Blogulblog's Blog

Etimologia țigănească a unor cuvinte din limba română

Etimologia țigănească a unor cuvinte din limba română

.

Prezenta pagină a devenit extrem de accesată (într-un interval scurt de peste 60.000 de ori!),

poate tocmai pentru faptul că aici se caută traduceri în țigănește.

Pagina nu le conține pentru că nu intră în profilul ei.

Pentru a veni în ajutorul celor care accesează pagina, am adăugat câteva linkuri utile.

ROMLEX – Home

ROMLEX – Lexical Database

unde se caută semnificațiile în limbile Kalderaš și Ursari.

Pagina deschisă în Chrome dă posibilitaea traducerii modului de întrebuințare în română.

Alte linkuri, mai sofisticate, în engleză, sunt Angloromany dictionary

sau FREELANG Romani-English and English-Romani online dictionary

Abecedarul ţigănesc al lui George Sarău

Pentru dialectele vorbite în Scandinavia  vezi dicționarul vizual LEXIN

KalderašickoLovarickoArlikane/arlisko

În pregătire paginile LEXIN de mai sus cu traducerile lor în română, finlandeză și suedeză.

Cum se spune în țigănește ….

Nu se spune doar într-un singur fel pentru că, în ciuda eforturilor de unificare, nu există o singură limbă țigănească. Așa cum spune proverbul românesc: „câte bordeie, atâtea obiceie” tot așa câte țări, atâtea limbi țigănești; ba chiar România excelează cu graiuri țigănești vorbite în diferite regiuni astfel încât, pe teritoriul României se vorbesc mai multe limbi țigănești [Manchester Project listează 19].

Verbul țigănesc a fi la prezent ușurează înțelegerea unor noțiuni din pagină.

Lovari/kalderaș: me som – eu sunt; tu san – tu ești; vo si – el, ea este
Sinti/Carpatic: me hom – eu sunt; tu han / hal – tu ești; voy hi – el, ea este.

 

.

Cuvinte din limba romani” – Marius Sala

Cuvintele propuse de academicianul Marius Sala nu au fost incluse în tabelul de mai jos, pe de o parte pentru că sensurile diferă, iar pe de altă parte pentru că nu le-am găsit etimologia corespunzătoare. Păstrez lista doar pentru comparație, cu ortografia originală.

Dam mai jos cateva cuvinte din cele mai des folosite in vorbirea familiara sau in argoul romanesc: (h)acaná „acum, alaturi”, bafta, baros, basardina, benga „dracul”, bistar (sigur cu origine tiganeasca, dar cu explicatii diverse), bulangiu „homosexual”, a cardi, a dili „a lovi”, dilíu „nebun”, gagíu, a gini „a vedea, a observa”, a hali „a manca”, lovele „bani”, mándea „subsemnatul”, a mangli „a cersi, a fura”, a mardi „a bate”, matol „beat”, misto, molan „vin”, mucles „taci!, tacere”, muie „gura”, nasol „urat, caraghios”, a paradi, a pili „a bea”, piranda, puríu „batran, tata”, a soili „a dormi”, sucár „frumos”, suríu „cutit”. Unele dintre aceste cuvinte au o bogata familie: gagiu (gagica, gagic, gagel, gagioala, gagistru „amant”, gagicar, gagicareala, a se gagicari), a hali (haleala, halap, hala, haleata, halime, halit, halos), a mangli (mangleala, manglitor, manga „mita, spaga”, manglai sau mangoti „bani”).

Nu sunt putine cuvintele de origine romani prezente in romana care au patruns si in limbi europene neromanice: benga (rusa, germana, neogreaca, maghiara), diliu (maghiara, neogreaca, bulgara), gagiu (neogreaca, germana, engleza, daneza, norvegiana, ceha, bulgara, turca), a gini (neogreaca), haci „stai” sau „taci” (maghiara, germana, neogreaca), a hali (rusa, bulgara, neogreaca, germana, daneza, maghiara), a mangli (germana, daneza, suedeza, bulgara, turca), a mardi (rusa, bulgara, maghiara, turca), matol (germana, neogreaca, bulgara, turca, maghiara), muie (engleza), a pili (neogreaca, maghiara, bulgara, turca), sucar (maghiara).

Consider că sunt puţine cuvinte ţigăneşti în română, majoritatea însă sunt în argou. De fapt, nu e ceva neobişnuit ca pentru o limbă, argoul să conţină cuvinte ţigăneşti: ele se găsesc nu numai în limbile din estul Europei, ci şi la cele din vest, mai ales în Spania şi Anglia. (spre deosebire de francezi care au argoul arabizat).

Evident, termenii împrumutaţi nu sunt prea filozofici, însă sunt trei cuvinte pentru a fura (a ciordi, a mangli, a şuti), două pentru a bate (a cafti şi a mardi), două cuvinte pentru bani (lovele şi biştari), superlative (nasol, mişto, şucar) şi termeni sexuali.

În Internet a fost o listă cu 44 de cuvinte de origine ţigănească. Unele dintre ele sunt folosite chiar des, altele mai puţin. Majoritatea provine din DEX. Probabil că mai sunt şi altele, de care nu am auzit.

.

Pentru mișto

Se spune că:

Cei care cunosc vechiul București, își amintesc poate de zona Lipscani-Taica Lazăr unde se înșirau magazinele cu haine vechi ale ovreilor, care-și promovau mărfurile prin bonusuri diverse. Astfel, un costum de haine de calitate foarte bună, cu preț corespunzător, pentru a se vinde, era însoțit de un baston negru (de abanos se spunea, și cu măciulie de argint), baston, a cărui asociere cu respectiva haină, i atesta calitatea superioară. Acest bonus, cum se numește în comerțul de azi, era denumit pe atunci “mit Stock” adică un costum de calitate superioară. La fel cum franțuzescul “au revoir” a devenit prin vulgarizare -orvoar- s-a născut actualul “mișto” preluat de țigani și înglobat în limba lor, care este un amestec de expresii sanscrite, turcești, dar și românești diferit accentuate și denaturate și ca exprimare și ca utilizare.

Consider că autorul textului a subapreciat inteligența cititorilor.

Dacă cineva a văzut o astfel de vitrină, „Taica Lazăr”, negustor versat, ar fi putut folosi, foarte bine, cuvântul omofon, preluat de la populația care mișuna prin zonă, chivuțele și spoitorii, pentru a-și promova bastoanele șic, dacă voia să le vândă împreună cu costumele uzate. Invers nu s-ar fi putut pentru că țiganii nu erau clienții negustorului, cel mult îi aduceau prin ușa din spate haine vechi pentru vânzare. Chiar dacă acel presupus anunț „mit Stock” ar fi fost scris în vitrină, țiganii nu știau nici măcar să-l citească, damite să-l pronunțe. Și-apoi, nu văd asocierea, costum de Talcioc lângă un „baston de abanos cu măciulie de argint”, hada-de!

Din textul și din tabelul de mai jos reiese că mișto are origini orientale, mixto, miȟto (bun); S.: miṣṭa (dulce), mṛṣṭa (curat); Š.: miṣṭu (bun) și, mai mult,

apare și în țigăneasca finlandeză

care n-are nimic de-a face cu Lipscanii!

.

Aparținând argoului, și-a pierdut semnificația inițială și a intrat în expresii ca:

„a face mișto” (de cineva) – a lua peste picior, a lua împrejur, a ironiza, a batjocori;

„la mișto”  – la șmecherie, a vorbi la asuceală / la caterincă / la ciorănie / la derută / la mișto / la șme / la șmecherie / la ușcheală;

„fără mișto” – de-adevăratelea; serios; sincer;

 „a nu mai face mișto” – a nu mai spune nimic, a nu mai recunoaște;

„a coti mișto” – a da bacșiș bun.

.

În ”History of the Romani language

Proto-Romani

For example, Romani retains the consonant combinations tr and št in words like patrin ‘leaf’ (from Old Indic patra-) and mišto ‘good’ (from Old Indic mṛṣṭaḥ). These were simplified in the Central languages during the transition to the Middle Indic period, giving patta and miṭṭha respectively (Map 5). It appears therefore that speakers of Proto-Romani left the Central Indian region at some point during the first half of the first millennium CE, before the clusters were simplified, and migrated to the northwest, an area that remained unaffected by these changes; this suggestion too was first made by Turner in 1926.

Autorul consideră, printre altele, diverse forme ale cuvântului „bun” (good): sanscrită: mṛṣṭaḥ, India centrală miṭṭha și devenit în nord-vestul Indiei miṣṭha care stă la originea actualului mišto! Aici elucubrațiile despre Lipscani nu-și mai găsesc locul.

 Map 5

.

.

Despre abrevieri și limbi.

Abrevieri: H. – hindī; S. – sanscrită; Pk. – limbile prākrit; Ps. – persană; Š. – limba šiṇā; Ḍ. – limba ḍumaki; Dr. – dardă (după Pertti Valtonen)

umaki: Some authors also include in the Dardic group the Ḍumaki language, spoken by a people scattered in groups in Hunza and Nagar. Genetically, however, it belongs to the Central Indo-Aryan languages (being close to Gypsy), rather than to the Dardic group.

Hindi (Devanāgarī: हिन्दी or हिंदी, IAST: Hindī, IPA: [hɪnd̪iː]) is the name given to an Indo-Aryan language, or a dialect continuum of languages, spoken in northern and central India

Farsi – Persana este o limbă indo-europeană vorbită în Sudul şi Centrul Asiei.

Persian Language, also known as Farsi, is the most widely spoken member of the Iranian branch of the Indo-Iranian languages, a subfamily of the Indo-European languages. It is the language of Iran (formerly Persia) and is also widely spoken in Afghanistan and, in an archaic form, in Tajikistan and the Pamir Mountain region.

Prākrit languages: (Sanskrit prākṛta: “natural, usual, vulgar”), Middle Indo-Aryan languages that began as vernacular dialects and eventually developed distinct literary styles. These dialects were often distinguished by regional names, e.g., Śaurasenī, Māgadhī, Mahārāṣṭrī.

Limba sanscrită (संस्कृतम्  în sanscrită) este printre primele limbi indo-europene scrise. Considerată o limbă clasică, este și o limbă contemporană oficială a Indiei.

Sanskrit (/ˈsænskrɪt/; संस्कृतम् saṃskṛtam [səmskr̩t̪əm], originally संस्कृता वाक् saṃskṛtā vāk, „refined speech”) is the primary liturgical language of Hinduism, a philosophical language in Hinduism, Buddhism, and Jainism, and a scholarly literary language that was in use as a lingua franca in the Indian cultural zone. It is a standardised dialect of Old Indo-Aryan language, originating as Vedic Sanskrit and tracing its linguistic ancestry back to Proto-Indo-Iranian and ultimately to Proto-Indo-European.

Sanskrit Dictionary

Dardic Group Among the Dardic, or Pisacha, languages are Kafiri, spoken in Afghanistan; Khowar, current in Pakistan; Shina, Kohistani, and Kashmiri, prevalent in Pakistan and N India; and Romani, the language of the Romani (Gypsies), spoken mainly in Europe.

Limba Dardi The Dardic (< OInd. darád- “the people who live next to Kashmir”; cf. dārada-, darada-, designating the population of northern India, and modern dard, dārd, self-denomination of the speakers of Gurezi, one of the Shina dialects) languages are a group of Indo-European languages spoken in part of Nūrestān and adjacent areas along the Kabul river and its tributaries in the mountain region that encompasses northeastern Afghanistan, northern Pakistan, and northwestern India.

Limba Shina – Šīnā (Urdu: شینا‎ Šīnā) is a language from the Dardic sub-group of the Indo-Aryan languages spoken by the Shina people, a plurality of the people in the Gilgit–Baltistan region of Pakistan, formerly known as the Northern Areas of Pakistan. The valleys in which it is spoken include Astore, Chilas, Darel, Tangir, Gilgit, Ghizer, Gurez, Drass, Jalkot, Palas, Kolai, and Kohistan.

.

John Sampson găsește originea triburilor rome în nord-vestul Indiei, determinând după cercetarea idiomului ca strămoși apropiați ai limbii romani, limbile singaleză, marathi, sindhi, punjabă, dardică și pahari de vest (dialecte hinduse vorbite de băștinași).

.

Cuvânt

Semnificație

Sursa aparentă

Sursa reală

Limba romani finlandeză, romani tšimbaha

acana -►
hacana
 la o parte hakana akāna < S.: kṣaṇa; Pk.: khaṇa; H.: khan (moment, acum)
baftă noroc baht, din turcește “baht” Ps.: bäḫt baxt, baȟt, baȟt
balic student în primul an balih “purceluș” H.:bārāh, bārāh (porc); S.: bālá- (purceluş) blikkos
baros ciocan mare baros H.: baṛā; S.: vaḍra (mare)
barosan persoană însemnată baro* “mare” H.: baṛā; S.: vaḍra; Pk.: vaḍḍa; Dr.: báro; baro, bāro, baaro
belengher penis pelo, “testicul” H.: pelā; S.: pēla- pelo (testicul)
benga; bengos dracul, vesel, glumeț benga, beng “drac” H.: bẽg (broască, drac) beng, ilakoon
biştari bani bish, bishto, “douăzeci” H.: bīs; S.: viṁśati-; Pk.:bīs (20) bix, biȟ
a buli a strica
bulan noroc? bul, “cur” H.: bul (cur); S.: buli- (vagin, anus) būl, rinsa
bulangiu ticălos; bul, “cur” H.: bul (cur); S.: buli- (vagin, anus) būl, rinsa
a bunghi a cerceta bangi, “trecătoare, strungă”
băşcălie bătaie de joc baštali “șa (de călărit)” Ps.: bäste (legat); båšto, bešto < beš (a sta jos) baxta, baȟta
a cafti a bate kafti
canci nimic kanč kān < akana, Pk.: khaṇa, H.: khan, pers.: äknūn (acum) + tši (ceva, nimic) tši, nā tši, nā tšitši
candriu ţicnit, într-o ureche kand, “ureche” H.: kān; S.: karṇa; Pk.: kaṇṇa (ureche) kān, kaan
caraliu polițist karaló (spinos, ghimpos) kar, karros: vârf, spin; karralo matšo – moș, răspăr (pește)
a ciordi a fura cior, ciordiom H.: cor; S.: cōrá; Pk.: cōra (a face ceva în secret) tšōr, tšooraa
cocal os al brațului kokalo < ngr. kókkalon; greacă: κόκκαλο (os) kokalos (os în general)
cocar penis kokar kār, kaar < H.: kāṛh; kār, kaar
a cordi; coardă a face sex; curvă kur, kurdo; khurdel; kar del = a da pulă bujnavā
călău gâde kalo “negru” H.: kālā; S.: kāla; (negru) kālo, kaalo
dadă tată de țigan dad S.: dādda (tată) dād, daad
danci copil de țigan den ci “dă-mi ceva” H.: dēnā; S.: dā, dāvā (a da) + tši (ceva)
diliu nebun dilo S.: dīná; Pk.: dīṇa (slab, abătut; nebun) dinalo, dinali
ditai; ditamai foarte mare ditai, “iată” (dikhta! dita! dikh!) H.: dekhnā; S.: dēkṣati; Pk.: dekkhaï (a privi) dikka (a vedea, a privi)
gagiu; gagic persoană, iubit gaği, “persoană neţigancă” (m) g ādžikāno < S.: gārhya (casnic); Pk.: gajjha; S.: gaccha (familie) gājo, gāo, gaajo, gaaso, kājo
gagică persoană, iubită gaği, “persoană nețigancă” (f) gāji, gādži, gāji, gāli, gādži, kāi, kāji, kāi hisbako sesso, gaaji, gaasi
ghes ghiont ges
gini o observa ğan-/jan- „a cunoaște, a şti” S.: jānāti; Pk.: jāṇaï; H.: jānnā džānā, džānela, jānā
hacana la o parte hakana akāna < S.: kṣaṇa; Pk.: khaṇa; H.: khan (moment, acum)
a hali, haleală a mânca, mâncare halo H.:khānā; S.: khdati; Pk.: khāi (a mânca) xā, ȟaa (part.prez. xālo, ȟaalo)
lovele bani lovo, pl. love S.: lōhavara (aur), lōhá (cupru, fier); Pk.: lōha (fier) guruȟ(ȟ)i, louvo
mandea eu hakana? me (la gen. mango, dat. mange) H.: mèñ: S.: mad me (vezi Valtonen)
a mangli a fura manglo mangā < S.: mārgati; Pk.: maggaï; H.: māgnā (a cer, a cerşi, a ruga) mangaa, baȟȟaa
a mardi a bate mardo mār dā (a da moarte), mērā (a muri); H.: marnā; S.:máratē, Pk.: maraī merdāvā, daa mer (a da moarte, a omorî)
a se matoli a se îmbăta mato matto (beat) < H.:māttā; S.: mattá-; Pk.: matta- mattes, matto; pīlo, piilo
a mierli a muri merau mērā (a muri); H.: marnā; S.:máratē, Pk.: maraī mērā, meeraa
mingeac; mij organ sexual feminin mindj S.: mih-, armeană: mižel (a urina); letonă: mendža (vagin); S.: mandhyamandira (vagin = templul central) minx, minȟ.
mişto bun, frumos mišto mixto, miȟto (bun); S.: मिष्ट miṣṭa (dulce, delicat), mṛṣṭa (curat); Š.: miṣṭu (bun); alte transcrieri: mṛṣṭaḥ, miṭṭha, miṣṭha mixto, miȟto
mol; molan* vin; vin negru mol mōl, mool; Ps.: mol; S.: madhulá- (dulce) mōl, mool
mucles tăcere! mukles mekhel, mukhel < mekkā (a permite, a lăsa să) H.: mūknā mekkaa ( a permite)
muie gură mui muj < H.: mũh; S.: múkha-; Pk.: muha­- mui, muije
naşpa, naşparliu rău, urât nașparlo, “urât” narvalo (rău, jalnic); S.: nāšti, na asti (nu este, a nu fi în stare să) narvalo
nasol rău, urât nasvalo “bolnav”,nasol “rău, meschin” narvalo (rău, jalnic); S.: nāšti, na asti (nu este, a nu fi în stare să) narvalo
a paradi a strica pharado phagervā < phaggā H.: bhāgā; Pk.: bhagga-; S.: bhagna- la part. trecut phaga(r)vaa
a se pili a se îmbăta pilo pilo < pjā(vā) ( a bea) H.: pīnā; Pk.: pibaï, pi(v)aï; S.: píbati, pībati, pābati pīlo, piilo
pirandă țigancă piramní, iubită pirano (drag) S.: priyá (drag), prīyatē (a se delecta) kamliboskeri, piriboskeri
rom țigan rom “om” rom (bărbat) S.: ḍōmba-, ḍōma-, ḍōm (nearian, castă inferioară); romano
șoșoi;
şucarşuríu 
iepure; frumos, bine; cuțit, pumnal, stilet šošoi šukar; tšūri S.: शश śaśá, zaza; Pk.: sasa-; H.: sasā; šuker (frumos);H., Pk.: churī; S.: kṣurī -► celălalt tabel! xoxxos, ȟoȟȟos; xukkar, ȟukar; tšuuri
a şuti a fura šuto vezi ciordi
tanana dans țigănesc tanana ta+nāna (da+nu, nu)ta – da; S.: tahtā (apoi); Pk: tahi; Ḍ.: ta (da); -► româna+limbile slave: da (oare vine din orient?)na: H.: nā; S.: ná; Pk.: ṇa (nu)

.

*cuvinte care pot avea și altă etimologie, dacică?

mandea de mine     mandar?

şuríu cuţit, pumnal, stilet    tšūri    H., Pk.: churī; S.: kṣurī;

garói (-i), s.m. – Ţigan. Ţig. gero „om“ (Graur 154; Juilland 165); DAR cf. REW 3591

.

.

Chiar dacă România este, de obicei, ignorată în Finlanda, totuși în dicționarul

Suomen mustalaiskielen etymologinen sanakirja al lui Pertti Valtonen

apar cuvinte țigănești care-și au originea în limba română.

Autorul pare să fi fost bun cunoscător al limbii române.

.

la abrevieri: roman. = romania, romanian kieli – românește

bari sila Jk. ‘laukka, sipuli/leek’; ks.· bā̆r|o. ~ serbokr. praziluk ‘purjo­sipuli’, roman. ceară (este o plantă cu numele ăsta dar trimiterea este aiurea! ceară = Plantă (Hoya carnosa, Asclepias carnosa)); pers. sir ‘valkosipuli’ – usturoi.

bobbos Kr. ‘papu/bean’ < slaav; ~ mslv. serbokr. ven. roman. bob.

brūn|avā Kr. ‘ruskistaa, maalata ruskeaksi/make brown’; -o Kr. ‘ruskea/brown’ ~ kas. brūn, nr. serb. roman. ym. brun.

bubunis Kr. ‘rakko/blister’ ~ roman. buboi ‘rakko’. (De fapt paise! – absces)

*bux|avā Gan. ‘olla nimeltään/be called’; Gan. Zar buschsesa? ‘mikä on nimesi?/what is your name?’ ~ roman. boteza ‘kastaa, nimittää’ (Wolf 422) ?

drouv|e būt Kr. ‘hyvin paljon/very much’ (ks. būt); -o Kr. ‘kova/ hard’; -o kaxt Th. ‘koivu/birch’, oik. ‘kova puu’ (ks. kaxt) ,…. skt. daruṇa-, serbokr. tvrd, roman. dur ja puolan  trwaly ‘kova’.

dunnuri Kr. ‘tynnyri/barrel’; Reinh. dulluris < tuskin suom., koska yleinen muissakin must.murteissa (Wolf 3566); luult. (romanian välittämänä) lat. doli(ol)um t. klat. tunna.

džinta KF ‘mieli/mind’; EB djinta; -ha Kr. ‘kernaasti/willingly’; -kiro Th. ‘älykäs/intelligent’; -ko rikkiba Th. ‘mielipide/opinion’ (ks. rikk|avä); -vitiko Jk. ‘aulis/helpful’ < roman. gând [gɯnd] ‘mieli’?

faxa Jk. ‘kapalo, kääre/swaddle, wrapping’ < roman. fașă? (x = ș)

gruōp|a ViL ‘hauta/grave’; -avā ViL ‘haudata/bury’ ‘” mslv. serbokr. grob, roman. groapă, kas. grōpe, nr. grop.

hai Vehm. ‘hei!/hey!’. Vrt. skt. hāi, kurd. ha’ide ja roman. hai, turk. haydi.

kardini KH ‘pyssy/gun’ < karie dāvā (ks. tätä)? Vrt. tšūredīni, ladidīni (ks. näitä). Ks. myös ed. (penis joskus = ‘ampuma-ase’) ~ skt. kr̥ī- ‘haavoittaa, tappaa’, sekä roman. carabina ja saks. Kartaune ‘tykki’ (< lat. quartana).

ke Jk. ‘että, kun, jos/that, when, if’ (< ?) ,…, roman. ‘että’ (vrt. Wolf 1265).

kres|java Kr. ‘kahertaa/wave’; -sa Jk. ‘kihara/curl’; -so Kr. ‘kiharai­nen/curly’ < roman. creț ‘kihara’?

xuōrna, xyȫrna Jk. ‘lato/shed’ < ehkä kas. schūr t. roman. șură × saks. Scheune.

luvina Kr. ‘olut/beer’ – mslv. olovina; roman. olovínă.

mīja Kr. ‘penikulma/mile’ (10 km) ~ serbokr. yen. milja, nkr. míli, roman. milă.

mūr|a, -os Kr. ‘marjafberry’; -engi tšerki Kr. ‘viini/wine’ (vrt. mōl ja tšerki) < luult. roman. mură ‘karhunvatukka’.

phes|javā Kr. ‘lihottaa/fatten’ j -jiba Kr. ‘lihottaminen/fattening’; toiselta puolen phess|avā Th. ‘lihottaa/fatten’; -iba Th. ‘lihavuus, paksuus/fatness’; -o Kr. ‘lihava/fat, stout’ < roman. obez?

puxka Th. ‘pyssy/gun’ (gen. puxjako) < luult. serbokr. puška (De română nu zice!)

pǟrnisa Jk. ‘tyyny/pillow’; Kr. pärnēsa ~ mslv. pernica, roman. perină, tsekin peřina, puolan pierżyna, suom. murt. perina ( < ven. perína ‘patja’).

sāni 3. Gan. ‘reki/sledge’ (Gan. saani) ~ serbokr. sankie, puolan ja roman. sanie, ven. sani, sanki, viron saan [sāń] ja suom. itämurt. saani (ks. Lonnrot: saani).

sarra KN adv. ‘huomenna’, subst. ‘aamu/tomorrow; morning’; -kiero HH ‘aamiainen/breakfast’; -kīro Th. ‘aamupäivä/forenoon’; -kūno Th. ‘aamiainen/breakfast’; KN sarttiko ‘aamu-, huomis-/tomorrow’s, of the morning’ < luult. nkr. takhia (taxia) ‘aamulla’ (Romanian kreikkal. aantamana tasia) + surf. -āra, -ārla. Alkutavu ta- on Suomen must. -kielesta kadonnut (lopputavun painollisuuden vuoksi?). Vrt. muiden must. -murteiden tajsarla ‘aamulla’ ja teisar, saulor ‘aamu’ (Wolf3238).

sīlla Jk. , (vaki)valta, pakko; apu, suoja/power, violence; help, shelter’; -avā Th. ‘pakottaa/compel’. Vrt. mslv. serbokr. roman. tsekin sila, puolan sila ‘voima, pakko, valta’. (Desigur a vrut să spună silă)

skor|a 1. Kr. ‘kuori/rind, shell’ (vrt. skāl|o) ~ serbokr. nkr. kóra (s- skālo-sanasta?), roman. scoarță.

stagg|ava Jk. ‘lakkauttaa/suspend’; -uvā, stang|uvā Jk. ‘lakata/cease’ < mahd. nr. stocka ja stagnera (uusi laina?) ~ saks. stocken, roman. stagna ‘seisahtua, tyrehtya’.

tšin|java Kr. ‘kastella, kostuttaa/moisten’ (p.p. tšinno, tšinlo, tšinnimen); -jiba, tšinniba I. Th. ‘kosteus/moisture’; (Romanian must. tindo, Walesin kindo, Unkarin čindo) ~ skt. *tinta-, pkt. tiṁta- ‘kostea’; hind. tītā. (Turner 5812).

varekaj ‘missä tahansa/whereover’ ~ roman. oáreundeva id. (OAREÚNDE adv. (Înv. și reg.) Undeva. – Oare + unde.)

.

Un exemplu de cuvânt țigănesc pătruns în limba finlandeză este mankua provenit din mang|a VL ‘pyytää, kerjätä,  rukoilla/beg’ (p.p. manglo) ~skt. mā́rgati, pkt. maggaï; hind. māgnā (Turner 10074). Rădăcina pare să fie puternică, prolifică, ea a pătruns și în română sub forma a mangli – a cerși; a fura; mangleală; manglitor; mangosit; dar și în alte limbi: bulgară: манго (mango – țigan); greacă μάγκα (manga– pungaș, derbedeu); croată, slovenă: manjkav.

Revenind la finlandeză cuvântul mankua are sensuri complexe și traduceri multiple. Am văzut că înseamnă pyytää – a cere, kerjätä – a cerși,  rukoilla – a ruga.

Transpus în alte limbi devine în suedeză:

1 mankua ● a cerși [rugând]; a implora; a cicăli, a sâcâi; a geme, a se văieta; a se plânge, a se lamenta, a se jelui ■ 1 (kärttää) tigga, tigga och be, böna och be, käxa (jtak om ngt); tjata (jtak om ngt); (marista) gnälla (jstak över ngt), gnata (jstak över ngt); (kovasti) kverulera (jstak över ngt); (ruikuttaa) jämra sig; (puhek) kvirra, gnöla (jstak över ngt)

hän mankui isältään rahaa ● a cerut bani de la taică-su, implorându-l ■ han tiggde (tjatade) till sig pengar av sin far

älä mangu! ● nu [mă] cicăli!; încetează cu cicălitul! ■ tjata inte!; låt bli att gnälla!

puhua mankuvalla äänellä ● a vorbi smiorcăit ■ tala i gnatig (gnällig) ton

2 mankua ● a mieuna ■ 2 (kissasta) jama

.

Sensul cuvântului finlandez mankua în alte limbi:

Engleză:

badger – kärttää, mankua; ahdistella, kiusata (kysymyksillä ym) – a cerși, a bate la cap, a chinui cu întrebări.

whine, moan, whinge – a se jelui. älä vingu! (vinkua) – stop whining! – gata cu smorcăitul!

pester sb for money – mankua jklta rahaa – a cerși, a încerca să obțină de la cineva bani.

Germană:

(kerjätä jtak, jklta) um etwas betteln, jmdn quälen; (marista) quengeln – a cere ceva rugând, a hărțui, a se tângui, a se văicări

Franceză:

demander avec insistance, quémander – a cere cu insistență, stăruitor, a se milogi

Italiană:

piagnucolare – a vorbi cu voce plângătoare

Spaniolă:

pedir insistemente t. con insistencia, importunar, fastidiar – a cere insistent, a nu da pace

Rusă:

клянчить, канючить, (marista) плакаться, ныть –  a cerși, a se [milogi, văicări, plânge, tângui, văita]

Toate la un loc dau imaginea cerșetorului care, încercând să obțină bani de la trecători, îi imploră cu voce plângătoare, se vaietă și se smiorcăie, se ține după ei, nu le dă pace, îi hărțuie până când obține ce vrea. Ăsta da, cuvânt cu sensuri complexe!

.

.

Alexandru Ciorănescu

despre unele rădăcini țigănești care pot fi considerate

ca etimologie a unor cuvintele din limba română

Lingvistul Alexandru Ciorănescu a alcătuit Dicționarul etimologic al limbii române la Universitatea La Laguna din Tenerife.

.

Tabelul de mai jos cuprinde toate cuvintele țigănești menționate de autor în lucrarea sa. Unele sunt considerate ca fiind la originea unor cuvinte românești, sau invers, cuvintele țigănești sunt împrumutate din română, altele sunt menționate doar pentru că apar și în limba țiganilor spanioli ca împrumuturi de la țiganii români [vezi lista de sub tabel!] și, în sfârșit, cuvinte țigănești care au fost considerate greșit de alți autori ca fiind legate de cuvintele românești. Numărul din urma cuvântului este numărul de ordine al cuvântului din dicționarul autorului.

Cele două tabele din pagină se completează, nu se exclud. Unele cuvinte apar în ambele tabele cu concepții și prelucrări diferite și ele trebuie luate ca atare.

abrevieri: H. – hindī; S. – sanscrită; Pk. – limbile prākrit; Ps. – persană; Š. – limba šiṇā; Ḍ. – limba ḍumaki; Dr. – dardă (după Pertti  Valtonen); Tc – turcă; Gr – greacă. Vezi sub tabelul de mai sus explicațiile limbilor.

.

Cuvântul /  rădăcină țigănească

Cuvântul românesc în care apare Etimologia după Ciorănescu Altă etimologie după alți autori

Apare cuvântul și în romanes din Finlanda  – romano tšimb

akana, 3952 hacana – mai la o parte akana – acum akāna ◄- S.: kṣaṇa; Pk.: khaṇa; H.: khan (moment, acum) akāna – când, dacă
andro, 4007 handră, handrabulea andro – înăuntru + bul – cur ānā – a aduce; S.: ā́nayati; Pk.: āṇāvaï (cauzativ); H.: ānnā; cf anglāl, angnāl – din față S.: ágrāt; Pk.: aggē andre – înăuntru
arde-, 4016; av-, 4016 haordea, aorde – vino aici (h)au imperativ de la av– – a veni și arde – aici S.: eta-; – această S.: rig – direcție; āvā; S.: āpayati – a obține; Pk.: āvaï – vine; H.: ānnā – a veni; S.: ā-yā- – a veni ā(vā), aa(vaa) – a veni; dāri, daari  – aici
balijé (sp.), 639 bale, balie; vezi sub tabel! rut. / ucr. balija, pol. balia, din germ. de jos balje > fr. baille, care vine d. bretonă bal –  cĭubăr
bango, 7502; bangi, 7502; bangos, 7502 sbanghiu (var. sbanchiu, spanchiu, zbanghiu) bango – sucit bangalo – jug (de lemn) de ham; bango – curbat, strâmb; bango jakkiro, bango tšengīro – sașiu; S.: vaṅka-; Pk.: vaṁka-; H.: bā̃kā bangalo – jug (de lemn) de ham;
bares, 702; baro, 702; barosan, 702 baros, ciocan mare; baroi – persoană importantă; baraon – zeflemea țiganilor; boroi – țigan; baragladină = baro + gadină (animal) – țigan; barosan = baro san – ești mare; barosănie; barosănește; barosăni baro – mare; bares – foarte, extrem de H.: baṛā; S.: vaḍra (mare); Pk.: vaḍḍa; Dr.: báro baro, bāro, baaro – mare
barš, 879 bârș (bîrș) – an barš S.: varṣá-; Pk.: varisa-; H.: baras, barsā – an bereȟ, berex – an
bašav-, 720 bașoldină – femeie grăsană bašav- – a cânta la un instrument; beš – așază-te baxx|avā – a cânta la un instrument; S.: vā́śyatē – a striga; Pk.; vāsaï; Ḍ.: baš baxavā– a cânta la un instrument;
baštali, 713 bășcălie – muștruluială baštali – șa de călărit din -► beš- (båšto, bešto ◄- beš participiu perfect – a sta jos) cf Fr. bât (medievală bast) – samar; Gr.: βαστώ – a duce, a susține; Pers.: بستن bäste – legat; baȟta, baxta, bašta – șa de călărit
batch, 594 baftă – noroc, succes batch – noroc, succes Ps.: بخت bäḫt -► turc.: baht; Gr.: βάχτ; alb.: baft; sârb.: bacht baȟt, baxt – noroc
bedoran, 590; bedoro, 590 bădăran, bădărancă, bădărănie, bădărănesc, bădărănăos – mitocan, necioplit improbabil din bedoro – tânăr: flăcău, fată cf Ps., Tc.: bedran  – licențios bēda, bēdos – obiect mic, mărunt
beng, 785; bengue (sp.), 785; bengui (sp.), 785 benga – diavol beng S.: viyaṅga- – cu pete, pestriț; H.: bẽg (broască, drac) beng, bengalo, ilakoon – răudrac
beš-, 720 bașoldină (var. bașoaldă, bașerdină. bașoldie, beșoandră) beš+șoldie (lată în șolduri) beš- (participiu perfect – a sta jos); imperativ: stai jos! așază-te! S.: upaviśati; Pk.: upavisaï, bēsaē; H.: baiṭh(n)ā; Ḍ.: bešinabešav – a cânta la un instrument (puțin probabil) beȟȟaa, bexxā – a sta jos
beštele, 3428 fleașc; beșteli improbabil din beštele – așezați-vă
biča, 1095 briceag – cuțitaș, brișcă biča – secure dar și Tc.: biçak; cumană: bičak; bulg.: бричак (bričak); pol.: biczak; ung.: bicsak postako tšuuri – cuțit de buzunar
bišto, 890;       biš star, 890; bištari, 890 biștari – bani bišto – al douăzecelea, echivalentul lui ‚pol’ monedă de 20 de lei; improbabil dela biš star – douăzecișipatru H.: bīs; S.: viṁśati-; Pk.:bīs (20) bix, biȟ – douăzeci
bobi (sp.), 947 bob; vezi sub tabel!
borí, 982 (1030) boier, boieroaică (în Transilvania – soție, nevastă) bori, buri – logodnică, nevastă tânără S.: वधूटी, vadhūṭī; Pk.: vahuliā-; H.: bahuriyā; bōri, boori (borja) – noră
brinsa, 1106; brinza(sp.),1106 brânză brânză -► țig. brinsa
buiengere, 1185 buleandră, zdreanță, cârpă; prostituată bulengere – pantaloni; būl, būlengīro fese; cur -► bul ȟollujengo (pl.) – pantaloni
bul, 1177, 1185, 4007 1. bul, buleală, bul(e)ai,  bulăneală, bulangeală – act sexual; bulan – cur, vagin; bulă – prostituată; a buli, bulăni – a avea un act sexual; bulică, bulangiu – pederast; bulangioaică – prostituată;      2. handră, handrabulea – poreclă dată țiganilor. būl, būlengīro fese; cur; improbabil: handrabulea,  mandrabulea – andro (înăuntru) + bul (cur) H.: bul (cur); S.: buli- (vagin, anus) būl, rinsa – cur
*bulengere, 1185 buleandră, zdreanță, cârpă; prostituată bulengere – pantaloni; būl, būlengīro fese; cur -► bul ȟollujengo (pl.) – pantaloni
bunda, 1205 bundă – haină îmblănită țărănească termen comun în sârb., ceh., rut., pol., țig.
buri, 982 -► bori
čerga, 1675 cergă – pătură, pânză de cort cf. gr. τσέργα, alb. tsergë, bg., srb., черга, ung. cserga, cserge, țig. čerga
čero, 1659; čeroros, 1659 cer cer -► čero (sg.), čeroros (pl.)
čirikli, 2023; čirikló, 2023 cirip čirikló – pasăre; cf slv. čirikati, ung. csiripelni, țig. čirikli, germ. ziripen, romanic tsirip S.: *ciṭaka cf S.: caṭaka – vrabie; Pk.: ciḍiga; H.. ciṛiyā – pasăre tširiklo, tširikli; variante: tširitši (fem.), kirikli, sirkni – cirip
čisma, 2108 cizmă cf tc. çizme, ung. csizma, alb. tšisme, bg., sb. чизма, ceh. pol. čižma, țig. čisme
čohengere, 1967 cioflingar – om de nimic, secătură, vagabond improbabil čoχengere – pantofar
čor, 1947, 1982, 8005 cioară; cioran – hoț, borfaș čor – sărman, nenorocit; țigan; hoț 1. H.: cor; S.: cōrá; Pk.: cōra (a face ceva în secret) cf Ps.: čurē – șoim; cuman: čura – șoim;2. zūr 1. tšōr, tšoor – hoț; tšōrā, tšooraa – a fura, a ciordi.2. tsōr – putere
čorango, 1982 cioran – hoț, borfaș čor – hoț; čorango – de hoț H.: cor; S.: cōrá; Pk.: cōra (a face ceva în secret) cf Ps.: čurē – șoim; cuman: čura – șoim tšōr, tšoor – hoț; tšōrā, tšooraa – a fura, a ciordi.
čuči, 2068, 2069, 2070 ciucă – culme, vârf, pisc; ciuci – penis; a ciuci čuči – țâță S.: cucci- cf S.: cūcuka-; Pk.: cucuya- cf S.: cuccu-; H.: cūcī; cf cu verbul tšutšavā – a goli; S.: tucchyá-, Pk.: chuccha-; H.: chuchā tšutši – țâță
čuri, 2098 ciuriu – cuțit, pumnal čuri – cuțit S.: kṣuri-; Pk.: churī-; H.: churī tšūri, tšuuri – cuțit
clinchi (sp.), 2171 clucer
chuchai (sp.), 2171
churi (sp.), 2098 ciuriu – cuțit, pumnal čuri – cuțit S.: kṣuri-; Pk.: churī-; H.: churī tšūri, tšuuri – cuțit
da-, 2946 a dili – a lovi, a bate; a fura, a șterpeli dā – a da S.: dā-; Pk.: dēi (-t- -► -l-  cf džīli); S.: dattá- (*dittá); Pk.: diṇṇa-; H.: dēnā dā(vā), daa(vaa) – a da
dabul, 2751 a dăbălăza – a se bosumfla; a slăbi, a da drumul; a extenua, a obosi, a epuiza improbabil dabul – futuere da+bul, cf bul Tc. dabul „femeie grasă”
dad, 2753 dadă – tată de țigan dad -► tetea din dad+tată S.:  dādda- (tātá); Pk.: tāa-; dameli (kāfir): dadi; Dr. (pašai): tatī́ dād, daad, tāt, taat – tată
debla, 2932 diblă – vioară; diblar, diblaș –violonist dibla; δίπλα
denči, 2771 dănac – tânăr, flăcău, june improbabbil din den ci ‚dă-mi ceva’ dā, dāvā (a da) + tši (ceva)
devla, 2918 devlă – cap, dovleac, tărtăcuță, țeastă improbabbil din devla – Dumnezeu H. dewā – Dumnezeu; S. dēvátā-, Pk. devayā – dumnezeire dēvel – Dumnezeu
dita, 2982 ditai – atât de mare dita – iată S.: dēkṣati; Pk.: dekkhaī; H.: dekhnā – a vedea, a privi dikkā, dikkaa – a vedea, a privi
drap, 3051 drap – tutun drabb – remediu,  medicament S.: dravya- – remediu; Pk.: davva-; sindhī: ḍrabhu – colir drabb, dramb, makkiba – remediu
drom (sp.), 3080; drun (sp.), 3080 drom – drum drom – drum; δρόμος – direct; δροῦμος (ionic); apare în toate limbile balcanice Gr: δρόμος drom – drum, cale
drupo (sp.), 8945 trupŭ (slavă) – cadavru; drupo – trup truppos – trup, corp (viu); muulo – cadavru (mai exact): mort
duma, 3012 duma – cuvânt lau – cuvânt
-engeros, 4641, 4925 julă – femeie, muiere; žuli, ǧuli – nevastă, muiere; ǧuvlengero – ciuleandră, umblă creanga džūli, djūli, jūli, sūli – femeie, nevastă; (forme infl. džūeko, džūjako, jūjako); S.: yuvatí-; Pk.: yuvaï; H.: joī džuli, juuli, tsuuli – nevastă romni – țigancă
fiteshao, 3411 fiteș, fiteșcare – fiecare pe socoteala lui fiteshao
gagi, 3558 gagiu – stăpân, domn; iubit; gagică – iubită gaǧo, gaǧi;– român; gājo, gāo – țăran, stăpân gā̌džikāno ← S.: gārhya (casnic); Pk.: gajjha; S.: gaccha (familie) gā̌džikāno – nețigan; gājo, gāo, gaajo, gaaso, kājo
gago, 3558 gagiu – stăpân, domn; iubit; gagică – iubită gaǧo, gaǧi – român; gājo, gāo – țăran, stăpân gā̌džikāno ← S.: gārhya (casnic); Pk.: gajjha; S.: gaccha (familie) gā̌džikāno – nețigan; gājo, gāo, gaajo, gaaso, kājo, kāo
gero, 3605 garoi – țigan gero – om S.: jána (om, bărbat); Pk.: jaṇa; H.: janā džeeno, džēno, jēno, dsēno, sēno – bărbat
ges, 3688 ghes – brânci, stimul ges
guša, 3932 gușă vine din românește
ǧan-, 3771 a gini – a privi, a băga de seamă; gineală – observație; ginitor – observator ǧan- – a ști, a cunoaște S.: jānti; Pk.: jāṇaï; H.: jānnā džānā, jānā, diana, džaanaa, (dial.): jaanela, tsaanela – a știa gini
ǧeno, 3639 geană! – atenție! păzea! improbabil de la a gini
ǧuli, 4641; ǧuvlengero, 4641; ǧuvli, 4641 julă – femeie, muiere žuli, ǧuli – femeie, muiere; nevastă S.:  yuvatí; Pk.: yuvaï; H.: joī džūli, džuuli djūli, jūli, sūli; romni – femeie, soție
ha-, 3990, 3992 a hali – a mânca, a înfuleca, a se ghiftui; halală, haleaos – mâncare; halap, halos – mâncău; halie – foame; nehalit – flămând halo – a mânca S.:  khā́dati, part. perf. khāditá; Pk.: khāi; H.: khānā xā, xālo, ȟaa, ȟala – a mânca; khā, cha(a) – mâncare
halema, 3992 halima – încâlceală, confuzie ha-, halema – a mânca S.:  khā́dati, part. perf. khāditá; Pk.: khāi; H.: khānā xā, xālo, ȟaa, ȟala – a mânca; khā, cha(a) – mâncare
haviz, 4109 ?
hrobos, 4193 hrubă – încăpere subterană, subsol; colibă, bordei îngropat, parte exterioară a hornului hrobos – șanț
ilo (sp.), 4280 vezi sub tabel!
jallar (sp.), 3990; jallipen (sp.), 3990 vezi sub tabel!
kalo, 1307 călău – gâde; tiran, asupritor kalo – negru; țigan S.: kāla ◄- *kāḍa- ◄- dravidiană (negru); Pk.:  kāla-; H.: kāliyā- (cu piele neagră),  kālā (negru) kālo – negru; țigan
kanč, 1384 canci – nimic, zero, absolut deloc kanč – nimic S.: kíṁcid (ceva, puțin); Pk.: kiṁci; bașk.: kicǝ; Ps.: hīč, če tši, tšitši, tsitsi, ttschi – ceva; nimic
kangeri, 1388 candriu – cherchelit, amețit cu chef; extravagant, singular kangeri – biserică H.: kaṅgura; Ps.: kongere (turla de pe construcție) khangari – biserică
kar-, 1470kărdem, 1470 cardi – a bate, lovi; a fura, șterpeli; cardeală – bătaie ker- a da; kărdem kar, karros – vârf; karo; karriba; kaarlo matšo – ghiborţ; S.: káṇṭaka- – spin; Pk.: kaṁṭaya-; phalūr͍a: kā͂ṛo; H.: kā͂ṭa karie dāvā – a împușca
kār, 1478 carici, șocarici – penis kār – penis H.: kāṛh – penis; S.: kāṭa; Pk.: kaṁḍa ◄- S.: kaṅḍa – coloană vertebrală; kār, kaar – penis
katrinka, 1561 catrință katrinka ◄- rom. lituan.. katenka; pol.: katanka; ung.: katrinca, kotroncz
katuna, 1563 cătun; katunište – tabără de țigani nomazi katuna – cort telta – cort
kelibem, 1776 chilău – mai, ciocan de lemn keliben, kelimangero (pl) – joc, dans tšeldo, -ibongero S.: *khēll- a se juca, a glumi; Pk.: khēlaï; H.: khelnā; S.: kṣvēlati (Mahābhārata). khelav – a dansa, a cânta la un instrument tšellā – a dansa
kelimangere, 1300 calamandros – revoltă, sezordine, harababură, vacarm improbabbil din kelimangere – dansatori tšeldo, -ibongero S.: *khēll- a se juca, a glumi; Pk.: khēlaï; H.: khelnā; S.: kṣvēlati (Mahābhārata). khelav – a dansa, a cânta la un instrument tšellā – a dansa
ker-, 1470 cardi – a bate, lovi; a fura, șterpeli; cardeală – bătaie ker- a da; kărdem karie dāvā – a împușca
kere, 1444 a căra kere – a casa, în expresia cărel – cară-te
kisi, 1836 chisea, pungă de tutun tc.: kise, kese; alb.: kjese; bg.: kesija; sb.: ćesá; puol.: kiesa; țig.: kisi Ps.: kīse; kissi(k) – pungă de bani, chimir
kislo, 1846 chislog – lucru de nimic, inutil; chiștoc – partea inutilă a tigării kislo – slab S. śúṣka-, Pk. sukka-; H. sūkhā – uscat, arid ȟukko, saano – slab
kokalo, 2207 cocal – os, os lung kokalo – os Gr.: κόκκαλου –os; bg.: kokal kokalos – os în general
kokar, 2208 cocar – penis kokar – penis H.: kāṛh – penis; S.: kāṭa; Pk.: kaṁḍa ◄- S.: kaṅḍa – coloană vertebrală; (ceea ce stă drept) kār, kaar – penis
kotor, 2499 cotor kotor – bucată Armen.: kotor ­– bucată kotter – bucată
kovlo, 2409 a se cofleși kovlo – moale kōlo, koolo – moale
kukorica, 2635 cucuruz improbabil kukorica
kurdo, 2409 a cordi – a copula; coardă – prostituată kur-, kurdo – a regula Sk.: kuṭṭáyati; Pk.: kuṭṭēi; H.: kūṭnā; kurrā, kurdo – a lovi, a bate
kuripen, 2039 a cârpi – a pălmui, a bate, a lovi kuripen – a bate Sk.: kuṭṭáyati; Pk.: kuṭṭēi; H.: kūṭnā; kurrā, kurdo – a lovi, a bate
labutaris, 4737 lăută; lăutar labutaris ◄- lăutar
láncos, 4702 lanț láncos – lanț Rut.: lanc
lavica, 4740 laviță lavica – laviță vsl. lavica, dim. d. lava – bancă; bg. lávica, poliță; rut. láva, lávka, pol. lawica, ceh. lavice; apud Scribande remarcat că finlandezi folosesc curent atât lava cât și lavitsa.
lele, 4780 lele lele – lele
lovo, 4916 lovele lovo, (pl.) lovè – bani S.: lōhavara (aur), lōhá (cupru, fier); Pk.: lōha (fier) guruȟ(ȟ)i, louvo – bani
mai, 5006 mai malleus (lat.)
man (sp.), 5046; mande, 5046 mandea mande ◄- mān – eu, me – noi varianta: ame me (la gen. mango, dat. mange) H.: mèñ: S.: mad S.: asmē; Pk.: amhē, asmē, asmēhiṁ; ind. centr., māgadhī: asmēhim; gujarātī: ame; H.: ham; Alte forme: mēn, mengo, menge, menna, menne, mensa. me – eu; (a)me – noi
mandró, 5206 mendre, meandră mendur (alb.) – manieră, fel; mendulum (lat.); mandró ? (țig.)
mang-, 5061 mangli – a cerși; a fura; mangleală; manglitor; mangosit; mangoliță/mangaliță rasa de porc mango (bg.) – țigan; μάγκα – pungaș, derbedeu; cr., slov.: manjkav mangā, manglo – a cere, a cerși, a ruga; S.: mā́rgati; H.: māgnā mangaa, baȟȟaa, kammaa, haanavaa – a cere; mangjavaa – a ruga
mar-, 5090; mardo, 5090 mardi – a bate; mardeală; mardeiaș mar-, mardo – a lovi; din participiu  pl. marde – căldărușă de unde mardei – bani; retro: mardeu – un leu mār dā (a da moarte), mērā (a muri); maravā, mārā – a lovi, S.: māráyati – a omorî; Pk.: māraï; H.: mārnā – a omorî; a bate maravaa, daa(vaa), huggavaa – a lovi
mato, 5154 matol – beat; a matoli – a se îmbăta mato – mattavā – a bea; matto – beat; S.: mattá; Pk.: matta-; H.: mātā matto, piilo – beat
mende (sp.), 5046 mandea mande ◄- mān – eu, me – noi varianta: ame S.: asmē; Pk.: amhē, asmē, asmēhiṁ; ind. centr., māgadhī: asmēhim; gujarātī: ame; H.: ham; Alte forme: mēn, mengo, menge, menna, menne, mensa me – eu; (a)me – noi
mer-, 5264 a mierli – a muri; mierleală – moarte mer-, merla – a muri; cf morlo – asasinat; murlio – înmormântare mērā, meirā – a muri; S.: máratē; Pk.: maraï; H.: marnā meeraa – a muri
minǧ, 5306 mingeac – vagin minǧ cf turcă: minca (pron. mingea) S.: mih-, Armeană: mižel (a urina); letonă: mendža (vagin); S.: mandhyamandira (vagin = templul central) minx, minȟ – vagin
mištó (sp.), 5352 mișto – drăguț, frumos mištó – bun mixto, miȟto (bun); S.: miṣṭa (dulce), mṛṣṭa (curat); Š.: miṣṭu (bun) mixto, miȟto – bun
mol, 5393 mol – vin; molan; molete mol – vin mōl, mool; Ps.: mol; S.: madhulá- (dulce) mōl, mool – vin
morlo, 5264 a mierli – a muri; mierleală – moarte mer-, merla – a muri; cf morlo – asasinat; murlio – înmormântare mērā, meirā – a muri; S.: máratē; Pk.: maraï; H.: marnā meeraa – a muri
mui, 5483 muie – gură, plisc mui – gură muj ◄- H.: mũh; S.: múkha-; Pk.: muha­- mui, muije – gură
muk-, 5471 a (o) mucli – a abandona; a tăcea; muk-, muklo mekhel, mukhel ◄- mekkā (a permite, a lăsa să) H.: mūknā; S.: muktá-; Pk.: mukkaï mekkaa, mukkaa (a permite)
muk les, 5471 a  (o) mucli – a abandona; a tăcea; mucles – las-o baltă! mekhel, mukhel ◄- mekkā (a permite, a lăsa să) H.: mūknā; S.: muktá-; Pk.: mukkaï mekkaa, mukkaa (a permite)
murlio, 5264 a mierli – a muri; mierleală – moarte mer-, merla – a muri; cf morlo – asasinat; murlio – înmormântare mērā, meirā – a muri; S.: máratē; मारद mArada – a omorî  Pk.: maraï; H.: marnā meeraa – a muri
muri (sp.), 5500 mur – arbust  care face mure mōrus (lat.) – mur -► ung. múr
na, nā prefix de negație nu na, nā S.: न ná; Pk.: ṇa, ṇā; H.: nā na, naa, naana
naibah, 5575 naiba – dracul; năibui – a drăcui, a trimite la ~ naibe, la’ib (turcă, arabă) – nenorociere
nasul, 5619 nasol – urât; nasoală, nasuliu, a nasuli, nasulii (cârți de joc) nasvalo narvalo bengalo, bilatšo – rău; despre vreme: ilako; despre cal: bengalo, endvalo cf narvalo!
nasvalo, 5919 nasol – urât; nasoală, nasuliu, a nasuli, nasulii (cârți de joc) nasvalo nasvāliba – boală; nasvulvā,  nasvalo – bolnav, a se îmbonăvi; S.: na sabala- – slab, neputernic, na svastha- bolnav, nesănătos; na+sasto duk, dukkiba, nasvaliba – boală; dukado, nasvalo – bolnav
palma, 6053 palmă, pălmaș, pălmui, pălmuială, palmat, palmier, palmiped palma (lat.), pëlamë (alb.), palma (it., cat., sp., port.) cf parmac (tc.), barmac (cuman.) – deget -► țig. palma džepna – palmă
pandálo, 6070 pandalie pandalo – confuz
pangi, 6076 panghi – a fura pangi – cinci; phand- – a apuca (?) panx – cinci; S.: páñca; Pk.: paṁca; H.: pā̃c pangȟ – cinci
parado-, 6114 paradi – a strica parav, parado ◄- παρατῶ – a părăsi, lăsa phagervā, phagirba – a strica; a tulbura; phaggā, phaggiba, phaglo, fagime – împîrțire, spargere, stricare; S.: bhagna-; Pk.: bhagga-; H.: bhāgā – curent, curgător phagarvva, phagavaa, phagervaa – a strica, paȟ, baȟ – stricat, defect
pelengero, 780; pelo, 780 belenger – penis pelo – testicul ◄- pelenghero – cartof pēlo – testicul; S.: pēla-; H.:pelāphuingēro, phūjennēro – cartof peelo – testicul; phuujengiiro – cartof
phand-, 6076 pandalie pandalo – confuz
pi-, 6381 pili – a bea; pileală, pilangiu, pi- partitvul lui pilo – a bea pilo ◄- pjā(vā) ( a bea) H.: pīnā; Pk.: pibaï, pi(v)aï; S.: píbati, pībati, pābati pīlo, piilo – a bea
pilé (sp.), 6410 pili – a bea; pileală, pilangiu, pi- partitvul lui pilo – a bea pilo ◄- pjā(vā) ( a bea) H.: pīnā; Pk.: pibaï, pi(v)aï; S.: píbati, pībati, pābati pīlo, piilo – a bea
pirandó (sp.), 6410; piranv-, piranó, pirav, 6410 pirandă, chirandă – amantă, concubină piranó, pirandó, pirani  ◄- pirav- – a se împreuna; cf. κυρά μου – doamna mea sau χείρανθος dar improbabile pirano, piravā, piriboskero (drag) S.: priyá (drag), prīyatē (a se delecta) pirano – drag; piriboskero – amant;  kamliboskeri, piriboskeri – amantă
pisik-(a), 6435 pis pisik(a) – pisică;
purd-, 6742 prădui purd- – a șopti; paruv- – a schimba improbabil
purde-, 6975 puradel – copil de țigan phúrdel – respiră (3 sg)
La naștere se striga „Phurdel!”, adică suflă, respiră, e viu. (Pamfil)
phordā, phordo – a sufla; S.: phutkaroti – a sufla, sphuṭáti – a plazni, a se crăpa, sparge phordaa – a sufla, a respira
puri, 6980; puro, 6980 puriu – tată; purie – mamă puro, puri – bătrân phūriba – bătrân: phūride – părinte, părinți; phūro – bătrân; S. și Pk.: buḍḍha-; H.: būṛhā phurano – bătrân (adj.); oldrakiiro, phuuro, phuuri – bătrân (subst. persoană)
pusca (sp.), 6985 pușcă pusca, pușca ◄- pușcă, puškë (alb.), пушка (bg., rus.), puszka (pol.), puška (sb.), puska (ung.), pusca (țig. sp.) puxka, puxjako – pușcă kardiini, puȟka – pușcă
rad-, 7022 rade – afară! pleacă! rad-, imperativ rade
ruginav, 7280 rugină ruǧinav – a deteriora
rumano (sp.), 7248 român rumano în tig. sp.
sosti, 8023 sostea – izmene, chiloți bărbătești sosti – izmene, chiloți bărbătești teelune ȟolluja – izmene, chiloți bărbătești
suv, 7976 a soili, (a dormi) sov-, (part.) suto– a dormi souvā – a dormi; souvalo – somnoros; souviba, sofwiba – somn; S.: svápati; Pk.: su(v)aï; H.: sonāsūno, sūto – somn; S.: supna-; Pk.: suviṇa-; Bašk.: sūn(a); S.: suptá- – adormit; Pk.: sutta-; H.: sūtnā souvaa – a dormi
suvara, 7722 sfară – fum înecăcios; anunț, știre suvara – veste ◄- skvara (slav.) boodos – veste
šau-, 8409 a șutili – a a linguși šau-, šuto (participiu), – a pune tšūvā, tšuddo – a pune; tšūvā ari phū – a îngropa; tšūvā aro kommos – a înnoda; tšūvā pelexki – a ghici în cărți; tšūvā phallo / fallo – a aresta; tšūvā tšetanes – a alcătui; S.: chupáti – a atinge; Pk.: chuvaï; H.: chūnā tšuuvaa, tšettavaa, laagavaa – a pune
šin-, 7817; šindealo, 7817 a șindi – a tăia; șindrilă; șindeală – cuțit, briceag šin-, šindo;šindealo – briceag,  cuțit 1. tšinnā – a tăia; a castra; tšinniba – tăiere, castrare; tšinnimaskero – cel care castrează; S.: chinná – tăiat; Pk.: chiṇṇa-; dameli, kalāšā și khōwārī: čhin-2. tšollā, tšoldo – a tăia (îndepărtând); tšollimaskero – cuțit; S.: chōll- – a coji; Pk.: chollaï; H.: cholnā tšinnaa – a tăia; a castra; tšollā – a tăia, a coji, a cosi; tšuuri – cuțit
šošoi, 8019 a șosăi, șoșoi, șușui, șoșoti – a șopti, a vorbi în taină suscītāre (lat.), šuškati (ceh. sb.); șoșoi (țig.) šošo(s), xoxxo(s) – iepure; S.: शश zaza, śaśá-; Pk.: sasa-; H.: sasā ȟoȟȟos – iepure
šukar, 8311 șucar – drăguț, prețios, frumușel šukar šuker – frumos; xukkar(no) – liniștit; xukkirba – liniște; xukravā – a face liniște; kaxuko VEZI DISCUȚIA DE MAI SUS! xukkar, ȟukar – liniște
šuklar, 8312 șucăr, șuhăr – scandal, ceartă šuklar- – a înăcri (puțin probabilă) xut –acru, acid; xutjavā – a acri; xutli – castravete; xutlo – acru; xutlo thud – lapte acru; S.: śuktá- – acru; pašai și khōwārī: šut ȟutlo – acru; ȟutjuvaa – a înăcri
šuri, 8389 șuriu, șurliu – cuțit, briceag šuri – cuțit tšuri, tšurjako; tšuridīni – rană de cuțit; tšurjeha diben; S.: kṣurī-; Pk.: churī-; H.: churī tšuuri – cuțit
tabardo, 8425 tabardos, tabaroș, taparnos, topardos – țuică de prune tabardo dabb – lovitură; strivire; apăsare; S.: dabb-; H.: dābnā diiben – lovitură
terna (sp.), 8717 tânăr tĕnĕr (lat.) -► terne (țig. sp.) – tânăr. Textul de alături infirmă afirmația! terno – tânăr; terniba – tinerețe; terjavā – întineritor; S.: táruṇa; Pk.: taruṇa, taluṇa; H.: tarun – tinerel terno, terni – nuori
tetea, 8656 tetea – tată tetea; cf τέττα dād, dad, tāt, dāt – tată; dādeski daj – bunică după tată; dādeski daki daj – străbunică; dādesko dād – bunic după tată; dādesko dako dād – strobunic; dādesko them – patrie; S.: तात dādda- (tātá-), tAta; Pk.: tāa-; dameli: dadi; pašai: tatī́ daad, taat – tată
tika, 8670; tikalo, 8670 tic tika – sărăcie, tikalo – ticălos tšuoriba, ȟastiba – sărăcie; tšandvalo, narvalo, armsaaligo – ticălos
tober (sp.), 8832 topor teber (tc.) tober (țig. sp.) – topor touver ◄- persană:ﺗﺒﺮ (täbär) / kurd.: tavar; S.: taravāri – sabie; H.: tarwār touver – topor
traš-, 8769 târș – copac pipernicit, vreasc, tufiș (după desțelenire) traš- – grijă
trupó  (sp.), 8945 trupo – trup trupŭ (slavă) – cadavru truppo(s) ◄- slavă truppos – trup, corp (viu); muulo – cadavru (mai exact): mort
tsikno, 8718 țânc improbabil tsikno – mic tikno, tino – mic; tiknavā –  a micșora; S.: तीक्ष्ण tīkṣṇ, tIkSNa – ascuțit; Pk.: tikkha-, tiṇha-; bašk.: ti’n; tōrwālī: tīn; H.: tīkhā besko, tikno – mic
ulicha (sp.), 9037 uliță uliță ◄- slav.
ust-, 9100 ușchi ušt- – a se ridica, impertiv ušti Tc.: uşt – afară
vast, 9177 vast – pumn, mână vast – mână S.: हस्त hasta-; Pk.: hattha-; H.: hāth vast – mână
xin, 4109 a hinghi – a defeca; hinghel, hindel, cândel – excrement, rahat xin, part. xindo – a defeca cf. Gr: χύνω (a vărsa, a goli); S.: kiṭṭa- (fecale) xinavā, ȟiivaa, ȟinavaa – a defeca; xinlo, ȟinlo – defecat; xiniba, xinniba, xinjiba – fecale
yepuro, 4285 iepure yeporo ◄- rom. Se preferă yepuro pentru a evita šošoi ca fiind o piază rea!
yeska, 4247 iască vine din românește
žuli, 4641 Zuleica, șuleandră, ciuleandră žuli, ǧiuli – femeie tânără; ǧuvli, ǧuvlengero S.: युवती yuvatI yuvatí-; Pk.: yuvaï; H.: joī džuuli, juuli, tsuuli – femeie, soție
zuralo, 9531 zurliu – zăpăcit, nebunatic, smintit zuralo – robust; Nu are legătură directă cu zurliu! Gr: ζουρλός – nebun; zăpăcit; zurliu džoralo, joralo, tsoralo – puternic

Cuvântul /  rădăcină țigănească

Cuvântul românesc în care apare Etimologia după Ciorănescu Altă etimologie după alți autori

Apare cuvântul și în romanes din Finlanda  – romano tšimb

.

abrevieri: H. – hindī; S. – sanscrită; Pk. – limbile prākrit; Ps. – persană; Š. – limba šiṇā; Ḍ. – limba ḍumaki; Dr. – dardă (după Pertti Valtonen); Tc – turcă; Gr – greacă. Vezi sub tabelul de mai sus explicațiile limbilor.

În țigăneasca finlandeză, semnul xȟ și este un h aspirat care se apropie de de k sau de ș, după caz.

.

Cuvinte  care apar și în limba țiganilor spanioli ca împrumuturi de la țiganii români

balijé (sp.), 639 -► țig. sp. frag (fragi)

bares, 702, baros, ciocan mare, baro – mare; bares – foarte, extrem de -► țig. sp. bari – excelent

beng, 785, dracul, diavolul -► țig. sp. bengue, benguí – drac, diavol

bobi, bob -► țig. sp. bobi – bob

brinza, brânză -► țig. sp. brinza – carne fiartă

clinchi (sp.), 2169 -► țig. sp.

čorango, 1982, čor – hoț,  -► țig. sp. chorar, choruy – a fura

čuri, 2098, čuri – cuțit -► țig. sp. churi; -► țig. it. cerino: -► țig. fr. chourin; -► țig. germ. Tschuri

guša, 3932, gușă, din lat. geusie -► gusia; alb. gušë; it.: gozzo, piem.: goso, lomb.: goss; fr.: gosier; bg.: gušǐ;

ha-, 3990, 3992, halo – a mânca -► țig. sp. jallar – a mânca; jallipen – mâncare

ilo (sp.), 4280 -► țig. sp. spirit

ulicha (sp.), 9037 -► țig. sp. drum

man, mende 5046 -► țig. sp. eu

mištó (sp.), 5352 -► țig. sp. bun

muri (sp.), 5500 -► țig. sp. frag (fragi)

pilé (sp.), 6410 -► țig. sp. bețiv

pirandó (sp.), 6410 -► țig. sp. adulter

pusca (sp.), 6985 -► țig. sp. pușcă

rumano (sp.), 7248 -► țig. sp. român

terna, terne (sp.), 8717 -► țig. sp. tânăr (!)

tober (sp.), 8832 -► țig. sp. topor

ulicha (sp.), 9037 -► țig. sp. drum

.

Bibliografie finlandeză

Valtonen, Pertti: Suomen mustalaiskielen etymologinen sanakirja, Suomalaisen Kirjallisuuden Seura Tietolopas 69, Helsinki, 1972

Koivisto, Viljo: Suomi–romani sanakirja – Finitko–romano laavesko liin, Suomalaisen Kirjallisuuden Seura, Kotimaisten kielten tutkimuskeskus Helsinki, 2001

Kotimaisten kielten tutkimuskeskus: http://www.kotus.fi/?l=rom&s=1

Introdus  / lisätty 18.4.2010

Actualizat / päivitetty 26.1.2011

Actualizat / päivitetty 7.4.2012

Actualizat / päivitetty 19.9.2012

Actualizat / päivitetty 6.10.2012

Actualizat / päivitetty 26.11.2012

Actualizat / päivitetty 26.8.2013

Actualizat / päivitetty 6.6.2014

Actualizat / päivitetty 4.10.2014

Actualizat / päivitetty 26.10.2014

Actualizat / päivitetty 13.9.2015

Actualizat / päivitetty 17.8.2016

Actualizat / päivitetty 7.1.2017

 

.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: