Blogulblog's Blog

Kekri și Ziua Tuturor Sfinților

Kekri și Ziua Tuturor Sfinților

Kekri

Kuva on kopioitu luvatta rehellisen käytön perusteella ei-kaupalliseen käyttöön.

.

Un articol al lui Anneli Hänninen mi-a adus aminte de sărbătorile care tocmai au trecut nu de mult. Fără voia autoarei, mi-am permis să-l prelucrez și să-l adaptez.

Ziua Tuturor Sfinților a fost inițial o combinație a două sărbători, cea a Tuturor Sfinților celebrată, în special, de biserica catolică la data de 1 noiembrie urmată, a doua zi, 2 noiembrie, de ziua pomenirii morților. Prima își are originile în Siria prin secolul IV iar cea de a doua în Franța prin secolul X.

Despre kekri sunt mențiuni în urmă cu mai mult de cinci sute de ani, dar originea cuvântului este incertă. Pentru că se referă la o sărbătoare, s-a considerat legat de kekkerit – sărbătoare. Agricola menționează kekri ca fiind unul dintre zeii la care se închinau carelienii, iar ca patron al vitelor kekri este cunoscut în multe scrieri ulterioare. Pentru protecția animalelor se implora zeul căruia i se aducea drept ofrandă arderea unui țap de paie – kekripukki.

.

kekripukki

Kuva on kopioitu luvatta rehellisen käytön perusteella ei-kaupalliseen käyttöön.

.

Culegerile din popor arată faptul că sărbătorirea zilei kekri este legată de agricultură și se sărbătorea la sfârșitul sezonului de recoltare. Era, totodată, o petrecere pe de o parte, pe de altă parte sărbătorirea strângerii recoltei, depozitarea ei și încheierea anului agricol. Vremea capricioasă a nordului a făcut ca plasarea în calendar a acestei sărbători să varieze de la vară la toamna târziu, din septembrie (29, Sf. Mihail), în noiembrie în funcție de starea vremii. Astfel, în secolul XIX s-a stabilizat și s-a legat de sărbătorile din primele zile de noiembrie sub numele de pyhäinpäivä – Ziua Tuturor Sfinților sărbătorită în sâmbăta care cade în perioada 30 octombrie  – 6 noiembrie.

În zonele rurale finlandeze kekri (keyri, köyri, köyry) a fost o zi importantă la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului următor: odată ce recolta a fost strânsă și depozitată, începea săptămâna liberă a argaților, un fel de concediu. Atunci slujnicele și argații se puteau duce la părinți, la casa copilăriei, sau dacă nu aveau, rămâneau acasă să-și petreacă timpul liber. Cazarea și masa erau asigurate pe perioada vacanței. Kekri era, de asemenea, perioada în care aveau posibilitatea să schimbe locul de muncă, sau dacă nu lucraseră ca angajați, puteau căuta un angajament.

.

kekri1

.

În toamnă, de multe ori în perioada sărbătorii Mikko, Mikonpäivä – Sf. Mihail, se țineau pestuupäiviä – zilele recrutărilor, angajărilor, sau pestuumarkkinoita – târguri de angajare, la care moșnenii recrutau forță de muncă pentru anul următor. Raportul de muncă începea în luna noiembrie, iar servitoarea sau argatul era angajat pentru un an întreg. La bătutul palmei angajatul primea pestiraha – bani de angajare, bani care se cuveneau lucrătorului chiar atunci când el continua în același loc, în anul următor.

  • Savtaipalies ol oikie piikapäivät [jolloin pestattiin palvelusväki vuodeksi eteenpäin]. (Taipalsaari)
  • Ku [palvelija] otti [ennen runtuviikkoa] viis markkoo pestirahoo soli ku myyty mulli. (Parkano)
  • Höyli (’kohtelias, reilu’) se ol toi isäntä pestoopyhän, jyrkijän(jyrkeä ’kokonainen’) markan anto pestirahaa. Ny soon sellain mykky (’murjottaja’) ei puhu eikä pukahla. (Elimäki)
  • Jokka jatko vuotta niin sitte sai rahhaa, pestirahhaa. (Ruovesi)

Potrivit unui vechi obicei, slujnicei i se dădea, după un an, un certificat, un atestat de muncă, erokirjaulosseteliuolama. Astfel se știa care a fost venitul anual al slujnicei.

  • Ne kuulu sitte tilistä sillov vuom piästä niin sennip panneej jo lyhennykseksi sem pestirahan. (Juuka)
  • 1 päivän marraskuuta isäntä kuhtuu renkit ja piijat rätinkiin, miten vuojen mittaan ottoja on karttunu ja mitten paljo piika Leena ja renki Aappo saavat röppärahaa. Sittä ne lähtee röppään vieraampiin kyliin, lähtiissään juovat. Jokaiselle keitetty erikseen rätinkipannu. Siitä ne antaa vieraalle ja talon ihmisille, mutta jos renki ja piika pestataan taas tulevalle vuotelle annetaan pestirahaa 50 markkaa ja kaikkein ison pannu kahvija pestajaisista. Alkaa sinä päivänä jo näkyvä röppävieraita muistaki kylistä.(Pudasjärvi)
  • Ulossetelis vualelt 1897 piika H. H. on saanup palkkaa − pesti 10 mk − palkkaa koko vualelt 70 mk ja villaset yksinkertaset vaatteht valmihinah ja 24 kyynäröö tamestikkii (= damasti) ja 2 parii piaksui pualpohjat lisäks ale ja 2 naulaa villoi ja yks riamu (’pääliina, huivi’) ja yks esliina. (Iitti)

În timpul serviciului din cursul anului nici slujnicele, nici argații nu aveau timp liber și abia le ajungea timpul să-și îndeplinească obligațiile. Singura era acea săptămână liberă.

  • Piäsis keeriin (= pyhäinmiestenpäivään) niin piäsis sittä riiviikolle.(Sonkajärvi)
  • Kissavviikko om pyhäimpäiväj jälkie, kum palkolliiset o irrollaa.(Lammi)
  • Pyhämiehenä annettiin kissanviikoksi palvelijalle limppu, juusto ja lampaanjalka. (Nurmijärvi)
  • Friiviikol piikflika kutosiva kankast itteläs, jos ei menne omasias treffama. (Perniö)
  • Sit kissaviikolla, sit sai kehrätän nee villas ja kutoos sukat sit.(Loppi)
  • Piiat on ennen klihiranneet (= lihdanneet) pellovattensa (= pellavansa) irtaviikolla. (Ylihärmä)
  • Nuttuviikko kun palvelusväki korjaili nuttujansa kun oli aikaa.(Tyrvää)
  • No katos se sanotti ryysviikoks sen tähre, et nees sais sill aikka laitta niit vaattejas. (Taivassalo)
  • Pyhäjempäivän jälkeinen viikko oli runtuviikko, jolloin trenki herrasti ja isäntä teki töitä kuin hullu. (Tyrvää)
  • Kun oli keörivviikot niin ne oli melekkeimpä joka yö oli niitä mänöjä(tansseja tms.). (Juuka)
  • No römppäviikolla tanssivat ja laolovat [palkolliset]. (Juuka)
  • Joka syksyllä keyrinä kun palavelijat piäs lepoviikollen ne jaoho talakkunan. (Kerimäki)

Finladezul spune că: ‛rakkaalla lapsella on monta nimeä’ –copilul iubit are multe nume; tot așa și cu săptămâna asta liberă a argaților și a slujnicelor care, în multiplele dialecte, are fel și fel de nume: mikkoviikko – săptămâna lui Mikko (în jur de 29 septembrie); itseviikko, omaviikko – săptămâna proprie, pentru sine; pyhämistöviikkopyhäinpäiväviikko – săptămâna Tuturor Sfinților; päänpitoviikkoruntuviikkosanttiviikkosavipäivätvapaaviikko; vuoroviikko  ja väliviikko.

Ca și cum nu ar fi destule, împreună cu sărbătorile de mai sus, cam în același timp cu kekri și cu Ziua Tuturor Sfinților, mai vine o altă zi importantă, ”oravan päivä” – Ziua Veveriței. În vremurile acelea, în Finlanda veverița era un animal mult mai apreciat, atât pentru valoarea sa ca articol de export a blănii, cât și ca unitate de măsura a valorii, practic unitate monetară. Gustav Vilkuna pomenește în cartea sa ”Vuotuinen ajantieto” (Otava 1973) că  vânătoarea veverițelor era reglementată astfel, încât vânătoarea să nu înceapă înainte ca blana să fie complet cenușie.

.

Vuotuinen

Kuva on kopioitu luvatta rehellisen käytön perusteella ei-kaupalliseen käyttöön.

.

Perioada în care sezonul de vânătoare era închis diferea de la o zonă la alta. Din arhive aflăm că ziua veveriței se numea, pe vremuri, kekri. Vânătorii de atunci știau că nu pot începe vânătoarea înainte de kekri. Dacă ”Ziua Veveriței” se nimerea în perioada strânsului recoltei – kekri, asta nu avea nimic de a face cu sărbătorile autumnale. Și acum, sezonul de vânătoare se deschide, în fiecare an, cam în aceeași perioadă. Tot așa cum kekri finlandez nu are nicio legătură cu localitatea omonimă, Kekri, din Rajasthan, din India.

Odată cu urbanizarea, finlandezii sărbătoresc comercial tot ce se poate, n-are importanță cum se numește sărbătoarea, totu-i să se vândă ceva. Să nu mai spun că aici s-a mai amestecat și Halloween (Hallowe’en, All Hallows’ Evening,  Allhalloween, All Hallows’ Eve, All Saints’ Eve) ca sărbătoare a spiritelor.

 

Vocabular:

kekri, keyri, köyri, köyry [talon isäntäväen ja vakituisten palkollisten juhla vuotuisen työrupeaman päättyessä] ● ziua recoltei; sărbătoarea sfârșitului anului agricol ■ (suomr) kekrifest (en form av skördefest – ziua recoltei)

pyhäinpäivä ● Ziua Tuturor Sfinților ■ alla helgons dag; (yleisk myös) allhelgonadag

kekkerit ● petrecere, chef, ospăț; sărbătoare ■ (kestit) kalas; (kutsut) bjudning; (juhlat) fest; partaj

piika ● slujnică, servitoare ■ piga

renki ● argat ■ dräng

talollinen ● țăran [liber]; răzeș, moșnean; agricultor; fermier, propietar al unei gospodării țărănești ■ bonde; självägande bonde; hemmansägare

talolliset ja torpparit ● răzeșii și arenașii lor [sistem de arendă a pământului în care fermierii chiriași își puteau cultiva pământul luat în arendă, plătind chiria cu lucratul pe terenul răzeșului] ■ bönder och torpare

pestiraha ● bani de angajare ■ städjepenning; städsel

erokirja ● scrisoare de despărțire, scrisoare de recomandare, carte de muncă  ■ (Suom) skiljebrev

.

kekri1

Kuva on kopioitu luvatta rehellisen käytön perusteella ei-kaupalliseen käyttöön.

.

Introdus  / lisätty 14.11.2014

Corectat / korjattu 24.7.2016

Anunțuri

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: