Blogulblog's Blog

Limbi ugro-finice-uralo-altaice și altele apropiate

Limbi ugro-finice-uralo-altaice și altele apropiate

.

.

Spre deosebire de lingviștii finlandezi care au o privire globală asupra limbii finlandeze, care au găsit sau creat nume finlandeze pentru fiecare plantă din lume, pentru fiecare gâză sau pentru ultimul sătuc din China, lingviștii români, majoritatea de sorginte iudaico-galițiană, nu s-au aplecat asupra necesităților limbii române; s-au mulțumit să spună prin dicționare, la termenii pe care nu-i înțelegeau, „un fel de mâncare”, „un soi de pește din Atlantic” sau „o plantă din Asia”. Ce-avea să înțeleagă românul? Tot așa și cu denumirile țărilor sau limbilor lumii. Nu există încă niciun for diriguitor al limbii române, singurii care se ocupă, asiduu dar neoficial, sunt cei din echipa DEX-ului.

Știu că nu mă pot pune contra curentului generat de ignoranții mediei care traduc cu Google și preiau pe nemestecate forme greșite precum estonian în loc de eston, letonian în loc de leton, mongolez, în loc de mongol. Dacă ne luăm după ei, mâine-poimâine, copii noștri vor crede că România de scrie cu doi de r și înainte de ultimul a mai are și un c!

Despre rudele siberiene ale limbii finlandeze și despre numele limbilor lor, limbi de contact cultural, nu sunt prea multe date în română; așa că m-am apucat să fac o listă centralizantă cu românizarea termenilor, listă fără pretenții mari, care doar vrea să umple un gol. Este știut că toți vorbitorii limbilor de mai jos sunt bilingvi, cea de a doua limbă fiind rusa care, prin forța lucrurilor, a influențat structural limbile native.

.

.

În cazul în care browserul tău nu-ți afișează tot tabelul, partea dreaptă cu codurile rămâne acoperită, micșorează ecranul cu [Ctrl]+[-], revenirea cu [Ctrl]+[0].

Pentru denumirile propuse în românește, care nu se flexionează ușor, se adaugă înaintea denumirii „limba”. Pentru limba finlandeză se adaugă numelui limbii terminația genitivului „-n” și apoi „kieli”. Pentru limba suedeză se adaugă după numele limbii „språk”.

engleză (language) română (limba) finlandeză (-n kieli) suedeză (språk) endonim original cod
Buryat, Buriat
►China Buriat bxu
►Mongolia Buriat bxm
►Russia Buriat bxr
buriată
► buriată chineză
► buriată mongolă
► buriată rusă
burjaatti, buriaatin kieli burjatiska буряад хэлэн buryaad xelen bua
bxu
bxm
bxr
Enets languages eneță
● eneță de pădure enf
● eneță de tundră enh
enetsin kieli entsiska
● skogsentsiska
● tundraentsiska
Онэй база (Onei baza) enf
enh
Erzya (mordvină) erzia ersä erzia erzänj kelj эрзянь кель myv
Estonian estonă (NU estoniană!) viro estniska eesti keel est
ekk
Evenki (altaică!) evenki, tungusă, solon evenkin kieli evenki, evenkiska орочон (oročon) ᠧᠠᠩᠬᠢ evn
Finnish
►Coastal Finnic
►South Estonian
finlandeză suomi, suomen kieli finska suomi fin
Haida
Northern Haida hdn
Southern Haida hax
haida haida haida språk x̱aat kíl, x̱aadas kíl, x̱aayda kil, xaad kil hai
Hill Mari mari de munte, mari occidentală, ceremișă de vest (occidentală) mari (tšeremissi)
niittymari, itämari
vuorimari, länsimari
västmariska Кырык мары йӹлмӹ
Курык марий

(Курыкмарий йылме)

● Мари́й йы́лме
● Мары йӹлмӹ

mrj
Hungarian
● Alfold
● Csango
● Danube-Tisza
● King’s Pass Hungarian
● Northeast Hungarian
● Northwest Hungarian
● Oberwart
● Székely
● West Danube
● West Hungarian
ungară, maghiară (despre limba vorbită în România)
Regiuni:

● Transdanubia occidentală
● Transdanubia centrală-Kisalföld
● Transdanubia de sud
● Reg. Sudul Marii Câmpii
● Reg. paloților, Palócföld
● Reg. Tisa-Criș
● Reg. de nord-est
● Reg. Câmpia Transilvaniei
● Reg. secuiască
● Reg. Moldova

unkari
● unkarin länsimurteet
● Tonavan murteet
● unkarin etelämurteet
● Tiszan murteet
● unkarin luoteismurteet
● unkarin koillismurteet
● Keski-Transylvanian murteet
● Itä-Transylvanian eli Székely-murteet  (ks. Székelyt)
● Csángó-murteet (ks. Csángót)
ungerska magyar nyelv hun
Ingrian, Izhorian ingriană inkeroinen, inkeroisten, inkerikkojen kieli ingriska ižoran keel(i), maakeel(i) izh
Karelian
►Karelian Proper
● North Karelian
● South Karelian
►Olonets Karelian
►Ludic
careliană
►Careliana propriu-zisă
● careliana de nord, Marea Albă
● careliana de sud
► Careliana oloneț, livvi
► Ludică, liudică
karjalan kieli, karjala-aunus
► Varsinaiskarjala
● viena, pohjoiskarjala
● tihvinänkarjala
● valdainkarjala
● tverinkarjala
► Aunuksenkarjala,  livvinkarjala
► Ludic
karelska karjala, karjal, kariela krl
Khanty (ugrică)
● East Khanty
● West Khanty
ostiacă (hantî) hantin kieli chantiska, hanty, khanty, ostjakiska hantĩ jasaň, ханты ясаң kca
Komi
● Komi-Permyak
● Komi-Yodzyak (Yodzyak, Komi-Jazva)
● Komi-Zyryan (Komi, Komi-Zyrian, Zyrian)
komi permiacă; komi, suriană, siuriană komipermjakki, permin komi

komi, syrjääni, komisyrjääni

komi sprăk;

komi-syrjänska och komi-permjakiska

коми-пермяцкöй кыв, коми кыв
● перем коми кыв koi
● коми-ёдз кыл
● коми кыв kpv
kom
Kven kvenă kvääni, kväänin kieli; kainu, kainun kieli kvänska kvääni, kväänin kieli; kainu, kainun kieli fkv
Livonian livonă liivi liviska språket līvõ kēļ, rāndakēļ liv
Ludic (Ludian,  Ludic Karelian) ludică, liudică (vezi careliană) lyydi lydiska lüüdin kiel’, lüüdikiel’ lud
Mansi, Mansic, Maansi, Vogul (ugrică)
● North-Central Mansi
● Southern Mansi
mansi, vogulă mansin kieli, voguli mansiska, voguliska мāньси лāтыӈ, моаньсь mns
Mari
►Eastern Mari, Eastern and Meadow Mari mhr►Western Mari, Hill Mari mrj
mari, ceremișă
● mari de munte
● mari de nord-vest
● mari de câmpie, mari de est
mari, marin kieli mariska, mari, tjeremissiska
marii jõlme, марий йылме, марий-влак (черемис, çармăс, чирмеш); Çirmeş
► Этнотӱшка-влак
● Курык марий  (Курыкмарий йылме)
  o   Чодыра марий
  o   Украин чемерис  (Бар черемис)
Олык-Эрвел марий (Марий) йылме)
Олык марий, mhr
  o   Ончыл марий
  o   Шейгел марий
Эрвел марий
► Ош Виче марий
► Урал марий
  o   Кӧҥгыр але сулий марий
  o   Кӱшыл Ӱпӧ але красноуфим марий
Йӱдвел-Касвел марий
  o   Кострома марий
chm
Meadow Mari mari de câmpie, mari de est niittymari östmariska Олык марий mhr
Meänkieli finlandeza din Valea Tornio

(meänkieli)

meänkieli meänkieli
►Tornedalsfinska (torniolaaksonsuomi)
►Gällivarefinska (jellivaaransuomi)
►Jukkasjärvifinska  (jukkasjärvensuomi)
● vittangifinska (vittankinsuomi)
● lannankieli, rätt finska
● slätt finska (suomi)
meänkieli fit
Moksha (mordvină) mokșă mokša moksja mokšen̓ käl̓, мокшень кяль mdf
Mordvin
● Erzya
● Moksha
mordvină (familie de limbi)
● erzia
● mokșa
mordvalainen kieli mordvinska mordovskiye yazyki mord
Nenets, Yurak
● Forest Nenets
● Tundra Nenets

neneță,

iuracă-samoiedă

● neneță de pădure
● neneță de tundră

nenetsi, jurakki, jurakkisamojedi nentsiska, jurakiska, juraksamojediska ненэцяʼ вада yrk
Nganasan nganasană, tavghi, tavghi-samoiedă nganasanin kieli, tavgi nganasaniska, tavgisamojediska ня” njaʔ nio
Olonetsian (Livvi-Karelian, Livvi, Livvikovian, Olonets, Southern Olonetsian, Karelian) olonetsiană, oloneță, livvi, oloneț-careliană, onega-careliană aunuksenkarjala, ; livvin kieli, livvinkarjala, livvinkarjala, livvi livvi, olonetsiska, onega-karelska liygi olo
Permian, Permic languages
►Komi
►Udmurt
limbi permiene (familie de limbi) Permiläiset kielet Permiska språk perm
Saami
►Western Saami
►Eastern Saami
laponă
Sami de vest (Suedia, Norvegia)
● sami de sud
● sami pite
● sami ume
● sami lule

► Sami de nord sme (Sue, Fin, Nor)

Sami de est (Fi, Ru)
● sami inari
● sami kemi (moartă)
● sami skolt
● sami akkala (moartă)
● sami kildin
● sami ter

saamen kieli, saame
saamelaiskielet

länsisaamelaiset kielet
● eteläsaame
● luulajansaame
● piitimensaame
pohjoissaame

– ruijansaamen murre
– tornionsaamen murre
– merisaamen murre

● uumajansaame

itäsaamelaiset kielet
● inarinsaame
● kiltinänsaame
● koltansaame
● turjansaame
● akkalansaame (kuollut)
● keminsaame (kuollut)

samiska
västsamiska
nordsamiska
● lulesamiska
● pitesamiska, arjeplogsamiska
● sydsamiska
● umesamiska

östsamiska
● enaresamiska
● skoltsamiska
● akkalasamiska
● kildinsamiska
● tersamiska sjt
● kemisamiska

sámegielat, sámigiella
Oarjesápmelaš gielat
davvisámegiella sme
● julevsámegiella smj
● bidumsámegiella sje
● åarjel-saemien gïele sma
● umesamiska sju

Nuortasápmelaš gielat
● anarâškielâ smn
● sääm’ǩiõll sms
● áhkkilsámegiella sia
● кӣллт са̄мь кӣлл sjd
● са̄мь кӣлл sjt
● kemisamiska sjk
Vezi și clasificarea de la urmă.

smi
Samoyedic
►Enets-Nenets
►Kamas-Selkup
►Mator-Taigi-Karagas
►Nganasan
samoiedă
Limbile samoedice nordice:
Eneț, cu două dialecte foarte diferite, de tundră, de pădure
Neneț, având două dialecte cu interinteligibilitate redusă
Nganasan, vorbită în  Peninsula Taimîr
Iuraț, dispărută, vorbită anterior în regiunea fluviului  Enisei.

Limbile samoedice sudice:
Mator, dispărută în secolul al XIX-lea
Kamas, stinsă în secolul al XX-lea, ultimul vorbitor murind în 1989
Selkup, vorbită de cca 1500 oameni în regiunea dintre fluviile Obi și  Enisei

samojedikielet
Pohjoissamojedilaiset kielet
enetsi (jeniseinsamojedi)
nenetsi (jurakki,  jurakkisamojedi)
nganasani (tavgitaugi)
juratsi, (kuollut)

Eteläsamojedilaiset kielet
selkuppi (ostjakkisamojedi)
kamassi (kuollut)
matori (kuollut)

samojediska språk
Nordsamojediska språk
(tundra)nenetsiska
● skogsnenetsiska
enetsiska
nganasanska
● matoriska (utdött på 1800-talet)

Sydsamojediska språk
sölkupska
kamassiska (utdött sedan 1989)

самодийские языки syd
Selkup
● Taz Selkup
● Tym Selkup
● Ket Selkup
selcupă, ostiacă-samoiedă selkuppi, ostjakkisamojedi sölkupska; selkupiska, ostjaksamojediska шӧльӄумыт әты sel
Udmurt udmurtă (votiacă) udmurtti, votjakki udmurtiska, votjakiska удмурт кыл udm
Uralic languages (maps) limbi uralice (familie de limbi) uralilaiset kielet uraliska språk urj
Veps vepsă vepsän kieli vepsiska vepsän kel’ vep
Võro
● setu keel
võro (propun vâro sau voro)
● setonă
võro, võru
● seton kieli
võro võru keel, võro kiil
● seto kiil´
vro
seto
Votic
►Krevinian – zkv
votică, votiacă
● dialect kreivinian
vatja
● kreevinin murre
votiska vađđa ceeli, maaceeli; vaďďa tšeeli, maatšeeli (vechea ortografie)
krieviņu dialekts
vot
zkv
Yurats, Yurak iurață juratsi tjuktjiskta чукксуaâлис čukksuaâlis rts

.

Deși nu intră în subiectul paginii, tabelului de mai sus i-am putea adăuga limbile turcice, limbi aglutinante care fac parte din familia limbilor uralo-altaice, răspândite în Asia şi în Europa orientală și care nu prezintă un caracter de înrudire așa de intim ca limbile care constituie familia indo-europeană, dar se pot recunoaște într-însele câteva trăsături fundamentale comune, pe temeiul cărora finlandezul Castrén a stabilit afinitatea lor, una din descoperirile capitale ale lingvisticii moderne.

Aceste caractere comune, afară de fondul lexical, sunt:

  1. sub raport fonetic, armonia vocalică în virtutea căreia vocala radicalului are o acțiune decisivă asupra sufixului. Astfel, turcește „a”, „e”, „o”, „u” se consideră ca vocale tari, iar „e”, „i”, „ö”, „ü” ca vocale slabe, vocala sufixului trebuind să se acomodeze după cea radicală.
  2. sub raport morfologic, aglutinarea, după care sufixele se alipesc sau se juxtapun unui radical, care rămâne totdeauna stabil, în opoziție cu idiomele flexionale în care și elementul radicalului e supus variațiunii.
  3. sub raport sintactic, caracterul sintetic al propoziției și mai ales al verbului, care poate exprima toate modurile de acțiune prin particule intercalate între radical și sufix.
  4. lipsa articolului și a genului gramatical.

turkkilaiset kieletlimbi turciceturkspråk, turkiska språk

uralilais-altailaiset kielet  maplimbi uralo-altaice ■ uralaltaiska språk

.

.

https://www.britannica.com/topic/Uralic-languages

.

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/f/f8/UralicTree.svg

.

Names Used to Designate Uralic Groups

English form native form
Finnish suomi
Karelian karjala
Ingrian izhor
Veps vepsä, lüüd (Old Russian vesj, chudj)
Estonian eesti (Old Russian chudj)
Votic, Vote vadja (Old Russian vodj; chudj)
Livonian liiv
Sami (Lapp) sabme (Russian saami; earlier lopj)
Mordvin erza, moksha (no common name)
Mari (Cheremis) mari (man)
Udmurt (Votyak) ud-murt (murt = man)
Komi (Zyryan) komi (Old Russian permj)
Khanty (Ostyak) hantĩ (Old Russian jugra)
Mansi (Vogul) manshi (also designates the khanty, Old Russian jugra)
Hungarian magyar (Russian vengr)
Nenets (Yurak) nenets, hasawa (man; Old Russian samojadj)
Enets (Yenisey) enetj (related to the name nenets)
Nganasan (Tavgi, Avam) ŋanasan (related to the name nenets)
Selkup (Ostyak Samoyed) shöl-qup (shö[l] = earth, qup = man)
Yukaghir wadu, odu

apud Uralic languages

.

.

În laponă despre limbile discutate mai sus

 

Urálalaš gielat
aitosašgárjilgiella | anárašgiella | aunusgárjilgiella | áhkkilsámegiella | bihtánsámegiella |darjjesámegiella | davvisámegiella | enetsagiella | ersagiella | esttegiella | gárjilgiella | gielddasámegiella | hantigiella | inkeroisgiella | julevsámegiella | juratsagiella | kamassagiella | komigiellakomipermjakgiella | liivigiella | lullisámegiella | lyydigiella | mansigiella | matorigiella | meängiella mokšagiellanenetsagiellanganasanagiella | niitomarigiella | nuortalašgiella | selkupagiella | suomagiella | ubmisámegiellaudmurtagiellaungáragiella | vatjagiella | várremarigiella | vepsägiella | võrogiella

.

Clasificarea laponei în limba laponă de nord (davvisámegiella)

.

Oarjesápmelaš gielat – Sami de vest

.

➣ Lullijoavku – grupa Luleå

➣ Davvijoavku – grupa de nord

➣ Davvijoavkku oarjejoavku – grupa de nord-vest

➣ Davvijoavkku davvijoavku – grupa de nord

  • davvisámegiella SAMI DE NORD, limba cea mai evoluată, lingua franca în tot nordul Laponiei.
    • Durdnosa sámegiella – sami din zona Kemi-Tornio (Duortnus – Tornio; Giepma – Kemi; Keminmaa; Simo; Tervola)
    • Finnmárkku suopmanat – sami din regiunea Finnmark din Norvegia
      • Finnmárkku oarjesuopmanat – dialectul de vest
      • Finnmárkku nuortasuopmanat – dialectul de est
    • Mearrasámegiella – sami marină, din zonele de coastă

Nuortasápmelaš gielat – Sami de est

➣ Nannánjoavku – sami continentală

➣ Njárgajoavku – sami din peninsulă

Giemasámegiella – sami de Kemi (moartă)

.

Limbile ugro-finice-uralo-altaice la ele acasă

.

Uralic languages

Finnic Estonian [Northeastern coastalSouth Estonian (Võro, Seto)] • Finnish • KvenMeänkieliIngrianKarelian (Karelian properLivviLudic) • LivonianVepsVotic
Sámi
Eastern Sámi AkkalaInariKainuuKemiKildinSkoltTer
Western Sámi LuleNorthernPiteSouthernUme
Mordvinic ErzyaMoksha
Mari Hill MariMeadow MariNorthwestern Mari
Permic Komi • ZyrianPermyakYodzyakUdmurt
Ugric HungarianKhantyMansi
Samoyedic EnetsYuratsNenets (Forest Nenets, Tundra Nenets) • NganasanKamassianMatorSelkup
Others MeryaMeshcherianMuromian

• Italics indicate extinct languages

• Languages between parentheses are varieties of the language on their left.

Limbi uralice

Uralilaiset kielet

Uraliska språk

Uralic languages

List of Uralic languages, cuprinde absolut toate limbile, inclusiv pe cele extincte

.

Introdus / lisätty 29.12.2018

Actualizat / päivitetty 14.7.2019

Actualizat / päivitetty 30.9.2019

Actualizat / päivitetty 1.11.2019

.

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: