Blogulblog's Blog

Aha! – prieteni adevăraţi

 Aha! – prieteni adevăraţi

 cuvinte comune în română și în finlandeză

 .

.

Am mai spus că, de fapt, locuitorii Finlandei vorbesc româneşte!

Iniţial, afirmaţia părea o glumă proastă dar stând puţin strâmb şi gândind drept s-ar putea să ajungem la altă concluzie.

.

Sub diverse stăpâniri, finlandezii şi-au păstrat identitatea naţională mai ales prin limba stranie şi dificilă stăpânitorilor. De-a lungul secolelor au fost mândri că nimeni nu le înţelege limba, şi asta până încă prin anii ’50 când mass-media internaţională încă se mai mulţumea cu informaţiile „oficiale” livrate de autorităţile finlandeze, că din presa locală nu se putea înţelege nimic.

Mai apoi finlandezii au realizat că, totuşi, este în folosul lor ca străinii să le înveţe limba şi să se deschidă spre restul lumii. Suedezii ţării au acceptat că finlandeza nu este chiar imposibilă şi au purces la învăţarea ei, mai ales cei care erau în poziţii înalte. Administrația țării fiind suedeză și birocrația era tot în suedeză. Chiar dacă vreun finlandez ajungea funcționar, el folosea suedeza la fel cu ceilalți funcționari.

În Finlanda deja din secolul precedent apăruseră, timid, primele dicţionare de cuvinte „radicale”, cum erau ele numite în România, adica „sivistyssanakirjat” care conţineau mai ales svecisme. (A sveticism is a loanword or calque originating from the Swedish language. Sveticisms are particularly found in the Finnish language, because the governing bureaucracy was mostly Swedish-speaking until the 20th century. Svetisismi eli svetismi on kielitieteen käsite, jolla tarkoitetaan ruotsista muuhun kieleen siirtynyttä lauserakennetta tai sanaa, joka on tämän kielen omien sääntöjen vastainen. ● Svecism este o noțiune lingvistică folosită pentru desemnarea unui cuvânt sau a unei construcții specifice limbii suedeze împrumutat în altă limbă și care contravine regulilor gramaticale ale limbii respective. ■ Svecism kallas det när ett typiskt svenskt uttryck används eller direktöversätts till ett annat språk.

Dinastia suverană a Suediei este de sorginte franceză, din Casa Bernadoţilor, evident, vorbitori de franceză. Pe de altă parte franceza a fost limba de curte a marilor regate și imperii, de ex. la curtea Rusiei se vorbea curent franceza și continuă să fie limba diplomației mondiale. Cuvinte de origine franceză se găsesc în mai toate limbile; cele din finlandeză au venit, cel mai adesea, prin suedeză dar unele și prin rusă, convenabil modificate.

[Emigranții români stabiliți în cele două țări „vecine și prietene” Finlanda și Suedia se invidiază între ei, “suedezii” îi invidiază pe românii din Finlanda pentru pronunția ușoară a finlandezei, „finlandezii” îi invidiază pe românii din Suedia pentru pentru bogăția vocabularului suedez în cuvinte omografe (sa aproape) româno-suedeze de origine latină preluate prin franceză, limba de curte a Suediei, cât și pentru gramatica suedeză simplă, cu articolul hotărât enclitic, ca și în românește ex. elevul – eleven. (ex. vezi și lista Ha! Ha! suedeză, elev, soldat, skola, journal, accent, adjunkt, adekvat, accord, fenomen, aproape toate „franțuzismle” din română dar cu o pronunție specific suedeză cu accente și tonuri urcătoare și coborâtoare aprpape imposibile pentru majoritatea imigranților care se mai împiedică și în pronunția sunetelor specifice suedezei și în scrierea lor).]

.

Mulți termeni legați de confesiunea ortodoxă, împrumutati de ambele noastre limbi din slavă sau din greacă prin slavă sunt asemănători dar, printre ei se găsesc și destui falși prieteni.

.

 Huomio! Atenție mare! Romanialaiset tekevät helposti mielleyhtymiä joten otetaan huomioon ettă:

Romaniassa ovat välttäviä seuraavia suomalaisia sanoja: Romaniassa ei saa nauraa sanoille:
pula, pulla, koi, Kojo, Pulli, putsata, pipi, sula, sulaa, sulla, sulle, kurva, kurvi, kuru, poppoo, piste, pistetä, pulikka, muija, futis ja kaikki fut- alkavia sanoja pască, cârpă, rampă, piersi, vii tu?, tai naisnimeille Anca, Sica, Rica, Corina

.

Aceeași semnificație, unele cognate

.

În tabelul de mai jos apar doar câteva spicuiri de primă mână, cuvinte de origine comună cu mici modificări de formă (adaptate lb. finlandeze); vezi și Așa se nasc cuvintele unde apar, alfabetic, mai toți termenii în discuție.

Unele seamănă ma mult în scris, altele, marcate cu aldine, mai mult în pronunție.

.

De remarcat că nu este obligatoriu ca termenul să fi venit în ambele limbi pe aceaași cale.

Și, la urma urmei, chiar dacă unele par trase de păr, sunt măcar amuzante; legându-le de ceva se rețin mai ușor.

.

aisa oiște oijšte (sârb.) dar: aisha (pers.), īsā (hind.)
akkumulaattori (vanh) acumulator accumulateur (fr)
Alina Alina nume fem.
ankara angarà ανγαρία
Annikka Anica antroponim fem.
arenti arendă arenda (pol) аренда
ansa ansă fr. anse, cf. lat. ansa, ansæ
auttaa, autat ajuta adjutare (lat.)
auu !! auu !! onomatopee
baleetti balet ballet (fr), balletto (it)
Biblia (†) Biblia biblia (lat)
blanketti (†) blanchetă blanquette (fr.)
burlakat (careliană) vagabond burlac – burlakki (fin) edec бурлак – edecar (rus.)
debiili (†) debil débile (fr), debilis (lat.)
divani divan divan (tc.)
dongarit dangarezi dungarees (eng.)
droska (†) droșcă дрожки (rus)
epoletti epolet épaulette (fr)
etappi (†) etapă etape (fr.)
evakuointi evacuare evacuare (lat), evakuera (se.)
fransu, ransu franj frange (fr.)
frisyyri freză, frizură friser (fr.)
Galán Galan patronim
hana can[e]a κάνουλα, канела (bg)
hassu haz haz (tc)
hohottaa, hohoti hohoti хохотать (sl)
hormi horn хοрн (ukr)
huihai haihui hayhay (tc.)
idiootti (†) idiot idiot (fr), idiota (lat)
imbesilli (†) imbecil imbécile (fr), imbecillus (lat)
intendentuuri (†) intendență intendance (fr), intendenza (it)
intresantti (†) interesant intéressant (fr)
inventario inventar inventarium (lat)
Ion nume de botez la Joutseno sic! Yohanan (ebr)
Ipatti (patronim) Ipatie patronim, nume masc.
Ivaska Ivașcu patronim
Joni, Ion Ion nume masc.
Jordan Iordan patronim
kaftaani, kauhtana caftan kaftan (tc)
kaikui haihui hayhay (tc)
kaka(t) căcat caco, -āre (lat)
kalabaliikki calabalâc kalabalıc (tc)
kaleniekka calinic, grad preoțesc etim. comună
Kalin Călin patronim, nume masc. patronim
kalju chel (sued.: kal) kal (tc.)
kalossi galoș galoche (fr.)
kaluuna galon galon (se.)
kamari (†) cameră (ex. de comerț) camera (lat)
kanaali (†) canal canalis (lat)
kanisteri canistră κанистра (rus.)
kannu cană, pocal kana (bg), Kanne (germ)
kapitaali capital capitale, capitalis (lat m)
kapitulantti (†) capitulant капитулант (rus)
kapotti capot capote (fr), Kapot (ger), капот (rus)
kappa (†) capă (veșmânt de damă) capa, cappa (latm)
karahka cracă (uscată) krak – ramură (rut)
karahvi carafă garrāfa (arab), garrafa (sp)
kaseerata a casa kassera (se), casser (fr)
kaseeraus casare kassera (se), casser (fr)
kaski (2) (†) cască cică sp. casco
kassara, kassari cosor косорь (sl.)
Katinka Catinca nume fem.
katolinen catolic catholicus (lat), catholique (fr)
kauhtana caftan ϰαφτάνι (ngr), kaftan (tc), khaftân (pers)
kaukalo căuc, căuș cavus, caucus (lat)
kaukalo cauc kavuk (tc)
kaukalo scoc skok (scr)
Kelemen Kelemen, Chelemen patronim
Kirilä Chirilă patronim
Kittila toponim în nord Chitila
klosetti (†) closet Klosett (germ), closet (eng)
koketteria (†) cochetărie coquetterie (fr)
koketti (†) cochet, cochetă; platcă coquet, coquette (fr)
kokka masă de brânză în formare legat de kokkare ← gónggros (gr)
kokotti (†) cocotă cocotte (fr)
kolehti colectă collecte (fr), kollekt (sv.)
kolikko, kolikon gologan kolina,onomat etimologie necunoscută
kolvi letcon [löt]kolben (germ.)
kommentaari (†) comentariu commentārī (lat) ← mēns, mentis
kommenti comandă commentārī (lat) ← mēns, mentis
Komscha, Komsi Comșa patronim
konduktööri conductor konduktör (sv.← fr.)
kontrahti (†) contract contrat (fr), contractus (lat)
Konu Conu patronim
kornetti (†) cornet (grad militar) корнет (rus)
korppi corb corvus (lat)
Kostin Costin patronim
koto -> koti[si] coteț котйчй (sl), ceh kotec
kummarit gumari kummi = gumă
kurtisaani (†) curtezană courtisane (fr.)
Kuusik Gusik patronim
kynttilä lumânare, candelă etim. diferită
kypärä->küber (est) ciubăr чубар (ciubār) (bg)
kyttä cutră kutra (bg)
kärry, kärryt căruță, car carrus (lat)
laatikko lădiță Lade (germ)
laatta placă plată plāta (se) ← plate (germ), plat (fr)
latta[jalka] plat plat (fr)
lautaari lăutar lauta (tc), λα[γ]ουτο
laveri laviță лавка (rus.)
lavitsa laviță лавица (bg)
litania litanie литания (rus.)
liuta liotă lihota (scr); Leute (germ)
lokomotiivi (†) locomotivă locomotive (fr.)
loosi, looši (†) lojă loge (fr)
Lovin Lovin patronim
Lukka Luca patronim
luserni (†) lucernă lucerna (lat)
läksy lecție lecțio (lat)
lääke leac lĕkŭ (sl.)
magnetofoni (†) magnetofon magnétophone (fr)
mahorkka mahorcă махорка (rus.)
Maritsa Marița cf Marisa, Maisa, Maria
matami (†) madamă madame (fr)
meinata cf. menire cf. miěniti (sl.)
melodraama (†) melodramă mélodrame (fr)
mentaliteetti mentalitate mēns, mentis (lat)
Meri (patronim) Meri (nume fem.) derivate din Maria
Mitikka Mitică
moisio moșie mojze (puol.) moshë – vârstă (alb.)
moraliteetti moralitate moralitas, -atis (lat), moralité (fr)
muija muiere mulier (lat)
mutrisee ≈ face mutre (țuguind buzele) cf. mutră (μουτρο)
mutristaa suuta a țuguia buzele cf. mutră (μουτρο)
mutrusuu botos cf. mutră (μουτρο)
muuttaa muta mutare (lat)
nastura excrescență, nustura nasture (et. nec)
nerkru (ofensator) negru (persoană) niger (eng.) ← niger (lat)
neuriitti (†) nevrită, neurită névrite (fr)
niitti nit Niet (gem)
Nikka Nica patronim
Nikku[l] Nicu patronim
Niku Nicu Nicolaus
Nikula Necula patronim
Nikulainen Niculescu patronim
nuija nuia, ciomag novella (lat)
Olán (patronim) olan olla (lat)
Oona Oana nume fem.
Orpana Orfanu nume de familie
orpo orfan ορφανός, orphanus
ottomaani (†) otoman othomannus (lat), ottoman (fr)
pa!; heippa! pa! hei! +pa!
paasto post постў (sl)
pajari??? cf. Paja boier??? boljarinŭ, (plur) boljare(sl)
pajunkissa (salcie + pisică) mâțișori mâț – kissa
pakaasi bagaj bagage (fr)
Pakkala Păcală patronim
pakosti (for|tuit,~țat) pacoste пакость (sl)
palaveri palavre palavra (tc), παλάβρα
palttoo palton paletot (fr) пальто (rus)
pappi popă попў (sl)
parkki barcă barca (it, lat)
parru par palus (lat)
panta bandă, colier bande (fr)
Pantsu Panțu patronim
paragrafi paragraf parágraphos (ngr), paragraphus (lat)
passi (3) a păzi paziti (sl.)
pasma basma? un fir din scul пасмо (ce e?)
patja pat (toate sensurile) πᾀтος –fund, bază
perspektiivi persepctivă perspective (fr)
piletti (†) bilet billet (fr)
pilotti pilot pilot (se) < pilote (fr.)
pingpong (†) ping-pong ping-pong (eng), Pingpong (germ)
piraatti (†) pirat pirate (fr)
pirssi (†) birje биржа (sl)
pirtti (sala casei de țară) birt birt (scr)
pissa(t) pișat pīssio, -āre (lat)
plutoona (†) pluton peloton (fr)
pohatta bogat богатў (sl), богатый
pojat (pl.) băiat (întâmplător) baiah-negustor (arb) et.nec.
poppoo gașcă, gloată, băieții noștrii popor
portsari portar portier (fr., sv.)
portti poartă porta (lat)
pressu preș etimologie necunoscută
primas primaș (neconfirmat) primus (lat), Primas (germ)
pritsi prici Pritsche (germ)
propri nume propriu proprium (se.)
protokolla protocol, proces-verbal protocole (fr), Protokoll (germ)
psalttari (†) psaltire псалтирь, псалтырь (sl, rus)
psykopaatti (†) psihopat psychopathe (fr)
psykopaattinen (†) psihopat (adj) psychopathe (fr)
psykopatia (†) psihopatie psychopathie (fr)
ptruu!, ptrui! (vaci, cai) ptruu! (cai) ptrucă, ptruia, ptrusca onomatopee
pugilismi (†) pugilism pugilism (eng)
pugilisti (†) pugilist pugiliste (fr)
puffetti bufet buffet (fr)
Pulkka Pulca (Ion Dacian) patronim
purkki borcan буркан (bg)
puteli butelie bouteille (fr), бутелка (ucr)
putina, puu tiinu cf. tiinu putină, putinei putina (lat.); tinum (lat.)
raari rar rarus (lat)
raspi rașpel, rașpă, rașpal, rașpil Rasp[i]el (germ.); рашпиль
ratas, ratti roată Rad (g) ratt (n) rātas (li) rats rati pl (la)
ratsia razie fi<su<fr<arab; Razzia (germ)
Remes Remes, Remeș patronim
revisio revizie révision (fr), revisio, -onis (lat)
ropina ropot (de ploaie) ропот (bg.)
rosolli (legume fierte) rasol (fiert scăzut) rasola (scr), рассол
Rossin Rosin patronim
Rousu Rusu patronim
rusakka rus, șvab, gândac Blatta germanica < rus
ruska, ruskea, rusko roșcat, rus2, ruscă russus (lat.)
rästi rest résto (ngr)
räsy, resu[matto] preș, preșul etimologie necunoscută
šaali șal șal (tc)
šakki șah șah (tc)
sampinjoni (†) șampinion (ciupercă) champignon (fr)
sampioni (†) campion cf. campione (it), champion (fr)
sanatorio (†) sanatoriu sanatorium (fr), Sanatorium (germ)
santarmi (†) jandarm gendarme (fr)
Santtu Sandu nume masc.
sapiska zapiscă записка (rus.)
sapuska zacuscă закуска (rus.)
sarka sarică sarica (lat)
Sasu Sasu patronim (+Italia)
sata sută, suta сто / сот
seslonki (†) șezlong chaise-longue (fr)
sihti sită сито (sl)
Siira Zira patronim
Simana Simona nume fem.
Sinikka Sinica nume fem.
skenaario (1) scenariu internațional
slaageri (†) șlagăr Schlager (germ)
sohva sofa sofa (tc.)
sokkeli soclu, temelie la casă soccus (lat.), socle (fr.)
Soldan Șoldan patronim
sopottaa, sopoti șopti, șușoti шептать, (bg.) шептя
sosieteetti (†) societate societas, -atis (lat), société (fr)
spiikkeri șpicher speaker
sukkula suveică, suceală совалка (bg)
supliikki (†) suplică supplique (fr), Supplik (germ)
suuttua sudui szidni (ung.)
säkki sac saccus (lat)
taltta daltă длато (sl)
Tani Dan nume masc.
tanko ștangă Stange (germ)
tantti (täti) tanti tante (fr) Tante (germ)
tasku buzunar (prin ext. tașcă) ташка (ukr) táska (ung.)
Tattari Tătaru patronim
Tatu nume masc. Tatu  patronim patronim
Tavi Tavi (Octavian) nume masc.
telefoni (†) telefon téléphone(fr)
telega teleagă, tele|gea,~guță telĕga (sl)
temperatuuri (†) temperatură temperatura (lat), température (fr)
terva tearfă etimologie necunoscută
tervella terfeli etimologie necunoscută
tiinu putină de lemn tina (sv), tino, tinello (it), tinum, tīna – butoi de vin (lat)
tiketti (†) tichet ticket (eng)
tirehtööri (†) director director, –oris (lat), directeur (fr)
tirri, sintti (pește mic) ≈ țâr (corect: țâr – silli) τσίρος (gr)
Toikka Stoica patronim
tolkku tâlc Din sl. tlūkū
tollo, tomppeli prost tåmbäl (se) – tembel (tc), tolomac (et. nec.)
tolppa stâlp стўлпў (sl)
tolvana bolovan балван (bg)
Tomita Tomiță antroponim
tonttu & murt. tont it., sp., port. tonto; Tunte (germ)
Torikka, patronim Dorica nume fem.
tortti [pellavatortti] tort de cânepă tortus, torquere (lat)
trappi dropie дропля (bg)
Tsurkka Țurcă patronim
tuikku (dușcă) „o țuică”, un șnaps, o dușcă cujka (scr)
tupakki tabac tabak (tc)
Turku târg трўгў (sl)
turta dial. turtă, cocă necrescută turta (lat)
tuši tuș Tusche (germ), туш
tympe/ä,-äntynyt tâmp[it] tompit (ung.)tonpu (sl)
Tyrnävä Târnava localitate
täti, tantt|e, ~|i tanti tante (fr) Tante (germ)
ukki unchi[eș]; cu sensul nene avunculus (lat.)
uksi (†), uk’sâ (dial) ușă dar sună ca uși ustia (lat. pl. ← sg., al lui ustium = ostium
utare uger uber (lat)
vanna vană, cadă de baie Wanne (germ.)
vasu coș, vas de depozitat vasum (lat)
vesseli vesel весёлый (rus)
Viero, Vieru Vieru patronim
viesti veste весть (sl, rus)
viila pilă пила (sl)
viltti (pătură, fetru) coviltir (con VILTTI) couverture (fr); filt (se), Filz (ge)
vinssi vinci vinciglio (it)
viru fir fillo (lat)
visiiri vizir vezir (tc.)
vitsa viță, vâță vitea, vitis (lat)
vitsaus viciu vitium (lat)
voi vai vae (lat)

.

alkovi, amatööri, aploodit, arenti (arendă), arentimies (arendaș), automobiili, aviisi, bakaasi sau pakaasi (bagaj), baletti, balkongi, baskeri, batisti (țesătura batist și nu batistă), berlokki, biblioteekki, biletti sau biljetti, pufetti, puhvetti sau bufetti, bluusi sau blyysi, brossi, broshi sau rossi, desärtti, draperiat, fabrikööri, famili, flanellit, gabardiinit, fotograafi, frisyyri, galoppi, garderoobi, gramofoni, guvernantti, illuminaatio, jiinssit, kadelaaberi sau kandelaaberi, kalossi, karburaattori, kartoffeli, klosetti sau losetti, konversationi, kravaatti, kööri (cor), landoo, lasareetti, lavoaari sau lavuaari, limonadi sau limunaadi, lokomotiivi, lukaali, makaaberi, magnetofooni, masiina sau masina, mansetti, manööveri, markiisi (atât persoana cât și construcția), matami, menyy, modisti, monttööri, musiikki, mööpeli, naftaliini, omeletti, pakaasi (evident p = b iar j este redat ca ss), palttoo, pantoffelit (cu sensul de papuci), franțuzismele: paraplyy, parasolli, parfyymi, parselli, pelleriini, apoi penaali (l = r), mai apoi peti = pat, piironki = birou sau comodă, piletti, pirssi (birje, numele vechi al taxiului), pisoaari, plastiikki, platformi, plyysi sau plyyssi, pomada (pentru păr), portieeri, portsuuna (porție, porțiune), potretti (și la români, regional potret pentru portret), prikaati, priimus, priki (p = b), primaari sau primääri, primitivismi, prinsiippi, prinsipaali, prinssi, privaatti, privilegi, promeneeraa, puddinki (p = b), puketti sau buketti, puljonki (p = b), pulloveri, päärlut sau päärlyt (perle), reklaami, reklamoida, repareeraa, residenssi, retonki (creton), revolveri, rotunda, salonki, salusiinit = jaluzele (de fapt perdeluțele joase de bucătărie), sanatorio, šarmööri, sekretääri, sentraali (telefonică), serveeraa, servietti, särvetti sau särvietti, serviisi, servitööri (la suedezi chelner), seslonki, shaali sau šaali, shnapsi, sifoni, sifonki, soppa, studeeraa, studentti, taatto (poetic: tată, mai rar, bunic), telefoni, telefooni sau telefuuni, trenskotti, trotuaari, tsaju (ceai), tungares, dungares – dangarezi (eng. dungarees), universiteetti, vanna (vană sau cadă de baie), vapriikki (v = f iar p = b), veranda, villa, visiitti, visiittikortti, volanki (volănaș), värssy (vers),  ș.a.m.d.

Sivistyssanakirjat sunt pline de ‚românisme’; deschide-le, HyväYstävä, măcar de curiozitate. Vezi bibliografia.

Se poate remarca adaptarea fonetică a unor cuvinte cu combinații dificile de consoane precum berlokki pentru breloc sau potretti pentru portret.

Interesant este falsul prieten tampuurimajuri (tambur major? Nu! Portar (la un restaurant)! unde tampuuri (sued. tampur) înseamnă vestibul, antreu sau la restaurant, garderoba; și în engleză este tambour cu același sens, iar în română se numește chiar tambur: Spațiu amenajat la intrarea într-o clădire, cu o ușă pivotantă, pentru a proteja interiorul de aerul din exterior și a împiedica formarea curenților de aer în timpul deschiderii ușilor. Majuri pentru faptul că portarul este galonat.

.

Despre putină – putina

.

Kyseessä on nesteiden säilytykseen ja kuljetukseen tarkoitettu puinen, putinaksi kutsuttu astia (muinaisyläsaksaksi butin = pytty, keskiajan latinaksi butina = pullo). Muodoltaan se on soikeapohjainen, ylöspäin kapeneva, kuudesta kimmestä koottu, maalamaton ja vitsaksesta tehdyllä sangalla varustettu eräänlainen pieni tynnyri.

.

Pe de altă parte, poate doar întâmplător, termenul se suprapune peste cuvântul compus puu·tiinu, viinitiinu, taikinatiinu, tervatiinu

.

   .     .         viinaputina-a-iso

.

tiinu ● vas de lemn făcut din doage ■ tina; bytta; tråg; (sammio) ; kar; ho

.

tiinu iso kimpiastia (vas făcut din doage), amme, sammio, tynnyripuu (ruots. tina, lat. tina – viiniastia; it. tino – zăcătoare de must; fr. tinette – hârdău; sp. tina – hârdău, tino – cadă de boiangiu) — » Lihoja varten oli talossa yksi isompi tiinu, kaloja varten useita pienempiä. Oli olemassa myös poukkutiinu pyykinpesua varten.» (Antrea) apud Vuorela, Toivo: Kansanperinteen sanakirja, WSOY 1979 [poukut† – pyykki, pesuvaatteet]

http://suomenmuseotonline.fi/sv/selaa?pathId=1.90.1116.1115.3890.3889.3935.

http://www.google.com/search?q=tiinu&hl=ro&gbv=2&tbm=isch&ei=OIEqTqCKC8_wsga45KSBDA&start=0&sa=N

pútină (pútini), s. f. – Bute, poloboc. – Mr., megl. butin, megl. putină. Origine obscură. Pare să trimită la gr. πυτίνη „damigeană” (Philippide, Principii, 147; Candrea, Conv. Lit., XXXIX, 431), dar proveniența nu este clară; după Candrea, prin intermediul unui lat. *putĭna; după Tiktin, prin v. germ. butinna, cf. germ. Butte; după Diculescu, Elementele, 450, direct din gr. Pascu 55 (și Pascu, Beiträge, 35), preferă să pornească de la un lat. *buttina, de la buttis, cf. butnar. Dwer. din sl. (Cihac, II, 301) nu este probabilă, și cu atît mai puțin dintr-un idiom anterior indoeurop. (Lahovary 320). Der. putinei, s. n. (vas de lemn pentru a bate laptele), probabil sing. s-ar refăcut după pl., în locul dim. *putinel (după Diculescu, Elementele, 460, dintr-un gr. πυτινηίον). Din rom. provine sb. putunja, ceh. putina, rut. putyno, putna, putena, pol. putnia, putyra, mag. putina, putton (Miklosich, Wander., 18, 22; Candrea, Elemente, 401).

Putina, oficial vine în română din latină ‚putina’ chiar dacă niciun dicționar latin, din cele câteva pe care le am, nu pomenește de un astfel de cuvânt. Noroc cu pagina http://www.nba.fi/fi/kansatieteelliset_viinaputina care arată etimologia omonimului, omografului și omofonului finlandez ‚putina’ [ultima din imaginile de mai sus] de la care aflăm că abia în latina medievală ar fi existat cuvântul ‚butina’ [bute, butie, butoi din lat. vulg. buttis] pentru un vas pentru păstrarea lichidelor. Se poate. Dar româna, după destrămarea coloniei romane Dacia Felix, nu s-a mai înfruptat din latina medievală; vreau să aspun că au ajuns pe meleagurile mioritice cuvinte savante dar nu și din cele pentru obiectele de uz comun. Deci, cum și pe ce cale a ajuns putina atât în finlandeză cât și în română?

.

Introdus  / lisätty 15.9.2011

Corectat / korjattu 2.8.2015

 

Anunțuri

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: