
minua paleltaa, janottaa, nukuttaa, nälättää |
.
Chiar dacă traducerea ad litteram este corectă, să nu spui despre o problemă personală pe care o ai ”minulla on henkilökohtainen ongelma”; asta înseamnă că recunoști că ai probleme cu alcoolul, că ești alcoolist. Gândită în românește, traducerea trebuie formulată pe ocolite, de genul: minussa on vika, ja se on sellainen, että … SAU minun ongelma on se, että …
.
Construcții cu pudonnut, kaatunut
mistä: puusta, tekstistä, kuvasta
miltä: pöydältä, puikolta (de pe andrea), kärryiltä; pudonnut yli laidan
mihin, minne, mille: on pudonnut veteen, konkeloon, maahan, katuun, lattialle
.
Introdus / syötetty 7.2.2010
Actualizat / päivitetty 15.2.2010
Actualizat / päivitetty 11.12.2010
Actualizat / päivitetty 24.8.2014
Actualizat / päivitetty 2.8.2015
Actualizat / päivitetty 15.7.2017
Actualizat / päivitetty 12.12.2017
.
Blogulblog's Blog 