Blogulblog's Blog

Sampo & cooperativa – mai disecăm niște cuvinte

Sampo & cooperativa – mai disecăm niște cuvinte.

.

.

Pentru că în postarea trecută am am pomenit de Tele-Sampo m-am gândit la străinul care, la primul contact cu Finlanda, este uluit, pe stradă nu prinde niciun cuvânt cunoscut, firmele nu-i spun nimic, ferestrele multor magazine, după vechiul obicei, sunt acoperite. Numele străzilor scrise pe două rânduri îl intrigă. Până se mai obișnuiește trece ceva vreme. Dar după ce s-a obișnuit, chiar după mai mulți ani, înțelege el numele firmelor magazinelor care-l înconjoară, știe el că ravintola vine de la ravinto– – aliment, alimentație + –la – locul unde se petrece acțiunea? De exemplu despre Sampo străinul poate spune doar că este numele comercial al unei societăți de asigurări, al unei bănci, al unui spărgător de gheață, un nume de câine, cineva mai citit și-aduce aminte că este o mașinărie miraculoasă din Kalevala, făcută de fierarul Ilmarinen și cam atât. Să trecem în revistă câteva denumiri comune. Pe măsură ce-mi mai vin în minte și altele le mai adaug.

.

Sampo

  1. Noțiune din Kalevala
  2. Nume propriu masculin. Genitivul rămâne la alegerea purtătorului (sau a părinților!) poate fi Sammon (potrivit regulilor generale de gramatică) sau, excepțional, Sampon (ca să râdă copii la școală asociindu-l cu tamponi!) (În România l-ar fi asociat cu șamponul)

sampo1*H onnea ja varallisuutta tuova ihme-esine kansanrunoissa. Sammon taonta, ryöstö.

Kuv. yl. varallisuuden, tulojen lähde. Rahasampo.

rahasampo kuv. vaivattomasti paljon rahaa tuottavasta yrityksestä tm. toiminnasta. Nakkikioski ei osoittautunut rahasammoksi.

sampo ● izvorul tuturor lucrurilor bune care aduc norocul și fericirea ■ källa till lycka och rikedom i finsk folkdiktning

.

SAMPO

on juhlapuheissa milloin teollisuus, milloin rau­tatiet, milloin mikin yleistä hyvinvointia jauha­va laitos. Ylevimmin sammosta on laulanut Eino Leino : – – ja takoen taidolla muruset nuo / me sampuen uuden luomme, / aattehen sammon, laulujen sammon, / tietehen, taitehen sammon.» – Kalevalaisessa runoudessa sampo on varallisuutta tuottava ihme‑esine, jonka omistamisesta taisteleminen on Kalevalan kes­keisenä juonena. Mutta tutkijoiden käsitykset siitä mikä sampo on, menevät hajalle. Iivar Kemppinen sanoo, että sampo on Aurinko, Martti Haavio, että se on kosminen painoko­ne, jonka alustana on myyttinen tampa eli sammakko. Uno Harva päättelee, että kysymyksessä on maailmanpatsas, joka kannattaa taivasta ja jonka varassa taivas eli kirjokansi pyörii; sen ohella runoissa sammolla tarkoite­taan maailmanpatsaan pienoiskuvaa, helpom­min ryöstettävää kulttipatsasta. Muita selityksiä ovat Pohjantähti (E. N. Setälä), pyhimyskuva, laiva, kotka, Pandoran lipas, noitarumpu jne. Matti Kuusi on puolustanut teoriaa jättiläissammesta. Se edustaa meren rikkautta ja kalaonnea, jonka omistamisesta siis on kysymys. (M.K.: Sampo; Parnasso 5/77).

Sakari Virkkunen, Suomalainen fraassanakirja, Otava1981

.

Magazinele cooperației în alimentație

  • HOK – Helsingin OsuusKauppa – Magazinele cooperatise ale Helsinkiului
  • Osuusliike Elanto – Cooperativa Elanto

Elanto, elatus ● mijloc de subzistență, de trai ■ (toimeentulo) uppehälle, bärgning; (elatus – hrană, întreținere) försörjning, levebröd; (elinkeino – mod de câștigare a subzistenței) näringsfång

  • Sokos – Suomen Osuuskauppojen Keskuskunnan (SOK), S-market
  • Alepa – Alennushalli Pajunen†, (Jussi Pajunen)

Suomen Osuuskauppojen Keskusliitto (SOKL)

S-ryhmä, Suomen Osuuskauppojen Keskuskunta ● Grupul S, Corporația Centrală a Magazinelot Cooperatiste Finlandeze ■ S-Gruppen

  • Tradeka, Osuuskunta Eka-yhtymä, Osuuskunta Tradeka-yhtymä, SuomenLähikauppa (din 2008)
    • Siwa – SiniWalkoinen
    • Valintatalo ← vapaavalintainen ● autoservire (alegere liberă) ■ valfri; självvald; itsepalvelu ● autoservire (servit) ■ (liik) självbetjäning; (kahvilassa tms.) självservering; Valintatalo  a fost prima rețea de magazine finlandeze cu alegere liberă, autoservire, fără ajutorul vânzătorului.

.

Rețele independente

  • T-kauppa† – Tuko Logistics → Spar
  • K-kauppa – Kesko
  • M-kauppa, (myymäläkauppa) M Itsenäiset Kauppiaat Oy (oarecum urmașul lui T-kauppa)
  • R-Kioski – Rautatiekirjakauppa Oy, 1974 → Rautakirja Oy, Sanoma Trade
  • Tiimari n-are nevoie de explicație, tiimari este membrul unui grup, tiimi = team în engleză.

.

Starkki on nykyään Starkki Oy joka myy rakennustarvikkeita, ja entinen StarkJohannin tytäryhiö Steel kuuluu nykyjään BE-Groupille. Cineva, după vizita din 1975, investise masiv în StarkJohann care, puțin înainte de 1989, tocmai „sponsorizase” tipărirea în finlandeză, limbă care lipsea din colecție, a ultimei ediții a „operelor de înaltă ținută științifică”. Imediat după 1989 rețeaua de magazine de fierărie StarkJohann s-a lichidat și s-a reînființat cu numele Starkki, doar concernul a continuat sub numele de StarckJohann, acum BE-Group. Asta pentru că mulți s-au întrebat unde-s banii?

.

Alte câteva interesante:

Abloy®    chei și încuietori originale (ABLukkoOy)

Airam®    baterii, acumulatoare, becuri, termosuri. ← 1921 Suomen Sähkölampputehdas Oy, Helsinki. Provine din numele Maria scris invers. Aceeași tehnică a folosit și Orion când a început să producă cosmetice, firma filială este Noiro!

Sale, chiar dacă voit seamănă cu cu un cuvânt englezesc, este o marcă finlandeză a lanțului cooperatist S [Suomen Osuuskauppojen Keskuskunta (SOK) tytäryhtiö], și înseamnă S+ale (de la alennus).

Alepa Alenuskauppa Pajunen

Leiras®    (Leivin rasva) 1940 fostă RaNa-yhtiö ”ravinto- ja nautinta-aineala” din concernul Huhtamäki Oyj

Heteka®    Helsingin Teräshuonekalutehdas 1932 somiere de sârmă

Heteka

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Dacă Minimani este pronunția fineză a englezescului Mini Money, concurentul său Tokmanni s-a păcălit rău, cel puțin în privința numelui. Inițial, în fața numelui era un mare $Tokmanni dar, cum a pierdut procesul de rea intenție cu Stockmann, a trebuit să renunțe la $-ul inițial.

.

.

Osuus-

.

Și pentru că am pomenit de sistemul cooperatist să-l disecăm puțin. Terminologia în finalndeză diferă  de cea în sudeză dar ambele se calchiază pe noțiunile românești.

Cooperativele se deosebesc esențial de societățile pe acțiuni.

osuusliike, osuuskauppa ● cooperativă (ca desfacere) ■ andelsaffär, handelslag, (Suom) andelshandel; (Ruots) kooperativ affär

osuuskunta ● cooperativă (ca asociație) ■ (Suom) andelslag; (Ruots): (vars maanviljelijöiden tuottajaosuuskunta) andelsförening; (kuluttajaosuuskunta) kooperativ förening; (yritysmuodon nimenä) kooperativ

kulutusosuuskunta ● cooperativă de consum ■ (tal) konsumentkooperativ; (Suom) konsumentandelslag

luotto-osuuskunta ● echivalentul CAR-ului [asigurat, creditat de stat sau de comună] ■ (Suom) kreditandelslag

http://www.finlex.fi/fi/laki/alkup/1959/19590271 51§

puhelinosuuskunta ● cooperativă telefonică (la începuturile telefoniei în Finlanda, cred că ultima este la Tampere) ■ (Suom) telefonandelslag

tuotanto-osuuskunta, tuottajaosuuskunta, työosuuskunta ● cooperativă de producție ■ (Suom) producentandelslag; (Ruots läh) producentkooperation

asunto-osuuskunta, hypoteekkiasunto, kiinnitysasunto ● locuință prin ipotecă ■ hypotekskassa

asumisoikeusasunto ● apartament în cooperație ■ bostadsrätt[slägenhet]; (puhek) insatslägenhet

maatalousosuuskunta, osuustoimintatila, kollektiivitila ● gospodărie agricolă colectivă ■ andelsförening

metsäosuuskunta* ● cooperativa deținătorilor de păduri ■ skogförening

meijeriosuuskunta ● cooperativa prelucrătorilor de lapte ■ mejerikooperativ

maitotalousosuuskunta ● cooperativa producătorilor de lapte (sic!) ■ mjölkförening

keskusosuuskunta ● centrala cooperatistă ■

*Necesitatea formării cooperativelor izvorâtă din dorința finlandezilor de întrajutorare a luat forme cât mai diferite în domenii cât mai diferite. Dacă pentru producătorii și prelucrătorii laptelui nevoia de echilibrare a achizițiilor și a producției a dus de la sine la cooperativizare, asocierea benevolă a proprietarilor de păduri pare un lucru straniu în ochii străinului. Un sfert din proprietarii de păduri sunt femei, cel mai adesea văduve, deh, bărbații mor mai repede, femei care nu știu suficient și nu pot fizic să administreze și să-și îngrijească parcelele de pădure; singura soluție este cooperativizarea, se plătește o contribuție și întreținerea este asigurată.

.

Introdus  / lisätty 4.12.2010

Actualizat / päivitetty 1.12.2014

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: