Blogulblog's Blog

Skandinaviska

 

Skandinaviska

.

Scandinavian-Flags

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Istoria Scandinaviei abundă în războaie și lupte pentru putere, uniuni statale urmate de desfacerea lor, complexul de inferioritate al fratelui mai mic și aroganța fratelui mai mare ș.a.m.d. De aici toate asemănările dar și toate deosebirile. În ziua de azi cele trei limbi germanice scandinave sunt vorbite de peste 20 de milioane de oameni, la care mai adăugăm, cel puțin, islandeza și faroeza.

Totul a început cu ceea ce noi numim astăzi limba proto-nordică,  proto-scandinava, vechea nordică primitivă, proto-germanica de nord care a fost o limbă indo-europeană vorbită în Scandinavia, și se crede ca a evoluat din proto-germană în prima perioadă d.H. Era scrisă cu caractere runice, și a fost vorbită cam din secolul al III-lea până în secolul al VII-lea d.H.

Limba s-a dezvoltat și s-a conturat limba nordică primitivă, sau limba nordică veche  – Old Norse sau urnordiska, muinaisskandinaavi, care este tot o limbă germanică de nord și care a fost vorbită de scandinavi și de locuitorii teritoriilor ocupate de vikingi până prin 1300. Schimbările care deosebesc limba nordică veche de limba proto-nordică au fost terminate cam prin sec. al VIII-lea, iar o a doua perioadă de tranziție a fost de la mijlocul până la sfârșitul sec. al XIV-lea, când limbile germanice de nord moderne s-au izolat într-atât încât au devenit limbi de sine stătătoare.

.

Old Norse

Old Norse

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Dialectele limbii nordice vechi ca. 900 d.H. Zona roşie: dialectul nordic vechi de vest; zona roz deschis: dialectul gutnic vechi; zona portocalie: dialectul nordic vechi de est; zona albastră: gotica din Crimeea; zona galbenă: engleza veche; verde: alte limbi germanice. Insulele portocalii de pe teritoriul actual al Rusiei: despre influența limbii nordice, în speță a suedezei, asupra limbii ruse, după înființarea statului kievean de către Rurik, în altă pagină aflată în pregătire.

Dialectul nordic vechi de est ara vorbit, în majoritate, în zona Suediei și a Danemarcei din zilele noastre. Dar între cele două dialecte majore (de est și de vest) nu existau granițe clar definite.

Deci, acum 1500 ani s-a vorbit, mai ales în Scandinavia, acestă lingua franca. Vikingii care au străbătut lumea, până pe coastele Canadei (Vinland) sau până la gurile Dunării, au lăsat urme de limbă nordică în Islanda, Insulele Feroe, arhipelagul Orkney, Shetland și în tot nordul Scoției. Mici influențe găsim și în normandă.

Prin anii 800 nordica primitivă a început să se împartă în două ramuri: nordica de est – östnordiska și nordica de vest – västnordiska. Aproximativ, din prima au rezultat suedeza și daneza iar a doua norvegiana (bokmål și nynorsk), islandeza și faroeza; dezvoltare lor a fost foarte lentă și ele au interacționat. Cum am mai spus, rămășițe ale nordicii primitive mai găsim azi în islandeză, faroeză și scoțiană. Împrumuturile ulterioare s-au adaptat diferit, potrivit fiecărei limbi nou formate.

Din 1952 funcționează Consiliul Nordic, Consiliul Țărilor Nordice. Pohjoismaiden neuvosto on virallisen pohjoismaisen yhteistyön parlamentaarinen elin. Pohjoismaiden neuvosto perustettiin vuonna 1952. Neuvostossa on yhteensä 87 valittua jäsentä Suomesta, Ruotsista, Norjasta, Tanskasta ja Islannista sekä Ahvenanmaalta, Färsaarilta ja Grönlannista.

.

Harta

 Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Diferențe și asemănări

În mare am putea spune că vorbitorii celor trei limbi se înțeleg între ei și nu prea. Unii înțeleg mai bine un text scris în limba vecinului, dar nu și limba vorbită; alteori poate fi și invers. Astfel, norvegienii și danezii se înțeleg reciproc atât în vorbit cât și în scris, dar ei nu înțeleg suedeza și nici suedezii nu înțeleg daneza vorbită. Suedezii au probleme interne cu dialectul din Scania – Skåne, regiune care a aparținut Danemarcei și unde se vorbește aproape daneză; pentru a putea lucra în restul Suediei, locuitorii Scaniei fac cursuri de limbă pentru a putea înțelege și a se face înțeleși. Lor le este mai ușor să dea fuga peste pod în Danemarca decât să meargă la Stockholm. În Danemarca se predă în școală suedeza cam cu același succes ca în Finlanda. Despre norvegiană se spune că este o daneză pronunțată ca în suedeză, cu diferența că suedeza are două tonuri, urcător-coborâtor, pe când norvegiana are doar un singur ton, urcător.

În scris diferențele apar la înlocuirea unor litere, semne grafice; astfel din suedeză ö devine în norvegiană ø, ä devine æ, ks devine x iar kk devine ck, dar regula nu este chiar absolută, avem și în suedeză ck și x.

Câteva reguli empirice pentru a distinge daneza de norvegiană în scris:

  • Dacă în text sunt multe æ, este, probabil, daneză.
  • Semne de norvegiană sunt ei (ca în vei – drum), au (ca în sau – oaie), øy (ca în øye – insulă).
  • Norvegiana are aproape întotdeauna ptk, acolo unde daneza are bdg. De exemplu: în norvegiană și suedeză gap, mat, rik devin în daneză gab, mad, rig

.

Suedeza vorbită în Finlanda, finlandssvenska s-a distanțat se limba vorbită în Suedia, rikssvenska, dar despre asta pe pagina proprie.

.

Jag bor

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Politica lingvistică

Politica limbilor  nordice preconizează ca toți locuitorii țărilor nordice să poată comunica între ei, de preferință într-o singură limbă scandinavă – skandinaviska cu evitarea, pe cât posibil, a falșilor prieteni. Cercetările au arătat că lista celor mai comune o mie de cuvinte din daneză, norvegiană și suedeză este aceeași.

În Suedia, toți elevii primesc instruire și despre limbile nordice. Același lucru este valabil în Danemarca și Norvegia.  Dar s-a dovedit că, în ciuda eforturilor, înțelegerea limbii scandinave s-a deteriorat în ultimii ani.

.

ScandinavianFlags

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Att tala skandinaviska

Skandinaviska sau fastlandsnordiska – nordica continentală este un continuum dialectal  vorbit cu aproximativ 22 de milioane de locuitori în țările nordice, din Suedia , Norvegia , Danemarca, Islanda și Finlanda. Dialectele nord-germanice aparțin grupului de limbi germanice, ramură a trunchiului de limbi  indo-europene.

În sociolingvistică, un continuum dialectal este o serie de dialecte vorbite pe o arie geografică întinsă, cu continuitate între ele. Diferențele între regiunile învecinate sunt mici, dar între cele care nu sunt limitrofe, diferențele cresc odată cu distanța geografică. Vorbitorii dialectelor cu distanță mare între ele pot să nu se înțeleagă între ei. Conform paradigmei limbă ausbau, limbă abstand și limbă-acoperiș, aceste dialecte pot fi considerate limbi abstand, adică aparte. Totuși, pot fi considerate și ca dialecte ale aceleiași limbi, dacă există pentru ele o limbă-acoperiș  standard în care comunicarea este posibilă.

.

Încă din secolele trecute, skandinaviska a fost o preocupare a lingviștilor din țările nordice, care începuse să prindă contur la sfârșitul secolului abia trecut prin uniformizarea vocabularului și prin alegerea pronunției suedezei din Finlanda care este plată, fără tonuri și accente inutile. Deși se precizase că skandinaviska nu înlocuiește limba naturală a fiecăruia, ci doar se învață ca o limbă secundară, n-a prins viață, a rămas doar ca un vis frumos.

.

 

Norden

Linkuri utile pentru skandinaviska

Skandlexikon

Tvärslå – nordisk ordbok

Skandinaviskt onlinelexikon

NIS – Norden i skolan

Pohjoismainen minisanakirja

http://www.kulturkontaktnord.org/lang-sv/resurser/publikationer/om-de-nordiske-lande

http://www.kulturkontaktnord.org/images/stories/pdfs/Publikasjoner/Kieliavain.pdf

http://www.kulturkontaktnord.org/images/stories/pdfs/Publikasjoner/Pohjoismaiden_kielet_-_Nordens_spr%C3%A5k.pdf

http://www.nvf-dictionary.org/

Bildtema – dicționar vizual

Lexin  – dicționar vizual în engleză, norvegiană bokmål, nynorsk, suedeză și daneză

Lista över falska vänner mellan svenska och övriga nordiska språk

.

Scandinavia2

.

Pohjoismaiden kielet1Pohjoismaiden kielet

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Introdus  / lisätty 15.3.2015

.

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: