Blogulblog's Blog

Alfabetizarea, școala primară, școala în general

Alfabetizarea, școala primară – kansankoulu, școala în general

.

.

Finlandezii au plecat cu un handicap enorm la organizarea sistemului național de învățământ. Veacuri de-a rândul suedezii îi tocau la cap că limba finlandeză nu este aptă pentru cultură, este rudimentară, insuficient dezvoltată pentru a fi folosită în administrație și singura valabilă este suedeza. Creștinarea a schimbat întru câtva lucrurile, la început catolicismul presupunea organizarea școlilor de catehism pe lângă biserici, trecerea la protestantism a mai îmbunătățit sistemul astfel încât trecerea Finlandei sub administrația Rusiei ortodoxe le-a dat mari speranțe de independență. Limba era acum suficient de cultivată pentru a face față cerințelor administrative. Cu toate astea, convenția între fostul și noul stăpân a fost ca, pe lângă finlandeză sa funcționeze și o limbă „de cultură” rusa sau suedeza. Deși nu-i vor ierta niciodată pe suedezi, scrâșnind din dinți, au ales suedeza pe motivul minorității existente în țară. Scrierea cirilică îi cutremura.

Turun katedraalikoulu perustettiin katolisten munkkien toimesta jo 1200-luvulla. Yleensä opetettiin ensin latinaa ja tämän jälkeen musiikkia. Koulussa opiskeltiin myös ajanlaskua ja kalenteria sekä tutustuttiin Raamattuun. Opettajina toimivat papit. Koulupäivät olivat pitkiä – joskus lähes 12-tuntisia – ja kova kuri kuului opetukseen. Määräyksiä rikkonut oppilas pantiin karsseriin, joka oli varta vasten rakennettu eristyskoppi. Opiskelumetodina oli jäljentäminen ja ulkoaopettelu, adică metodele de învățare erau copierea [textelor] și învățatul pe dinafară.

Mikael Agricola, Suomen uskonpuhdistaja, a scris la 1548 primul abecedar în finlandeză „ABC-kiria”, cartea de rugăciuni – „Rucouskiria” și Noul Testament – Uusi testamentti „Se Wsi Testamenti”. Pe la 1640 regele Suediei Gustav II-lea Adolf – Kustaa II Aadolf, abia înscăunat, a început reorganizarea învățământului în regat cu pondere la Upsala și la Turku. Koko valtakunnan kattanut ensimmäinen koululaki säädettiin jo 1620, mutta sotien vuoksi se vahvistettiin vasta 1649 ja tunnetaan Kristiina-kuningattaren koulujärjestyksenä. Ca tipuri de instituții de învățământ erau, în Turku, Pori, Uusikaupunki și în Helsinki, oppikoulu – școala primară, triviaalikoulu – școala elementară și lukio sau kymnaasi adică liceul sau gimnaziul; se mai precizează că [școli] uneori și în mediul rural, acolo unde era un preot întreprinzător – joskus toimekkaan papin ansiosta maaseudullakin

De atunci Finlanda s-a bucurat de faima unei țări fără analfabeți. Așa cum am mai spus, în mediul rural,  școlile au început, ca și aiurea, să funcționeze pe lângă biserici iar dascăl a fost chiar dascălul bisericii, kanntori sau lukkari† care, prin definiție, era și kellonsoittaja, kirkonvartija ja lasten opettaja. Pitäjän lukkari† era învățătorul ținutului sau al parohiei. Ca materii de studiu, până târziu în vremurile noastre, au fost citirea – luenta, lukeminen adică citirea Bibliei – Raamatun lukeminen, cântul – laulu, adică yhteislaulu (cântatul în cor al versetelor) și lucru manual – käsityö. Destul de târziu s-au adăugat scrisul (caligrafia – kaunokirjoitus) și socotitul – laskento† (alkeisaritmetiikka koulujen oppiaineena – aritmetica elementară). Totodată lucru manual s-a diversificat, ponderea fiind acum treburile casnice, diferențiate pentru băieți și pentru fete.

Un explorator italian a trecut pe la 1800 prin Finlanda, a poposit mai îndelung prin Laponia si, potrivit surselor străine și finlandeze, s-a minunat de abilitatea elevilor locului de a citi Biblia. El era Giuseppe Acerbi iar călătoria sa în Laponia s-a desfășurat la cumpăna anilor 1800. Lucrarea lui a fost tradusă și publicată aici în 1802 „Matka halki Suomen”. Dar să vedem cine era acest Acerbi.

Giuseppe Acerbi, născut pe 3 mai 1773 la Castel Goffredo lângă Mantova, o figură marcantă a vremii sale, a fost primul care, împreună cu Bernardo Bellotti, fiul unui bancher din Brescia și cu suedezul Anders Fredrik Skjöldebrand a ajuns „via terra” – „pe pământ” la Capul Nord, călătorind prin Finlanda, mai exact, prin Laponia. Jurist laureat la 21 de ani al Universității din Padova, cunoscător al limbilor străine la modă, în 1825 a fost numit Consul General al Austriei în Egipt la Alexandria, unde a rămas până în 1834. A murit la Castel Goffredo în 1846. Descris ca personaj poliedric, a fost un om de cultură, scriitor, călător, explorator, colecționar, muzician și compozitor. El a făcut cunoscută Finlanda contemporanilor lui și Europei. Semnalul postului de radio finlandez YLE era, cândva, dintr-o melodie de Acerbi. Premiul „Giuseppe Acerbi” acordat la Castel Goffredo a revenit în anul 2005 literaturii române (sic!).

Acerbin keino – calea Acerbi (în dialect keino = tie, väylä) on saanut nimensä italialaiselta luonnontutkijalta, kirjailijalta ja säveltäjältä Giuseppe Acerbilta, joka saapui Muonioon kesäkuussa 1799. Matkallaan, jonka pohjoisena tavoitteena oli Nordkap, Acerbi oleskeli Muoniossa parisen viikkoa. Hänen isäntänään oli Muonion ensimmäinen kirkkoherra, Mathias Kollström (Kollströmin suku vaikuttaa edelleen Muoniossa).

Giuseppe Acerbi ei ollut ihan mitätön mies, hänen ansioluettelostaan mainittakoon seuraavaa: Hän oli kuuluisan kirjallisen lehden Biblioteca Italianan päätoimittaja, Itävallan konsuli Aleksandriassa, Egyptissä, käytti säveltäjänä klarinettikvintetissään suomalaista kansansävelmää teemana, harrasti viininviljelystä (hänen maatilallaan kasvoi 1522 eri viiniköynnöslajia, joista hän julkaisi luettelon). Egyptissä hän seurasi hieroglyfien salaisuuden ratkaisijoita, ranskalaista Champollionia ja italialaista Rosellinia heidän tutkimusmatkoillaan. Acerbin pääteos oli „Travels trough Sweden, Finland and Lapland”, josta Suomea ja Lappia koskevat osat on julkaistu myös suomenkielisinä.

Ce-are Acerbi de-a face cu talentul copiilor laponi de a citi? Ei bine, cum spuneam la început, exploratorul a fost uluit de ușurința ca care copii citeau Biblia, pe arunci scrisă cu un soi de gotice scandinave numite fraktura, caractere pe care Acerbi nu le cunoștea. El a cerut copilului care citea să vadă cartea, a luat-o, a întors-o pe toate părțile și i-a dat-o înapoi copilului care și-a continuat, netulburat, „cititul”. Așa s-a convins exploratorul de memoria excepțională a copiilor laponi pentru că, hâtru, dându-i cartea înapoi, i-a dat-o întoarsă invers. Evident, pățania a rămas nepublicată în finlandeză dar ea apare în textele italiene.

În zilele noastre, în sistemul de învățământ, dislexia – lukihäiriö este problema principală care abia în anii noștri a fost studiată și s-a încercat, fără prea mare succes, corectarea ei. Asta nu are nicio legătură cu inteligența, se pare că se moștenește genetic. Se consideră că un procent de 10 % din populație suferă de dislexie. Vezi mai jos mai pe larg!

În clasificarea dizabilităților din 1986 era menționată dislexia ca ușoară dizabilitate notată cu 0–5, mai nou se pare că este precizată 3–5. Dislexicii nu-și pot scrie nici măcar numele, semnează cu o mâzgălitură; fără ajutor, ei nu pot completa un formular, nu pot citi și, prin urmare, nici nu pot înțelege indicatoarele. Din fericire și ca o compensare, funcționează extrem de bine memoria vizuală. Printre dislexicii celebrii se numără Alvar Aalto, prințesa moștenitoare Victoria, regizorul și artistul Charles Chaplin, nobelistul în fizică Albert Einstein. Un caz cunoscut de dislexic este finlandezul care, acum vreo 25 de ani, și-a dat teza de doctorat învățând-o pe dinafară; și tezele de doctorat ale finezilor sunt stufoase. Știa el Acerbi ceva.

Dar să nu dăm cu parul, HyväYstävä, fiecare popor își are problemele lui, probleme pentru care se cere multă înțelegere dar nu și compătimire. Se ei sovi ehdottomasti suomalaiselle!

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

Abckiria – Michael Agricola

Christiano Salutem

Oppe nyt wanha ia noori
joilla ombi Sydhen toori.
Jumalan keskyt ia mielen
iotca taidhat Somen kielen.
Laki se Sielun hirmutta
mutt Cristus sen tas lohdutta.
Lue sijs hyue Lapsi teste
Alcu oppi ilman este.
Nijte muista Elemes aina
nin Jesus sinun Armons laina.

(kansilehden teksti – textul coperții)

Suomen kielen tulevaisuus.

http://scripta.kotus.fi/www/verkkojulkaisut/julk7/suomen_kielen_tulevaisuus_kotus_verkkojulkaisuja_7.pdf

Yksilön kielelliset oikeudet Suomessa.

http://www.kotikielenseura.fi/virittaja/hakemistot/jutut/2002_385.pdf

Koulun museo

http://www.hel2.fi/kaumuseo/koulumuseo/yla_aste.html

http://www.hel2.fi/kaumuseo/koulumuseo/koulu_museossa_frame.html

Mikä sinusta tulee isona? – Ce te faci când te faci mare?

.

Finlanda a probat de-a lungul anilor diverse sisteme de învățământ care nu au dat întotdeauna roadele scontate și care au fost modificate și adaptate continuu. Asta se face frecvent și în alte țări. Acum s-a ajuns la un sistem convenabil care este apreciat și lăudat și în străinătate; mulți vin să se adape de la înțelepciunea finlandeză în materie de învățământ. Pleacă puțin dezamăgiți de costurile ridicate ale sistemului. Eu rămân însă la ideea că fiecare popor trebuie să-și creeze propriul sistem adaptat particularităților naționale. Nu tot ce este de import este garantat utilizabil. Finezii și l-au creat și e bun pentru ei, pentru nevoile lor. Plecat din Finlanda, absolventul finlandez se poate izbi aiurea de porți închise.

La începutul paginii, unde vorbeam despre începuturile școlarizării in Finlanda, arătam că metaoda intuitivă cel mai des folosită era acea a copierii textelor și a memorizării lor; memorizarea are și în zilele noastre un rol primordial în însușirea materiei la finlandezi.

Să comparăm puțin cu sistemul de învățământ din România de la jumătatea secolului trecut. Scopul școlii, școlarizării, era formarea unui individ cu o cultură și un grad de civilizație corespunzător mediei europene. În primii patru ani de școală te învățau obligatoriu elementele de bază, alfabetul, cititul și scrisul, aritmetica elementară cu tabla înmulțirii, ș.a.m.d. Te învățau doar. Învățământul era unidirecțional, nu se punea problema părerii tale. În următorii ani, odată cu materiile mai complicate, se cerea o participare mai activă și un oarecare dialog cu pedagogul se înfiripa. Erai sfătuit ce cărți să citești. Atunci te învățau să înveți. Abia în liceu dialogul era la locul lui, puteai să expui și alte cunoștințe dobândite de aiurea și erai bine cotat, nu trebuia să știi doar buchea cărții. Te învățau să gândești sistematic. (De învățat să gândești, învățai încă de mic, educația primită în familie își avea locul ei, cei ‚șapte ani de-acasă’.) Facultatea era locul unde se putea discuta cu profesorul chiar în contradictoriu (dacă-ți dădea mâna!), era locul unde cunoștințele se filtrau, se sintetizau, se împachetau, se creau conexiuni (linkuri) între ele și se depozitau zip-ate pe hard-discul creierului. Din cele învățate îți concepeai propriile idei, punctul propriu de vedere asupra problemelor lumii, îți completai cultura și acceptai că ai, încă, de învățat atât timp cât trăiești. Așa se desăvârșea Civilizația. Vorba unuia mai isteț decât mine care a spus cândva că „civilizația, respectiv cultura începe abia atunci când ai uitat tot ce-ai învățat!”, adică atunci când ți-a intrat în sânge.

Îi spui finezului, care se vrea civilizat și râde de cel care râgâie, că și el se scarpină în nas sau în altă parte și-ți răspunde: ei voi muistaa ihan kaikkea – nu poți să le ții minte chiar pe toate! El neavând noțiunile sintetizate pe hard-disc, le ține în sertărașe separate în memoria RAM de unde nu le poate scoate decât cu bucata, de legat noțiunile între ele nici nu poate fi vorba. (Problemele lor notorii cu abstractizarea!) Când stingi calculatorul memoria RAM se golește automat; de aici frecvența demenței la finezi. În caz de accident, de pe hard-disc tot mai poți salva ceva date dacă nu chiar pe toate.

Dar, trebuie să recunoaștem, că sistemul de învățământ relatat mai sus era din alte timpuri, cu alți oameni și cu totul alte cerințe pentru viitor. Mie, cel puțin, mi-a prins bine. Şi în Finlanda generația mea a fost educată altfel. Aici și acum, viitorii cetățeni sunt formați pentru alte cerințe, au alte nevoi decât generația noastră. Poate că tocmai de aici izvorăște și conflictul generațiilor, în Finlanda ca și aiurea. Dar să mai vedem un exemplu.

Nu știu care este situația actuală în școlile românești, motiv pentru care nu mă avânt în comparații. Dar vorbind despre primii mei ani de școală mi-aduc aminte că pe la începutul anilor ’80 am fost într-o vizită la niște prieteni la Oslo. Gazda, învățătoare la clasele primare m-a invitat să-i vizitez clasa; vizita era pregătită din timp, copii făcuseră desene și pregătiseră un eseu cu date despre România, ba chiar și un cântecel românesc. Ca să nu mă duc cu mâna goală le-am dus un mic glob pământesc românesc care a fost bine primit. Cu o brumă de norvegiană le-am răspuns la întrebări. Până aici totul bine și la locul lor când, înainte de plecare și după urările de rămas bun, învățătoarea le-a zis, și-acum să continuăm: despre ce vreți să vorbim azi? Am rămas înmărmurit în ușă și mă uitam să văd continuarea, despre flori, zice unul, altul spune despre vacanță și al treilea vrea să povestească despre un film văzut la televizor. Discutând cu învățătoarea, ulterior, am aflat că este o metodă modernă de predare, agreată de părinți, care dezvoltă copilului spiritul de independență. O fi la norvegieni mi-am zis. Ajuns acasă în Finlanda aflu că exact la fel se procedează în toate Ţările Nordice! Deh, cu un calculator de buzunar nici nu mai ai nevoie de tabla înmulțirii.

Pentru a diseca problema memorizării este necesar un preambul. Instalat pe meleaguri fineze mă bucuram că diploma mi-a fost recunoscută dintr-un foc și am început să lucrez imediat ce au expirat cele trei luni de ‚viză de turist’ (așa era pe vreme aceea, cu viza turist nu aveai voie să lucrezi, dar în cele trei luni am fost stagiar stipendiat), m-am bucurat că, spre deosebire de unele țări americane care-ți cer să dai din nou toate examenele începând de la liceu, aici nu se ți cerea mai nimic. Tocmai aici e buba, eu voiam să știu cum se spune doi și cu doi fac patru, dreptunghi și accelerație, azot și Steaua Polară, hidrocentrală și mitocondrie. Așa că ușurel, fără să mă grăbească nimeni, am luat cărți de școală și am trecut singur prin ele luându-mi notițe (parte din ele ajung acum pe BlogulBlog!) Așa am trecut prin materiile școlare ale liceului lor. Norocul meu cel mare a fost că manualele lor sunt subțirele, cu multe poze, textul este doar pe ⅔ din pagină, ⅓ rămâne pentru notări, în cărțile mai vechi exemplele abundă, (deh, metodă intuitivă!) ceva de genul dacă două trenuri pleacă în același timp din…, avem doi saci cu secară, dacă din primul …., dacă o pâine costă 25 de penni (pe atunci markka finlandeză era într-adevăr valoroasă) cât costă un sfert de pâine?

Vecinul, despre care am mai pomenit, a fost tehnician dar a considerat că tehnica nu e pentru el și-ar trebui să se facă doctor. Zis și făcut. Pentru admiterea la medicină se cerea, printre altele și biologia, materie care nu-i putea intra în cap pentru nimic în lume. Așa că a decis să învețe cartea pe din afară și-mi mărturisea cu mândrie că a citit-o de 60 de ori! Cineva îl asculta și la prima greșeală o lua de la început.

Pentru o clipă am uitat unde sunt și m-am dus cu gândul la manualul stufos de biologie după care am învățat în liceu și mi-am zis: nu se poate, de 60 de ori e enorm. Apoi, m-am trezit la realitate, am dat o fugă-n pod de unde am luat manualul lor de biologie, prin care trecusem cu niște zeci de ani în urmă și mi-am zis: ei, da, se poate. Tot manualul este o broșurică de câteva zeci de pagini din care două treimi sunt desene și fotografii. În mare, în carte scrie ce este biologia și ce vrea ea, dar nu mai mult. Tot la fel sunt și manualele de bază pentru fizică și pentru chimie. Tot textul manualului de biologie adunat depășea cu puțin Scrisoarea a III-a! Cât despre vecin, la el nu aș apela nici măcar pentru o aspirină.

.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Să discutăm despre imagine care, așa cum se spune, înlocuiește 1000 de cuvinte. Deși imaginea este finlandeză, a apărut într-o revistă foarte populară în august 2009 ca ilustrație la un forum al tinerilor finlandezi pe tema școlii, situația este similară în multe părți ale Europei dacă nu chiar și în afara ei.

Învățătoarea, care la vârsta ei nu-și mai permite să-și schimbe meseria, încercă să predea ceva despre alfabet. Doar premiantele clasei din prima bancă au cărțile deschise la aceiași pagină cu profa. Vecina celei care vorbește la mobil este la altă pagină pentru că e ocupată cu bilețele de dragoste pentru ochelarist iar din cele două care șușotesc, una are carte deschisă chiar la altă materie. De bilețelele de dragoste și de avioane nu mă leg pentru că le-am practicat și eu. Fotbal încă n-am jucat în clasă, aici văd că se poate. Cel care doarme amintește de o problemă mai delicată a elevilor, noaptea stau până târziu la televizor sau la calculator, joacă jocuri electronice, trimit mesaje la emisiunile de noapte, părinții nu-i obligă să meargă la culcare, dimineața sunt obosiți frânți și adorm la școală. În Finlanda, școlarii își păstrează cărțile la școală, despre temele pentru acasă ceva mai jos. Totul se învață la ore. După ore, până vin părinții de la servici, elevii mai pot sta la un fel de cluburi cu diverse activități.

Acasă se pot face așa numitele teme pentru acasă sau chiar ca în românește lecțiile. La cursul primar sunt texte de citit și de învățat. Ele se controlează fie anunțat fie prin extemporale – pistokoe a căror notare nu influențează notele.

Kotitehtävä eli läksy tai tavallisemmin läksyt ovat kouluissa oppilaille annettavia vapaa-aikana suoritettavia oppimistehtäviä. Läksyssä on usein luettava opettelemalla tekstiä ja mahdollisesti siihen liittyviä tehtäviä. Läksyjen tekoa voidaan kontrolloida joko ennalta ilmoittaen tai ilmoittamatta pistokokeilla eli pistokkailla, jotka ovat pienimuotoisia kokeita. Niiden vaikutus arvosanoihin on yleensä vähäinen.

Toisen asteen kouluissa kotitehtäviä sanotaan etätehtäviksi. Etätehtävien palautusta kontrolloidaan tavallisesti kotitehtäviä tarkemmin ja ne pisteytetään. Etätehtävillä on yleensä vaikutusta arvosanoihin ja niiden osittainen tekeminen voi olla edellytys kurssin kokeisiin osallistumiseen. Etätehtävillä voidaan korvata myös lähiopetustunteja. – Elevii de la fără frecvență au de făcut lecții tematice care se notează și pot înlocui orele de învățământ cu prezență.

Usein peruskouluissa oppilas, joka ei ole tehnyt kotitehtäviään, määrätään suorittamaan läksyt joko välitunnilla tai koulun jälkeen opettajan valvonnan alla. Tätä kutsutaan läksyparkiksi. – Cine nu și-a făcut lecțiile acasă trebuie să și le facă în pauze sau după ore sub supravegherea învățătorului.

.

Ainoastaan äidinkieli on pakollinen kaikille

Ylioppilastutkinto uudis­tui vuonna 2005 niin, että ainoa kaikille yhteinen pa­kollinen koe on äidinkielen ja kirjallisuuden koe.

Lisäksi tutkintoon kuu­luu kolme valinnaista pa­kollista koetta, jotka koke­las valitsee neljästä vaihto­ehdosta.

vaihtoehdot ovat toinen kotimainen kieli, vieras kie­li, matematiikka ja reaali.

Reaalikoe jaettiin vuonna 2006 erillisiksi ainekoh­taisiksi kokeiksi, eli yhdes­sä kokeessa vastataan ai­noastaan esimerkiksi fy­siikan tai biologian kysy­myksiin.

Pakollisten kokeiden li­säksi voi suorittaa vapaa­ehtoisia kokeita. Nain tut­kintoon voi saada esimer­kiksi useiden kielten tai useiden reaaliaineiden ko­keita.

.

Înainte de a trece la partea teoretică să vedem cum se consideră statistic școlarizarea în Finlanda:

Koulutusaste – gradul de școlarizare

Koulutustiedot perustuvat Tilastokeskuksen tutkintorekisteriin. – Date din registrele Centrului de Statistică.

Väestönmuutostilastossa käytetään kuutta koulutusasteluokkaa: perusastetta, keskiastetta, alinta korkea-astetta, alempaa ja ylempää korkeakouluastetta ja tutkijakoulutusastetta. Koulutusasteen mittaaminen perustuu koulutusaikaan. – 6 grade de educație / școlarizare: școlarizarea de bază, medie, faza inferioară a scolarizării superioare, gradul inferior și superior al educației superioare și formarea cercetătorilor. (formulările amintesc de teoria chibritului!)

[Uppgifter om utbildning grundar sig på Statistikcentralens examensregister. I statistiken över befolkningsförändringar används sex utbildningsnivåer: grundnivå, mellannivå, lägsta högre nivå, lägre högskolenivå, högre högskolenivå och forskarutbildningsnivå.]

[Six categories are used for the level of education in vital statistics: basic level, upper secondary level, lowest level tertiary, lower-degree level tertiary, higher-degree level tertiary and doctorate or equivalent level. Educational level is measured by the duration of education.]

tutkijakoulutus ● cursuri de formare a cercetătorilor unde intră pregătirea doctoratului ■ forskarutbildning

1.      Perusasteen tutkinnon suorittaneilla on koulutusta korkeintaan 9 vuotta. Näitä koulutuksia ovat esim. kansa-, keski- ja peruskoulun tutkinnot. – Educația de bază: primii 9 ani, școala primară.

2.      Keskiasteen tutkinnon suorittaneilla on koulutusta 11-12 vuotta. Näitä koulutuksia ovat esim. ylioppilastutkinnot, 1-3 -vuotiset ammatilliset tutkinnot ja ammatilliset perustutkinnot. – Educație medie: durează 11-12 ani, școala medie, liceu, bacalaureat sau 1-3 ani de școală profesională.

3.      Alimman korkea-asteen koulutus kestää 2-3 vuotta keskiasteen jälkeen. Näitä koulutuksia ovat esim. teknikon, merkonomin ja sairaanhoitajan tutkinnot, jotka eivät ole ammattikorkeakoulututkintoja. – Educație sub-superioară: tehnician, economist, soră medicală, asistentă de farmacie

4.      Alemman korkeakoulututkinnon suorittaminen vaatii 3-4 vuotta päätoimista opiskelua keskiasteen jälkeen. Alempaan korkeakouluasteeseen luetaan esim. ammattikorkeakoulututkinnot ja alemmat korkeakoulututkinnot. – Educație pre-superioară: scoală tehnică sau cursurile de bază, începătoare ale facultății.

5.      Ylemmän korkeakouluasteen tutkinnon suorittaminen vaatii pääsääntöisesti 5-6 vuotta päätoimista opiskelua keskiasteen jälkeen. Ylempään korkeakouluasteeseen luetaan esim. maisteritutkinnot ja lääkäreiden erikoistumistutkinnot. – Educație superioară: facultate, masterat și specializare.

6.      Tutkijakoulutusasteen tutkinnon suorittaminen edellyttää itsenäisen ja julkaisukelpoisen tutkimustyön tai väitöskirjan tekemistä. Tutkinnot ovat tieteellisiä lisensiaatin ja tohtorin tutkintoja. – Doctorat.

Dar să trecem la la partea teoretică a învățământului. Linkurile de mai jos spun în esență că învățământul este public, până la un anumit nivel, este obligatoriu și la toate nivelele este gratuit. La nivelele inferioare sunt asigurate gratuit manualele școlare și o masă caldă pe zi cu salatele și cover-ul corespunzător. Pentru elevii cursului inferior  transportul cu taxiul școlar este asigurat de localitatea de reședință. Legea mai spune: laki edellyttää, että pitäisi yksilöllisesti ottaa huomioon lapset adică fiecare elev să fie evaluat și, potrivit aptitudinilor, sprijinit individual.

Perusopetuslaki 21.8.1998/628

sau în engleză

Basic Education Act 628/1998

La cursul inferior, în clasă pot fi simultan mai multe persoane, în afara învățătorului. Să vedem care sunt ele și ce rol au.

Lista personalului unei școli finlandeze este foarte stufoasă.

Şcoala este condusă de un director – rehtori (prescurtare de la sveticismul tirehtööri) și de ajutorul lui – apulaisrehtori.

.

opettaja ● învățător; profesor ■ lärare koulusihteeri ● secretar, secretară de școală ■ skolsekreterare
lehtori ● lector ■ lektor toimistosihteeri ● secretar de birou ■ byråsekreterare
luokanopettaja ● învățător ■ klasslärare terveydenhoitaja ● asistentă medicală ■ hälsovårdare
aineenopettaja ● porfesor de materie ■ ämneslärare koulukuraattori, kuraattori ● asistent social ■ skolkurator
tuntiopettaja ● prof. plătit cu ora ■ timlärare koulupsykologi ● psiholog școlar ■ skolpsykolog
esiopetuksen opettaja ● a) ■ förskoleundervisning lärare kiinteistönhoito, laitoshuoltajat ● administrator ■ fastighetsskötare
erityisopettaja ● învățător special b) ■ speciallärare talonmies ● portar, îngrijitor ■ gårdskarl
koulunkäyntiavustaja ● c) ■ skolgångsbiträde keittiöhenkilökunta ● personal bucătărie ■ kökspersonal
päätoiminen tuntiopettaja ● d) ■ ravitsemistyöntekijä ● dietetician ■ näringsplanerare
matemaattisten aineiden lehtori ●  ■ lektor i matematik ruokapalveluesimiehet ● șefii alimentației ■ matservice chefer
esiluokanopettaja ● învățător clasa 0 ■ suurtalouskokit ● bucătari catering ■ catering kockar
kouluavustaja, ip.kerhonohjaaja ● pedagog e) ■ skolbiträde ruuanjaon vastaava/siistijä ● îngrijitoare, ospătară ■ upppasserska
luokanvalvoja ● profesor diriginte ■ klassföreståndare ruokapalvelutyöntekijät ● lucråtori catering ■ matservicearbetare

.

  • a) educator în învățământul preșcolar
  • b) vezi mai sus ce elev are nevoie de sprijin special
  • c) la suedezi elevassistent, asistentul personal al elevului cu nevoi speciale
  • d) spre deosebire de profesorul plătit cu ora, suplinitor, neangajat permanent, profesorul titular care nu e plătit forfetar, ci doar după numărul de ore prestate (asta pentru disciplinele mai puțin frecvente)
  • e) pedagog, organizatorul clubului de după-amiază, „după școală”

.

resurssiopettaja voi olla erityusopettaja tai ihan tavallinen opettaja, joka työskentelee esim. luokanopettajan kanssa yhtäaikaa samassa luokassa tai ottaa osan luokasta eri tilaan ja opettaa näitä tms. eli toisen opettajan turvin voidaan eriyttää ja antaa aikaa ja opetusta enemmän sitä tarvitseville. Resurssiopella ei siis ole omaa luokkaa.

.

Tukiopetus ja osa-aikainen erityisopetus

.

Tukiopetus, apuopetus – învățământul de sprijin, de ‚prindere din urmă’

Oppilaalla, joka on tilapäisesti jäänyt jälkeen opinnoissaan tai muutoin tarvitsee oppimisessaan lyhytaikaista tukea, on oikeus saada tukiopetusta. – Elevul care momentan a rămas în urmă cu învățatul sau din alte motive are nevoie de sprijin temporar este îndreptățit la învățământ de sprijin [adică i se alocă un pedagog care, la ore sau în afara orelor, îl sprijină să-i ajungă din urmă pe ceilalți]

.

Osa-aikainen erityisopetus – învățământ special temporar

Oppilaalla, jolla on vaikeuksia oppimisessaan tai koulunkäynnissään, on oikeus saada osa-aikaista erityisopetusta muun opetuksen ohessa. – Elevul care momentan are probleme cu însușirea materiei sau cu frecventarea școlii este îndreptățit la învățământ special temporar.  [adică i se alocă un pedagog care, la ore îl învață individual iar în afara orelor se ocupă, împreună cu sociologul școlii, de problemele care-l împiedică să frecventeze regulat cursurile]

.

Tehostettu tuki – sprijinul intensiv

Oppilaalle, joka tarvitsee oppimisessaan tai koulunkäynnissään säännöllistä tukea tai samanaikaisesti useita tukimuotoja, on annettava tehostettua tukea hänelle tehdyn oppimissuunnitelman mukaisesti. Oppimissuunnitelma on laadittava, jollei siihen ole ilmeistä estettä, yhteistyössä oppilaan ja huoltajan sekä tarvittaessa oppilaan muun laillisen edustajan kanssa. Tehostettu tuki sisältää oppilaalle annettavia, erityisesti 16, 31 ja 31 a §:ssä tarkoitettuja tukimuotoja sekä tarvittavia pedagogisia järjestelyjä. Tehostetun tuen ja oppimissuunnitelman keskeisestä sisällöstä määrätään opetussuunnitelman perusteissa.

Tehostetun tuen aloittaminen ja järjestäminen käsitellään pedagogiseen arvioon perustuen moniammatillisesti 31 a §:n 1 ja 2 momentissa tarkoitetussa oppilashuoltotyössä. Oppilaalle järjestettävä tuki kirjataan oppimissuunnitelmaan. Tehostettu tuki järjestetään laadultaan ja määrältään oppilaan kehitystason ja yksilöllisten tarpeiden edellyttämällä tavalla.Rezumat: Dacă se constată că elevul are nevoie de un sprijin multilateral se alcătuiește un plaln individual de învățământ (vezi mai jos) potrivit căruia i se acordă elevului un sprijin intensiv potrivit nevoilor și gradului de instruire necesar.

.

Erityinen tuki – sprijinul special  → fost Erityisopetus – învățământ special

Erityinen tuki muodostuu erityisopetuksesta ja muusta tämän lain mukaan annettavasta tuesta. Erityisopetus järjestetään oppilaan etu ja opetuksen järjestämisedellytykset huomioon ottaen muun opetuksen yhteydessä tai osittain tai kokonaan erityisluokalla tai muussa soveltuvassa paikassa. Tässä momentissa tarkoitetun oppilaan opetuksessa voidaan poiketa 11 §:stä sen mukaan kuin 14 §:n nojalla säädetään tai määrätään.

Erityisen tuen antamiseksi opetuksen järjestäjän tulee tehdä kirjallinen päätös, jota tarkistetaan ainakin toisen vuosiluokan jälkeen sekä ennen seitsemännelle vuosiluokalle siirtymistä. Erityisen tuen antamista koskevassa päätöksessä on määrättävä oppilaan pääsääntöinen opetusryhmä, mahdolliset tulkitsemis- ja avustajapalvelut sekä muut 31 §:ssä tarkoitetut palvelut sekä tarvittaessa 1 momentissa tarkoitettu oppilaan opetuksen poikkeava järjestäminen.

Ennen erityistä tukea koskevan päätöksen tekemistä opetuksen järjestäjän on kuultava oppilasta ja tämän huoltajaa tai laillista edustajaa siten kuin hallintolain (434/2003) 34 §:ssä säädetään sekä hankittava oppilaan opetuksesta vastaavilta selvitys oppilaan oppimisen etenemisestä ja moniammatillisena oppilashuollon yhteistyönä tehty selvitys oppilaan saamasta tehostetusta tuesta ja oppilaan kokonaistilanteesta sekä tehtävä näiden perusteella arvio erityisen tuen tarpeesta (pedagoginen selvitys). Pedagogista selvitystä on tarvittaessa täydennettävä psykologisella tai lääketieteellisellä asiantuntijalausunnolla tai vastaavalla sosiaalisella selvityksellä.

Erityisen tuen päätös voidaan tehdä ennen esi- tai perusopetuksen alkamista taikka esi- tai perusopetuksen aikana ilman sitä edeltävää pedagogista selvitystä ja oppimisen tehostetun tuen antamista, jos psykologisen tai lääketieteellisen arvion perusteella ilmenee, että oppilaan opetusta ei vamman, sairauden, kehityksessä viivästymisen tai tunne-elämän häiriön taikka muun vastaavan erityisen syyn vuoksi voida antaa muuten. Edellä tarkoitetussa tilanteessa erityisen tuen päätöstä tarkistetaan siten kuin 2 momentissa säädetään.

Jos muu opetuksen järjestäjä kuin kunta ei järjestä 1 momentissa tarkoitettua tukea, päätöksen oppilaalle järjestettävästä erityisestä tuesta tekee opetuksen järjestäjän esityksestä oppilaan asuinkunta.

Niiden opetusryhmien muodostamisesta, joissa on yksi tai useampia erityisen tuen päätöksen saaneita oppilaita tai pidennetyn oppivelvollisuuden piiriin kuuluvia oppilaita, säädetään valtioneuvoston asetuksella.

L:lla 642/2010 muutettu 17 § tulee voimaan 1.1.2011. Aiempi sanamuoto kuuluu:

Erityisopetus – învățământ special devenit acum → Erityinen tuki – sprijinul special

Oppilaalla, jolla on lieviä oppimis- tai sopeutumisvaikeuksia, on oikeus saada erityisopetusta muun opetuksen ohessa.

Jos oppilaalle ei vammaisuuden, sairauden, kehityksessä viivästymisen tai tunne-elämän häiriön taikka muun niihin verrattavan syyn vuoksi voida antaa opetusta muuten, tulee oppilas ottaa tai siirtää erityisopetukseen. Erityisopetus järjestetään mahdollisuuksien mukaan muun opetuksen yhteydessä taikka muutoin erityisluokalla tai muussa soveltuvassa paikassa. Tässä momentissa tarkoitetun oppilaan opetuksessa voidaan poiketa 11 §:stä sen mukaan kuin 14 §:n nojalla säädetään tai määrätään. Oppilaalle tulee laatia henkilökohtainen opetuksen järjestämistä koskeva suunnitelma.

Ennen päätöstä, jolla oppilas otetaan tai siirretään 2 momentissa tarkoitettuun erityisopetukseen, tulee neuvotella oppilaan huoltajan kanssa sekä, jos mahdollista, hankkia oppilaasta ja hänen oppimisedellytyksistään psykologinen tai lääketieteellinen tutkimus taikka sosiaalinen selvitys. (13.6.2003/477)

Jos muu opetuksen järjestäjä kuin kunta ei järjestä 2 momentissa tarkoitettua opetusta, oppilaan siirtämisestä erityisopetukseen päättää opetuksen järjestäjän esityksestä oppilaan asuinkunta.

Sen lisäksi, mitä hallintomenettelylaissa (598/1982) säädetään, menettelystä otettaessa tai siirrettäessä oppilas 2 momentissa tarkoitettuun opetukseen säädetään asetuksella. Asetuksella säädetään myös opetusryhmien muodostamisesta 2 momentissa tarkoitetussa opetuksessa. (30.12.1998/1188)

HallintomenettelyL 598/1982 on kumottu HallintoL:lla 434/2003. Ks. menettelystä HallintoL 434/2003 9 luku. Ks. erityisopetuksen opetusryhmistä PerusopetusA 852/1998 2 § 2 mom.

Rezumnat: Practic, elevului care are o dezvoltare intelectuală deficitară, prezintă tare majore și nu se poate integra în sistemul general de învățământ i se pune profesor special care este permanent cu el în clasă și îl meditează în afara orelor de curs. El are un plan propriu de învățământ structurat pentru posibilitățile lui.

.

Henkilökohtainen opetuksen järjestämistä koskeva suunnitelma – planul organizării învățământului individual

Erityistä tukea koskevan päätöksen toimeenpanemiseksi oppilaalle on laadittava henkilökohtainen opetuksen järjestämistä koskeva suunnitelma. Suunnitelma on laadittava, jollei siihen ole ilmeistä estettä, yhteistyössä oppilaan ja huoltajan tai tarvittaessa oppilaan muun laillisen edustajan kanssa. Suunnitelmasta on käytävä ilmi oppilaan erityistä tukea koskevan päätöksen mukaisen opetuksen ja muun tuen antaminen. Suunnitelma tarkistetaan tarvittaessa, kuitenkin vähintään kerran lukuvuodessa, oppilaan tarpeiden mukaiseksi. Suunnitelman keskeisestä sisällöstä määrätään opetussuunnitelman perusteissa.

.

Henkilötietojen salassapito ja käsittely

Opetuksen järjestämisestä vastaavien toimielinten jäsenet, 37 §:ssä tarkoitetut henkilöt, kouluterveydenhuollon edustajat, koulukuraattorit, koulupsykologit ja opetusharjoittelua suorittavat eivät saa sivullisille ilmaista, mitä he ovat tämän lain mukaisia tehtäviä hoitaessaan saaneet tietää oppilaiden tai tässä laissa tarkoitetun henkilöstön taikka heidän perheenjäsentensä henkilökohtaisista oloista ja taloudellisesta asemasta.Rezumat: Planul individual de învățământ este alcătuit în colaborare cu elevul, părinții sau tutorele legal împreună cu reprezentanții școlii, asistentul social îndrumător, psihologul școlii, asistenta medicală. Ei trebuie să păstreze secretul profesional privind datele personale ale elevului și ale aparținătorilor.

.

Tasokurssi – curs de echilibrare

Un sistem de echilibrare, nivelare a cunoștințelor înainte de trecerea la faza ulterioară de învățământ. Termenul este trecut sub tăcere din nu știu ce motiv mistic.

.

Oppivelvollisuus – obligativitatea învățământului

Suomessa vakinaisesti asuvat lapset ovat oppivelvollisia. Oppivelvollisuus alkaa sinä vuonna, jona lapsi täyttää seitsemän vuotta. Oppivelvollisuus päättyy, kun perusopetuksen oppimäärä on suoritettu tai kun oppivelvollisuuden alkamisesta on kulunut 10 vuotta.

Jos perusopetukselle säädettyjä tavoitteita ei lapsen vammaisuuden tai sairauden vuoksi ilmeisesti ole mahdollista saavuttaa yhdeksässä vuodessa, alkaa oppivelvollisuus vuotta 1 momentissa säädettyä aikaisemmin ja kestää 11 vuotta. – Copii care au domiciliul stabil în Finlanda sunt obligați să urmeze școala. Obligativitatea învățământului începe după ce a împlinit șapte ani. Obligativitatea învățământului încetează când elevul a parcurs toate treptele de învățământ obligatoriu sau când au trecut 10 ani de la începutul școlarizării. Pentru copii bolnavi sau invalizi poate dura 11 ani.

.

Ca o noutate

tuntijakotyöryhmä on jaotellut oppiaineet kuudeksi ryhmäksi, joita ovat kielet, matematiikka, yhteiskunnalliset aineet, luonnontieteet, taideaineet sekä terveys ja toimintakyky.

Oppilaat voivat valita oppiaineryhmien sisällä, mihin aineisiin he haluavat syventyä kiinnostuksensa mukaan. Kaikki opiskelevat kuitenkin saman pakollisen oppimäärän, joka antaa valmiudet jatko-opintoihin. – Un grup de specialiști a propus gruparea materiilor școlare în șase grupe: limbile, matematica, științele sociale, științele naturale, materiile de artă precum și sănătatea și abilitatea. Acestea sunt la alegerea elevilor care vor să le aprofundeze  dar în totalitate materiile vor fi echilibrate pentru a da dreptul la continuarea studiilor.

.

Ammatillinen ohjaus – Consilierea și orientarea profesională.

În ultimul al cursului inferior are loc o monitorizare a elevilor și au loc discuții colective și individuale asupra orietării continuătii studiilor și la ce nivel. În Finlanda există o varietate mare de școli și siteme de învățământ. După absolvirea a 8/9 clase se poate trece la liceu, la școli profesionale sau tehnice, ultimele fiind echivalate liceului.

Prin henkilökohtainen opintosuunnitelma (HOPS) – programarea individuală a studiilor se încercă să se evite fenomenul cunoscut ca ikuinen opiskelija – veșnicul student care începe dar nu termină niciodată apelând permanent la împrumuturi pentru studii pe care ar trebui să le plătească la terminarea lor.

.

Împrumuturile pentru studii – opintolaina

Opintolaina on laina, jonka takaajana toimii Suomen valtio. Opintolainan valtiontakaus on osa opintotukea. Opintotuki koostuu Suomessa opintorahasta, asumislisästä, ateriatuesta ja opintolainan valtiontakauksesta. Opintolainan takaisinmaksu aloitetaan yleensä 2 vuoden kuluttua opintojen päättymisestä. – Garantul împrumutului este statul și constituie o parte din sprijinul de studii care mai conține în afara banilor necesari studiului, sprijin pecuniar pentru locuit și pentru hrană. Mai mult la linkul de mai jos. Restituirea împrumutului începe la doi ani de la absolvire.

http://opintolaina.net/

.

Pe 9.9.2010 profesorul de pedagogie din Kajaani, Jyrki Komulainen își prezintă teza de doctorat cu titlul ”Ohjattu harjoittelu luokanopettajaopiskelijoiden ammatillisen kehittymisen tukena” (Mentored Teaching Practice Supporting the Professional Development of Student Teachers). Doctorandul atrage atenția asupra faptului că se pune prea mult accent pe aspectul didactico-pedagogic dar se neglijează celelalte aspecte precum capacitatea de a dialoga cu elevii și dezvoltarea propriei personalități, elemente esențiale în stăpânirea situațiilor limită.

Situații limită apar, din păcate în mai toate școlile finlandeze, cel mai adesea hărțuirea elevilor mai slabi de către cei mai puternici dar și situații în care trebuie să intervină personalul ajutător al școlii și, nu rareori, poliția. De ce se pune accent pe o personalitate puternică a profesorului, tocmai pentru că cei mai slabi de înger sunt luați peste picior, porecliți homosexuali și lesbiene și chiar agresați fizic; asta se întâmplă mai rar dacă profesorul are o personalitate puternică și stăpânește arta dialogului cu elevul. În ultimii ani au fost situații de atac armat care s-a soldat cu mulți morți și răniți, atât dintre elevi cât și din personalul școlii. În special în sudul Finlandei, tinerii profesori dau bir cu fugiții încă din primii ani de activitate.

.

Ce se întâmplă în practică

Prezența fizică la cursuri și la lucrări practice este apreciată. Prezența psihică n-a fost cercetată. Examenele se dau pe sistem grilă, ușor de corectat și de notat. Suojelusenkeli – îngerașul cel bun stă pe umărul elevului și-i șoptește ce să bifeze. Așa au noroc cei mai mulți. În rest se consideră că odată ieșiți pe poarta școlii mai învață și din practică la fața locului.

Coafezele fac bani ușor. Ea vrea să se facă coafeză cu orice preț. Este primită la școală și și-a încasat deja de la bancă împrumutul de studii. La primele lucrări practice reiese că, în ciuda echipamentului de protecție, este alergică la substanțele de coafat. Trebuie să renunțe. Dacă lasă școala trebuie să restituie bănci banii cu dobândă. Dacă trece la altă specialitate nu mai are probleme cu banca. Ce-ar fi să se facă asistentă de farmacie. Consiliera profesională nu este de acord din cauza alergiei. Eleva ține morțiș și ajunge la lucrări practice de laborator farmaceutic. Face o reacție alergică majoră și moare. Părinții s-au dezis de fiica lor, deja majoră și statul restituie băncii împrumutul. Aa, am uitat să spun cine e statul, eu sunt statul, plătitorul de impozite.

Sculatul de dimineață și însurătoarea devreme sunt cele mai bune lucruri. Dar nu și pentru finezi. Programul școlilor de la gradul 3 în sus ține cont de dificultatea sculatului de dimineață și-și adaptează programul de voie. Nici cu însurătoarea devreme nu se prea grăbesc.

Programul de lucru este on obstacol de netrecut pentru mulți tineri care, după absolvirea școlii sau se înscriu la altă școală sau stau acasă pe banii de la social, doar să nu se ducă la serviciu. Ei fac ce fac părinții lor, vecinii, prietenii, cunoștințele, dacă toți se descurcă de ce nu s-ar descurca și ei.

Câteva materii școlare adunate și coroborate:

.

atk- ja av-ylläpito

av-ylläpito

biologia

elämänkatsomustieto

englanti

erityisopetus

espanja

ev.lut.uskonto

filosofia

fysiikka

historia

italia

kemia

kotitalous

kuvataide

liikunta

lukion (10) opinto-ohjaus

lukion lauluyhtyeet

lukion oppilaskunta

lukujärjestykset

maantieto

matematiikka

musiikki

musiikkiteknologia

ortodoksinen uskonto

peruskoulun oppilaskunta

psykologia

ranska

ruotsi

saksa

studiotekniikka

teatteritaide

tekninen työ

tekstiilityö

terveystieto

tietotekniikka

tähtitiede

viron kieli

yhteiskuntaoppi

yläasteen opinto-ohjaus

ympäristöryhmä

äidinkieli ja kirjallisuus

.

Tutori (lat. tutor) tarkoittaa opiskelijaa tai opettajaa, jonka tehtävänä on ohjata ja opastaa nuorempia opiskelijoita. Kouluissa tutori toimii ohjaajana ja tietopankkina varsinkin uusille opiskelijoille tai oppilaille. Useissa kouluissa tutoritoimintaa on kehitetty hyvin pitkälle, ja heidät koulutetaan tehtävään huolellisesti.

.

Etäopiskelu

Etäopiskelu voi tapahtua erilaisten tieto- ja viestintä teknologioiden välityksellä esimerkiksi tietoverkon, sähköpostin, videoneuvottelun, jaetun sähköisen liitutaulun tai kirjekurssin muodossa.

Testele PISA (Programul pentru evaluarea internationala a elevilor) reprezinta evaluarea standardizata international, initiata si proiectata de tarile OECD, cu scopul de a obtine informatii sistemice despre rezultatele sistemelor de invatamant. Aici finezii iau locuri fruntașe la citi și locuri codașe la scris. Absolvenți de liceu care scriu cu gheara mâței și fac greșeli pentru care străinul, dacă le-ar face, n-ar mai primi cetățenia în veci.

.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Lukivaikeus – dislexia

Mistä apua lukivaikeuksiin?

Lukihäiriöstä tai oppi­misvaikeuksista kärsivä henkilö voi saada apua ongelmiinsa esimerkiksi julkisen terveydenhuollon kautta. Apua on saatavissa myös muun muassa Eri­laisten oppijoiden liitosta (internet-osoite http://www.eri­laistenoppijoidenliitto.fi) tai Helsingin seudun eri­laisten oppijoiden kautta (www.lukihero.fi).

Jos ei ole varma omas­ta lukivaikeudestaan, sen tunnistamiseksi voi teh­dä pikalukitestin, joka on suuntaa antava. Pikalukitestejä löytää hakusanalla internetistä tai esimerkik­si osoitteesta http://www.luki­neuvola.fi/ tietopankki/ pikalukitesti_html.

Erilaisten oppijoiden liitto järjestää Erilaisen oppimisen hullut päivät tiistaina 5. lokakuuta kello 10.30-18.00 Erilaisen oppimisen keskuksessa, joka sijaitsee Helsingin Kaisaniemessä osoittees­sa Vilhonkatu 4. Tapahtu­massa on muun muassa keskustelua sekä neuvon­taa lukivaikeuksista sekä lukitesteistä.

.

 

Einstein ja HarkiIno tunnettuja lukihäiriöisiä.

Lukihäiriö eli dysleksia on todennäköisesti neurologinen häiriö, joka vaikeuttaa henki­lön lukemista, kuulemista ja kirjoittamista.

Oireina voi olla esimerkiksi lukemisessa sen hitaus tai vaikeus, oikeinkuulemisen vaikeus, kirjoittamisessa kirjainten tai niiden paikan sekoittuminen tai kirjaimia on liikaa tai liian vähän tai jopa sanoja puuttuu. Lukihäiriön vaikeutta kuvataan nykyisin asteikolla yhdestä neljään.

Lukihäiriö vaikeuttaa vain lukemista ja kirjoittamista mutta ei luetun ymmärtämistä.

Lukihäiriötä esiintyy älykkyydestä riippumatta. Lukihäiriötä esiintyy noin 5-10 prosentilla ihmisistä.

Tunnettuja lukihäiriöisiä ovat muiden muassa Ruotsin kuningas Kaarle XVI Kustaa, hä­nen tyttärensä prinsessa Victoria, muusikko John Lennon, tiedemies Albert Einstein, valtiomies Winston Churchill, viihdeimperiumin perustaja Walt Disney, näyttelijä Tom Cruise, arkkitehti Alvar Aalto ja liikemies Hjallis Harkimo.

.

Hyvän koulukäyttäytymisen ohjeita!

Aamu:

• pyörällä ajo on kielletty koulun piha-alueella sen jälkeen kun on saavuttu koululle

• koulutiloihin ei saa tulla sisälle ennen opettajan antamaa lupaa tai ennen kellon soittoa

• toisen oppilaan pyörään tai potkuriin ei saa koskea

Luokassa ennen opettajan tuloa:

• ei saa olla käytävillä

• luokassa istutaan omalla paikalla (oma vihko, läksyt, oma kirja)

• luokan oven oltava kiinni

• metelöinti ja juokseminen luokassa on kielletty

Pulpetti:

• pidä pulpetti järjestyksessä: pohjapaperi, liiat tavarat pois, siivous perjantaisin

Ruokailu:

• älä juokse ruokasaliin

• älä metelöi ja huuda ruokasalissa

• älä hotki

• maista kaikkia ruokia

• ota ruokaa vain sen verran kuin aiot syödä

Välitunnit:

• lähde reippaasti välitunnille

• käy wc:ssä välitunnin aikana

• välitunnilla ei saa kampata eikä

• leikkiä vuorenvalloitusta

• lumipalloja ei saa heitellä

• painiminen ja taisteluleikit on kielletty

• välitunnilta pinnaaminen on kielletty

• oppitunnilta ei saa myöhästyä

Koulutyön päättyminen:

• autoon ei voi varata paikkaa etukäteen

• odota taksia tai linja-autoa rauhallisesti; linja-autoa parkkipaikalla,

• taksia määrätyllä odotuspaikalla

• näytä lippu kuljettajalle

• muista tervehtiä ja kiittää

• älä metelöi taksissa tai linja-autossa

• koulumatkalla et saa kiusata ketään

• noudata liikennesääntöjä Kielenkäyttö ja muut tavat:

• kiusaaminen ja tappelu on kielletty

• “suunsoitto” kielletty

• kiroileminen on kielletty

• purkansyönti koulussa on kielletty

Tunnilla:

• keskity opiskeluun ja anna työrauha sekä opettajalle että luokkakavereille

• noudata oman luokan järjestyssääntöjä

Kännykkä:

Kännykkä saa olla mukana koulussa vain tarvittaessa. Kännykällä leikkiminen ja pilaviestien lähettäminen on kielletty. Jos kännykkä soi tunnilla tai kännykän käyttö muutoin häiritsee opiskelua, kännykkä takavarikoidaan ja luovutetaan vain isälle tai äidille.

Älä tuo näitä kouluun:

• skeittilauta, ilotulitteet, teräaseet, sytkärit, elektroniikkapelit, korvalappustereot eikä muita kouluun sopimattomia tavaroita

Hammaslääkärissä:

Oppilaiden on pysyttävä hammaslääkärin vastaanottotiloissa, kunnes taksi tulee hakemaan. Juokseminen ja metelöinti on kielletty. Kioskilla käynti on kielletty. Mikäli oppilas rikkoo sääntöjä, emme enää lähetä häntä taksilla hammaslääkäriin vaan vanhemmat saavat hoitaa kuljetuksen.

Sääntöjen valvonta ja rangaistukset:

Mikäli oppilas rikkoo järjestyssääntöjä

• oppilas saa suullisen huomautuksen asiasta

• oppilas saa kirjallisen huomautuksen asiasta ja vanhempien kanssa keskustellaan

• oppilas saa jälki-istunnon, rangaistus kirjataan ja vanhempien kanssa keskustellaan

• jatkuva huono käytös huomioidaan oppilaan käytösarvostelussa

Interdicții în școală:

În clasă nu se intră cu încălțările de afară. Sau se folosesc târlicii sau se intră în ciorapi. Bunicile au grije ca să împletească nepoților suficiente perechi.

Contactul fizic între elevi este interzis. Nu se referă la atinsul ușor ci la îmbrâncit, lovit, trântit etc.

Mestecatul gumei la ore este interzis. Nici între ore nu este recomandat, doar că unele gume cu xilitol sunt recomandate de stomatolog.

.

Elevul din imaginea de mai jos este elev la o școală profesională. Deși, în zilele noastre, nu se mai cunoaște noțiunea de uniformă școlară, o oarecare uniformă se crează imediat ce unul dintre elevi vine îmbrăcat cu ceva fistichiu. Aici uniformele militare de camuflaj. Elevul are șoșoni pentru că, din principu, în toate școlile, cu excepția universității, se intră descălțat, pantofii se lasă pe culoar, se pot folosii cipicii, ciorapii groși sau orice alte încălțări de interior astfel că toate bunicile sunt angrenate în tricotatul ciorapilor pentru nepoți.

.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

În ultimii ani au fost câteva atacuri armate în școli, atacuri care i-au zguduit pe finlandezi și au rămas să se dumirească cum de a fost posibil așa ceva. Psihologii au avut explicațiile lor, educatorii pe ale lor, doar părinții n-au avut nimic de comentat, ca și cum nu ar fi fost vorba de copii lor.

Sistemul de învățământ finlandez văzut prin ochii românilor. Aprecierile sunt laudative dar  și pentru faptul că au fost vizitate instituții de învățământ de vârf, cele din Turku. Rămân la părerea mea că fiecare popor să-și creeze propriul sistem de învățământ; sistemul importat nu se calchiază.

Partea I-a

Partea a II-a

Partea a III-a

Partea a IV-a

Partea a V-a

.

Introdus  / lisätty 20.2.2010

Actualizat / päivitetty 21.10.2010

Actualizat / päivitetty 8.5.2017

.


Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: