Blogulblog's Blog

Finlandeza – victima traducerilor după ureche

Finlandeza este incontestabil victima traducerilor după ureche

.

Kuulo

.

Kansanetymologia – etimologia populară on etymologia (eli selitys sanan alkuperästä), jota ei ole tehnyt tieteellinen taho. Perinteiset kansanetymologiat ovat osa tarustoa, niitä voidaan muiden kertomusten ohella välittää sukupolvelta toiselle. Toisaalta kansanetymologiat voivat myös olla moderneja ilmiöitä, kuten kaupunkitarinoita.

Monilla paikannimillä on kansanetymologinen selitys. Monissa kertomuksissa paikannimi käsitetään johdokseksi paikan myyttisen perustajan nimestä tai jostain ilmiöstä tai asiasta, joka vaikutti paikan perustamisen aikoihin. Esimerkiksi Norjan kerrotaan saaneen nimensä perustajansa Norr-kuninkaanpojan nimestä, Limingan taas Limmi-jättiläisen nimestä.

Perinteiset, myyttiset kansanetymologiat eivät ole tieteilijöidenkään näkökannalta roskaa, vaikka voivatkin selittää sanan alkuperän väärin, sillä ne ovat osa arvokasta tarustoa. Ne eivät välttämättä kerro siitä, miten sana on todellisuudessa saanut alkunsa, mutta ne kertovat pikemminkin ihmisestä, siitä millaisia selityksiä ihmiset ovat taipuvaisia antamaan asioille ja sanoille. Kansanetymologiat auttavat osaltaan ymmärtämään, miten ihmiset ennen uskoivat asutuksen, asioiden ja ilmiöiden saaneen alkunsa. Kansanetymologiset käsitykset ovat toisinaan olleet syynä myös sanojen merkityksen muutoksiin.

.

Fie că este vorba de o traducere greșită din cauza înțelegerii greșite a semnificației (de ex. mustasukainen), fie din traducerea ad literam care nu se potrivește situației din Finlanda (de ex. Itämeri). Deși greșelile sunt evidente și sunt sesizate, nu are nimeni intenția să le corecteze, considerând că sunt sarea și piperul limbii finlandeze; parcă n-ar fi fost ea destul de piperată pentru străini.

mustasukkaisuus ● gelozie ■ svartsjuka

mustasukkainen ● gelos ■ svartsjuk (unde svart – negru și sjuk – boală; după ureche sjuka s-a înțeles sukka)

tuomiokirkko ● catedrală metropolitană ■ domkyrka; katedral (în latină domus ecclesiæ, germ. Dom) tuomio (condamnare, judecată)

Itämeri ● Marea Baltică ■ Östersjön (Marea este la est (öst) doar văzută din Suedia dar nu și din Finlanda pentru care este la sud și la vest) [Curios este că și alte țări din zonă fac aceeași greșeală!]

De ce rezistă cuvinte precum mustasukkaisuus, tuomiokirkko sau Itämeri? Pentru că nu de puține ori, în trecut, lingviștii finlandezi au considerat fenomenele lingvistice rupte de realitate, rupte de semnificația lor reală, doar simple cuvinte. De ex. Lappeenranta al cărui nume se compune din lape, cu gen. lappeen (litteän esineenosan leveä sivu) și ranta, cu gen. rannan (maan ja veden raja ja sen molemmin puolin oleva maa- ja vesikaista t. jompikumpi niistä)

În zilele noastre, potrivit canoanelor moderne ale limbii fineze, Lappeenranta face la genitiv Lappeenrannan dar cu 30 de ani în urmă se scria Lappeenrantan considerându-se că este un nume propriu fără nici o legătură cu semnificația părților componente. Ca să nu mai spun că numele suedez al orașului este Villmanstrand – țărmul sălbaticului!

Ca o rămășiță, în zilele noastre unele nume de botez sau de familie sunt lăsate la latitudinea purtătorului, care alege ce formă de genitiv i se potrivește: Sampo: Sammon sau Sampon; Veli: Velin sau Veljen; Ilta: Iltan sau Illan; Suvi: Suvin sau Suven; sau numele de familie Valpas: Valppaan sau Valpakseen; Sarvas: Sarvaan sau Sarvaksen; Äikäs: Äikkään sau Äikäksen. Tradițional este numele președintelui Ryti care a ales genitivul Rytin și nu Rydin.

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

mätäkuu

La origine este cuvântul latin canicula din care românescul caniculă, perioadă în care câinii scot limba de căldură. Nimitys „mätäkuu” on käännösvirheen seurausta, kun tanskalaiset sekoittivat vanhan saksan kielen sanat Rode (koira) ja roden (mätä) [nota mea: de fapt Roden însemnă curăţire, defrişare, răsturnare iar ca verb a defrişa (câmpul, pădurea)]. Nimi mätäkuu kulkeutui sitten Tanskasta Ruotsiin ja Suomeen. Nykyään saksaksi mätäkuu on Hundstage (monikossa) (Hundstage – hundedage – rötmånad – mätäkuu); oficial: (Hundstage, Rodendage (dial. nordic) – råddendage – rötmånad – mätäkuu)

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

janssoninkiusaus (ruok) ● cartofi rași cu sardele anșoa, unt și smântână la cuptor ■ Janssons frestelse

kiusaus ● tentație ■ frestelse

kiusaus 1. viettelys, viekoitus, (seducție, tentație, atracție) houkutus, (chemare, atracție către păcat) halu (dorință). Minulle tuli kiusaus sanoa hänelle suorat sanat. Kiusaus kävi ylivoimaiseksi. Ruok. perunasuikalelaatikkoja jotka on haudutettu kermassa tms. Janssoninkiusaus. Kinkku-, kirjolohi-, makkarakiusaus. 2. kiusaaminen. Koulukiusaus.

kiusata tehdä kiusaa, vaivata, piinata, rääkätä, ahdistella (a chinui, a deranja, a face să sufere); harmittaa (a crea un necaz); olla kiusana, vastuksena. Ei saa kiusata pienempiään. Hyttyset kiusaavat. Kiusata itseään nälällä. Häntä kiusasi (se), että – -. Nuha tuntui kiusaavan jatkuvasti. Kuivuus kiusaa kasveja. Usk. saattaa kiusaukseen, koetella (a tenta, a încerca, a trage spre păcat). Sitten Henki vei Jeesuksen autiomaahan Paholaisen kiusattavaksi UT.

Dacă pentru aceste două sensuri suedeza nu are decât un cuvânt general, frestelse, finlandeza, mai bogată, ar fi avut de ales pentru traducerea lui janssoninkiusaminen – Jansson să fie cel chinuit cu așa mâncare, dar a mers pe varianta mai la îndemână, kiusaus – tentație. Un gând ascuns poate fi legat de ironia finlandezului gândind că o astfel de mâncare, deși grea, te atrage, te trage la păcat, te face să nu te poți abține să n-o mănânci. Atunci traducerea nu mai este greșită, ci chiar intenționată.

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

Laskiainen

Laskiaisen ”paastoon laskeutumisen” selityksellä on kyllä vankat perinteet suomen kielen tutkimuksessa. Teorian esitti 1930-luvulla kielentutkija Y. H. Toivonen, ja se toistuu sittemmin niin Suomen kielen etymologisessa sanakirjassa kuin mm. Kustaa Vilkunan teoksessa Ajantieto (1950), josta on otettu lukuisia painoksia. Ei siis ihme, että tämä laskiaisen selitys on päässyt kirkkokäsikirjaankin.

Nimet loppiainen, laskiainen ja pääsiäinen ovat omaperäisiä pyhien nimiä. Laskiainen esiintyy ensimmäisen kerran Herra Martin kääntämässä Ruotsin maanlaissa (n.1570) muodossa paastonlaskiainen vastaamassa ruotsin fastlag-sanaa; pelkkä laskiainen on ensimmäistä kertaa vuoden 1642 raamatunsuomennoksessa.

Sana laskiainen on laskea-verbin johdos. Mutta miksi juuri ”laskeminen” on tullut mieleen fastlag-sanasta? Ehkä –lag-loppu on yhdistetty verbiin lägga (merk. mm. ’asettaa, panna, laskea’). Siltä pohjalta laskiaisen on siis ajateltu merkitsevän päivää, jolloin ”paasto laskee” kristikunnan ylle eli ”laskeudutaan paastoon”. (Laskemisella ja laskeutumisella on osin samanlaista käyttöä; vrt. aurinko laskee). – Lapsena olin kyllä varma, että sana laskiainen johtuu mäen laskemisesta, niin kai moni muukin.

Laskiainen on selitetty myös päiväksi, josta lähtien paastopäiviä pääsiäiseen lasketaan. Se käsitys liittynee monimerkityksisen laskea-verbin ”luvunlaskuun”. Sillä tavoin laskiainen tulkitaan yleisesti Suomen itärajalla, etenkin ortodoksien alueella. Karjalan ja lyydin kielessä laskiaisen sijaan puhutaankin usein ”pyhänlaskusta”, jossa pyhä tarkoittaa paastonaikaa.

Laskiaisen laskutapojen pohtimisen sijasta voisi kääntää näkökulman fastlag(en)-sanaan. Sillä sanalla ei ole laskemisen kanssa (lägga?) mitään tekemistä; sen voi nähdä seuraamalla fastlagen-sanan kehitystä. Tämä muoto esiintyy kyllä jo 1500-luvun lähteissä, mutta rinnalla näkyy myös muotoja fastelaven ja vastelavent (myös tanskassa), joiden takaa kuultaa saksan sana Fastabend. Jos tämä ilmaus ”paaston aatto” (vrt. jouluaatto) olisi tullut ruotsin kautta meillekin, olisi vältytty sen miettimiseltä, mitä laskiaisena oikein lasketaan.

Taru Kolehmainen Julkaistu Helsingin Sanomissa 22.3.2008                      Päivitetty 24.6.2008

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

Cum a devenit „Chitarra romana” „Romanialainen kitara” sau cum s-a ales România c-o chitară ș-un tango.

Tangoul napoletan „Chitarra Romana” (Chitara romană) compus de EldoDi Lazzaro (Dilazzaro Eldo) în 1934, cu un text de Bruno Cherubini a făcut vogă în toată lumea. Toate vocile celebre de la Carlo Buti la tenorii zilelor noastre au abordat piesa care nu putea să treacă neobservată finlandezilor. Așa se face că prin anii ’50 piesa a intrat în repertoriul soliștilor finlandezi cu un text de Saukki (Niilo Sauvo Pellervo Puhtila, răposat în nov. 2014), textierul prolific al șlagărelor italiene transpuse în finlandeză. Vrednic de menţionat este faptul că muzică din sud-vestul Europei (Italia, Franţa, Spania) nu s-a auzit în original în Finlanda până spre sfârșitul anilor ’80. (Să fi fost din cauza acordului YYA – vezi abrevierile – care impunea, printre altele, ca buna vecinătate să nu altereze (turmella) în nici un fel educația tineretului sovietic? În aceeași perioadă emisiunea românească „Melodia preferată”, de pe programul doi, de la ora 8:05, era ascultată în Rusia până la Urali. Programul doi era transmis prin stația de radio germană de la Iași, cea mai puternică din țară, la ora aceea.)

Fără să nutrească vreo afecțiune deosebită pentru România, pentru că de obicei sentimentele tradiționale erau și sunt chiar dimpotrivă, textierul a avut un lapsus și a confundat „Romana” (romană) cu „Româna” de unde a ieșit „Romanialainen kitara” nume sub care a şi fost înregistrată pe 22.02.1950  la Rytmi, Sävel şi la Fazer Finnlevy în interpretarea duetului Lasse Pihlajamaa – Viljo Vesterinen. Mai târziu, sesizând greșeala și după o urecheală zdravănă, pentru înregistrările ulterioare s-a folosit numele „Soita mulle kitarain” (Cântă-mi chitara mea). Printre interpreții finlandezi ai piesei, care au făcut înregistrări, se mai numără Reijo Kallio (1956), Olavi Virta (1956), Esko Könönen (1960), Eino Grön (1966-67), Reijo Taipale (1975), Rainer Friman (1990), Raimo Turunen (1999).

Saukko a scris în 1956 şi textul altui tango celebru care s-ar fi putut preta la confuzii, „Romanesca” (Jacob Gade – 1933) dar l-a lăsat cu titlul original ca să nu mai greşească.

Carlo Buti – Chitarra Romana, dar mai cunoscută în România a fost interpretarea lui Claudio Villa.

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

Forotheus vs Dorotheus

În calendarul numelor pe 1738 a apărut pe 9 septembrie numele Forotheus care a fost copiat greşit după calendarul catolic unde, la aceeaşi dată, apare Dorotheus!

Lasă că și suedezii au avut 30 februarie!

În Suedia secolului al XVIII (care includea și teritoriul Finlandei de azi) trecerea de la calendarul iulian la cel gregorian urma să se facă treptat, începînd din anul 1700 după un plan care prevedea omiterea datei de 29 februarie din toți anii bisecți, astfel încît după 40 de ani să se ajungă la coincidența cu calendarul gregorian. Totuși, planul nu a fost respectat întocmai: anul 1700 nu a fost bisect (conform planului), dar anii 1704 și 1708 au rămas bisecți. În aceste condiții s-a decis să se renunțe la schimbarea calendarului și să se revină la calendarul iulian. Acest lucru s-a petrecut în 1712, cînd luna februarie a avut nu numai 29 de zile, ci și o zi suplimentară, 30 februarie. (În perioada 1700–1721 Suedia se afla în război cu Rusia, Danemarca, Saxonia și alte țări: Marele Război Nordic.)

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

manttaali

Că Finlanda și Suedia sunt în același sac, o știu ambele popoare dar nici unul nu îndrăznește să o spună cu voce tare. Finlanda merge tăcută în urma surioarei mai mari care ”hoitaa puheet” știe să vorbească frumos și o copiază, pe unde se poate. Nu de puține ori, găsind în suedeză o noțiune trebuincioasă, a adoptat-o și adaptat-o tale quale fără să-i caute semnificația. Astfel cuvântul manttaali cu corespondentul suedez mantal a fost introdus cu semnificația „o anumită suprafață de pământ” având corespondent în germană Hufe și în engleză hide, adică pământul necesar întreținerii unei gospodării (între 60 și 120 de acri, în funcție de calitatea pământului). În urechea finlandezului manttaali se simte imediat ca intrus dar în suedeză mantal are o explicație. Impozitarea se făcea, pe vremuri, în funcție de numărul de bărbați adulți din gospodărie adică man (bărbat) + tal (număr). (apud Meri, Veijo: Sanojen synty)

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

liikavarvas

În suedeza contemporană bătătură (känsä) se spune liktorn, cândva numită și liktå unde lik era corp, cadavru, carne și – deget de la picior. Formula suedeză completă era tagg på kroppen adică spin în corp. Finezii l-au înțeles bine pe și l-au tradus cu varvas iar lik li s-a părut cunoscut că seamănă cu liika pentru că, de fapt, era o excrescență, ceva extra, suplimentar.

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

siskonmakkara

Un alt cuvânt preluat de la suedezi „după ureche” este siskonmakkara care, ad litteram, ar trebui să însemne „cârnatul surorii” doar că lucrurile stau cu totul altfel.

Mai întâi definiția oficială: nakkimakkaran näköinen vaalea raakamakkara. Siskonmakkara: Pehmeä, alun perin lampaan suoleen, mutta nykyisin valitettavan usein keinosuoleen tehty raakamakkara, jota meillä osataan käyttää lähinnä vain siskonmakkarakeittoon. Ennen koneellisen jäähdytyksen aikaa valmistettiin huonosti säilyviä siskonmakkaroita vain talvisaikaan. Nimi tulee ruotsin sanasta siskonkorv, muinoin susiskon, joka taas tulee vanhan saksan sanan Sausischen kautta ranskan sanasta saucisse.

Mai nou, suedezii dau vina pe finezi, cum că au luat cârnatul, cu nume cu tot, de la suedezi. Cine știe?

Jotkut eivät ole uskoneet tähän, vaan ovat arvelleet, että makkaran ruotsalainen nimi olisi kuitenkin ollut syskonkorv eli „sisarusmakkara”, mutta kielitieteilijät ovat eri mieltä ja katsovat ettei ole mitään syytä uskoa ‘sisaruksiin’.

Muuten, siskonmakkarakeitto voidaan tehdä joko ‘lypsämällä’ makkaroista syömä möykkyinä keittoon, tai kuten konsanaan tehtiin, panemalla makkarat kokonaisina kiehuvaan liemeen ja leikkaamalla ne sitten saksien kärjillä parin sentin palasiksi, jolloin kuori jää keittoon ja syömä pursuaa laajetessaan hauskasti makkaranpätkien päistä. Tämä tapa edellyttää tietysti, että makkarat ovat luonnonsuolessa tai ainakin syötäväksi kelpaavassa keinosuolessa. Muovisuoli ei ole ruokahalua kiihottavaa syötävää!

În final, siskonmakkarakeitto aduce la aspect cu ciorba de perișoare românească cu diferența că nu e acrită cu borș, element necunoscut finlandezilor.

siskonmakkara, silavamakkara ● compoziție de perișoare sub formă de cârnat proaspăt ■ (suomr) siskonkorv; (ruots) fläskkorv; ▼ pork sausage (eng.) ▼ Weißwurst, Brühwurst; (myös) Saucischen

Apud Raholan sanahakemisto

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

kottikärryt

Roaba românească numită cu femininul cuvântului rob, cel care muncește și nu crâcnește, are nume diferite în diversele părți ale lumii. Finlandezii au pus ochii pe ea la suedezi și, întrebând cum se numește, au aflat că se numește skottkärra – căruț scoțian. Kärra știau ei că-i căruț dar, cum finezului nu-i convin două consoane consecutive la început de cuvânt, a reținut kottkärra, ahaa, kottikärryt (el pune totdeauna pluralul, să fie mai mult și să se apropie, fonetic, mai mult de căruț)!

Kottikärryt ● roabă  ■ skottkärra

de remarcat cei doi tt, deci nu e vorba de koti+kärryt – un căruț de casă!

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

puulaaki 

Suomen kielessä esiintyvä ruotsalais­peräinen lainasana puulaaki (ruots. bolag) tarkoittaa alkujaan yhtiötä yleensä, mutta koska sanan alkuosa on kansan­etymolo­gisesti yhdistetty suomen sanaan puu, sana on kansankielessä tavallisimmin erikoistunut tarkoittamaan nimenomaan puu­tavara­yhtiötä.  

puulaaki5 ark. yhtiö, firma; yhteinen yritys ● firmă; companie, societate pe acțiuni ■ bolag; företag, firma

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

riisitauti

Nykyajan kansanetymologian mukaan riisitauti – rahitism on saanut nimensä siitä, että jotkut aasialaiset ovat saaneet tämän puutostaudin syötyään liian yksipuolisesti riisiä. Riisitautisen käyristyneitä luita on jopa verrattu keitettyihin riisijyviin. On tosiseikka, että riisitautia esiintyy, jos ravinto on liian yksipuolisesti riisiä, mutta tällä ei ole mitään tekemistä sanan alkuperän kanssa. Todellisuudessa riisitautia merkitsevä sana riisi tunnettiin suomen kielessä paljon ennen riisi-viljakasvia, ja näiden täysin erilähtöisten sanojen taivutuksetkin poikkeavat toisistaan täysin. (Tautia tarkoittavan riisi-sanan genetiivi on riiden ja partitiivi riittä, viljaa tarkoittavalla sanalla vastaavat muodot ovat riisin ja riisiä.)

Referitor la declinarea cuvântului compus riisitauti trebuie precizat că nu se declină decât partea a doua, tauti, riisitaudin, riisitautia.

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

peruna

Kansanetymologia väittää, että sana peruna on peräisin valtion nimestä Peru. Tämä johtuu kai siitä, että peruna on peräisin Etelä-Amerikasta, missä Peru-niminen valtio todellakin sijaitsee, mutta oikeasti sana peruna on samaa alkuperää kuin sana päärynä ja tarkoitti vanhassa kielessä päärynää. Ruotsin sanasta päron, ’päärynä’. Ruotsissa perunasta on aiemmin käytetty myös nimeä jordpäron, ’maapäärynä’. Sana peruna tarkoitti aiemmin päärynää:

Telle kwlla sopi södhe (ma Isaach läkeri) wohen ia lammasten reska leijuẽ cansa swrustamata / Ja cupata ia szonda iske / Ja iwrija sodhe / Perunat / Omenat / ia hedhelmet / Jooma olcohen Noculaisilla sekoijtettu.

Olandezii îi zic și astăzi aardappel – măr de pământ, deci nu e departe.

 

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

teini

Nykyään hyvin yleisen kansanetymologian mukaan sana teini olisi lainattu englannin sanasta teen, jolla viitataan 13–19-vuotiaisiin nuoriin ja joka on syntynyt englannin lukusanojen thirteenfourteenfifteensixteenseventeeneighteen  ja nineteen (13–19) lopusta. Todellisuudessa suomen sana teini on kuitenkin aivan eri alkuperää, ks. artikkeli teini missä sanottaan: Teini on suomen kielessä historiallisesti tarkoittanut opiskelijaa. Nykyään sanaa käytetään merkitsemään yleisemmin nuorta ihmistä.

teini

  1. nuori, 13—17 vuoden ikäinen henkilö
  2. (vanhentunut) opiskelija
  3. (Agricola) apupappi – diacon

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

kirkkoherra

În limbajul religios Herra este Domnul, Dumnezeu. În ciuda faptului, în biserica evanghelico-luterană finlandeză un cin bisericesc este numit kirkkoherra, superficial gândind, Domnul Bisericii. Cum s-a ajuns aici? Aflăm următoarele: Kirkkoherra-sanan tausta, joka on ruotsin kielessä kyrkoherde eli tavallaan puhutaan kirkon paimenesta. Siinä on tullut käännöskukkanen, kun se on käännetty suomeksi. Paimen on käännetty herraksi. Paimen – păstor este traducerea directă a temenului pastor din biserica catolică. Corespondentul său în biserica ortodoxă ar fi protopop, adică preotul principal al unei parohii. Termenul în discuție a rezistat de-a lungul secolelor, dar acum greșeala este pe cale să fie îndreptată. Nu, nu cu o nouă traducere, ci cu o adaptare la cerințele legale; herra deranjează feministele așa că nu este exclus ca kirkkoherra să devină johtava pappi. Să vedem ce pretenții vor avea ele pentru Herra – Domnul Dumnezeu.

¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤

.

Introdus  / syötetty 24.1.2010

Actualizat / päivitetty 2.5.2010

Actualizat / päivitetty 19.4.2013

Actualizat / päivitetty 5.10.2014

Actualizat / päivitetty 6.12.2014

Actualizat / päivitetty 26.1.2015

Actualizat / päivitetty 18.9.2017

 

.

Anunțuri

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: