Blogulblog's Blog

Străinul şi limba finlandeză

Străinul şi limba finlandeză

Adăugat la urmă: E grea finlandeza? Învață germana!

.

În ciuda eforturilor de a păstra limba cât mai pură, limba finlandeză a suferit în cursul anilor, cum era de așteptat, influența altor limbi. Lingviștii finlandezi au recunoscut că cel puțin în ultimele trei decenii au apărut fenomene lingvistice străine de structura tradițională a limbii.

Astfel străinii au adus formarea viitorului cu tulla chiar dacă regula tradițională era ca viitorul să se formeze cu prezentul. Finlandeza recunoaștre timpul trecut în diversele lui faze, mai apropiat sau mai depărtat, dar mai ales în corelație cu alte elemente ale propoziției. Timpul viitor este inutil pentru că, de obicei, se exprimă perifrastic, (huomenna lähden Turkuun), dar și pentru că orice afirmație însoțită de un verb la prezent se petrece în viitor[ul apropiat] adică de aici înainte, nicidecum înapoi. Dacă spun syön omenan, sunt în curs de a-l mânca, am să-l mănânc acum imediat sau puțin mai târziu, oricum după ce am spus că-l mănânc.

Condiționalul (ehtotapa) exista deja în finlandeză dar mai mult ca formă obligatorie pentru o gramatică europeană pentru că finlandezul nu s-a înghesuit să-l folosească ne prea înțelegându-l. Străinii au adus folosirea frecventă a condiționalului și de aici s-au molipsit și finlandezii.

O altă formă de care s-au molipsit finlandezii de la străini a fost että care era folosit doar pentru introducerea în frază a unei propoziții subordonate. Străinii au băgat noțiunea mai întâi în engleză, that, ca un corespondent al lui , mai apoi s-a contaminat și finlandeza deși, potrivit structurilor tradiționale, nu avea nevoie de että. Pe vremuri se spunea: tietääkseni – (pentru) ca eu să știu,, ymmärtääkseni – (pentru) ca eu să înţeleg, acum străinul și, uneori chiar și finlandezul mai tânăr, spune että minä tiedän – ca eu să știu, että minä ymmärrän – ca eu să înţeleg, formă străină limbii.

.

.

Foarte multe noțiuni curente ale limbii finlandeze își au corespondent în noțiuni dialectale desuete sau arhaice ale limbii române pe care românul trebuie să le cunoască pentru a le putea înțelege pe cele finlandeze.  Ex. no, partitivul – de-al de asupra căruia revin la pagina de partitiv.

.

Traducere vs semnificație: opiskelija – student sau învățăcel

.

Odată început studiul limbii finlandeze, străinul ajunge în situația de a-și revizui și reevalua propria limbă maternă, care devine acum limbă de referință. Altfel spus regândește noțiunile limbii materne pe care, altfel, le folosea  automat. De ex. ajungând să facă diferența între verbele oppia și opiskella află că nu se pot traduce în românește, ambele cu „a învăța” pentru că oppia este un verb fără alte determinative, un verb general, care nu spune cum înveți, rezultatul final este că știi, oppinut – știutor, învățat. Opiskella are forma continuativă (-lla), de repetare, se traduce mai curând cu ”a studia”(repetat) decât cu „a învăța”. Cine învață cum se pornește un calculator vede o singura data și a învățat– aici mege oppia; așa ceva nu se poate studia. Cine urmează o școală sau învață o limbă străină trebie să o studieze, deci opiskelee, lukee, când se referă la procesul de învățare, dar oppii helposti vieraita kieliä – învață ușor limbi străine, gândind problema în general.

.

.

Oameni și oameni străinii ăștia.

O somaleză imigrantă a-ntrebat-o pe profesoara de finlandeză de ce medicul i-a jignit copilul întrebându-l ‘kuinka vanha olet’ la care ea ar fi răspus: copilul meu nu este pilaantunut! asta pentru că la magazin vânzătoarea i-a spus că vanha înseamnă pilaantunuta tavaraa.

Copilul imigranților abia sosiți în Finlanda vine de la școală și spune că învățătorul l-a întrebat: ‘oletko käynyt Suomessa?’ și el a răspuns că acum este prima dată. Întrebarea care suna extrem de aproape pentru o ureche de nefinez era ‘oletko käynyt syömässä?’.

Muukalainen (care nu înseamnă neapărat ulkomaalainen ci străin în general, chiar finlandez, dar care nu e de prin parte locului), zicem că muukalainen a văzut anunțul magazinului din colț că vinde brânză ‚gouda’ la un preț convenabil și-a intrat să cumpere. Era singurul client și tinerelul vânzător sezonier l-a întâmpinat cu un zâmbet larg. Päivää! Päivää! Mitä saisi olla? Sitä ‚gúda’ (așa cum se pronunță numele brânzei la mama ei!). Jaa! Goddàg, goddàg, mutta mitä saisi olla? (Finezu’ zice góuda, peugeót, renáult s.a.m.d.)

Americanul, despre care am mai spus, este student la cursul de finlandeză. El are idei să schimbe limba finlandeză să fie mai logică. (Logică americană voia să zică!) Deunăzi nu putea să accepte că ar fi venit la cursuri busilla ci busissa, pentru că el era în autobuz și nu pe autobuz. Nici hattu päässä nu-i convine; joko hattu päälle, hattu päällä, sau pää hattuun și pää hatussa.

Ce-nțelege neamțu’

Era pe la sfârșitul deceniului al optulea, deci prin anii ’70, când o tânără familie de medici nemți a decis, din motive numai de ei știute, să se mute în Finlanda. Convinși că limba are multe elemente germanice împrumutate de la suedezi și-au zis că n-o fi limba chiar așa de grea cum se spune. Mai mult, aflaseră că poți trăi toată viața în Finlanda vorbind doar suedeză, limbă care li se părea și mai accesibilă. N-a fost să fie pentru că au fost repartizați de Lääkintöhallitus, de pe vremea aceea, la spitalul din Kuopio care a acceptat să-i primească în stagiu. Nu era de ales și s-au instalat acolo înarmați cu Marile Dicționare finezo-germano-fineze care apruseră nu de mult. Stagiul a mers cum a mers dar, înainte de legalizare, a fost un curs la Tampere unde a reieșit că soția se descurcă binișor nu numai cu finlandeza ci și cu savvoneza în timp ce soțul n-a reușit să treacă nici măcar de genunchiul broaștei. Speranța cu suedeza s-a năruit când au aflat că se vorbește doar în câteva locuri, în sudul și în vestul țării, în rest moneda de schimb este exclusiv finlandeza.

S-au consolat, soția a reușit să-și ia post pe undeva între Joensuu și Kuopio în timp ce soțul a devenit ‚casnic’ urmând să mai exerseze limba. Învăța el cuvinte din dicționar dar ce folos. Era preocupat de faptul că semnificația cuvintelor din dicționare nu se potrivește cu realiatea. Astfel urmărind ’Kymmenen uutiset’ a conchis că sunt sau mai multe, sau mai puține dar niciodată zece știri – 10  uutiset (!). De oră nu puteau fi legate pentru că se dădeau la ora 22. Marea lui probelmă, însă, erau cuvintele compuse. Desigur, germana excelează printre limbile europene cu cuvintele ei compuse dar aici nu se legau cuvintele între le nicicum; mai rău nici măcar nu le deosebea componentele pentru a le putea înțelege. (Oricum sunetele duble sunt, în general, dificile pentru străini.)

Întreba el de ce sunt doi pești la Parikkala (el auzea pari kala), ce este kirk kolehti (kolehti – colectă) și afla că de fapt este kirkko|lehti, înțelegea kalvo sinappi pentru kalvosinnappi (butoni de manșetă), kesäkuu kausien pentru kesä kuukausien sau chiar kesäkuukausien, piilevä (pii+levä) pentru piilevä (care se ascunde), jotain auttaa îi suna în urechi jotai’nauta, monitori era considerat moni tori, de la radio auzea mereu despre spaghete: maatalouspaghetti, talouspaghetti, uuttispaghetti pentru maatalouspaketti, talouspaketti și uutispaketti. Tot la radio s-a mirat că se vorbea despre alastekoulu care, de fapt, era ala-astekoulu. Saaristosalaatti devenea pentru el saa Risto salaatti.

Într-un stagiu de spital considerase lapsi+vuodeosasto = lapsivuodeosasto dar lapsivuode înseamnă puerperal iar numele corect este lastenvuodeosasto, erikois|tuvasta pentru erikoistuva|sta, päivystävän lääkäri devenea päiv ystävänlääkäri, mai apoi varasto|veri versus varas|toveri, ota kaveri mukaan vs otakaa veri mukaan, S-a mai încurcat el și cu teemakkara ja makkaran tekemisen ero (tee makkara!).

Tare s-a bucurat când a aflat că astfel de jocuri de cuvinte sunt exploatate în Finlanda. Astfel fabrica Ortex face cutii de congelator Jäänalle (jocul jää|nalle – pui de urs polar sau jään|alle – sub gheață). Și accentul poate schimba sensul: véron|alainen (cuprins în sistemul de impozite) vs veròna|lainen (din Verona)

Mai târziu cunoștința noastră comună s-a mutat la Rovaniemi și n-am mai aflat nimic despre ei.

.

.

Maalata piruja seinille, kuvitella tai ennustaa pahinta zice finezu’ pentru a speria pe cineva cu ceva rău sau greu. Învățătura trasă de aici este că dracul nu poate fi atât de negru și nici nu trebuie să te iei după faima limbii ca fiind imposibilă. A-nvățat el rusul Mikluho Maklai limba papuașilor (toate cele 10 cuvinte!) și nu-nvață străinii finlandeza. Dar mai important, dintre toate, este să cunoaștem regulile după care se formează cuvintele compuse. Am și eu un fix! (Printre multe altele.)

Despre cuvintele compuse mai târziu dar deocamdată:

http://www.uta.fi/hnk/vinkit/vink0306.htm

http://grundtvux.internetix.fi/fi/sisalto/liitteet/aidinkieli/harjoituksia/yhdyssanaharjoitus1.htm

http://www.lintukoto.net/testit/yhdyssanat/

Mai revenim.

.

Adăugat la 22.6.2010

.

E grea finlandeza?

Învață germana!

Limba germană este relativ simplă.

Limba germană este relativ simplă. O persoană cunoscătoare a limbii latine și obișnuită cu declinările, o învață fără mari dificultăți. Acest lucru, de altfel, este menționat de profesorii de germană la începutul fiecărui ciclu de studii. Se începe cu studiul unor der, die, das, des, dem, den, etc. și din nou se reamintește că tot restul este de o logică dezarmantă.

Ca să ilustrăm ceea ce tocmai am afirmat, să luăm un exemplu practic: Pentru început, cumparați ‚Cartea de Limba Germană’,  este un volum minunat, cu coperți cartonate, publicat la Dortmund și care povestește despre obiceiurile hotentoților (auf Deutsch – pe nemțește: Hottentotten).

În carte se povestește cum că în sudul Africii trăiesc așa numiții chițcani cu marsupiu, (Beutelratten) care sunt prinși și închiși în cutii (Koffer) cu zăbrele (Lattengitter). Aceste cutii se numesc în germană „cuști cu zăbrele” (Lattengitterkoffer) și atunci cand conțin un chițcan cu marsupiu, ele sunt numite Beutelrattenlattengitterkoffer.

Într-o zi hotentoții au arestat un asasin (Attentäter), acuzat că ar fi omorât o mamă (Mutter) hotentotă (Hottentottenmutter), care avea un fiu cam prostuț și bâlbâit (Stottertrottel). O astfel de mamă se numește în germană Hottentottenstottertrottelmutter iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentäter.

Potera capturează asasinul și-l închide provizoriu într-o cușcă pentru chițcanii cu marsupiu (Beutelrattenlattengitterkoffer), dar captivul evadează. Imediat, toți pleacă în căutarea fugarului și, deodată, un războinic hotentot se întoarce strigând:

–        Am prins asasinul (Attentäter)!

–        Da? Care? – întreabă șeful de trib.

–        Pe Beutelrattenlattengitterkofferattentäter – răspunde războinicul.

–        Cum adică, asasinul (Attentäter) din cușca cu zăbrele pentru chițcanii cu marsupiu (Beutelrattenlattengitterkoffer) ?- întreabă șeful hotentoților.

–        Păi, – răspunde baștinașul, pe Hottentottenstottertrottelmutterattentäter. (Asasinul mamei hotentote a copilului prostuț și bâlbâit).

–        A, așa, da! – răspunde șeful hotentoților. Puteai să zici de la început că l-ai prins pe: Hottentottenstottertrottelmutterbeutelrattenlattengitterkofferattentäter!

.

Adăugat la 22.8.2010

.

Spuneam la Ziua 45 despre pățania soției lui Eero Ponteva, medicul care, împreună cu Niilo Pesonen, a scris un dicționar medical și a contribuit cu termeni noi la îmbogățirea vocabularului medical autohton. Soția, ea însăși cercetătoare și, deși se știa că vine din Finlanda, a fost întrebată la un congres dacă este rusoaică adică  soția domnului Pontev. Mare le-a fost mirarea când au aflat că și soțul se numește tot Ponteva lucru care a născut o nouă întrebare, a luat soțul numele soției? Au primit explicații cum că Ponteva este un adjectiv și este un nume pur finlandez.

.

.

Câțiva studenți japonezi care studiază în Finlanda erau la cumpărături într-un market și se codeau să cumpere la preț de ofertă un suc din seria Tarhurin produs de Marli. După discuții între ei s-au adresat celor din jur întrebând dacă produsul ‚rusesc’ este de încredere. Aflând că este produs autohton s-au mirat că poartă numele rusului Tarhúrin.

.

.

Se poate întâmpla și invers chiar unui finlandez get-beget. Având în vizită de familie niște finlandezi le-am oferit bere marca Lahden și la comentariul că, mai mult ca sigur că acum berea nu se mai produce la Lahti, capul familiei, cultivat și cu titlu academic, a mărturisit că nu i-a venit în minte legătura berii cu Lahti, el l-a considerat un nume suedez Lahdén!

.

Adăugat la 7.2.2011

Suomenruotsalaiset tunnustavat:

”Voitin kilpailussa päivän Hesarin yhdellä markalla ja marssin Hesarin toimistoon tekemään tilauksen vuodeksi. Vanha naisvirkailija kysyi asunnon numero. Kun itse halusin käyttää lukujen lempinimiä, vastasin ”vittonen” jolle rouva punasteli.”

”Kalakaupassa pyysin kerran sata grammaa rommia. Myyjä kysyi: ”Tarkoittaakohan rouva mätiä?” Sitähän rouva tarkoitti. Lipsahdus johtui siitä, että rom on ruotsiksi sekä mäti että rommi.”

„Rintaliivi ostaminen muulla kuin äidinkielellä saattaa olla haastavaa. Kysyin kerran alusvaate­osastolla onko heillä liivejä, joissa on karjatuet. Tarkoitin tietenkin kaaritukia.”

„Esiteini-ikäisenä olin ravinto­lassa urheilukilpailunjälkeen. Tilasin juotavaksi kivesvettä. Tarjoilija kyllä vaikutti ymmär­tävän, että tarkoitin kivennäis­vettä.”

„Olin kerran juontajana alusvaatenäytöksessä. Minun piti sanoa, että on kivaa olla yhdessä, mutta vahingossa sanoinkin yhdynnässä. Jälkeenpäin ihmiset kiittelivät hyvää vitsiä ja vaikuttivat uskovan, että se oli tarkoituksellinen.”

„Yökerhossa halusin juoda drinkkini pillillä. Vahingossa pyysin tarjoilijalta imupillua. En tiedä johtuiko virhe mah­dollisesti promilleista, normaa­listi puhun kyllä täysin sujuvaa suomea.”

.

.

Introdus  / lisätty 13.6.2010

Actualizat / päivitetty 22.6.2010

Actualizat / päivitetty 22.8.2010

Actualizat / päivitetty 7.2.2011

.

Anunțuri

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: