Blogulblog's Blog

Fraze uzuale în câteva limbi

Fraze uzuale în diferite limbi

Wikipedia:Pagini șterse / pagini salvate

.

.

În tinerețea Wikipediei exista, la fiecare ediție / limbă, câte o pagină cu numele Fraze uzuale în diferite limbi și, luat de vârtejul și de entuziasmul începutului, m-am angrenat în editarea ei; mai întâi la ediția engleză și mai apoi la cea română. Ediția finlandeză încă mai bâjbâia. Limbile mai obişnuite erau deja editate aşa că m-am încumetat să editez unele limbi mai rare despre care aveam, oarecum, idee. Știam că orice contribuție, odată introdusă în Wikipedia, nu-ți mai aparține, ea devine bun comun și nu mai ai nici un drept asupra ei. Dacă ai de gând să mai folosești materialul și în altă parte, trebuie să citezi Wikipedia ca sursă. Bun. Dacă unele contribuții au fost, ca mărime, modeste, chineza şi araba au devenit monstruoase, se cereau explicaţii în preambul, altele pe parcurs, nu-mi venea să las nimic nespus, boală incurabilă. Am intuit că soarta paginii n-o să fie dintre cele mai fericite; era prea încărcată. Și așa a fost. Pagina, ca și suratele de pe ale ediții, a fost scoasă. Aş zice că a mers la gunoi. Dacă ar fi fost așa, s-ar fi adeverit ideea care mi-a venit acum ar fi de a pune pe blogul meu exclusiv contribuțiile mele. Da. Dar nimic nu se pierde, pagina n-a mers la gunoi și încă există în arhiva Wikipediei. Credeam că asta îmi schimbă planurile, pentru că dacă o luam din gunoi era a nimănui, fiind încă în arhivă rămâne proprietatea Wikipediei. Am primit dezlegarea să-mi public pe blog materialul cu citare Wikipediei, ceea ce și fac.

De la Wikipedia cetire, enciclopedia liberă

ATENȚIE! Aceasta este o copie a unui articol șters. De fapt, este doar o parte a articolului, cea editată de mine.


Aici se află o listă de fraze uzuale în diferite limbi. Scopul listei este de a prezenta o serie de cuvinte şi expresii utile atât turiștilor cât și celor care doresc să își formeze o impresie despre aceste limbi.

Transcrierile fonetice se dau de preferință în Alfabetul Fonetic Internațional. În lipsă se pot face şi folosind simboluri SAMPA.

Numele fiecărei limbi este urmat în paranteză de familiile de limbi corespunzătoare.

Cuprins

Albaneză (ilirică)

  • albaneză: shqip /Sk_jip/
  • România, București: Rumani, Rumania; Bukuresht
  • bună, salut: ç’kemi!; përshëndetje!
  • salut (la Kosovo): tungjatjeta /tun g_jat jE ta/
  • bun venit: mirëseerdhët!
  • la revedere: mirupafshim /mi ru paf Sim/
  • vă rog: ju lutem /ju 5lu tEm/
  • te rog: të lutem
  • mulțumesc: faleminderit /fa lE min dE rit/
  • foarte mulțumesc: shumë faleminderit / fa lE min dE rit/
  • sunt român, româncă: jam rumun, rumune
  • suntem români, românce: ne jemi rumuni, rumunja
  • română: rumanisht /ru man isht/; rumanishte, rumanishtja
  • acela, aceea: atë /a t@/
  • cât (costă)? sa është? /sa @S t@/
  • da: po /po/
  • nu: jo /jo/
  • scuze: më fal /m@ fal/
  • nu înțeleg: nuk kuptoj /nuk kup toj/
  • unde este baia?: ku është banjoja? /ku @S t@ ba Jo ja/
  • toast generic: gëzuar /g@ zu ar/; Shëndeti tuaj!
  • vorbiți româna?: flisni rumanisht? /flis ni ru man isht/

Arabă (semitică)

NOTĂ: “Araba colocvială” este un termen generic prin care sunt desemnate varietățile dialectele vorbite în întreaga lume arabă. Araba colocvială, aşa cum s-a mai spus, diferă destul demult de araba literară. Principala diviziune dialectală se face între dialectele nord-africane şi cele din Orientul Mijlociu, urmată de distincția dintre dialectele sedentare și dialectele nomade, care sunt mult mai conservatoare.

Principalele grupări dialectale sunt:

Alte varietăți includ:

Transcrierile arabe sunt care mai de care mai sofisticate dar nici una nu corespunde realității. Cele mai multe transcripţii se adresează vorbitorilor de engleză. Pronunția este dificilă pentru simplul fapt că araba literară (اللغة العربية؛الفصحى) (al-lugatu-l-ʿarabīyatu-l-fuṣḥā — limba arabă pură) este înțelesă, în scris, de toți arabii dar în diverse zone, același cuvânt, se pronunță diferit . Unde nu am avut transcrierea IPA am încercat o transcriere simplă adaptată pentru români.

În scris, literele diferă după poziție, inițiale, finale sau în interiorul cuvântului. Mai diferă şi după legătura cu precedenta, următoarea sau este independentă, nelegată. Considerate separat, majoritatea sunetelor nu diferă mult de cele româneşti doar că anumite consoane sunt perechi, cele pronunțate palatal sau labial, sună ca în românește dar își au perechea lor guturală care se pronunță din gât. Acestea sunt: k/q, h/kh (ca în Bach), ch/gh. ch (aminteşte r-ul francez dar este surd) transcris aici r (r-ul normal este bine rulat). De ex. (limba) arabă (العربيّة) se pronunță al-arabīa (al fiind articolul), th se pronunță ca în eng. think, dh ca în eng. that. Mai există un „stop glotal” (închiderea coardelor vocale) care constă într-o mică pauză marcată cu semnele ʔ şi ‘ iar ʕ fiind o fricativă faringeală sonoră. Vocalele arabe pot fi lungi, care se scriu și scurte care nu se scriu dar apar doar în transcrieri. Am notat vocalele lungi cu ā, ī, ū şi cele scurte cu a, i, u. Vocalele sunt sunt a ا (‘alif), care poate avea valorile ‘a/’u/i/a, u و cu valoarea w/u (wāw) şi i ي cu valoarea y/i (yā’). Accentul cade de obicei pe penultima silabă. Verbele a fi și a avea nu se traduc. Expresiile se acordă cu genul şi numărul interlocutorilor.

Expresii arabe frecvent folosite de arabi drept răspuns. Sunt menționate doar pentru a fi înțelese. Nu se recomandă ca un nemusulman să le folosească, chiar dacă ar vrea să câștige simpatia interlocutorului. De EVITAT STRICT este crezul musulman „La ilah illAllah …” care nu poate fi spus de un necredincios”. În schimb salutul „As-salaamu alaykum (السلام عليك) (Pace peste toată lumea)” și ahlan (أهلا) poate fi spus de oricine şi este chiar apreciat. Pentru „necredincioși” numele lui Dumnezeu nu este Allah ci Tuhan (توحان) –  Domnul. [un cuvânt provenit din persană-sindhi-malaeză-indoneziană]

  • Alayhis-Salaam (عليه السلا) (Pace lui – când se vorbește de Profet, de ex.) în scris prescurtat „PBUH” sau „SAW”
  • Alhamdulillah (الحمد لله) (Slavă Domnului)
  • Allahu Akbar (الله اكبر ) (Dumnezeu este [cel mai] mare)
  • Allahu Alim (الله أعلم) (Dumnezeu știe mai bine)
  • Astaghfirullah (أستغفر الله) (Să mă ierte Dumnezeu)
  • Bismillah (بسم الله ) (În numele Domnului)
  • Insha’allah (ان شاء الله ) (Voința lui Dumnezeu)
  • Jazakh Allahu Khairan (جزك الله خيرن) sau (جزاك الله خيراً ) (Să te răsplătească Dumnezeu [după faptele tale])
  • La ilaha illa Allah (لا إلّه الا الله) (Nu există alt Dumnezeu decât Allah)
  • Crezul complet: La ilaha illAllah Muhammed an rasoolullah! (Nu există alt Dumnezeu decât Allah şi/iar Muhamed este profetul său)
  • Masha’allah (ما شاء الله ) sau (مع شاء الله) (Aşa a vrut Dumnezeu)
  • Sallalahu aleyhi wasallam (ﷺ  ; صلى الله عليه وسلم) (Să-l binecuvânteze Dumnezeu și să-l odihnească în pace).
  • Subhan Allah (سبحان الله) (Slavă Domnului)
  • Ya Allah (يا الله ) (O, Doamne)
  • arabă (limba): العربيّة ، العربيّ / alʔara’biːjja / (al-a-ra-bī-ya)
  • România: رومانيا (Rūmāniyā); București: بوخارست (Būḫārist), بوخرست (Būḫarist)
  • salut: مرحبًا ، مرحبً / marhaba / (mar-hha-ba); أهلا / ahlan /; سلام / salam / (pace!)
  • salut: عليكم السلام / assaˈlaːm ʕaˈlejkum / (pace asupra ta!)
  • salut (răspuns) وعليكم السلام! كيف الحال؟ / waʕaˈlejkumu ssaˈlaːm. kejfa lħaːl/
  • Bună dimineața! صباح الخير / sabah el kheer /
  • Bună seara! مساء الخير / masaa el kheer /
  • Noapte bună! تصبح/ تصبحين على خير / tosbeho/ tosbehīna (femeie) ‘ala khair /
  • Bun venit! مرحبا / marhaban /
  • Bun venit: أهلاً وسهلاً بكم / ahlan wa’sahlan bikum /
  • ce faci?: كيف الحال؟ / kejfa lħaːl /
  • Ce faci? Cum îți merge?: كيف حالك؟ (keifa ʔāl-luk? – unui bărbat; keifa ʔāl-lu-ki – unei femei; kaifa ʔāl-lu-kom – plural)
  • Bine, dar tu? بخير، الحمد لله. وكيف أنت؟ / biˈxejrin, alˈħamdu lilˁˈlˁahi. waˈkejfa ʔint /
  • Sunt bine, mulțumesc! أنا بخير شكرا / Ana bekhair, shokran! /
  • Şi tu? و أنت؟ / wa ant? / wa anti? (ptr. femeie) /
  • Bine جيد / jayed / (jaied)
  • Dar tu ce faci?: وكيف أنت؟ / waˈkeifa ʔint /
  • sunt obosit: أشعر بالتعب //
  • sunt bolnav: أنا مريض. / ʔanaː ma’riːdˁ/
  • mi-e foame: أنا جائع / ʔanaːjae’ /
  • mi-e sete: انا عطشان / ʔanaː‘atshaan /
  • la revedere: إلى اللّقاء / ilalli’qa / (ila-lliqa); مع السلامة / maʕa ssa’laːma / (ma-a ssa’la:ma)
  • la revedere, bai bai: ودعا / wada:ʕan /
  • te rog: من فضلك (min faðlik) (min ‘fad lak)
  • mulțumesc: شكرًا / ʃukran / (șukran)
  • Mulțumesc (foarte mult)! شكرا (جزيلا) / șokran (jazeelan) /
  • Cu plăcere! ألعفو / al’afw / (al afu)
  • cu plăcere: عفوا! / ʔafoan / (pentru orice afară de mâncare);
  • cu plăcere (să-ţi fie de bine): صحة / sahā / (pentru mâncare)
  • Poftă bună! شهية طيبة / shahia tayebah! /
  • Scuză-mă, scuzați-mă (pentru greșεală): إسمحلي! / ismahli /; !أسف / āsef /
  • Scuză-mă, scuzați-mă (pentru a atrage atenția): لو سمحت / lu samaht /
  • Pardon, scuză-mă, scuzați-mă: انا اسف/ ana asif – spune bărbatul / şi انا اسفه / ana asifa – spune femeia /
  • Nu face nimic: لامشكلة / lā moʃkela / (la moșkela)
  • Ce este acesta?: ما هذا؟ / ma maða /
  • acesta: ذلك / ˈðalika /
  • cine?: من / man /
  • ce?: ما / maa /
  • unde?: اين / ayna /
  • de ce? لماذ / li-maadha /
  • cât?, cât de mult?: كمّ؟ / kam / (kam)
  • cât de mult?: بكم / biKam /
  • cât costă asta?: بكم هذا / biKam Hadha /
  • da: نعم / naʕam / (nā-ām)
  • nu: لا / laː/ (lā)
  • poate: يمكن / mumkin /
  • De unde sunteţi?: من اين انت / min ayna ant /
  • Cum vă numiţi? Cum te numeşti?: ما إسمك؟ / ‘maː ʔismuk /; ma ismuka (bărbat), ma ismukee (femeie)
  • Mă numesc: إسمي…. / esmī, ísmee /
  • Nu ştiu: لا أعرف. / la: ‘ʔaːrifu /
  • Ma bucur să vă cunosc: تشرفنا / taşarafna /
  • Nu-mi amintesc: لا أتذكر. / laː ʔata’ðakkar / (la: ata’Dakkar)
  • Nu înţeleg: لا أفهم. / laː ‘ʔafham /
  • Vă rog vorbiţi mai rar: egipteană: ممكن تتكلّم بالرّاحة (mumkin titkallim bilrrāha); marocană: تكلم بشوية عفاك (tkellem beshwīya afak!)
  • Cum se spune în limba araba: كيف تقول كلمة … بالعربية؟ (kaifa taqoulu kalimat … bel arabia?)
  • ajutor!: مساعدة (musāda); النجدة (al-najda)
  • Am nevoie de ajutor: احتاج مساعدة لو سمحت / ahtaj musa’ada lau semah’t /
  • Lasă-mă/lasăţi-mă în pace: marocană: !عطيني التيساع (ʿteinī ttīsaʿ); standard: femeia spune: اتركيني (otrokini); bărbatul spune: اتركني (otrokni)
  • chemați poliția!: standard: ناد الشرطة! (nādi şşariṭah); egipteană: إتّصل بالبوليس! (itaṣṣal bil bulīs); marocană: عيط علي البوليس! (ʿayyeṭ ʿla lbūlīs)
  • româneşte: الرومانية (ar-rūmānīyâ)
  • engleză: الإنجليزيّة /alʔinʒliː’zijja/ (oficial), /alʔinʤliː’zijja/ (oficial), /alʔingliː’zijja/ (familiar) (al-in-glī-zī-yya)
  • Vorbiţi englezeşte?: هل تتكلم الإنجليزية؟ / hal tatkallamu l-ingliiziiyata /
  • Vorbeşte cineva engleza, franceza, germana, spaniola?: هل هنا اي شخس يتكلم الانجليزية؟ Ḥal huna ay shakhs yatakalam al-inglizia, الفرنسية (alfrinsia), الالهنية (alalmania), الإسبانية (alisbaniya)?
  • Unde este aeroportul?: أين المطار؟ /ʔejnalmthar/
  • Unde este toaleta?: أين الحمّام؟ /ʔainalhammaːm, ʔeinalħamˈmaːm/ (a-ī-nal-hham-maam); modernă standard:أين الحمّام؟ (ain al-ḥammām?); egipteană: فين التواليت؟ (fayn il tawalīt?); kuwaitiană: وين الحمّام؟ (uään il-hhammám?) (unde este baia?); unde este un loc de relaxare?: وين بيت الرّاحة؟ (uään bäät ir-ráhha?); marocană: فين كان البيت الماء؟ (fīn kein lbīt lma?)
  • Noroc!: Belsalamati; Shereve!; egipteana:في صحتكم! (fī saḥitkum) (sănătate); في صحتك (fi sahitak, fisehatak) (în sănătatea ta / a voastră); kuwaitiana: بالعافية! (bil-‘áfiya) (mănâncă sănătos); marocană: بالصحة (be seha); بالصحة و العافية (bi saha ua’l afiya); siriană: Kull Sinneb Wo Enteb Salem

Armeană (indo-europeană)

NOTĂ: Armeana de vest este vorbită în diasporă: în Iran, Israel, Liban, SUA, Rusia, România etc. Armeana de est este vorbită în Armenia, Iran, Georgia, SUA, Canada. Accentul cade, mereu, pe ultima silabă. Unde este folosit IPA (/Estic/ – /Vestic/) (e&v = est&vest)

  • armeană: Հայերեն Hayeren /hajɛɹɛn/ – /hajɛɹɛn/
  • Armenia: Հայաստաdfgfbն, Հայք Hayastan, Hayq
  • Erevan: Երևան Yerevan
  • România: Ռումինիա Ṙouminia
  • București: Բուխարեստ Bouĥarest
  • salut, bună ziua (familiar): բարև barev /baɹɛv/ – /paɹɛv/
  • alo (la telefon): ալլո /alo/ alò
  • bună dimineața (până la prânz): բարի լույս bari louys / bari luis / (est); բարի լույս pari louys / pari luis / (vest)
  • bună ziua (după prânz): բարի օր /bari or / – /pari or/
  • bună ziua (politicos): բարի օր /bari ör / bari ör /; բարև ձեզ barev dzez (est); բարի օր pari or / pari or / (vest)
  • bună seara: bari yereko (բարի երեկո) bari yereko / bari iereko / (est); բարի իրիկուն /pari irigun/parirgoun (vest);
  • bun venit: բարի գալուստ /bari galust/barov eq yekel (pl.) – բարի եկար / բարի եկաք pari yegar / pari yegak (pl.);
  • noapte bună: բարի գիշեր /bari gişer/ (est); գիշեր բարի kişer pari / kişer pari / (vest);
  • noapte bună (răspuns): լույս բարի luis bari / luis bari / (să ai o dimineaţă bună!)
  • la revedere : ցտեսություն /ts’tesutyun /ʦʰtɛsutʰjun/ – /ʦtɛsutjun/ (est); հաճոխ had-iokh (vest)
  • ne vedem: կհանդիպենք /khandipenq/
  • ce e nou?: ինչ կա? /inci ka/ sau /encika cika/
  • ce mai faci?: Ինչբես ես / ես՞ Ինչպե՞ս եք / ես՞/ eencibess eq/ess? /; վոնտս ես /vonts éss/, / vonţăş /
  • ce mai faceți?: Ինչբես եք՞ / eencibess ek?, incibèses /; vonts ég? / vonţes /
  • sunt bine: ես լավ եմ /yes lav em/
  • bine: լավ /lav/ la:av
  • foarte bine: /shat lav/ şadla:av
  • rău / prost: վադ / կեսհ /vad / kesh/ va:ad / kèş
  • așa-și-așa: /votci şad lav/
  • nu prea rău: /vocinch/
  • mulţumesc: շնորհակալ եմ /shnorhak’al em /ʃnoɹhakal ɛm/ – /ʃnoɹhagal ɛm/
  • mulțumesc: merci / mersí /
  • mulțumesc foarte mult: շատ շնորհակալ եմ /ʃat ʃnoɹhakal ɛm/ – /ʃad ʃnoɹhagal ɛm/;
  • cu plăcere: բարի գալուստ bari galust / bari galust / (est); բարի եկար pari yegar / harie’gà /; charjhe / hariè / (vest);
  • vă rog: խնդրեմ khntrem / kh’ntrem, án’trem / (est); հաճիս hadjiss / há’gìs /(vest);
  • poftă bună: paree ahghorshog!
  • armean (persoană): Հայ / Hay /
  • armenesc: Հայկական / Haykakan /
  • armean din Armenia: Hayastantsi
  • Diaspora Armenească: Spiurka-Hay
  • străin, expatriat: Երեկ / odar /
  • suntem armeni: Մենք հայ ենք /menk hay enk/
  • te rog: խնդրեմ khndrem /xndɹɛm/ – /xntɹɛm/
  • te rog: խնդրեմ /xndɹɛm/ /kh’ntrem/ (est); խնդրեմ /xntɹɛm/ /kh’ntrem/; յաճիս /hajis (vest);
  • acesta: այս մեկը /ays mekă/
  • cât?: քանի՞ս /kanis/
  • cât (de mult)?: inchkan?
  • câte?: kani?
  • câți bani?: inch arjhe?
  • bani: փող pogh (est); Դրամ dram/tram (vest) [este şi unitatea monetară AmD]
  • da: այո ayo /a’iò/ (formal) (e&v); հա ha / ha / (familiar)
  • nu: ոչ voch /vo’cì/ (formal) (e&v); չէ ce / ce / (familiar)
  • nimic: ոչինչ vocinci /vocinci/
  • aici: estegh, aystegh (est); hos, aysdegh (vest);
  • acolo: entegh, ayntegh (est); hon, ayndegh (vest);
  • poliție: ոստիկան /vostikan/
  • cum vă numiți? (care este numele?): Ի՞նչ է Ձեր (քո) անունը / tsér anoune inch é?
  • mă numesc (numele este): / anounes … é /
  • pardon, scuză-mă: ներողություն / neroghutiun , nerohociun /(e&v)
  • pardon, scuzați: k’ nerek / nerek /
  • nu înțeleg / eu nu înţeleg: չեմ հասկանում / cem haskanum / yess cem hasgenar / chem haskanum /
  • Nu înțeleg: ʼՉհասկացա / ciʻhaskaţʻa /
  • Aş vrea un interpret: tarkmanich em uzum
  • Nu vorbesc armenește: Ես Հայերեն չեմ խոսում / Yess Hayeren cem khosum /
  • Vă rog să vorbiți mai rar: Դանդաղ խոսեք խնդրեմ / dandagh khosekʻ, khndrem /
  • Vorbiți …?: Հայերեն՞ եք / khosum ek … ?/
  • Vorbesc …: Հայերեն՞ եմ / khosum em …/
  • Vorbiți armeană?: Հայերեն՞ կը խոսիս / Khosum es ankleren? / (est); / Hayeren guh khosees / (vest);
  • Vorbiţi englezeşte?: Անգլերեն խոսու՞մ ես / Angleren khosum es /
  • Da, vorbesc puţin: Այո, գիչ մը կը խոսիմ / A-yo kitci muh gu khoseem / (vest)
  • română: Ռումիներեն / Ṙoumineren /
  • engleza; germana: Անգլերեն; Գերմաներեն / Ankleren; Kermaneren /
  • franceza; spaniola: Ֆրանսերեն; Իսպաներեն / Franseren; Ispaneren /
  • unde este toaleta?: Լվացարանը որտե՞ղ է / lvaţarană vortegh e /; our eh paghnikeh? / úrehpáhnikă /
  • Noroc!: Կենացդ՜ K’enacd! / ghenáţet, ghenaţōt! /
  • La mulți ani: Ծնունդը շնորհավոր / tsnundĕ shnorhavor /
  • Felicitări: շնորհավոր / sh’norhavor lini /

Bielorusă (slavă)

NOTĂ: Transcrierea fonetică urmează sistemul bielorus Lacinka.

  • bielorusă: беларуская мова / biełaruskaja mova /; беларускi / biełaruski / (be)
  • România, București: Румынія / Rumânija /; Бухарэст / Buẖarèst /
  • salut (formal): прывітаньне! /pryvitańnie!/
  • salut (informal): здароў! / zdaroŭ! /; здарова! / zdarova! /
  • bună dimineața: добрай раніцы! / dobraj ranicy! /
  • bună ziua: дзень добры / dzień dobry /; дабрыдзень / dabrydzień /
  • bună seara: добры вечар! / dobry viečar /
  • noapte bună: дабранач / dabranač /
  • la revedere: да пабачэньня / da pabačeńnia /
  • pa, ceau, bai-bai: Пакуль! / Pakul! /
  • vă rog: калі ласка / kali laska /
  • mulțumesc: дзякуй / dziakuj /
  • mulțumesc foarte mult: вялікі дзякуй / vialiki dziakuj /
  • pentru nimic: няма за што / niama zašto /
  • scuze: прабачце! / prabačcie! /; даруйце! / darujcie! /; перапрашаю! / pieraprašaju! /
  • scuzați-mă: выбачаюся / vybačajusia /
  • permiteți…: дазвольце / dazvolcie…/
  • da: так / tak /
  • nu: не / nie /
  • Cum vă numiți?: Як вас зваць? / Jak vas zvać? /; Як вас клічуць? / Jak vas kličuć? /
  • Mă numesc…: Мяне завуць… / Mianie zavuć… /; Мяне клічуць… / Mianie kličuć… /
  • Ce mai faci?: Як справы? / Jak spravy? /
  • Mulțumesc, bine.: Вельмі добра, дзякуй! / Vielmi dobra, dziakuj. /;
  • Dar dvs?: А ў вас? / A ŭ vas? /
  • foarte bine: выдатна / vydatna /
  • bine: добра / dobra /; цудоўна / cudoŭna /; файна / fajna /
  • așa și așa: ня вельмі / nia vielmi /; так сабе / tak sabie /
  • prost: дрэнна / drenna / кепска / kiepska /
  • acesta, acela: гэта / heta /
  • taxi: таксоўка / taksoŭka /
  • bagaj: багаж / bahaž /
  • pașaportul meu: мой пашпарт / moj pašpart /
  • viza mea: мая віза / maja viza /
  • carnetul meu de conducere: мае кіроўскія правы / maje kiroŭskija pravy /
  • Am o carte de credit: Я маю крэдытовую (плястыкавую) картку. /Ja maju kredytovuju (plastykavuju) kartku./
  • cât?: колькі? / kolki? /
  • cât costă (asta)?: колькі гэта каштуе? / kolki heta kaštuje? /
  • română: румынская мова / rumynskaja mova /; румынскай / rumynskaj /
  • român, româncă: румынскай, румынская, руманская / rumynskaj, rumynskaja /
  • sunt român, româncă: я румынскай, я румынская / ja rumynskaj, ja rumynskaja /
  • înţeleg: я разумею / ja razumieju /
  • nu înțeleg: я не разумею / ja nie razumieju /
  • înțelegeţi?: разумееце? / razumiejecie? /
  • Vorbiți englezeşte?: Вы размаўляеце па-ангельску? / Vy razmaŭlajecie paanhielsku? /
  • Înţelegeţi engleza?: Ці вы разумееце па-ангельску? / Ci vy razumiejecie paanhielsku? /
  • Vorbeşte aici cineva engleza?: Ці хтосьці тут размаўляе па-ангельску?/Ci chtości tut razmaŭlaje pa-anhielsku?/
  • Eu vorbesc puțin bielorusa.: Я дрэнна гавару па-беларуску. / Ja drenna havaru pa-biełarusku. /
  • vorbiți …?: Вы гаворыце па-…? / Vy havorycie pa-…? /
  • franceza, germana, spaniola, rusa: пафранцуску / pa-francusku /; панямецку / pa-niamiecku /; пагішпанску / – hišpansku /; парасейску / pa-rasiejsku /
  • Unde este…? Дзе (ёсьць)…? / Dzie (jość)…? /
  • Unde găsesc…? Дзе я магу знайсьці…? / Dzie ja mahu znajści…? /
  • unde este baia?: дзе тут прыбіральня (туалет)? / dzie tut prybiralnia (tualet) /
  • toast generic: за здароўе / za zdaroŭje /

Bosniacă (slavă)

  • Bosnia şi Herțegovina: Bosna i Hercegovina / Босна и Херцеговина /
  • Saraievo: Sarajevo / Сарајево /
  • bosniacă: bosanski; босански jeзик, (bosanski jezik), бошњачки jeзик (bošnjački jezik)
  • România, Bucureşti: Rumunija, Rumunjska; Bukurešt
  • românește: rumunski, румунски
  • Salut: zdravo
  • Bun venit: Dobro došli
  • Bună dimineața: Dobro jutro; Sabah hajrula (pentru musulmani)
  • Bună ziua: Dobar dan
  • Bună seara: Dobro veče/Dobar večer; Aksam hajrula (pentru musulmani)
  • Noapte bună: Laku nocy/noć
  • La revedere: Doviđenja; Do vidjenja; Vidimo se; Allah imanet (pentru musulmani)
  • Te rog: molim
  • Vă rog: molim vas
  • Mulțumesc: hvala
  • Mulțumesc foarte mult: puno hvala
  • Cu plăcere: Prijatno;
  • Pentru nimic: nema na čemu
  • Scuzați (pentru aa atrage atenţia): oprostite
  • Scuzați-mă: izvinite
  • Cum te cheamă? Cum vă numiţi?: Kako se zovete?
  • Îmi pare bine de cunoștință. Drago mi je što smo se upoznali.
  • Ce mai faci? Ce mai faceți?: Kako ste?
  • Bine: Dobro
  • Rău, Prost: Loše
  • Așa și așa: Tako tako
  • Cât?: koliko?
  • Engleză: engleski
  • Vorbiți engleza?: govorite li engleski?
  • Da: da
  • Nu: ne
  • Acesta, acela: to, taj
  • Nu înțeleg: ne razumijem
  • Cum se spune în … ? = Kako se ovo kaže na …?
  • Vorbiți …?: Govorite li… ?
  • engleza, franceza, germana, spaniola, italiana, româna: engleski, francuski, njemački, španski, italijanski, rumunski
  • Unde e toaleta?: gdje je toalet?
  • Noroc!: na zdravlje!; živjeli!; živeli!

Chineză (sino-tibetană)

NOTĂ: Pronunția chineză este extrem de complicată pentru că folosește diverse tonuri pentru a deosebi diversele semnificații ale unei ideograme, de unde și dificultatea transcrierii cu caractere latine. Sistemele oficiale de transcriere sunt multiple și ele. Pe scurt, putem considera că literele latine folosite pentru transcripția engleză a pronunției pot avea următoarele valori. Vocalele: a ca în ladă, e ca „ö” în fön sau ca „e” din ten, i ca în ring sau mii dar după sh, zh, sau r, ca „ă” în zăr iar după s sau z, acestea devin vocalice, o ca în sondă, u în ju, qu şi xu ca ü moale iar ü ca în franceză „lune”, y ca i în ied. Consoanele: p, t, şi k se pronunța ușor explozive, b este între p şi b ca în bal or palier, c = ţ, ch aprox. kh ca în carismatic, j ca dji sau g din geam, ng ca în unghie, q ca un ci în cireş, r nevibrat aduce mult cu îî, sh = ş, t uşor dental ca th englez, x = cam ca în hşi dar mai peltic, z un fel de dz şi zh = j sau . Excepții: sunt extrem de multe dar câteva importante sunt: -ian ca –ien, astfel 天安門 Tian’anmen se pronunță „Tien’anmen”, wu– ca u-, astfel 五百 wubai se pronunță „ubai”, yi– ca i-, astfel 一个 yige se pronunță „ige” iar – se pronunță ca ü-. Pentru a nu crea confuzii, dacă pronunția ratează, se cade să se arate cuvântul scris din acest text.

Tonurile: în mandarină sunt patru tonuri care trebuie respectate pentru o pronunție adecvată.

1. Primul ton (ā) este plat și ascuțit/înalt,

2. al doilea ton (á) este jos mediu urcător spre înalt,

3. al treilea ton (ǎ) mediu/jos coborâtor-urcător spre mediu-înalt, înmuiat,

4. al patrulea ton (à) înalt coborâtor de la foarte înalt la foarte jos. Mai există și un al cincilea ton,

5. neutral, rar întrebuințat. Unele transliterări folosesc cifre şi semne care indică tonul: Poliţia 警察 jing3cha2.

http://www.csulb.edu/~txie/pcr/soundsys/introtopinyin.htm

  • China, Beijing: 中國 / 中国。中華人民共和國。 中华人民共和国。(Zhōnghuá Rénmín Gònghéguó); 北京。(Běijīng);
  • chineză : 汉语/漢語、中文。zhōngwén (joong-vén) tʂwə́ŋ wə̌n; Hànyǔ Pinyin: 华语/華語, (huáyǔ) sau 中文, (zhōngwén)
  • chineză: mandarină 普通話。 [普通话。] pŭ-tōng-hùa | pʰǔ tʰwə́ŋ hŵa; 国语。gúo yŭ; dialectul Beijing: 北京话, pinyin: Běijīnghuà
  • chineză: cantoneză 廣東話。 [广东话] 。 gwóngdōngwá (guang-dong-va) | kwɔ́ŋ dɔ́ŋ wá; 粵語/粤语 (yuet6yue5; pinyin: yueyu)
  • chineză: cantoneză Hong Kong 粵語。 廣東話。粵語。 [粤语。] húayŭ hw̌a ỳ ̂
  • chineză: tradițională 體中文。 台灣。 zhuang (ju-ang); chuang;
  • România: 罗马尼亚人。罗马尼亚。羅馬尼亞。luó-mă-ní-yă, luōmăníyà, lòhmáhnàihnga;
  • București: 布加勒斯特。 bùjiālèsītè
  • bună, salut: 你好! nǐ hǎo; mandarină: nǐ hǎo; formal: nín hâo; la mai multe persoane: nǐmen hǎo; cantoneză: Néih hóu, neilhou; lay ho; ho yat; ngh on; jou san;
  • bună dimineața: 早上好。 zǎoshàng hǎo; mandarină: ni zao; zao an; zao chen hao; zhao shang hao; cantoneză: jo san; zan san
  • bună ziua (după-amiaza): 晚下午wǎn xià wǔ; mandarină: wu an; xiao wu hao; cantoneză: néih hóu; ngh on an san; ng ngon;
  • bună seara: 晚上好。 wǎnshàng hǎo; mandarină: wan shang hao; cantoneză: maan ngon;
  • noapte bună: 晚安。 wǎn ān; mandarină: wan an; cantoneză: jo tau; hai;
  • bun venit: 不客气。 bú kèqi; mandarină: huan yin, huan ying; cantoneză: foon ying
  • la revedere: 再见。 zàijiàn; mandarină: zai jian, zai hui ; bai bai; ne vedem [mâine]: min tian jian; cantoneză: joi gin; joi wooi; amical: bai-bai (bāāi bāāi);
  • ce mai faci/faceți? 你好吗? nǐ hǎo ma? 身体好吗? shenti hao ma?
  • mulțumesc, bine: 很好, 谢谢。 hěn hǎo, xièxiè;
  • pașaport: 护照。hùzhào;
  • cum te numești?, cum vă numiți?: 你叫什么名字?mandarină: nǐ jiào shén me míng zi? ching wen gui hsing? nin gui xing? cantoneză: nei giu mut ye meng?
  • care este numele mic (de botez)? 你叫什么名字?nǐ jiào shén me míng zi?
  • care este numele de familie? 你姓什麼? nǐ xìng shénme?
  • care este numele complet? 你叫什麼? nǐ jiào shénme?
  • mă numesc ______ .: 我叫 _____ 。 wǒ jiào ______ ; mandarină: wo shi…, (numele de familie): wo xing…, wo du ming d’zi…, numele de botez): wo jiao… ; cantoneză: ngo gow mang hai…, ngo giu jo…, ngo kiu tso…, (numele de familie): ngo sing…
  • mă bucur să te/vă cunosc: 遇见您很高兴。yùjiàn ní hěn gaoxìng.
  • aș putea să întreb?: 请问。qǐng wèn, qǐngwèn;
  • vă rog, te rog: 请。qǐng; mandarină: qǐng; cantoneză: xeng (şeng); mm goi;
  • mulțumesc: 谢谢。 xìexie, chìechie; mandarină: chìechie (tsE22 tsE22), chìechie ni, chìe chie (hìe, hie); toa chie; cantoneză: pentru cadou primit: doh je (tO55 tsE22); pentru cadou cu anticipaţie: doh je sin; pentru serviciu: m goi (m22 kOi55); anticipat pentru serviciu: m goi nei sin;
  • mulțumesc foarte mult: 不好意思。bù hǎo yìsi; 多謝了。duō xiè le.
  • cu plăcere: 不客氣。bú kèqi;
  • formidabil, perfect!: 好啊﹐沒有問題。hǎo a, méiyou wèntí;
  • acesta, aceasta: 这。zhè (jè); 这个zhègè (jè-ghè)
  • acela, aceea: 那。nà; 那个 nàgè (nà-ghè)
  • aici: 这里。zhèlǐ;
  • cât?: (cantitate) 多少。duōshǎo; (adv): 多么。duōme;
  • eu am: 我有。wǒ yǒu;
  • eu nu am: 我沒有。wǒ mèiyou;
  • preț: 价钱。jià qian;
  • dicționar: 字典。zìdiǎn; 词典 / 辞典。cídiǎn
  • domnul Wáng: 王先生。Wáng xiān sheng; doamnă: 女士。nǚ shì (ex.Wang nü’ü şì); domnișoară: 小姐。xiǎo jiě (ex.Wang şiǎo djiě);
  • doctor: 医生。yī shēng; 大夫。dài fū;
  • eu: 我 wǒ; tu: 你 nǐ; Dvs.: 您 nín; el: 他 tā ; ea: 她 tā; neutral „it”: 它 tā; Pentru plural se adaugă 们 ”men” de ex.: noi: 我们 wǒmen;
  • română: 罗马尼亚。luōmǎníyà
  • limba română: 罗马尼亚文。luōmǎníyàwén
  • sunt român, româncă: 我是罗马尼亚國人。wǒ shì luōmǎníyà rén;
  • eu nu vorbesc chineza: 我不会说汉语。wǒ bú hùi shūo hànyǔ.
  • vorbiți engleza?: 你会说英语吗?nǐ hùi shūo yīngyǔ ma?; mandarină: ni huì jiang ying yu ma?; ni shuo ying-wen ma?; cantoneză: nei sik msik gong ying man?
  • vorbește cineva aici engleza? 这里有人会说英语吗?zheli you ren hùi shūo yīngyǔ ma?
  • eu vorbesc româna și, de asemenea, vorbesc engleza și rusa. 我會說罗马尼亚语﹐也會說英語和俄語。wǒ huì shuō zhōngwén, yě huì shuō yīngyǔhé eyǔ;
  • eu vorbesc, de asemenea, franceza 我還會說法語。wǒ hái huì shuō fáyǔ;
  • germana, spaniola: 德语。déyǔ, dé yǔ; 西班牙语。xī bān yá yǔ;
  • aşa ş-aşa: 哪裡﹐馬馬虎虎。 ná lǐ, má ma hū hū;

Chineza, în principiu, nu are cuvinte proprii pentru „da” sau „nu”; la întrebări se răspunde afirmativ repetând verbul. De ex. Ai mâncat? Am mâncat. Răspunsurile negative se pot formula cu “bú” sau “méi”. Da și nu pot apărea dialectal.

  • da: 是。 shì; (afirmație): 是的。shì de (şÂâ dă); (permisiune, OK): 行。xíng (şİing); 會。 huì; mandarină: „aşa este”: shi; „correct”: dui; „OK”, „okay”: hao; cantoneză: hai; yo’u; dau zue;
  • nu: (negație) 不是。 bú shì (buu şÂ); (interdicție): bù xíng (buşİng); 没 méi; mandarină: bú shì; bú shì zhe yang; bù dui; 没有 méi yǒu, méiyǒu; cantoneză: m hai
  • nu înțeleg: 我听不懂。 wo ting bu dong; mandarină: (ce auzi): wo ting bu dong; (ce vezi): wo kan bu dong; (concept): wo bu dong; cantoneză: m-ming bak; ngoh m-ming; ngoh m-ming bak;
  • scuzați (făcând atent): 请问。qǐng wèn/ laojia, qing wèn;
  • scuzați, pardon: da jiao yi-xia ; 麻烦您一下。má fan nǐ le;
  • scuzați, regret: 对不起。duìbùqǐ;
  • cât este ceasul? 现在几点? xiànzài jǐ diǎn?;
  • unde este toaleta?: 厕所在哪里? césǔo zài nǎli?
  • toast generic: 干杯。gān bēi; cantoneză: ging jau; yam booi;
  • ajutor!: 救命! jìu mìng;

Coreeană (izolată)

NOTĂ: Diferitele sinonime indică diverse grade de politețe. Cele cu semnul 요 (vă rog) sunt mai politicoase.

  • coreană: 한국어, 韓國語, 한국말 / hangugeo, hankuko, hanguk-o hankugʌ, / 조선말, / chosŏnmal /; 조선어 / joseoneo /
  • Coreea de Sud, Seul: 대한민국, 대한민국 大韓民國 / daehan minguk /, 서울 / sŏul /
  • Coreea de Nord, Phenian : 조선민주주의인민공화국 朝鮮民主主義人民共和國 / chosŏn minjujuŭi inmin Konghwaguk /, 평양 / pyeongyang /
  • română: 루마니어어 / rumanieoeo /
  • România, București: 루마니아 / rumania /, 부쿠레슈티 / Bukuresyuti /
  • salut: 안녕하세요 / an-nyong Ha-se-yo /, 안녕 / se-yo /.
  • Bună dimineața: 안녕하십니까. / an-nyong Ha-shim-ni-ka /
  • Bună ziua: 안녕하십니까. / an-nyong Ha-shim-ni-ka /
  • Bună seara: 안녕하십니까. / an-nyong Ha-shim-ni-ka /
  • Noapte bună: 안녕히 주무십시오. / an-nyong-hi Chu-mu-ship-sio /
  • La revedere: 안녕히 가십시오; 안녕히 가세요 / an-nyong-hi Ka-ship-sio /
  • Bun venit!: 천만의 말씀입니다. / chon-man-e Mal-sum-im-ni-da /
  • vă rog: 부디 / pu-di /, 제발, 제발요 / che-bal /;
  • mulțumesc: 감사합니다, 고맙습니다. / kam-sa-ham-ni-da /
  • mulțumesc foarte mult: 대단히 감사합니다. / te-dan-hi Kam-sa-ham-ni-da. /
  • scuzați (pentru a atrage atenţia): 여기요!
  • scuzați, regret: 죄송합니다, 미안합니다. / che-song-ham-ni-da /
  • Scuzați-mă: 실례합니다. / shile-ham-ni-da /미안해요
  • Cum vă numiți? 당신 이름은 무엇입니까? / tang-shin Iru-mun Muwo-shim-ni-ka? /
  • Mă bucur să vă cunosc.: 만나서 반갑습니다. / man-na-so Pan-kap-sum-ni-da /
  • Ce mai faceți?: 어떻게 지내고 계십니까? / otoke Chi-ne-go-ke-shim-ni-ka? /
  • Bine: 좋습니다. / cho-sum-ni-da /
  • Rău: 싫습니다. / shil-sum-ni-da /
  • Așa și așa: 그저 그렇습니다. / ku-jo ku-ro-sum-ni-da /
  • da: 네, 예 / ne /; 응 (colocvial)
  • nu: 아닙니다 / a-nim-ni-da /, 아니요 / a-ni-yo /; 안 (ca prefix de negaţie)
  • cât?: 얼마예요?
  • acesta: 저것
  • Nu înțeleg: 잘 모르겠습니다, 잘 모르겠어요. / chal Mo-ru-ge-sum-ni-da /
  • Vorbiți engleză?: 영어 할 줄 알아요?
  • Cum se spune în [engleză]? 이것을 영어로 뭐라고 합니까? / … i-go-sul [Yong-o-ro] Mo-ra-go-ham-ni-ka? /
  • vorbiți …?: / …rul(ul) mal-ha-shim-ni-ka?
  • engleza, franceza, germana, spaniola, chineza, româna: yong-o, pul-o, dok-il-o, spe-ino, chung-kuk-mal, rumanieoeo
  • engleză: 영어 / yong-o-ro /
  • japoneza: 일본어 / /
  • unde este …… ?: 어디에 있습니까? / ….. O-die-i-sum-ni-ka /
  • unde este toaleta?: 화장실은 어디에 있습니까?; 화장실이 어디에 있습니까? / Hwa-jang-sil-i O-die Isum-ni-ka? /
  • Noroc!: 건배! / geonbae / (paharul uscat); 위하여! / wihayeo /

Daneză (germanică)

  • daneză: dansk /dansk/
  • România, București: Rumænien; Bukarest
  • bună: hej /hi/ /hei/, /hai/; goddag
  • la revedere: farvel /fah-vel/
  • mulțumesc: tak /tack/
  • mulțumesc mult: mange tak
  • scuze: undskyld
  • acela, aceea: denne /DEN-nuh/
  • cât (costă)?: hvor meget koster det? /vo MY-it/
  • român, româncă: rumæner, rumænerinde
  • românesc: rumænsk /ru mEnsk/
  • română: rumænsk /ru mEnsk/
  • engleză: engelsk /ENG-uhlsk/
  • da: ja /ya/
  • nu: nej /nigh/ /na:i/
  • pot să fac o poză?: Maa jeg tage et billede af dig?
  • unde este baia?: Hvor er der et toilet? /toa’laett/
  • de unde vii?: Hvor kommer du fra?
  • nu înțeleg: jeg forstår ikke
  • vorbiți româna?: Kan du tale rumænsk?
  • vorbești româna, daneza, engleza, germana?: taler du dansk, rumænsk, engelsk, tysk?
  • toast generic: skål /skal/

NB Pronunția daneză nu este la îndemâna oricui, oricât ar fi de “perfectă” transcrierea fonetică. Încercarea de pronunție este temerară și poate izbi înapoi, ca un bumerang, dar de două ori, mai întâi că nu te faci înțeles şi strădania este inutilă, sau, dacă interlocutorul bănuiește că înțelegi puțin daneza, te bombardează cu o avalanșă de cuvinte din care, cu tot respectul pentru danezi, nu auzi decât niște sunete guturale fără să poți desluși cuvinte. Datorită aglutinării cuvintelor, o frază lungă, scrisă pe două rânduri se poate pronunţa “hâlup”. Danezii ştiu cum sună limba lor în urechile străinilor, ca o casetă rulată invers şi se amuză. Rezolvarea este în scris, sau textul conversaţiei imprimat şi cuvântul scris arătat interlocutorului. (Nota mea)

Ebraică (semitică)

  • ebraică: עברית /ivrith/
  • România, București: רומניה (rūmania), בוקרשט (būqareš)
  • bună, salut [politicos]: שלום /şalom/
  • bună, ce mai faci? [familiar]: מה נישמה /ma nişma/, האי /Hai/
  • bună, ce mai faci? [unui bărbat]: מה שלומך /ma şlomHa/
  • bună, ce mai faci? [unei femei]: מה שלומך /ma şlomeH/
  • bună, salut [slang]: אלן /alan/
  • bun venit: [bărbatului]: ברון הבא /baruH haba/; [femeii]: ברון הבא /bruHa haba’a/; [bărbaților]: ברונים הבאים /bruHim habayim/, /bruHim habaim/; [femeilor]: /bruHot haba’ot’/, /bruHot habaot/
  • la revedere: שלום /şalom/; להתראות /lehitraot/; [familiar]: להת /lehit/
  • vă rog: בבקשה /be’vakaşa/
  • cu plăcere: בבקשה /be’vakaşa/
  • vă mulțumesc: תודה /toda/
  • vă mulțumesc mult: תודה רבה /toda raba/
  • cât: כמה /kama/
  • cât costă?: ? כמה זה עולה /kama ze ole?/
  • da: כן /ken/
  • nu: לא /lo/
  • foarte bine (aşa, de acord): טוב /tov/; טוב מאוד /tov meod/
  • e în regulă: זה בסדר /ze beseder/
  • scuză-mă, scuzați: סליחה /sliHa/, סלח לי /slaH li/
  • nu face nimic: לא משנה /lo meşane/
  • nu înțeleg: [un bărbat spune]: אני לא מבין /ani lo mevin/; [o femeie spune]: אני לא מביןני /ani lo mevina
  • vorbiți ivrit, română, germană, engleză, franceză, spaniolă, italiană, rusă, arabă? [unui bărbat]: האם אתה מדבר /haim ata medaber ?/; [unei femei]: האם את מדברת /haim at medaberet ?
  • /?עברית ,רומנית ,גרמנית ,אנגלית, צרפתית, ספרדיתא, יטַלְקִית, רוּסִית, עֲרָבִית | ivrith, romanit, germanit, anglit, ţarfatit, sfaradit, italkit, rusit, aravit?
  • vorbește aici cineva românește?: ? מישהו כאן מדבר רומנית /mişehu kan medaber romanit?/
  • unde este baia / toaleta?: ? איפה השרותים /eifo ha şerutim ?/
  • toast generic: ! לחײם ! /lăHayim !/
  • urare generică (să fie cu noroc!): ! מזל טוב /mazel tov!/

Frizonă (germanică)

  • frizonă: V(vest): (Wäästfräisk) Frysk / fri.sk /; N(nord): Friisk / fri:sk /; Noudfräisk, Nordfrasch Freesk, Fräisch, Frasche spräke, Frasch, Friisk, Fräisk
  • frizonă de est: Aastfräisk, sater, Seealterfrysk, Sealterfrysk, Fräiske Sproake, Fräisk, Seelterske Sproake, Seeltersk
  • Frizia: V: Fryslân; N: Noard-Fryslân
  • România: V: Roemeenje; N: Rûmenië
  • română: V: Roemeensk; N: Rûmeensk
  • salut: goeie; V: a goeie / ɑ gujə /; N: moin / mOIn /
  • bun venit: is wol klear
  • Bună dimineața: Moarn
  • Bună ziua: Middei
  • Bună seara: Goejûn
  • Noapte bună (somn uşor): Sliep lekker
  • la revedere: V: oant sjen / ɔnt ʃɛn /; N: adjiis / Adji:s /
  • vă rog: V: asjeblyft, asjebleaft / ɑʃəbli.ft /; N: weesegödj / ve:z&gödj /
  • mulțumesc: tankewol
  • mulțumesc mult: V: tige tank/ ‘tiːɣə tɑnk /; N: foole tunk / fo:l&tunk /
  • scuzați: V: Pardon / pədɔn /; N: Fertrüt me/ ftr^t me /
  • Cum vă numiți?: Hoe hite jo?
  • Mă bucur să vă cunosc.: Yn ‘t wolnimmen.
  • Ce mai faceți?: Hoe giet it mei jo?
  • Bine: Goed
  • Rău: Min
  • Așa și așa; merge: No, it giet
  • acesta: V: dy / di /; N: di / dI /
  • cât?: V: hoefolle? / hufolə /; N: hüfoole? / h^fo:l& /
  • engleză: V: Ingelsk / iŋəlsk /; N: Aingelsch / &j:ñ&lS /
  • da: V: ja / ja /; N: joo / jo: /
  • nu: V: nee / ne /; N: nåån / nO:n /
  • Nu înțeleg: V: Ik begryp it net / ɪk bəgri.pət nɛt /; N: Ik begrip et ai / Ik b&grIp&t&j /
  • Vorbiți engleză?: V: Kinne jo Ingelsk? / kɪnə jo. ɪŋəlsk /; N: Koost dü Aingelsch? / ko:stö &jñ@lS /
  • Vorbiți română, franceză, germană, italiană, spaniolă?: Prate jo Roemeensk / Rûmeensk, Frânsk, Dútsk, Italjaansk, Spaansk?
  • Cum se spune în ….: V: Hoe seisto … yn it Westerlauwersk Frysk?; N: Hü säist dü … aw Nordfrasch?
  • Unde este toaleta?: V: Wêr is hjir it húske? / Wɛːr ɪs jɪrət hy.skə /; Wêr kin ik it húske fine?; N: Weer as heer et hüüschen? / wI:R &s hI:r &t hy.S&n /
  • Noroc!: V: tsjoch / ʧoX /; N: sünhäid / sönhEId /

Idiş (germanică)

  • idiş: yidish יידיש /yidish/
  • Romania, București: רומעניע (rumenye, rumenie), בוקארעסט (bukarest)
  • bună, salut: שלום עליכם /şolem aleyHem/
  • adio, pa: שלום, אדיע /șolem, adyé/
  • la revedere: צום װידער זעען /ţum vider zeen/
  • bun venit: זאיט וילכום /zayt vilkum/, זאיט באגריסת /zayt bagrist/
  • vă rog: ביטע /bite/
  • vă mulțumesc: א דאנק אייך /a dank ayH/
  • vă mulțumesc mult: איך דאנק אייך זייער /iH dank ayH zeyer/
  • cât costă?: ? װיפל קאסט דאס /vifl kost dos?/
  • da: יא /yo/
  • nu: ניין /neyn/
  • scuzați: אנטשולדיקט /antșuldikt/
  • cu plăcere: נישטא פאר װאס /nișto far vos/
  • nu înțeleg: איך פארשטיי נישט /iH ferștey nișt/
  • românesc: רומעניש (rumeniș)
  • vorbiți idiș, română, germană, engleză: ? רערט איר יידיש, רומעניש, רייטש, ענגליש /redt ir yiddiș, rumeniș, daytș, engliș
  • unde este baia / toaleta?: ? ווו איז דאר באד צימער /vu iz der bod țimer?/
  • toast generic: לחײם /lăHaym/; מזל טוב /mazel tov/

Laponă (uralică)

NOTĂ: Laponii sunt un popor care locuieşte în patru ţări, Norvegia, Suedia, Finlanda şi Rusia. Fiind răspândiți pe o arie atât de mare, este natural ca limba laponă, sámi, saami sau saame, să nu fie unitară și să aibă multe dialecte.

Fără să respecte strict frontierele, se consideră în Norvegia: lapona de nord (sámegiella, davvisámegiella) (sme);

în Suedia: lapona de sud (saemien giele, lullisámegiella) (sma), lapona din Luleå, (julevsámegiella, sámegiella) (smj), lapona din Piteå (biđonsámegiella) (sje), lapona din Umeå (ubmisámegiella) (sju);

în Finlanda: lapona din zona lacului Inari, (säämegiella, anárašgiella) (smn), lapona Skolt (sää´mǩiõll, nuortalašgiella) (sms), lapona Kemi (sjk);

în Rusia: lapona Kildin (сāмь кӣлл – sām’ kīll, gielddasámegiella) (sjd), lapona Akkala (áhkkilsámegiella) (sia) şi lapona Ter (darjisámegiella) (sjt).

Semnele grafice diferă de la dialect la dialect. Am sintetizat un alfabet care ușurează românilor o pronunție cât mai apropiată. Scheletul alfabetului este următorul: A a, Á á, B b, C c, Č č, D d, Đ đ, E e, F f, G g, H h, I i, J j, K k, L l, M m, N n, Ŋ ŋ, O o, P p, R r, S s, Š š, T t, Ŧ ŧ, U u, V v, Z z, Ž ž la care se adaugă, la nevoie, semnele scandinave specifice Æ æ, Ä ä, Ø ø, Ö ö, Å å dar şi alte semne specifice limbii cum ar fi: Ȧ ȧ, Â â, Ʒ ʒ, Ǯ ǯ, Ǧ ǧ, Ǥ ǥ, Ï ï, J j, Ǩ ǩ, Ñ ñ, (Ń ń), Õ õ. În cuvinte de origine străină mai apar şi: Q q, W w, X x, Y y. Un semn special pentru vocala variabilă ð, omis aici. Lapona Kildin foloseşte alfabetul cirilic cu adaosuri precum: Ǟǟ, Ҋҋ, Ӆӆ, Ӎӎ, Ңң, Ӈӈ, Ҏҏ, Ҍҍ, Ӛӛ, Jj. Trei consoane sunt palatizate: dj = d’; lj = l’ (cf -ll- spaniol); nj = n’ (cf -ñ- spaniol); în combinațiile hj, hl, hm, hn, hr sunetele j, l, m, n şi r sunt surde. În poziție inițială, b = p, d = t şi g = k. În rest c = ț; č = ci, c’; š = ș; ž = dj; đ = th englez, sonor, din the; ŧ = th englez, surd, din think; ŋ = ng, nk; Accentul cade, tradițional, pe prima silabă.

  • limba laponă: sámegiella, davvisámegiella (sme); saemien giele (sma); säämegiella (smn); sää´mǩiõll (sms); самь кӣлл – sām’ kīll (sjd); saamen kieli (fi); samisk [språk] (no); samiska [språk] (se); саамиский язык (ru).
  • Laponia: Sápmi, Sábme / sapmi, sabme /; Lappi (fi); Lappland (no, se); Лаппи, Лапландия (ru)
  • lapon, laponă, laponi, lapone: sápmelaš / sapmelaş /; lappalainen (fi); same (no, se); саам, саамка, саамы (ru).
  • limba română: romániagillii / romaniagil’li /
  • România: Románia / romania /
  • bună ziua: buorre beaivi; buore beaivvi / puore peaivvii /;
  • bună ziua (răspuns): ipmel attii / ipmel at’tii / (să dea Dumnezeu)
  • bună, salut: bures / pures / (la datul mâinii); răspuns : bures, bures / pures, pures /
  • bună dimineața: buore iđit / puore iđit /
  • bună seara: buore eahket / puore eahkeht /
  • la revedere (spune cel care pleacă): báze dearvan / paatse tear’van / (te las sănătos)
  • la revedere (spune cel care rămâne): mana dearvan / mana tear’van / (mergi sănătos)
  • bun venit!: buresboahtin! / purespoahtin /
  • cum vă numiți?: mii du namma lea? / mii tu nama lea /
  • mă numesc: mu namma lea / mu nama lea /
  • cine eşti tu?: gii don leat? / kii ton leat /
  • eu sunt Nils: mun lean Nils / mun lean Nils /
  • de unde sunteți ?: gos leat eret ? / kos leat eret /
  • mă bucur să te văd: lea suohtas deaivvadit / lea suohtas teaiv’vadit /
  • ce mai faci?: mii gul’lo / mii kùlllo /
  • mulțumesc, bine: giitu buorre / kiitu puore /
  • cum merge?: mo manná? / mo mana /; mot manná?
  • mulțumesc, merge bine: giitu bures manná / kiitu pures mana /; bures dat manná / pures tat mana/
  • te rog: leage buorre / leage puore /
  • mulțumesc: giitu / kiitu /
  • scuzați: ándagassii / andagas’sii /
  • nu face nimic: ii das mihkkege / ii tas mihk’kege /
  • acolo: do / too /
  • cât?: ollugo?, olugo? / olugo /
  • cât costă?: man ollu dat máksá? / man ollu tat maksa /
  • unde este …?: gos lea? / kos lea /
  • nu știu: in dieđe / in tiethe /
  • ce înseamnă …?: maid … mearkkaša? / maid meark’kaşa /
  • nu înțeleg: mun in ádde / mun in ad’de /
  • vorbiți mai rar: ale hála nu johtilit / ale hala nu iohtilit /
  • vreți să repetați?: dajamat nuppe geardde /daiamat nuppe keard’de /
  • vreți să scriți?: čáles dan dása? / ciales tan tasa /
  • mă puteți ajuta?: sáhtátgo veahkehit mu? / sahtatgo veahkehit mu /
  • am pierdut …: mun lean láhppán / mun lean lahp’pan /
  • pot să folosesc telefonul dvs?: oaččungo riŋget du telefovnnas? / oaci‘ciungo rinkget tu telefovnas /
  • vorbiți engleză; germană; franceză; italiană; spaniolă; rusă; română?: hálatgo eaŋgalsgiela; duiskkagiela; fránskkagiela; itáliagiela; spánskkagiela; ruoššagiela; romániagiela / halatgo eang’galsgiela; duisk’kagiela; fransk’kagiela; italiagiela; spansk’kagiela; ruoş’şagiela /
  • eu nu vorbesc …: mun in hála / mun in hala /
  • chemați medicul: viežžet doaktára / viejjet doaktara /
  • cabinet medical: tuáhtár kanslia / tuahtar kanslia / (smn); doaktára kansliija / doaktara kanslia / (sms); dåhttar kanslija (sme) / doht’tar kanslia /
  • unde este toaleta?: gos lea hivsset? / kos lea hivs’set /
  • noroc: dearvvasvuhtii! / dearv’vasvuhtii /

Un dicționar român-finlandez-lapon este în pregătire.

Letonă (baltică)

  • letonă: latviešu
  • Romania, București: Rumānija, Bukareste
  • bună: sveicināts, sveiki, labdien
  • la revedere: uz redzēšanos, atā
  • vă rog, te rog: lūdzo, lūdzu
  • mulțumesc: paldies
  • mulțumesc foarte mult: liels paldies
  • acesta, aceasta: šis, ši
  • acela, aceea: tas,
  • cât?: cik?, cik daudz?
  • cât costă?: cik sitas maksā?
  • română: rumāņu valoda, rumēņu valoda
  • român, români; româncă, românce: rumānis, rumēnis, rumāņi (pl); rumāniete, rumēniete
  • românesc: rumāņu-, rumēņu-, Rumēnijas-
  • sunt român, româncă: esmu rumānis, rumāniete
  • vorbiți letona, româna, engleza, germana?: vai Jūs runājat latvieški, rumāniski, angliski, vāciski?
  • da:
  • nu:
  • nu înțeleg: es nesaprotu
  • scuze: atvainojos
  • unde este toaleta?: Kur atrodas vannas istaba?
  • toast generic: sveiku! visu labu! uz jūsu veselību!
  • și: un
  • dacă: ja

c = ţ // č = ce // dz = ţi // dž = j // ģ = gi // j = i // ķ = tce // ļ = ll // ņ = ñ // ŗ = r rulat // š = ş // ž = j // ā, ē, ī, ū = vocale lungi // ē (între două vocale) = ă

Lituaniană (baltică)

  • lituaniană: lietuvių kalba
  • Romania, București: Rumunija, Bukareštas
  • bună: labas!
  • salut: sveikas! (unui bărbat); sveika! (unei femei); sveiki! (grup bărbaţi); sveikos! (grup femei)
  • la revedere: viso gero! iki pasimatymo! iki!
  • vă rog, te rog: prašom, prašau
  • mulțumesc; vă mulţumesc: ačiū, dėkoju; ačiū Jums
  • acesta, aceasta (aproape de mine): šitas, šita / šis, ši
  • acela, aceea (aproape de tine): tas
  • acela, aceea (departe): anas
  • cât?: kiek?
  • cât costă?: kiek kainuoja?
  • română: rumunų, rumunų kalba
  • românește: rumuniškai
  • român, români; româncă, românce: rumunas, rumunijos, rumunai; rumunė, rumunasė
  • românesc, românească: rumuniškas, rumuniška, rumunų, Rumunijos
  • sunt român, româncă: aš esu rumunas, rumunė
  • vorbești lituaniana, româna, engleza, germana?: ar kalbate lietuviškai, rumuniškai, angliškai, vokiškai?
  • da: taip / între tăip şi tâip
  • nu: ne
  • nu înțeleg: aš nesuprantu
  • scuze: atsiprašau
  • unde este toaleta?: kur yra tualetas?
  • toaleta pentru bărbați / femei: tualetas vyrų / moterų
  • pot să fumez?: galima rūkyti?
  • toast generic: į sveikatą!

Macedoneană (slavă)

  • macedoneană: македонски / makedonski /
  • Macedonia: Македонија / Makedoniya /; Скопје / Skopje /
  • România: Романија / Romaniya /
  • București: Букурешт / bukureşt /
  • română: романски (јазик) / romanski (yazâk) /
  • Bună dimineața.: Добро утро. / dobro utro /
  • Bună ziua.: Добар ден. / dobar den /
  • Bună seara.: Добрa вечер. / dobra vecher /
  • Noapte bună.: Добра ноќ. / dobra nokj /
  • Salut.: Здраво. / zdravo /
  • Bun venit.: Добредојде. / dobredojde /
  • Salut la toți.: Здраво на сите. / zdravo na site /
  • Pa!: Чао. / chao /
  • La revedere.: Пријатно / Довидување. / prijatno / doviduvanje /
  • Adio.: Збогум. / zbogum /
  • Ce mai faceți?: Како си? Како сте? / kako si? / ;
  • Ce mai faci?: Што правиш? / shto pravish? /
  • Ce-ați mai făcut în ultima vreme?: Како си во последно време? / kako si vo posledno vreme? /
  • Cum vă merge?: Како ти оди? / kako ti odi? /
  • Ce mai face familia?: Како ти е семејството? / kako ti e semejstvoto /
  • Sunt bine.: Добро сум. / Добар сум. / dobro sum / dobar sum /
  • Sunt foarte bine.: Арно сум. / Арен сум. / arno sum / aren sum /
  • Foarte bine, mulţumesc.: Добро сум, благодарам. / dobro sum, blagodaram /
  • Mă bucur să vă văd.: Мило ми е што ве гледам. / milo mi e shto ve gledam /
  • Nu v-am văzut de mult.: Одамна не сме се виделе. / odamna ne sme se videle /
  • Vă mai amintiți de mine?: Се сеќаваш ли на мене? / se sekjavash li na mene? /
  • Doamnelor și domnilor.: Дами и господа. / dami i gospoda /
  • Ce se petrece aici?: Што правиш овде? / shto pravish ovde? /
  • De ce sunteți aici?: Зошто си овде? / zoshto si ovde? /
  • Ce se întâmplă?: Што се случува? / shto se sluchuva? /
  • Ce este nou?: Што има ново? / shto ima novo? /
  • Ce e?: Како е? / kako e? /
  • Cum vă numiți?: како се викате? / kakɔ sɛ ˈvikatɛ /
  • Cât este ceasul?: колку е часот? / kɔlku ɛ ˈʧasɔt / „саатот”
  • Vă rog: молам / molam /
  • Scuză-mă: Извини / izvini /
  • Scuzați-mă.: / Извинете / izvinete /
  • Pentru nimic: Нема зошто. / nema zoshto /
  • mulțumesc: благодарам / blagodaram /
  • Nu înțeleg.: Не разбирам. / ne razbiram / / nɛˈrazbiram /
  • Unde este toaleta?: Каде е тоалетот / нужник / клозет? / kadɛ ɛ ˈtɔalɛtɔt / nujnik / klozɛt /
  • Noroc!: На здравје! / na zdravje /
  • Vorbiți engleză?: Зборувате ли англиски? / zbɔˈruvatɛ liˈaŋgliski /
  • engleză: англиски / angliski /
  • română: романски (јазик) / romanski
  • Nu știu.: hе знам / ˈnɛznam /
  • da: да / da /
  • nu: не / ne /
  • Ajutor: помош / pomosh /
  • doctor: dok-tor
  • poliție: полиция / politzia /
  • farmacie: аптека / apteka /
  • taxi: такси / taxi /
  • acesta: тоа / toa /
  • cât?: колку? / kolku /
  • da: да / da /
  • nu: не / ne /
  • Unde este toaleta?: каде е тоалетот? / kade e toaletot /
  • Noroc!: на здравје! / na zdravje! /

Mongolă (uralo-altaică)

NOTĂ: Mongola actuală folosește alfabetul cirilic cu câteva semne adăugate: Өө /ö/ (în textul nostru înlocuit cu /є/ și pronunțat aproape „o”), Үү /ü/ de fapt un /u/ ceva mai rotunjit, cam ca /u/ din suedeză, Ï ї /u/ care uneori se mai scrie și V v deci ї = v şi se pronunţă /u/. A nu se confunda /є/ cu /э/ Pronunția mongolă este dificilă iar transliterarea și transcrierea fonetică nu sunt încă standardizate. Writer Tim Severin said that Mongolian language is like two cats coughing and spitting at each other.

Am ales o pronunție simplă, adaptată pentru români. Câteva precizări: х {kh} este în engleză /h/ din have, în spaniolă /j/ din hijo sau olandeză /g/ din gaan sau câte ceva dintre toate astea; ч ceva între ţ și č, га {ai} este uneori /ai/ din pain în engleză, у {ng} la sfârșitul cuvântului este pronunțat /ng/ (~ŋ?). Când cuvântul se termină în /-уг/ se pronunţă doar ca simplu /-n/. Dificultatea cea mai mare o prezintă vocalele care se pronunţă diferit în funcţie de poziţia lor în cuvânt. Vocalele duble şi diftongii se pronunţă lung, altfel sensul cuvântului se schimbă. Ca și la suratele europene ale mongolei, în pronunție se confundă literele k și g, b și p, t și d.

  • Mongolia: Монгол Улс / mongol uls /
  • Ulaan Baatar: Улаанбаатар / ulaanbaatar / (Cavalerul Roşu)
  • Limba mongolă: Монгол хэл / mongol khel /; Khalkha / halha /
  • România: Румын Улс / rumân uls /
  • București: Бухарест / bukhariest /
  • European: европ хїн / ievrop hun / (sb.); европын / ievropân / (adj.)
  • dicționar; ghid de conversație: толь бичиг; хэлц їгийн толь бичиг / tol’ bițig; khelț ugiin toli bițig /
  • Salut!: Сайн yy! / sain uu /
  • Salut, ești bine?: Сайн байна уу! / sain-bâ-nuu /
  • Bine, dar tu? Ești bine?: Сайн, та сайн байна уу! / sain, ta sain bâ nuu! /
  • Bine / foarte bine / așa și așa / rău: Сайн / давгїй сайн / хэмээгч / муу / sain / davgoi sain / khemeegț / muu
  • Ce e nou?: Сонин сайхан юу байна? / sonin saikhan iou bain /
  • Mai nimic: Юмгүй дээ. / iumgui dee /
  • Ce mai faci?: Та сайн сууж байна уу? / ta sain suuj bâ nuu /
  • Bun venit!: Тавтай морилогтун / tavtai morilogtun /
  • Bună dimineața!: Єглєєний мэнд!; Єглєє мэнд! / eg-lee-nii mend!; eg-lee mend /
  • Bună ziua!: Єдрийн мэнд! / ed-riin mend /
  • Bună seara!: Оройн мэнд! / o-roin mend /
  • La revedere!: Баяртай!; Сайн сууж байгаарай! / ba-iar-tai; sain suuj ba-iar-tai /
  • Drum bun: Сайн яваарай / Sain iavaarai /
  • Poftă bună!: Сайхан хооллоорой! / sai-khan kho’l-lo’-roi /
  • Mulțumesc!: Баярлалаа! / ba-iar-la-laa / bai-ir-laa /
  • Scuzați!: Уучлаарай!; єршєєгээрэй! / óci-la-raa; or-șoo-gee-rei /
  • Te rog, vă rog: Гуйлт; єргєдєл / guilt; orgodol /
  • Vă rog frumos: Гуйх айлтгал / guikh ailitgal /
  • Vă rog respectuos, vă implor: Мєргєл / morol /
  • Poftim: Єргєдєл гаргах; баярлуулах; таалагдах; таашаагдах / orgodol gargakh; baiarluulakh; taalagdakh; taașaaagdakh /
  • Mulțumesc, mulțumiri: Талархал; баяр талархал / talarkhal; baiar talarkhal /
  • Multe mulțumiri: Маш их баярлалаа; тун их гялайлаа / maș ikh baiarlalaa; tun ikh gialailaa /
  • E delicios: Сайхан амттай байна шүү! / sai-khan amt-tai bain șuu /
  • Nu-i nimic, nici o problemă: Зүгээр / zugeer /
  • acesta, aceasta; acela, aceea; aceia, acelea: Энэ; тэр; тэд, тэдгээр / ene; ter; ted, tedgeer /
  • Taxi; bagaj: такси, хєлсний тэрэг; ачаа, тээш / taxi, khelsnii tereg; ațaa, teeș /
  • Bani; pașaport; viza: мєнгє; паспорт; виз / mongo; pasport; viz /
  • Cât costă?; cât?: Энэ ямар үнэтэй вэ?; хэд? хичнээн? / ene iamar-unte-ve; khed (cât!!), khițneen /
  • când?; unde?; încotro?: хэзээ?; хаана?; хаашаа? / hezee?; khaanaa?; khaașaa /
  • da, ok: тийм; үгүй; / tiim; u-gu-i /
  • nu: за за / za za /
  • eu / tu, Dvs: би; чи, Та нар / be; ți, Ta nar /
  • Nu știu: Мэдэхгүй / medekhgui /
  • Nu am: Байхгүй / baikhgui /
  • Nu înțeleg: Би ойлгохгүй байна. / be oilgohgui baina /
  • Înțeleg: Би ойлгой байна / Bi oilgoi baina /
  • bun, bine; rău: сайн; муу / sain; muu /
  • Ce este asta?: Энэ юу вэ? / ene iuu ve /
  • Ce este aia, aceea?: Тэр юу вэ? / ter iuu ve /
  • Ce înseamnă asta?: Энэ юу гэсэн үг вэ? / ene iu gesen ug ve /
  • Cum te numești?: Таны нэрийг хэн гэдэг вэ? / tanî neriig hen gedeg ve /
  • Cum vă numiți?: Хэн билээ дээ тэр чиний? / khen bilee dee ter ținii? /
  • Mă numesc / numele meu este …: Миний нэрийг… гэдэг. / minii neriig … gedeg /
  • Eu vin din România: Би Румын улсаас ирсэн. / be rumân ulsaas irsen /
  • Eu sunt român, româncă: Би румын хїн, румын эмэгтэй / be rumân hun, rumân emegtei /
  • Vorbești mongola?: Чи монгол хэл мэдэх үү? / ți mongol hel medeh uu /
  • Vorbiți mongola?: Та монгол хэл мэдэх үү? / ta mongol hel medeh uu /
  • Da, vorbesc puțin mongola: Тийм, би монгол хэл жаахан мэднэ / tiim, bi mongol hel jaahan meden
  • Nu vorbesc mongola: Би монгол хэл мэдэхгүй / bi mongol hel medehgui /
  • Ce limbi vorbiți?: Та ямар хэлээр ярьдаг вэ? / ta iamar heleer iar’dag ve /
  • Vorbiți … ?: Та … ярьдаг уу? / ta … iaridag uu; ta … iair daguu /
  • română: румын хэл, румынаар / rumân hel, rumânaar /
  • engleză; germană; franceză: англиар; германаар; францаар / angliar; ghiermanaar; franţaar /
  • japoneză; rusă; coreană; chineză: японоор; оросоор; солонгосоор; хятадаар / iaponoor; orosoor; solongosoor; khiatadaar /
  • Unde este toaleta?: Жорлон хаана байна?; Хаана байна вэ жорлон? / jorlon haana baina; haana baina ve jorlon /
  • Hârtie de toaletă: Жорлонгийн цаас; Ариун цэврийн цаас / jorlonghiin ţaas; ariun țevriin țaas /
  • Pot să vă fotografiez?: Би таны зургийг авч болох уу? / bi tanî zurghiig avț boloh uu /
  • La mulți ani!: Tєрсєн єдрийн баяр хїргэе / torson odriin baiar hurgeie /
  • Când un bărbat strănută se spune „să te binecuvânteze Dumnezeu şi să-ţi crească mustaţa deasă ca pădurea”: бурхан оршоо бутын чинээ сахал урга / burkhan orșoo butân ținee sakhal urga /

Turcă (uralo-altaică)

  • turcă: türkçe /türk če/
  • România, București: Romanya; Bükreş
  • bună!: merhaba!; selam!
  • la revedere: güle güle, Allahaısmarladık, görüşürüz, görüşmek üzere
  • adio: hoşça kal[ın]!
  • drum bun: iyi yolculuklar
  • bun venit: hoş geldin[iz], bir şey değil!
  • poftim?: efendim?
  • poftim, te rog: buyur [al]
  • poftim, vă rog: buyurun
  • te rog să, vă rog să, fii amabil să: lütfen
  • mulţumesc: teşekkür ederim, şağ ol[un]
  • mulțumiri: teşekkürler
  • mulțumesc foarte mult: çok teşekkürler
  • pentru puțin: bir şey değil
  • scuze: özur dilerim, affedersiniz, pardon
  • nu face nimic: önemli değil
  • poftă bună: afiyet olsun
  • acesta, aceasta: bu
  • acela, aceea: şu, o
  • aceia: şunlar
  • cât?: ne kadar?
  • câte: kaç [tane]?
  • cât costă?: kaç para?, bu ne kadar?
  • română: Romence
  • român, româncă: Romen, Romanyalı
  • Eu sunt român: Romanyalıyım
  • vorbiți turca, româna, engleza?: Türkçe, Romence, İngilizce biliyor musunuz; Türkçe, Romence, İngilizce konuşuyormusunuz
  • da: evet
  • nu: hayır, yok, olmaz, hiç
  • nu înțeleg: anlamıyorum
  • nu am înțeles ce ați spus: dediğinizi anlamadım
  • unde este toaleta?: tuvalet nerede?
  • toast generic: merhaba!; şerefinize!, serefe!

ç = č (cf. ce, ci) (ex. çerçeve = cercevea); c = dj (cf. ge, gi) (ex. ceam = geam); ğ = g slab, aproape mut; i = i; ı = î; j = j; y = i semivocalic, aprox. hi: (cf. aprox. moldovenescul “fie” (hi:e) dar în combinaţia “iyi” (bun) este doar un i foarte lung.

Ultima modificare (înainte de eliminare din Wikipedia) 06:25, 25 iulie 2009.

Linkurile de mai jos te duc la pagina originală cu toate limbile existente înainte de ștergere. La toate limbile editate de alții eu am adăugat noțiunile român, româncă, românește; România, București. O bază de date multiliguală cu termeni geografici urmează.

Este în pregătire un bogat dicționar baltico-nordic român, finlandez, eston, danez, norvegian, suedez, islandez, faroez, groenlandez (kalaallisut), leton, lituanian, polonez, german, englez.

 

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Pagini_de_%C5%9Fters/Fraze_uzuale_%C3%AEn_diferite_limbi

http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Pagini_%C5%9Fterse/Fraze_uzuale_%C3%AEn_diferite_limbi

http://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0/deed.fi

.

Introdus / lisätty 15.2.2010

Actualizat / päivitetty 18.2.2010

Actualizat / päivitetty 21.4.2015

Actualizat / päivitetty 21.3.2017

Actualizat / päivitetty 18.6.2017

.

Anunțuri

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: