Blogulblog's Blog

25/06/2010

Ziua 42 – juhannus

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 00:36

Ziua 42 – juhannus

.

Pidetään Juhannus-Pauză! Următoarea postare după 6 iulie.

.

Iloista ja lämmintä juhannusta!

.

Pagini noi:

Juhannus – noaptea misterelor la Finlandezul și Finlanda lui.

Vasta vs vihta.

La ordinea zilei:

Iar și iar despre fineză. (Cu ortografia originală)

When Finns Speak, Everybody Listens – it’s just that nobody else understands

By Bill Farmer (Knight-Ridder newspapers)

„Finnish is easy. All you do is tape-record English and then play it backwards.”
(Quote from somewhere in Berlitz Language School)

The language itself is like the Finns themselves – it has nothing to do with Russia or Sweden, despite their proximity.

Finnish, I think, was invented by an ancient king who commanded the people in his dominion to speak like him upon the penalty of death. The monarch’s name I shall give as Toivo I, or Toivo the Stutterer. It was Toivo’s lingual philosophy that ‘why use one letter when two or three would do.’

Take the word for cigarette lighter. It is savukkeensytyttimen, which is the reason why so many Finns carry matches.

When the Finns start a word they see how many foreigners they can weed out on the first syllable. Take the Finnish word for „93”. The first three letters are „yhd”. That eliminates a lot of competition right there. For the full Finnish word for „93” I would advise you fasten your seat belts and put on your crash helmet. Here it goes – „yhdeksankymmentakolme”. According to Berlitz, that is pronounced simply: „EWHdayksaenKEWMmayntaeKOALmay”. Finns have died of old age trying to count to 100.

Part of the problem with the Finnish language is that Finns don’t mess around with little bitsy words at all. If they are going to use the word „the” or „a” or „by” they just stick it onto a nearby word as an ending.

And don’t think you are going to get away with not pronouncing every letter, either. Nothing is wasted in Finnish. Sometimes, when they use a couple or three vowels in a row, they’ll put two little dots over the tops of some of them just to break the monotony. Those little dots mean something. In the word „pencil sharpener”, which is spelled „kynanteroittin”, they put two little dots over the „a” and that means it is pronounced like an „a” and an „e” slopped together. It also means that you are going to find a lot of dull pencils in Finland. It is the only language I know of where phonetic spelling is more complicated than regular spelling. To say „pencil sharpener” in Finnish, for example, you should start with a bottle of good Finnish beer. Take a deep breath, roll back your eyes and say:

KEWnae (run the „a” and „e” together now, remember?) nTAYR (stop here and have a sip of beer) roa (then comes a very, very small „i” that fools a lot of people, but, without it the word means „spinach” or something entirely different from „pencil sharpener”) ttin (more beer, please).

Okay, all together now:

„KEWnaenTAYroaittin!”

There now, wasn’t that easy? Where’s the bottle opener?

During a recent visit of Finland I never saw a crossword puzzle. The papers weren’t large enough to cover both horizontal and vertical I guess.

The word for „no” is „aye”, which means yes in English, and the word „hyvaa” (with two little dots side by side over both „a”‘s or „ae-ae”) means hello or goodbye depending on what direction you’re going.

Now the word for „yes” is simple. It is „kylla”. The trouble is, nobody uses it. They all say „joo” or „yoa” or „yo”, which naturally, is not Finnish at all, but is Swedish. To say „yes, yes” they all say „yo-yo”. I can’t imagine what the Finnish word for „yo-yo” is, but it must be dandy-dandy.

Finnish is related to Hungarian by a previous marriage. That’s why the second language of Finland is, of course, Swedish. Everyone speaks English, however, so don’t worry if you ever go there.

For an emergency, I tried to learn the Finnish expression for „Get me a doctor, quick”, which is „noutakaa nopeasti laakari”, but by the time I memorized it I was well again.

http://www.expat-finland.com/living_in_finland/finnish_language.html

.

La linkul Expat – Finland sunt foarte multe date despre Finlanda, interesante pentru străini.

http://www.expat-finland.com/living_in_finland/

.

În loc de caricatură:

Laurentius Petrin saarnakokoelmasta Selityxet Joca-Päiväisten Huomen-Ehto- ja Ruocalucuin eli Siunausten yxinkertasil Saamoil edespannut Laurentius Petri Aboico Minist.

Verbi Dei in Loimi-Joki. A. 1644.

.

.

Images published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog.

22/06/2010

Ziua 41

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 19:15

Ziua 41

Adăugat la:

Linkuri utile.

● A guide to Finnish customs and manners

● Pohjoismainen ruokasanasto

● Jukka “Yucca” Korpela – un universitar, ‚guru’ în materie de limbă maternă pentru mulți finlandezi.

Străinul şi limba finlandeză.

● E grea finlandeza? Învață germana!

.

Pagini noi:

Avertizare, indicație – varoitus, huomautus, opastus

.

La ordinea zilei:

Bancul vechi suna cam așa:

–        Amice, după atâția ani de căsnicie păreți ca doi porumbei, de câte ori vă văd, îți ții nevasta de mână. Așa de mult încă o mai iubești?

–        Pe naiba! O clipă dacă-i dau drumul, Dumnezeu știe ce mai cumpără.

Zilele trecute la nunta Victoriei, nuntașii ieșeau din biserică perechi, perechi. O pereche foarte cunoscută mi-a atras atenția. Ea îl ținea strâns, de mână. Pe naiba! mi-am zis eu neîncrezător dar, amintindu-mi întâmplări din vizitele precedente mi-am mai zis: ehee, prevederea este mama înțelepciunii.

.

Caricatura:

Väinö – vasta maalattu!

–        Eihän täällä ole mitään maalattu.

–        Jumankekka! Vasta on maalattu!

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Este obișnuit avizul de avertisment ”Vasta maalattu!” – „Proaspăt vopsit!”.

Vasta – cu sensul general de ‚abia’ mai are și sensul de șomoiog, mănunchi, buchet de ramuri fragede de mesteacăn, meșteșugit legate cu care sauniștii se bat pe corp pentru a stimula sudația, nădușirea.

vasta (est), vihta (vest) ● șomoiog, mănunchi, buchet de ramuri fragede de mesteacăn ■ bastukvast

Despre Vasta vs vihta în postarea următoare.

.

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog.

18/06/2010

Ziua 40

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 21:34

Ziua 40

Actualizat:

1. kieliopilliset sijat: c) akkusatiivi la care s-au adăugat akkusatiivin käyttö, säännönvastainen akkusatiivi, osaobjekti, objektivirheitä. Acuzativul fiind prin excelență, cazul obiectului adică  al complementului direct, era necesar să pomenesc despre obiect, obiectul parțial și despre greșeile de folosire a obiectului. Exemplele sunt intenționat ‚de epocă’.

Tot aici te vei întâlni, HyväYstävä, cu o  noțiune,  oarecum desuetă, cu care finezu’ se naște și pe care străinul trebuie să și-o creeze:

kielikorva, kielitaju ● urechea limbii, ureche pentru limbă, simțul limbii, (ureche limbistică!) ■ språköra, språkkänsla

.

Pagini noi:

Științe finlandeze. Unele vor constitui capitole individuale cu vocabularul aferent

Plural – rădăcina pluralului fără de care nu putem avansa la translativ.

.

Caricatura: Proletarule!

Proletarule,  acum este timpul să promovezi în conducere!

Muncitorule, acum este timpul să calci pe cablu / să te împiedici în cablu.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog.

14/06/2010

Ziua 39

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 18:45

Ziua 39

Adăugat la:

Așa se nasc cuvintele.

.

Pagini noi:

2. Yleiset paikallissijat: a) essiivi

Străinul şi limba finlandeză.

.

Caricatura:

Annatko omistajalle?

Traducere strict lingvistică!

–        Cafeneaua Aromi, Riitta la telefon.

–        Aici e Allu de la depozit, bună; mi-l dai pe jupânu’? (Îi dai … jupânului?)

–        Nu te privește pe tine.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog.

Aici se pot semnala scăpări, greșeli, inadvertențe pe care, reconsiderându-le, le pot corecta rapid, dacă este cazul.

.

09/06/2010

Ziua 38

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 22:36

Ziua 38

Actualizat:

Cum știe finlandezul să piardă.

.

Adăugat la:

Foarte. Despre toistoyhdyssana chiar dacă cuvintele compuse vor veni abia la vremea lor.

1. kieliopilliset sijat: a) nominatiivi

1. kieliopilliset sijat: c) akkusatiivi

.

Pagini noi:

1. kieliopilliset sijat: b) genetiivi: pagina 3. întrebuințarea genitivului

.

Caricatura:

Pieni kirja – pieni tekijä.

Ilmeisesti kirja oli pieni eikä tekijä.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog unde se pot semnala scăpări, greșeli, inadvertențe pe care, reconsiderându-le, le pot corecta rapid, dacă este cazul. Nu promit, însă, să mă ambalez în polemici.

.

05/06/2010

Ziua 37

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 21:29

Ziua 37

Actualizat:

Finlandezul și finlandeza lui am adăugat imaginea „1741, Pikkuviha, Miettilän kylä tuhottiin”.

Adăugat la:

1. Kieliopilliset sijat: b) genetiivi: Pagina 2. Genitivul – cazul propriu-zis.

Pagini noi:

Exemplul – avantaje și dezavantaje.

Cuvintele abstracte finlandeze pot fi arătate.

About – despre BlogulBlog. + COMENTARII

Pagina About stătea degeaba, doar ca exemplu de pagină. A fost redenumită, completată cu principiile BloguluiBlog. În plus pentru că am reușit, în sfârșit, să obțin un plus de spațiu, deschid ușa comentariilor care pot fi făcute centralizat pe pagina asta, ‚About – despre BlogulBlog’ indiferent de subiect. Aici se pot semnala scăpări, greșeli, inadvertențe pe care, reconsiderându-le, le pot corecta rapid, dacă este cazul. Nu promit, însă, să mă ambalez în polemici. Eu le știu pe-ale mele.

Caricatura:

Päivän uutinen sau cum înțeleg finezii fineza.

– No, care-i știrea / noutatea zilei?

– Păi, careva, dintr-o pasă a altcuiva, a șutat  într-o poartă.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

02/06/2010

Ziua 36

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 21:31

Ziua 36

.

Actualizat și renovat:

Indefiniittipronomini – pronume nehotărât.

.

Pagini noi:

Vorbind despre genitiv, care va avea trei pagini, pentru început am pus:

1. Kieliopilliset sijat: b) genetiivi: Pagina 1. Rădăcina genitivului

1. Kieliopilliset sijat: b) genetiivi: Pagina 2. Genitivul – cazul propriu-zis.

Urmează pagina a treia cu ‚Întrbuințarea genitivului’.

Pentru că HyväYstävä este gurmand și-i plac delicatesurile am pus la pagina de gastronomie, cu textul în trei limbi, ca să fie toată lumea mulțumită, Lipeäkala, lutefisk (Liian hyvää olla syöty vain joulukalana ●  Prea bun pentru a fi mâncat doar de Crăciun ■ Alltfor gott att bli serverad enbart som julfisk).

.

Caricatura:

Vatsastapuhuja.

vatsastapuhuja ● ventriloc, cel care vorbește din burtă ■ buktalare

vatsastapuhuja ● cel care vorbește despre burtă ■

stressi ja curry, ne vetävät pakin kuralle ● diareea e provocată de stres și de curry ■

pakki ● spate (fund) ■ back

häneltä meni vatsa kuralle ● a avut diaree ■ han blev lös i magen (fick lös mage)

tästä poistivat kaksi metriä suolta, aivan turhaan! ● mi-au scos doi metri de intestin, chiar degeaba.

näe uskomaton vatsastapuhuja ● să vezi un ventriloc incredibil; să-l vezi pe unu’ care vorbește despre burtă și care nu este de crezut

.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Blog la WordPress.com.