Blogulblog's Blog

Capcanele limbii finlandeze – suomen kielen ansat

Capcanele limbii finlandeze – suomen kielen ansat

.

loukku

.

Un ghid de conversație bine făcut are marele avantaj că dă fraze uzuale standard care, frecvent uzitate, te învață să te descurci într-un mediu a cărei limbă nu o cunoști. Atât. Folosindu-le mecanic, nu poți avea pretenția că știi limba; știi doar frazele alea. Cine știe limba străină poate, foarte ușor, să-și îmbrace gândurile în cuvinte, adică să jongleze cu vocabularul, cu formele gramaticale, cu expresiile și cu pronunția. Ghidul de conversație nu-ți dă niciuna din aceste posibilități. E bun și util, mai ales pentru faza de început.

Acum, HyväYstävä, că ai studiat suficient finlandeza, că te pregătești pentru examenul de limbă dinaintea naturalizării și cred că ți-ar fi util să te apleci puțin și asupra capcanelor limbii finezilor, capcane pe care le-ai simțit deja pe pielea ta, capcane care te mai pândesc, încă, la fiecare colțișor. Sigur că nu pot fi pomenite toate în paginile BloguluiBlog dar odată pornită lista, ți-o mai poți completa și singur. Eu am să mai adaug câteva pe măsură ce-mi mai vin la îndemână.

Capcanele pot fi de cel puțin două feluri, cele care țin de tine și cele care țin de natura limbii.

Cele care țin de tine pot fi datorită simplului fapt că nu sesizezi, sau nu distingi sunetele lungi (marcate cu litere duble) de cele scurte. Neauzindu-le, nici nu le întrebuințezi și te miri de ce nu te faci înțeles (sau și mai rău, te faci de râs pentru că, deși cuvintele din categoria de mai sus au forme apropiate, au sensuri diferite; cf. tuli – tuuli – tulli).

Nefiind prea sigur de terminațiile corecte (caz, număr, persoană, timp etc.) bâigui doar începutul cuvântului considerând, românește, că se-n-țelege! Ei bine, nu se-nțelege (dacă nu cumva ești pe la Turku!).

Cele care țin de limbă sunt independente de tine, ele există și nativii le întrebuințează corect, singura ta greșeală este că te mulțumești cu puțin și nu te apleci pe studiul detaliat al finlandezei, adică să stăpânești cât mai multe expresii consacrate, cu toate sensurile lor. (Am mai spus că, în Finlanda străinul învață finlandeza toată viața!)

Nu spune nimeni că nu trebuie însușite cuvintele dificile, fie la pronunțat, fie la scris, dar ți-ai putea face, HyväYstävä, un bagaj solid cu cuvintele simple ușor de scris și de pronunțat; ele vor servi la „diagnosticul diferențial” cu cele complicate. Dacă esti sigur de verbul tavata (ta·va·ta) când vrei să întâlnești pe cineva știi bine că trebuie să spui tapaan (verb terminat în –tatavata – cere dublarea vocalei aa iar vp, potrivit modelului E, deci spui tapaan). Cea mai regretabilă confuzie ar fi ca dublul aa să rămână prea scurt și să se audă tapan (din verbul tappaa – a ucide, a omorî). Împreună cu voisinko merge tavata dar nu și tappaa. Cum este o greșeală frecventă a străinilor, finezii stau la cotitură și abia te așteaptă să greșești ca să se amuze copios. Nu râdeți voi cei de pe coasta de vest că și svezii au deliciile lor. Una este să întrebi talar du svenska? – vorbești suedeza? și alta e să se audă tålar du svenska? – suporți suedeza?

.

Lyhyet ja pitkät äänteet – un capitol la care puțini străini nu dau greș.

 Äänteen pituus on suomessa distinktiivinen, sanojen merkityksiä erottava piirre. Pituusasteita on kaksi: pitkä ja lyhyt.

 .

taakka ≠ takka ≠ taakkaa ≠ takkaa ≠ takaa | takan ≠ takaan ≠ taakan ≠ takkaan ≠ taakkaan

etsi ≠ etsii

kylvetän ≠ kylvetään

mato ≠ matto

hirsi ≠ hirssi

väline ≠ välinne

tuma ≠ tuuma ≠ tumma

 

.

Kesto on äänteen fysikaalinen ominaisuus. Pitkänä äänne on sekä mittausten että kuulohavainnon perusteella kestoltaan pitempi kuin vastaava lyhyt äänne eli yksinäisäänne.Pitkää eli kaksoiskonsonanttia kutsutaan geminaataksi (» § 27), lyhyttä yksinäiskonsonantiksi. Vokaaleista käytetään nimityksiä pitkä vokaali (» § 18) ja lyhyt vokaali. Pitkää äännettä merkitään kirjoituksessa kahden saman kirjainmerkin jonolla, esim. ttää.

Pituusdistinktio koskee lähes kaikkia suomen foneemeja. Konsonanteista tosin vjh ja desiintyvät yleiskielessä vain lyhyenä, mutta murteellinen konsonanttien geminoituminen (» § 29) koskee niitäkin, esim. rahhaaajjaa. Lisäksi sekä yleiskielisessä että muussa puhutussa kielessä on sananrajaista konsonanttien pidentymistä, joka koskee periaatteessa kaikkia konsonantteja (» § 3438).

Äänteiden ominaiskestot poikkeavat toisistaan. Ominaiskestoltaan pisimpiä ovat soinnittomat klusiilit ja s, lyhimpiä taas d ja likvidat. Suppeat vokaalit ovat ominaiskestoltaan lyhyempiä kuin väljemmät vokaalit.

Lisäksi äänteiden kestoon voivat vaikuttaa sana-asema ja sanan pituus. Esimerkiksi lounaismurteissa ja savolaismurteissa lyhyen ensitavun jälkeisen tavun lyhyt vokaali pitenee, esim. putòsisökö̀.

.

Cum îl depistează finlandezul pe străin – prin ce se deosebește străinul – ce nu se leagă.

 .

Mai întâi înfățișarea, alura generală, gestica, vestimentația. Mai apoi limba. Vezi Consoană geminată la limita cuvintelor

Rușii nu pot pronunța pe y corect pentru că îl confundă cu sunetul lor ю (iu). În timpul războiului, cei care voiau să treacă în Finlanda și se dădeau drept finlandezi erau puși să spună yksi pe care doar finezii îl pronunțau corect, rușii spunând juksi. Aici trebuie să recunosc, am auzit asta și la mulți români de pe-aici, așa că atenție!

.

Așa cum ai simțit pe pielea ta, jocurile de cuvinte, cuvinte cu dublu înțeles, expresii ambigui te pândesc la tot pasul. Pertti Jarla cu al lui Fingerpori nu face decât să amintească cititorilor de capcanele astea. E bine să le știi, ca să te poți feri de sensul lor nedorit. Mi-aduc aminte de tânărul director neinspirat care, având nevoie de un act din fișier, iese din cabinet și se adresează funcționarelor: ”kuka antaisi …” dar n-apucă să spună ce-ar vrea că una dintre ele zâmbind șăgalnic îi răspunde cu-ntrebarea ”haluatko heti, paikalla? – vrei acum, pe loc?” la care bietul tinerel mai c-a roșit. Vezi la pagina Poreclele lucrurilor cum e cu „datul”, cum o femeie antaa unui bărbat!

În fond și la urma urmei, tot BlogulBlog se axează tocmai pe aceste chichițe, pe capcanele limbii finlandeze.

.

Bear_trap

.

const3

.

Introdus  / lisätty 11.10.2014

.

Anunțuri

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: