Infinitivul IV, Al patrulea infinitiv – neljäs nimitapa
.
- nominativ
- partitiv
4. infinitiivi
Neljäs infinitiivi esiintyy eräissä sanontatavoissa. Tunnus on nominatiivissa –minen ja partitiivissa –mis. Se liittyy aina vokaalivartaloon, joka on vahva, jos sanassa on astevaihtelua:
nominatiivi: sano+minen
partitiivi: sano+mis+ta
Nominatiivi ilmaisee, mitä on tehtävä tai sopii tehdä; partitiivi ilmaisee, mitä ei pidä tehdä: on lähte+minen, ei ole mene+mis+tä.
Neljännen infinitiivin omistusliitteiset partitiivimuodot ilmaisevat myös jatkuvaa tekemistä:
käy käy+mis+tä+än
yltyy ylty+mis+tä+än
Käy käymistään – Merge într-una.
Meteli yltyi yltymistään – Zgomotul s-a amplificat din ce în ce mai mult.
Neljännestä infinitiivistä on pidettävä erillään –minen-johtimella muodostetut teonnimet, esim. teke+minen, kävele+minen, elä+minen. Näitä ei lueta verbien nominaalimuotoihin, koska ne taipuvat kaikissa sijoissa ja voivat saada mitä tahansa substantiivin määritteitä.
.
Infinitivul patru
Formare
Al patrulea infinitiv este mai neajutorat pentru că apare doar în unele expresii consacrate, dar nu ne oprește nimeni să-l folosim cum ne place respectând regula de a-l forma din rădăcina tare, vocalică a verbului, la care să-i adăugăm terminația –minen, pentru nominativ sau doar -mis+desinența partitivului potrivit, dacă este cazul. La partitiv mai putem adăuga -An dacă vrem să-nsemne ceva care continuă sau se desfășoară repetat (a nu se confunda cu ilativul!). Să nu uităm că infinitivului patru îi place să fie verbele perechi, adică funcționează împreună cu un alt verb.
Rădăcina tare, vocalică a verbului o obținem de la persoana a 3-a plural după ce eliminăm terminația -vat.
| verbul | . | pers. 3-a plural | . | infinitivul patru |
| nukkua | he nukkuvat | nukkuminen | ||
| syödä | he syövät | syöminen | ||
| ajatella | he ajattelevat | ajatteleminen | ||
| tavata | he tapaavat | tapaaminen | ||
| häiritä | he häiritsevät | häiritseminen | ||
| rohjeta | he rohkenevat | rohkeneminen |
.
Odată format infinitivul patru, adică substantivat, devenit substantiv, îl putem declina ca pe orice nume gramatical terminat în -nen (de ex. punainen sau suomalainen) Aici avem exemple comparând substantive cu infinitive patru:
|
cazul |
nume gramaticale |
verbe la infinitivul IV |
||||||
| nominativ | . | ihminen (subst.) | . | punainen (adj.) | . | lukeminen | . | eläminen |
| genitiv | ihmisen | punaisen | lukemisen | elämisen | ||||
| partitiv | ihmistä | punaista | lukemista | elämistä | ||||
| inesiv | ihmisessä | punaisessa | lukemisessa | elämisessä | ||||
| elativ | ihmisestä | punaisesta | lukemisesta | elämisestä | ||||
| ilativ | ihmiseen | punaiseen | lukemiseen | elämiseen | ||||
Formele de plural ale verbelor la infinitivul patru sunt mai rare, dar nu imposibile. În finlandeză totul este posibil.
.
Exemple:
Autolla ajaminen on helppoa. – Condusul mașinii este ușor.
Pidän ruoan laittamisesta. – Îmi place să fac mâncare.
Harrastan lukemista. – Îmi place să citesc; practic cititul.
Nautin auringon ottamisesta. – Îmi place să stau la soare; mă bucur de stat la soare.
Lopetin tupakoimisen eilen. – Ieri am încetat să mai fumez.
Mai sunt ele niște cuvinte care, în ciuda faptului că se termină în –minen nu se consideră infinitive IV, ci teonnimi – nume de acțiune pentru că ele se declină la toate cazurile și pot primi orice atribute ale substantivului. Morfologic sunt evidente infinitive IV, dar funcțional sunt nume de acțiune: juominen, saaminen, tekeminen, käveleminen, eläminen. Mare atenție la faptul că nu tot ce se termină în –minen sunt infinitive patru sau nume de acțiune; cele mai multe cuvinte terminate în –minen sunt adjective (peste 200: niminen, kuminen, kosminen, nurminen, tamminen), iar câteva sunt substantive (ihminen)
Excepții
Unele verbe cer ca verbul substantivat cu care fac pereche să fie la un anumit caz, de acord cu semnificația sa, cu sensul semantic.
.
|
verbul |
. | exemple | . |
traducere |
|
genitiv |
||||
| . | ||||
| aloittaa | Aloitan laihduttamisen huomenna. | Încep mâine cura de slăbire. | ||
| lopettaa | Lopetin tupakoimisen 3 vuotta sitten. | M-am lăsat de fumat acum trei ani. | ||
| . | ||||
|
partitiv |
||||
| . | ||||
| rakastaa | Katri rakastaa laulamista. | Lui Katri îi place să cînte / cîntatul. | ||
| harrastaa | Venla harrastaa ratsastamista. | Venla practică echitația. | ||
| inhota | Inhoan juoruilemista. | Urăsc bârfeala. | ||
| vihata | Vihaatko lentämistä? | Nu-ți place să zbori / zburatul? | ||
| pelätä | He pelkäävät hampaiden poraamista. | Se tem de foratul dinților. | ||
| suunnitella | Suunnittelemme talon rakentamista. | Proiectăm construcția unei case. | ||
| . | ||||
|
elativ |
||||
| . | ||||
| pitää | Pidättekö puutarhan hoitamisesta? | Îți place grădinăritul? | ||
| tykätä | En tykkää tiskaamisesta. | Nu-mi place spălatul vaselor. | ||
| nautin | Nautin saunomisesta. | Îmi place sauna. | ||
.
Rotația
Atunci când în frază avem un obiect, un complement, acesta este, cel mai adesea, la genitiv și stă înaintea infinitivului patru:
Tykkään siitä, että voin laittaa ruokaa. -► Tykkään ruoan laittamisesta.
Minä istutin kukkia. Nyt minä olen valmis. -► Lopetin kukkien istuttamisen.
Nautin, jos otan aurinkoa. -► Nautin auringon ottamisesta.
Suunnittelen, että haluan etsiä työtä. -► Suunnittelen työn etsimistä.
.
1) Nominatiivi. Se construiește cu ajutorul verbului olla și are semnificația se cade, se recomandă, ar trebui. Are terminația –minen. Exemplele, deși corecte, sunt cam trase de păr dar avem nevoie de ele la partitiv.
Hänen on matkustaminen – I se recomandă să călătorească.
Siihen oli luottaminen – În[tru] aceea se cade să te încrezi, este de încredere.
2) Partitiivi. Se construiește tot ca nominativul, doar că folosim forma negativă a verbului olla, ei ole și are semnificația nu se cade, nu se recomandă, n-ar trebui. Are terminația –mistA.
Hänen ei ole matkustamista – Nu i se recomandă să călătorească. Călătoritul nu-i de el.
Siihen ei ollut luottamista – În[tru] aceea nu se cade să te încrezi, nu este de încredere.
Infinitivul patru este folosit foarte rar. Ca funcție apropiată, cel mai adesea, se folosește participiul pasiv (vezi pagina).
Întrebuințare
- pentru a exprema o acţiune care ar trebui efectuată, care s-ar cuveni să fie făcută;
- pentru a exprima amplificarea şi durata de acţiune.
- pentru formarea de substantive verbale neînsufleţite
- cu rădăcinile verbelor olla, käydä doar la persoana a treia singular sau plural
Eikö käy toisin tämän asian selittäminen? – Oare situația nu s-a putea explica și altfel?
Mihin meidän on meneminen? – Unde trebuie să mergem? Unde e de mers?
- infinitivul patru la partitiv, având atașat sufixul posesiv și în combinație cu forma personală a aceluiași verb denotă o acțiune continuă, o amplificare sau o exagerare a acțiunii
Kulkija tavoitti tavoittamistaan häntä. – Drumețul cu greu l-a ajuns din urmă.
Aurinko painoi painamistaan hankia. – Soarele a continuat să topească nămeții.
Mika painoi painamistaan kaasua. – Mika a apăsat accelerația din ce în ce mai tare.
Äiti sanoi sanomistaan kuinka olen lihava ja minun tulee laihtua. – Mama mi-a zis mereu că sunt grasă și trebuie să slăbesc.
- ca substantiv terminat în –nen se declină și servește ca ca subiect sau ca obiect la partitiv.
Pidän romanien lukemisesta. Minusta on hauskaa lukea romaaneja /objekti/. – Îmi place cititul romanelor. După părerea mea, e plăcut să citești romane.
Hän on lopettanut tupakan polttamisen. Hän ei polta enää tupakkaa /objekti/. – S-a lăsat de fumat. Nu mai fumează.
Kyllästyin kuuntelemiseen ja lähdin pois (mihin?). – M-am plictisit de ascultat și am plecat. (mihin se referă la pois)
Älä mene uimaan heti syömisen jälkeen. – Nu te du la scăldat imediat după masă.
Käveleminen on terveellistä. /mikä?/ – Mersul e sănătos.
Harrastan polkemistä. /mitä?/ – Practic pedalatul.
- infinitivul patru terminat în –minen poate funcționa ca subiect împreună cu un predicat predikatiivi exprimat ca un adjectiv întotdeauna la partitiv.
Lukeminen on hyödyllistä. – Cititul este util.
Hiihtäminen on hauskaa. – Schiatul este plăcut.
· infinitivul IV substantivat terminat în –minen poate avea sinonime substantive terminate în –U, –O, –nti, –us
.
| katseleminen | katselu | privire |
| kuunteleminen | kuuntelu | ascultare |
| käyminen | käynti | umblare, mers |
| laittaminen | laitto | punere |
| myyminen | myynti | vânzare |
| opettaminen | opetus | învățare |
| pyöräileminen | pyöräily | mers cu bibicleta; ciclism |
| soittaminen | soitto | sunat |
| tekeminen | teko | făcut |
.
Neljäs infinitiivi ilmaisemassa
välttämättömyyttä sekä jatkuvaa tekemistä
Siis:
Neljännen infinitiivin tunnus on –minen. Se esiintyy nominatiivissa ja partitiivissa eräissä sanontatavoissa, esim.
nominatiivi (on ~ käy) sanominen
partitiivi (ei ole) sanomista
.
Neljännestä infinitiivistä on pidettävä erillään –minen-johtimella muodostetut teonnimet, verbaalisubstantiivit, esim. tekeminen, käveleminen, eläminen. Näitä ei lueta verbien nominaalimuotoihin, koska ne taipuvat kaikissa sijoissa ja voivat saada mitä tahansa substantiivin määritteitä.
Rakenne on ~ käy tekeminen
4. infinitiivin nominatiivi ilmaisee, mitä on tehtävä tai sopii tehdä, partitiivi ilmaisee, mitä ei pidä tehdä. Tyyppiä on pidetty yhtenä nesessiivisten eli pakkoa tai välttämättömyyttä ilmaisevien rakenteiden lajina. Se on nykykielessä harvinainen. Esim.
Sinun on nyt lähteminen. – Trebuie să pleci.
Tietoon käy luottaminen. – Știrea trebuie / se cade să fie confidențială.
Sinne ei ole menemistä. – Acolo nu-i de mers.
Rakenne tekee tekemistään
4. infinitiivin omistusliitteiset partitiivimuodot ilmaisevat myös jatkuvaa tekemistä, esim.
Kello käy käymistään. – Ceasul merge mereu. Ceasul merge și tot merge. Ceasul merge într-una.
Myrsky yltyi yltymistään. – Furtuna / vijelia s-a întețit din ce în ce mai mult.
.
Introdus / lisätty 29.11.2012
.
Blogulblog's Blog 