Ziua 07

Ziua 07

Ziua a șaptea

Adaosuri: La ziua 0 am adăugat textul „Termenii finlandezi inserați în textele românești sunt întotdeauna în forma de bază, numele la nominativ singular și verbele la infinitiv, în afară de cazul în care contextul presupune alte forme.”  Adaos  – lisäys la „Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză”.

Pagini noi:  „Finlandezul si finlandeza lui” și „Kielitoimiston sanakirjan astevaihtelutaulukko”

Which language is more beautiful, Finnish or Swedish?

Let’s translate a poem;

Island, island, grassy island, grassy island’s bride. / Isle, isle, grassy isle. The grassy isle’s bride

Finnish:

– Saari, saari, heinäsaari, heinäsaaren morsian. / Saari, saari, heinäsaari. Heinäsaaren morsian.

Swedish:

– Ö, ö, hö-ö, hö-ös mö. / Ö, ö, hö-ö. Hö-ös mö.

Reclame

Ziua 06

Ziua 06

Ziua a șasea

În introducere am arătat dece BlogulBlog nu este un curs tipic structurat dar nu am precizat că, de fapt, nu are menirea să învețe ci doar să informeze, să sugereze și să stimuleze, prin linkuri, studierea pe cont propriu a noțiunilor menționate. Americanul i-ar zice Digest. Din pagini își ia fiecare ce-l interesează dar nu pe nemestecate ci pe verificate. Nimeni nu este scutit de greșeli.

Aici s-ar putea aplica proba finlandeză a indispensabilității. Ca să vezi dacă ești indispensabil iei un pahar cu apă și-ți bagi degetu-n el. Când îl scoți, dacă rămâne gaură, ești absolut indispensabil!

Spațiul limitat alocat blogului este folosit exclusiv pentru postări.

Comentarii se pot face și pe Forum și sunt binevenite.

Mulțumesc Andra-Andreia!

La Ziua 03: am corectat Tabelul combinațiilor vocalice posibile în limba finlandeză, am adăugat Leiras la Suomessa pitkin aikoja, alte adăugări la Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză și la Bibliografie: Internetsivustot: Hellquist, Elof: Svensk etymologisk ordbok, C. W. K. Gleerups förlag, Lund 1922 http://runeberg.org/svetym/

Pagină nouă: Preparate culinare specifice sărbătorilor – tyypillisiä juhlavalmisteitä

Dacă finezii te chinuie cu länsi care are patru schimbări consonantice, länsi, lännen, länteen şi läntten, ca să-i zăpăceşti, te poţi răzbuna obligându-i să înveţe conjugarea lui a fi: eu sunt, tu eşti, el era, noi furăm, voi aţi fost, ei vor fi!

Image published without permission. That’s generally permitted for educational purposes.

Älä rääkkää sitä kääkkää! No en mää sitä rääkkäänkään! (În imagine ultimul cuvânt arată altfel; probabil englezul s-a-ncurcat la litere.)

rääkätä ● a chinui ■ (piinata) plåga; pina; (kiduttaa) tortera; (kuv) misshandla; rådbråka

Ziua 05

Ziua 05

Ziua a cincea

Pagină nouă: Finlandeza – victima traducerilor după ureche.

Am început completarea bibliografiei.

Am adăugat la Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză.

Frazeologie:

Expresiile zilei

* Mennä asioiden edelle, rientää tapahtumien edelle ● a pune carul înaintea boilor; a se grăbi ca fata mare la măritat ■ gå händelserna i förväg

* Älä mene asioiden edelle ● nu te grăbi ca fata mare la măritat

* Ei lahjahevosen suuhun katsota ● calul de dar nu se caută la dinți ■ man skall inte skåda given häst i munnen

* Kaikella on aikansa● toate la timpul lor ■ allt har sin tid

* Kaikki kääntyy parhain päin  / kääntää kaikki parhain päin ● [întoarce] tot răul spre bine ■ vända allt till det bästa

Expresie celebră:

University docent A. I. Arwidsson (1791 – 1858) in a phrase that, somewhat modified, became an often quoted Fennoman credo: „Swedes we are not / no-longer, Russians we do not want to become, let us therefore become Finns.”

Ruotsalaisia emme ole, venäläisiksi emme tule, olkaamme siis suomalaisia. ● Suedezi nu mai suntem, ruși n-o să fim niciodată, hai să fim finlandezi ■ Svenskar äro vi icke längre, ryssar vilja vi icke bli, låt oss alltså bli finnar.

Image published without permission. That’s generally permitted for educational purposes.

Ziua 04

Ziua 04

Ziua a patra. (20.1.2010)

La Pagini, dreapta sus sub about: adaos la pagina „Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză”.

Pagină nouă Bibliografie (în curs de completare).

Spuneam că „limba finlandeză este un balon mare, lucios și alunecos care nu poate fi apucat de niciunde”. Ori de unde ai încerca să începi ești la mijloc, ai atât în spate lucruri pe care nu le-ai învățat încă pe dar trebuia să le știi ca să înțelegi următoarele care-ți stau în față.

Pentru că în exemplele folosite în textele următoare se folosesc prescurtări pentru pronumele joku – ceva și jokin – cineva (32 de prescurtări)  am alcătuit tabelul de mai jos ca să aflăm că ele vin din declinarea acestor pronume. Declinarea obișnuită vine la vremea ei dar tabelul de mai jos este de pus deoparte și de consultat la nevoie.

Mai adaug o idee pe care o voi dezvolta ulterior și anume aceea că pentru a înțelege fenomenele limbii finlandeze actuale, românii au nevoie de un bagaj de cuvinte arhaice românești sau de cuvinte regionale (sic!). Astfel partitivul presupune regionalismul d-al de /d-ăl de iar unele cazuri presupun formulări cu întru în paralel cu în (vezi în engleză diferențele între in și into), repet doar pentru a înțelege fenomenele.

joku ● cineva ■ någon; några; en del

jokin ● ceva ■ någon; något; några; någonting

	Yksikkö	Monikko	Yksikkö	Monikko
Nominatiivi	joku	jotkut	jokin	jotkin
Genetiivi	jonkun	joidenkuiden / joittenkuitten	jonkin	joidenkin, joittenkin
Akkusatiivi	joku / jonkun	jotkut	jokin, jonkin	jotka
Partitiivi	jotakuta	joitakuita	jotakin, jotain	joitakin, joitain
Essiivi	jonakuna	joinakuina	jonakin, jonain	joinakin, joinain
Inessiivi	jossakussa	joissakuissa	jossakin, jossain	joissakin, joissain
Elatiivi	jostakusta	joistakuista	jostakin, jostain	joistakin, joistain
Illatiivi	johonkuhun	joihinkuihin	johonkin	joihinkin
Adessiivi	jollakulla	joillakuilla	jollakin, jollain	joillakin, joillain
Ablatiivi	joltakulta	joiltakuilta	joltakin, joltain	joiltakin, joiltain
Allatiivi	jollekulle	joillekuille	jollekin	joillekin
Translatiivi	joksikuksi	joiksikuiksi	joksikin	joiksikin
Abessiivi	(jottakutta)	(joittakuitta)	(jottakin)	(joittakin)
Komitatiivi	–	joinekuine	–	(joinekin)
Instruktiivi	–	(joinkuin)	–	(joinkin)

Lyhenteet

jdk	joidenkin	unor
jdkd	joidenkuiden, joittenkuitten	unora
	joihinkin	într-unii
	joihinkuihin	întru careva
jhk	johonkin	într-undeva
jk	jokin	unui	något
jkh, jkhun	johonkuhun	în cineva
jkksi	joksikuksi	în[tru] chip de cineva
jklla	jollakulla	la cineva
	joillakuilla	la cineva, la unii
jklle	jollekulle	cuiva
jklta	joltakulta	de la cineva
jkn	jonkun	unui	någons
jkna	jonakuna	ca cineva
jksik, jksk	joksikin	în[tru] chip de ceva
	joiksikin	în[tru] chip de ceva
jksks	joksikuksi	în chip de cineva
	joiksikuiksi	pentru ceva, câteva
jkssa	jossakussa	în cineva
jksta	jostakusta	din cineva
jkta	jotakuta	cineva, pe cineva
jku	joku	cineva	någon (person)
jllak	jollakin, jollain	la ceva, la cineva
jllek	jollekin	ceva (dat.)
	joillekin	ceva (dat.pl)
jltak, jltk	joltakin	de la cineva
jnak	jonakin	ca cineva
jnk	jonkin	cuiva	någots
jnnek	jonnekin	într-undeva
jssak, jssk	jossakin	undeva
jstak, jstk	jostakin	din ceva
jtak, jtk	jotakin	ceva

Aceleași alfabetic

joiltain, joiltakin, joiltakuilta, joinain, joinakin, joinakuina, joissain, joissakin, joissakuissa, joistain, joistakin, joistakuista, joitain, joitakin, joitakuita, jokin, joksikin, joksikuksi, joku, jollain, jollakin, jollakulla, jollekin, jollekulle, joltain, joltakin, joltakulta, jonain, jonakin, jonakuna, jonkin, jonkun, jossain, jossakin, jossakussa, jostain, jostakin, jostakusta, jostakusta, jotain, jotakin, jotakuta, jotkin, jotkut, jottakutta

Förkortningar

ngn            någon

ngns           någons

ngt             något

ngts            någots

Ziua 03

Ziua 03

Ziua a treia. (18.1.2010)

La pagini: (dreapta sus sub About) pagină nouă „Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză” pagină care se completează pe parcurs.

Tabelul combinațiilor vocalice posibile în limba finlandeză

Tabelul de mai jos cuprinde combinațiile vocale posibile cu exemple, acolo unde a fost posibil, de grupări la începutul, la mijlocul și la sfârșitul cuvântului.

Nu au fost considerate cuvintele compuse în care grupările sunt și mai frecvente.

Cu grase sunt marcate grupele inițiale, mediale și finale, în paranteze drepte [neologisme], semnul ¤ marchează combinațiile încă nefolosite.

	a	o	u	e	i	y	ä	ö
a	aa aalto saari maa	ao aoristi, aortta raottaa kaakao	au aurinko nauta miau	ae aerobic, aerosoli paeta tae	ai aikoa paita tai
o	oa oas loata tehoa	oo ooppera koota Porvoo	ou outo soutaa, joulu vou, hou	oe ¤ toeta koe	oi oikea poika voi
u	ua ¤ suaton, muassa sattua	uo uoma vuori suo	uu uusi suudella luu	ue ¤ luento seurue	ui uida puita tui
e	ea [EAN-koodi] seassa sokea	eo eolinen teos museo	eu eukko seutu leu	ee Eero teettää lienee	ei eilen peili ellei, hei	ey [EY] kireys jockey	eä ¤ kiihkeästi tiheä	eö ¤ aseöljy ¤
i	ia iankaiken viaton toimia	io ioni vioittaa saunio	iu iukua viuhka tiu	ie ien sieni vie	ii iikka siivoa pii	iy ¤ selviytyä ¤	iä iäkäs äitiään yskiä	iö ¤ sikiön hirviö
y				ye yen hyeena yhtye	yi yin kyi/tä/nen hyi!	yy yynä (ca y) myydä syy	yä ¤ siirtyäkseni liittyä	yö yötä pyörä työ
ä				äe äes väestö säe	äi äiti väike täi	äy äyräs väylä käy, näy	ää ääni sääntö yltää	äö ¤ näön ¤
ö				öe ¤ ¤ ¤	öi öinen töiden söi	öy öyhkiä pöytä ¤	öä ¤ säilöäkseni säilöä	öö Öölanti söötti pöö, jöö

În principal sunt cuvinte simple, doar aseöljy este cuvânt compus.

Pentru semivocala j: ajo, ja, ajaja, jep, lieju, ej, ajelu oja, jos, oijoi, ujo, juu, oyj, jäkälä, eläjä, syöjä, jörö

Suomessa pitkin aikoja ® cunoscute în timp în Finlanda

Aarikka®    manufactură  lemn, amintiri, decorațiuni interioare
Abloy®    chei și încuietori originale (ABLukkoOy)
Airam®    baterii, acumulatoare, becuri, termosuri
Artek®    on Aallon muotoilun ja arkkitehtuurin ympärille perustettu yritys
Finlayson®    1934 textile
Finnair®    1923 (inițial Aero®)
Fredrikson®    acoperăminte pentru cap, căciuli, șepci etc.
Hackman®    inox
Helkama®    biciclete, electrocasnice
Iitala®    cristal, sticlă
Lenina®     scutece de unică folosință     1986
Lindström®    spălătorie
Luhta®    1907 textile, îmbrăcăminte pentru timpul liber
Marimekko®    textile: tasaraitapaita naisille; Jokapoika-paita; unikko-pöytäliina; Tantsu-verhot; Tantsu-paita; Mari-essu; Pallo; Iloinen takki; Mariskooli® – cupă  de înghețată
Marttiini®    1928 cuțitul lapon
Nokia®    telefoane mobile, centrale telefonice, televizoare, cauciucuri, cizme de cauciuc,
Tapio Wirkala    cristal

Leiras®    (Leivin rasva) 1940 fostă RaNa-yhtiö ”ravinto- ja nautinta-aineala” din concernul Huhtamäki Oyj

Heteka®    Helsingin Teräshuonekalutehdas 1932 somiere de sârmă

Metsäteollisuus, puuteollisuus, industria lemnului
Stora-Enso®     1872 Enso-Gutzeit
Metsä-Serla®    1987 Selachius
Metsä-Botnia®
M-Real®        1934 Metsäliitto / Metsä-Serla
UPM-Kymmene    1872 Kymin Oy, Kymi Kymmene Oy, Kymi-Strömberg; UPM (United Paper Mills) (today UPM-Kymmene)

Valtionyhtiöt

Altia Oyj
Finnvera Oyj
Fortum Oyj
Kemijoki Oy
Neste Oil Oyj
Motiva Oy
Patria Oyj
Suomen Teollisuussijoitus Oy
Vapo Oy

Valmet, Valtrak

foste:
Outokumpu Oy
Valmet Oy
Enso-Gutzeit
Neste Oy
Kemira Oy
Imatran Voima Oy
Kemijoki Oy
Oy Alko Ab
Finnair Oy
Kar-Air    1957
Pohjolan Liikenne Oy
Valtion liikelaitokset

Ilmailulaitos Finavia
Luotsausliikelaitos
Metsähallitus
Senaatti-kiinteistöt
Tieliikelaitos
Valtion liikelaitos
Varustamoliikelaitos (Finstaship)

Clipping published without permission. That’s generally permitted for educational purposes.

Erkki bagă banii într-un teren. Ambiguitatea se menține și în românește. Ai văzut HyväYstävä că cele două limbi seamănă?

Leiras®    (Leivin rasva) 1940 fostă RaNa-yhtiö ”ravinto- ja nautinta-aineala” din concernul Huhtamäki Oyj

Ziua 01 Despre alfabet sau alfabete.

Conținutul acestei postări are pagina sa separată 

Alfabetul finlandez și alte alfabete

într-o formă mai accesibilă.

Numele literelor sunt considerate substantive care se declină ca orice substantiv.

Regula de bază a finlandezei este: scrii așa cum pronunți și pronunți așa cum scrii.

suomen aakkoset (kirjaimisto); kirjaimisto – totalitatea literelor

Aakkoset, aakkosto, kirjaimisto ● alfabet ■ alfabet

 

kirjain – vartalo	nominatiivi	genetiivi/partitiivi	inessiivi/illatiivi	adessiivi/ablatiivi	abessiivi/essiivi	monikko
A a [ā; ɑː]	[aa]	aan/aata	aassa/aahan	aalla/aalta	aatta/aana	aat
B b [bē; beː] (pehmeä b)*	[bee]	been/beetä	beessä/beehen	beellä/bbeltä	beettä/beenä	beet
C c1 [sē; seː]	[see]	ceen/ceetä	ceessä/ceehen	ceellä/ceeltä	ceettä/ceenä	ceet
D d [dē; deː]	[dee]	deen/deetä	deessä/ deehen	deellä/deeltä	deettä/deenä	deet
E e [ē; eː]	[ee]	een/eetä	eessä/eehen	eellä/eeltä	eettä/eenä	eet
F f [äf/ef; æf,ˈæfːæ] (äffä-/effä-)	[äf, äffä]	äffän/äffää	äffässä/äffään	äffällä/äffältä	äffättä/äffänä	äfät
G g [gē; geː] (pron.: ghee)	[gee]	geen/geetä	geessä/geehen	geellä/geeltä	geettä/geenä	geet
H h [hō; hoː]	[hoo]	hoon/hoota	hoossa/hoohon	hoolla/hoolta	hootta/hoona	hoot
I i [ī; iː]	[ii]	iin/iitä	iissä/iihän	iillä/iiltä	iittä/iinä	iit
J j [hjii], [jī; jiː]	[jii]	jiin/jiitä	jiissä/jiihön	jiillä/jiiltä	jiittä/jiinä	jiit
K k [kō; koː]	[koo]	koon/koota	koossa/koohon	koolla/koolta	kootta/koona	koot
L l [äl/el; æl, ˈælːæ] (ällä-/ellä-)	[äl, ällä]	ällän/ällää	ällässä/ällään	ällällä/ällältä	ällättä/ällänä	ällät
M m [äm/em; æm, ˈæmːæ]  (ämmä-/emmä-)	[äm, ämmä]	ämmän/ämmää	ämmässä/ämmään	ämmällä/ämmältä	ämmättä/ämmänä	ämmät
N n [än/en; æn, ˈænːæ] (ännä-/ennä-)	[än, ännä]	ännän/ännää	ännässä/ännään	ännällä/ännältä	ännättä/ännänä	ännät
O o [ō; oː]	[oo]	oon/oota	oossa/oohon	oolla/oolta	ootta/oona	oot
P p [pē; peː] (kova p)**	[pee]	peen/peetä	peessä/peestä	peellä/peeltä	peettä/peenä	peet
Q q2 [kū; kuː]	[kuu]	kuun/kuuta	kuussa/kuuhun	kuulla/kuulta	kuutta/kuuna	kuut
R r [är/er; ær, ˈærːæ] (ärrä/errä-)	[är, ärrä]	ärrän/ärrää	ärrässä/ärrään	ärrällä/ärrältä	ärrättä/ärränä	ärrät
S s [äs, es; æs, ˈæsːæ] (ässä-/essä-)	[äs, ässä]	ässän/ässää	ässässä/ässään	ässällä/ässältä	ässättä/ässänä	ässät
Š š [äš/eš] (äššä-/eššä-)	[äš, äššä]	äššän/äššää	äššässä/äššään	äššällä/äššältä	äššättä/äššänä	äššät
Š š [äš/eš] (suhuässä- /suhuessä-)(sunetul ș românesc)	[suhuässä,  hattuässä]	suhu-/hattuässän / suhu-hattuässää	suhu-/hattuässässä /s.-/hattuässä’ään	suhu-/hattuässällä /suhu/hattuässältä	s.-/hattuässättä / s.-/hattuässänä	suhuässät, hattuässät
T t [tē; teː]	[tee]	teen/teetä	teessä/teestä	teellä/teeltä	teettä/teenä	teet
U u [ū; uː]	[uu]	uun/uuta	uussa/uuhun	uulla/uulta	uutta/uuna	uut
V v [vē; ʋeː]	[vee]	veen/veetä	veessä/veestä	veellä/veeltä	veettä/veenä	veet
W w [vē; ʋeː, ˈkɑksoisˌʋeː (kaksoisvee; tuplavee]	[kaksoisvee]	k.veen/k.veetä	k.veessä/k.veestä	k.veellä/k.veeltä	k.veettä/k.veenä	k.veet/k.veihin
X x [äks/eks; æks, ˈæksæ] (äksä-/eksä-)	[äks, äksä]	äksän/äksää	äksässä/äksään	äksällä/äksältä	äksättä/äksänä	äksät
Y y [ȳ/ǖ; yː]	[yy]	yyn/yytä	yyssä/yyhen	yyllä/yyltä	yyttä/yynä	yyt
Z z [set], [(t)set(a); tset, ˈtsetɑ]***	[tset, tseta]	tsetan/tsetaa	tsetassa/tsetaan	tsetalla/tsetalta	tsetatta/tsetana	tsetat
Ž ž [suhu-z, hattu-z] (sunetul j românesc)	[suhutseta, hattutseta]	suhu-/hattutsetan suhu-/hattutsetaa	s.-/hattutsetassa/ suhu-/hattutsetaan	suhu-/hattutsetalla /suhu/hattutsetalta	s.-/hattutsetana/suhu-/hattutsetana	suhutsetat, hattutsetat
Å å [ō; oː] [ruotsalainen oo; oː]	[ruotsalaisoo]	r.oon/r.oota	r.oossa/ r.oohon	r.oolla/ r.oolta	r.ootta/ r.oona	r.oot/ r.ooihin
Ä ä [eă, NU e!] [ǟ; æː]	[ää]	ään/äätä	äässä/äähän	äällä/äältä	äättä/äänä	äät
Ö ö [eü, ë], [ȫ; øː]	[öö]	öön/öötä	öössä/ööhän	ööllä/ööltä	ööttä/öönä	ööt

¹Useimmiten käsin kirjoittaessa iso C ja iso G sotketaan keskenään.

² Useimmiten käsin kirjoittaessa pieni q ja pieni g sotketaan keskenään.

*Pehmeä b: p-konsonantin vastakohtana.

**Kova p: b-konsonantin vastakohtana.

***Kielitoimiston sanakirjassa kaikissa z-kirjaimen sisältävissä sanoissa on ääntämisohje. Lähtökielen (ja joskus suomeen mukautuneisuuden asteen) mukaan z voidaan ääntää kolmella tavalla: ts:nä, esimerkiksi zeniitti [tseniitti] ja zirkoni [tsirkoni], soinnillisena s:nä, esimerkiksi ouzo [uuzo] ja zakuska [z-], sekä harvoin tavallisena soinnittomana s:nä, esimerkiksi zambo [sambo]. Kaksoiskonsonantti zz äännetään suomessa aina ts:nä: pizza [pitsa], jazz [jats]. http://www.kotus.fi/index.phtml?s=3127

Câteva sunte finlandenze pentru care românii necesită îndrumare: j, y, ä, ö

▪ Pentru j uită, HyväYstävä, sunetul românesc care, de fapt, nici nu are corespondent în fineză (dacă nu-l considerăm pe Ž). Semnul j este folosit pentru semivocala cu valoarea lui i inițial din românescul este (pronunțat jeste) foarte apropiat de ardelenescul ^hi din ^hini (bine), sau din ^hin (vin). Aduce cu y din engleză și fonetic este transcris [j].

▪ Pentru ä pronunță un a cu colțul buzelor ușor trase spre înapoi. Este mai deschis decât cel suedez și foarte departe de cel german care este, de fapt, un e. Evită, HyväYstävä,  confuzia fonetică a – ä frecventă la străinii din Finlanda (compară ala cu älä).

▪ Pentru ö pronunță un o cu buzele mai rotunjite, mai în jos și mai din gât, adică mai sonor. Apropiat de rusescul ё și de  e-ul francez din „le” dar ceva mai închis decât acesta. După englezi este între ø și œ. In nici un caz nu este io!

▪ Pentru y pronunță un u cu buzele ca pentru ö dar mai în sus. Este mai sonor decât cele două rude suedeze (u, y) sau decât sunetul francez u. După englezi este între y și ø. Doar rușii nu-l pot pronunța corect pentru că îl confundă cu sunetul lor ю. În timpul războiului,  cei care se dădeau drept finlandezi erau puși să spună yksi pe care doar finezii îl pronunțau corect, rușii spunând juksi. Evită, HyväYstävä să fi luat drept rus.

Alfabetul finlandez propriu-zis cuprinde 20 + 4 litere: A B D E F G H I J K L M N O P R S T U V Y Å Ä Ö

la care se mai adaugă, pentru cuvintele științifice sau străine: C Q X Z iar W = V. Despre Š și Ž vezi mai jos.

Laponii din Finlanda folosesc, în plus, literele: č, đ, ŋ, ŧ, ʒ, ǥ, ǧ, ǩ, ǯ. Asta ca să nu te mire, HyväYstävä, dacă le întâlnești.

Cu un singur nume äÄ și öÖ se numesc ”ääkköset” (ääkkönen la sing.). http://www.kotus.fi/index.phtml?s=792

Pentru a ușura prelucrarea elementelor gramaticale, s-a făcut următoarea convenție notându-se cu majuscule:

C (iso) tarkoitaa:     konsonantti

V (iso) tarkoitaa:    vokaali vai verbi (tilanteen mukaan)

A (iso) tarkoitaa:    väljä vokaali, a tai ä

U (iso) tarkoitaa:    suppea pyöreä vokaali, u tai y

O (iso) tarkoitaa:    puoliväljä pyöreä vokaali, o tai ö astfel astfel putem scrie terminația cazului inesiv  – ssA = -ssa/-ssä sau a cazului ilativ -n (Vn) = vocală+n

Pentru urechea finlandezului și pentru posibilitățile lui de pronunție sunetele b și p se confundă într-un sunet unic intermediar pe care să-l notăm neoficial, doar pentru exemplificare §. (Compară cu sunetul intermediar spaniol între b și v). Pentru a le deosebi, finlandezii folosesc denumirile menționate mai sus ‘pehmea §’ pentru b și ‘kova §’ pentru p. Alte confuzii fonetice sunt d și t, k și g. Despre litera c știu, măcar teoretic, că are valoarea k (Cicero se pronunță Kikero) dar mai poarte fi pronunțată ț (ca în germană centrum – țentrum) sau s (ca în engleză sau franceză Celsius – Selsius). Z poate primi valoarea s sau ț dar aproape niciodată ca z românesc. (Vezi mai sus).

Sunetele românești pe care finlandezul nu le poate prununța, probabil, pentru că nu le percepe/aude: ă, â/î, ce, ci, ge, gi, j, ș, ț, z. În ciuda faptului că pentru fiecare există o transcriere oficială finlandeză, pentru multe dintre ele finezul încearcă un sunet unic care nu poate fi redat în scris și care, cel mai adesea, este individual. Chile pronunțat Țile.

Kahdesta kirjaimesta suomalaiset eivät ole ylpeitä, vaikka teoreettisesti ja virallisesti kuuluvat suomen kielen aakkostoon. Ne ovat Š š ja Ž ž (hattu-s ja hattu-z kansannimeltään vaikka oikea nimi olisi suhu-s ja suhu-z). Esimerkkeinä ovat lainasanat šakki, šeikki, šeriffi, vieraat nimet Šiauliai, Priština, siirtokirjoitetut sanat Шишкино – Šiškino, Пушкин – Puškin, Šolohov, šaria. Jos ensimmäisestä kirjaimesta š-stä on pari sivua Nykysuomen sanakirjassa, toinen kirjain ž ilmenee vain muutamassa sanassa kuten džonkki, maharadža, Živago, Žīgure, Tadžikistan, Azerbaidžan, Fidži, Kambodža, Fudžijama tai translitteroinnissa (siirtokirjoittamisessa) kuten Жужа – Žuža.

Lisätietoa seuraavista linkeistä: http://www.tkk.fi/u/tuhkanen/Sery-C/Kotus-sz-hatut-FI.html , http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/kielenopas/4.13.html tai http://www.kotus.fi/index.phtml?s=558

Sitten on vielä yksi ”orpo” ääni jolla ei ole oma merkki ja sen nimi on ”äng-merkki”/ ”äng-ääni”. Este vorba de ng / nk pronounțat ca ŋ lung notat pentru pronunție [ŋŋ sau ŋ:] esim. Helsinki – Helsingin; kenkä – kengän. Despre asta Iso suomen kielioppi zice: Marginaaliselta konsonanttifoneemilta ŋ kuitenkin puuttuu oma kirjainmerkki. Geminaatta-ŋŋ:n kirjoitusasuna on ng (kangas /kaŋŋas/). Vierassanoissa esiintyvää lyhyttä ŋ-foneemia taas voi edustaa kirjoituksessa ng (gangsteri /gaŋsteri/) tai gn (magneetti /maŋneetti/). Kun äänne ŋ esiintyy k:n edellä, sen kirjoitusasuna on n (hanki).

O altă remarcă este combinația ts despre care grămăticii finlandezi spun ca nu este ț ci doar t+s. Românii nu greșesc prea mult dacă-l pronunță cum le sună mai bine.

Un alt moft al finlandezei, pentru care nu există un semn aparte, este stopul glotal care apare doar la sfârșitul cuvântului terminat în vocală după care urmează un cuvânt care începe cu o vocală. Dacă urmează o consoană, atunci este asimilat consoanei respective. De ex.  anna^{Ɂ Ɂ}olla unde „ ^Ɂ” este stop glotal. Practic se poate ignora pentru că există doar in finlandeza standard dar nu există în dialecte. Finezii, deși nu prea știu despre ce este vorba, se bucură că străinilor nu le reușește.

Sanotaan iso A, pieni a, (sau mai oficial versaali A, gemena a), esim.: kahta pientä aata; kirjoitetaan ilman aata (a la partitiv) = kirjoitetaan aatta (a la abessiv unde nu mai este nevoie de „ilman”; abessivul desemnează „fără”). Seuraava linkki antaa lisätietoa ”isoista” ja ”pienistä” http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/sanat/aakkoslaji.html

Ordinea literelor în alfabet poate diferi în celelalte alfabete nordice. Astfel literele finale sunt ordonate în:

◊ suedeză ca și în finlandeză: s … v x y z å ä ö; în finlandeză š merge împreună cu s iar ž împreună cu z.

◊ în daneză și norvegiană: v w x y z æ ø å

◊ în islandeză: a á … b (c) d (ð) e é … i í … o ó … u ú … v (x) y ý (z) þ æ ö [litera ð apapre doar în interiorul cuvintelor]

Kirjaimet v ja w käsitetään suomalaisessa aakkostuksessa samaksi kirjaimeksi, toisin kuin esim. englannin aakkostussäännöissä. Aakkostamista koskevan standardin mukaan kuitenkin monikielisessä aineistossa voidaan v ja w aakkostaa erikseen, ja tätä noudatetaan varsin yleisesti. W-ta käytetään sanoissa joissa vanhentavia vivahteita kuten Wanha (Vanha oppilastalo Helsingissä), Siwa (Sini-valkoinen), Waltari, Waris (sukunimet), yksiköiden nimissä, Wiipurin Sanomat, Wiipurilainen Osakunta. On jopa pyritty muodostamaan uusvanhoja kirjoitusasuja kuten Warkaus sau WatsaKahwi cafea de la Paulig.

Lisää Aakkosjärjestyksestä

http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/kielenopas/4.15.htmlhttp://www.cs.tut.fi/~jkorpela/kielenopas/6.5.html#wanha ja http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/abc.html

Limbile cu scriere latină folosesc diverse semne cu diacritice. Când este vorba de ordonat în finlandeză nume proprii străine care încep cu un astfel de caracter se păstrează diacriticul și se ordonează la semnul corespunzător finlandez, astfel: Ď, Đ, Ð → D; Ș, Š, Ŝ → S; Ț, Ť, Þ → T.

Semnele cu ligatură se ordonează ca fiind separate astfel: IJ → Ij; Æ → Ae; Œ → Oe; ĿL → Ll; (ß → ss)

Unele semne se ordonează după pronunție astfel: W → V; Ü, Ű → Y; Ø, Ő, Õ → Ö

Pentru delectare alfabetul apărut în:

Agricolan Suometar nro 37/1847

Ko’en seuraavassa näytteessä, kaarten välillä olevat, edellisen läntis jälkimäjsen itäjsen luonteen tavalla toimittaa:

[prima este pronunția din vestul iar cea de a  doua din estul Finlandei]

A. ( a, va ) B. ( pe, pie ) C. ( se, sie ) D. ( te, tie ) E. ( e, ie ) F. ( äffä, ähvä ) G. ( ke, kie ) H. ( ho, huo ) I. ( i, i ) K. ( ko, kuo ) L. ( ällä ) M. ( ämmä ) N. ( ännä )

O. ( o, uo ) P. ( pe,  pie ) Q. ( ku ) R. ( ärrä ) S. ( ässä ) T. ( te, tie ) U. ( u ) V. ( ve, vie ) X. ( äksä ) Y. ( y ) Z. ( setaa, sietaa ) Ä. ( ä, iä ) Ö. ( ö, yö. )

[Nu, nu e greșeală, J, j lipsește din original, s-a pierdut pe drum, toisin kuin Wolmar Schildtin venytysmerkkilöt-kuvassa.]

Images published without permission. That’s generally permitted for educational purposes.

Linkuri utile:

http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/abc.html ja http://std.dkuug.dk/jtc1/sc22/wg20/docs/n683.pdf

Och det samma på svenska: Alfabet, alfabetet, alfabet, alfabeten

(alfabet, alfabetul, alfabeturi, alfabeturile)

(model pentru litere: b: be – be-ul – be-uri – be-urile)

bokstav	bokstavs namn	singular med artikeln	pluralformen
A, a	a	a-et/a-t, a-n/a	a-na
B, b	be´	b-et/b-t, b-n/b	b-na
C, c	se´	c-et/c-t, c-n/c	c-na
D, d	de´	d-et/d-t, d-n/d	d-na
E, e	e	e-et/e-t, e-n/e	e-na
F, f	ef´	f-et, f	f-en
G, g	ge´	g-et/g-t, g-n/g	g-na
H, h	hå´	h-et/h-t, h-n/h	h-na
I, i	i	i-et/i-t	i-n, i, i-na, i-en
J, j	ji´	j-et/j-t, j-n/j	j-na
K, k	kå´	k-et/k-t, k-n/k	k-na
L, l	el´	l-et, l	l-en
M, m	em´	m-et, m	m-en
N, n	än´	n-et, ~	n-en
O, o	o	o-et/o-t, o-n/o	o-na, o-en
P, p	pe´	p-et/p-t, p-n/~	p-na
Q, q	ku´	q-et/q-t, q-n/q	q-na
R, r	är´	r-et, r	r-en
S, s	es´	s-et, s	s-en
T, t	te´	t-et/t-t, t-n/t	t-na
U, u	u	u-et/u-t, u-n/u	u-na
V, v	ve´	v-et/v-t, v-n/v	v-na
W, w	dub`elve	w-et/w-t, w-n/w	w-na
X, x	ek´s	x-et, x	x-en
Y, y	y	y-et/y-t, y-n/y	y-na
Z, z	sä`ta	z-t, z-n, z	z-na
Å, å	å	å-et/å-t, å-n/å	å-na
Ä, ä	ä	ä-et/ä-t, ä-n/ä	ä-na
Ö, ö	ö	ö-et/ö-t, ö-n/ö	ö-na

Tabelul de mai sus este înșelător în sensul că, în text, multe sunete se pronunță, în funcție de conjunctură, altfel decât numle oficial din tabel.

La telefon

Uneori, la telefon, de exemplu, suntem nevoiți să dictăm un cuvânt literă cu literă, să-l spunem pe litere.

♦ Pentru asta folosim așa numitul alfabet fonetic. De ex.: Cum se scrie? A ca în Ana. (Dublurile alfabetului fonetic românesc sunt moșteniri mai vechi).

♦ Suomeksi sanotaan sanat kirjaimittain (pe litere), tavattaan kirjain kirjaimelta (literă cu literă), sanotaan kirjain kerrallaan (pe rând câte o literă), kirjaimet luetellen (numind literele). Suomenkieliset aakkosnimet kutsutaan myös tavausaakkosiksi (tavausjärjestelmä): vaikeat sanat on tärkeissä puheluissa hyvä tavata kirjain kirjaimelta. Esim.: Miten se kirjoitetaan? A kuin Aarne.

♦ Bokstaveringsalfabet (bokstaveringssystem): det är bäst att bokstavera svårfattiga ord och namn i telefon. Till ex.: Hur stavas det? A som Adam.

(O confuzie comună finlandezei si suedezei este semnificația verbului tavata/stava care înseamnă atât pronunțatul pe litere cât și despărțirea în silabe).

Mai jos lista pentru patru limbi. (Pentru engleză există zeci de variante dar cele de mai jos sunt acceptate în telefonie)

limba / litera	Română	Finlandeză	Suedeză	Engleză (Brit. – SUA – NATO)
A	Ana	Aarne	Adam	Alfred – Apple – Alfa
Ă	Ăsta	a ja lyhyysmerkki*	a med korthettecknet*	A with breve*
Â	Î din A	a ja sirkumfleksi*	a med cirkumflex*	A with circumflex*
B	Barbu	Bertta	Bertil	Benjamin – Betty – Bravo
C	Constantin/Costică	Celsius (pron. selsius)	Cesar (pron. seezar)	Charles – Charlie – Charlie
D	Dumitru	Daavid	David	David – David – Delta
E	Elena	Eemeli	Erik	Edward – Edward – Echo
F	Fănică/Florica	faarao	Filip	Frederick – Freddy – Foxtrot
G	Gheorghe	Gideon (pron. ghideon)	Gustav	George – George – Golf
H	Haralambie/Horia	Heikki	Helge	Harry – Henry – Hotel
I	Ion	Iivari	Ivar	Isaac – Italy – India
Î	Î din I	i ja sirkumfleksi*	i med cirkumflex*	I with circumflex*
J	Jiu/Jan	Jussi	Johan	Jack – John – Juliet
K	Kilogram	Kalle	Kalle	King – King – Kilo
L	Lazăr/Luca	Lauri	Ludvig	London – Leather – Lima
M	Maria	Matti	Martin	Mary – Mother – Mike
N	Nicolae	Niilo	Niklas	Nellie – Nothing –November
O	Oprea	Otto	Olof	Oliver – Orange – Oscar
P	Petre/Petrică	Paavo	Petter	Peter – Peter – Papa
Q	Chiu	kuu	Qvintus	Queen – Queen – Quebec
R	Radu	Risto	Rudolf	Robert – Robert – Romeo
S	Sandu/Stan	Sakari	Sigurd	Samuel – Sugar – Sierra
Ș	Șerban	s ja sedilji*	s med cedilj*	S with cedilla*
T	Tudor	Tyyne	Tore	Tommy – Tommy – Tango
Ț	Țară	t ja sedilji*	t med cedilj*	T with cedilla*
U	Udrea	Urho	Urban	Uncle – Uncle – Uniform
V	Vasile	Vihtori	Viktor	Victor – Victory – Victor
W	dublu ve	wiski, kaksinkertainen ve	Wilhelm	William – William – Whiskey
X	Xenia/Xenopol	äksä	Xerxes	Xray – X-ray – X-ray
Y	I grec	Yrjö	Yngve	Yellow – Yellow – Yankee
Ü	U cu două puncte*	übel, saksalainen y	tyskt Y	U with diaeresis*
Z	Zaharia	tseta (pron. țeta)	Zäta	Zebra – Zero – Zulu
Å	A cu ochi*	Åke, ruotsalainen o	Åke	A with ring above*
Ä	A cu două puncte*	äiti	Ärlig	A with diaeresis*
Æ	AE latin ligatură*	tanskalainen ä*	dansk Ä	latin letter AE*
Ö	O cu două puncte*	öljy	Östen	O with diaeresis*
Ø	O tăiat*	tanskalainen ö*	dansk Ö	O with stroke*

* Oficial, nu fac parte din alfabetul fonetic. Eivät kuulu virallisesti tavausaakkosiin. Inte officinell.

S-a spus că, de regulă, nu există cuvinte FINLANDEZE (neaoșe) care să înceapă cu literele / sunetele: b, c, d, f, g, q, w, x, z ele fiind, pentru finlandezi, mai dificil de pronunțat. Sunetul / litera d nu este agreeată de toți finezii, în unele dialecte d devine r astfel vuoden → vuoren iar combinația hd devine hr astfel lehdessă → lehres iar yhdessä → yhres. Asta doar spre știință.

Dicționarele cuprind, totuși, cuvinte care încep cu aceste litere dar toate sunt cuvinte străine din așa numitul ”sivistyssanasto” (cândva numite în românește ”cuvinte radicale”).

Cuvinte cu aceste inițiale sunt (cel puțin): b (670), c (138), d (582), f (675), g (365), q (5), w (30), x (3), z (20).

În interiorul cuvintelor literele în speță sunt și mai frecvent întâlnite, astfel (cel puțin): b (1615), c (297), d (7260), f (1656), g (2716), q (21), w (92), x (29), z (68)

Oi, miten mukava olo on romanialaisille Suomessa kun ei tarttee (ei tarvitse) kiemurrella kieltään puhumalla suomea. Suomenkielen korostus on tosi helppo romanialaisille jos huomioon otettaan ainoastaan muutamaa poikkeavaa seikkaa.