Blogulblog's Blog

31/01/2010

Ziua 07

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 22:15

Ziua 07

Ziua a șaptea

Adaosuri: La ziua 0 am adăugat textul „Termenii finlandezi inserați în textele românești sunt întotdeauna în forma de bază, numele la nominativ singular și verbele la infinitiv, în afară de cazul în care contextul presupune alte forme.”  Adaos  – lisäys la „Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză”.

Pagini noi:  „Finlandezul si finlandeza lui” și Kielitoimiston sanakirjan astevaihtelutaulukko”

Which language is more beautiful, Finnish or Swedish?

Let’s translate a poem;

Island, island, grassy island, grassy island’s bride. / Isle, isle, grassy isle. The grassy isle’s bride

Finnish:

– Saari, saari, heinäsaari, heinäsaaren morsian. / Saari, saari, heinäsaari. Heinäsaaren morsian.

Swedish:

– Ö, ö, hö-ö, hö-ös mö. / Ö, ö, hö-ö. Hö-ös mö.

Anunțuri

26/01/2010

Ziua 06

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 13:27

Ziua 06

Ziua a șasea

În introducere am arătat dece BlogulBlog nu este un curs tipic structurat dar nu am precizat că, de fapt, nu are menirea să învețe ci doar să informeze, să sugereze și să stimuleze, prin linkuri, studierea pe cont propriu a noțiunilor menționate. Americanul i-ar zice Digest. Din pagini își ia fiecare ce-l interesează dar nu pe nemestecate ci pe verificate. Nimeni nu este scutit de greșeli.

Aici s-ar putea aplica proba finlandeză a indispensabilității. Ca să vezi dacă ești indispensabil iei un pahar cu apă și-ți bagi degetu-n el. Când îl scoți, dacă rămâne gaură, ești absolut indispensabil!

Spațiul limitat alocat blogului este folosit exclusiv pentru postări.

Comentarii se pot face și pe Forum și sunt binevenite.

Mulțumesc Andra-Andreia!

La Ziua 03: am corectat Tabelul combinațiilor vocalice posibile în limba finlandeză, am adăugat Leiras la Suomessa pitkin aikoja, alte adăugări la Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză și la Bibliografie: Internetsivustot: Hellquist, Elof: Svensk etymologisk ordbok, C. W. K. Gleerups förlag, Lund 1922 http://runeberg.org/svetym/

Pagină nouă: Preparate culinare specifice sărbătorilor – tyypillisiä juhlavalmisteitä


Dacă finezii te chinuie cu länsi care are patru schimbări consonantice, länsi, lännen, länteen şi läntten, ca să-i zăpăceşti, te poţi răzbuna obligându-i să înveţe conjugarea lui a fi: eu sunt, tu ti, el era, noi furăm, voi i fost, ei vor fi!

Image published without permission. That’s generally permitted for educational purposes.

Älä rääkkää sitä kääkkää! No en mää sitä rääkkäänkään! (În imagine ultimul cuvânt arată altfel; probabil englezul s-a-ncurcat la litere.)

rääkätä ● a chinui ■ (piinata) plåga; pina; (kiduttaa) tortera; (kuv) misshandla; rådbråka

24/01/2010

Ziua 05

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 01:46

Ziua 05

Ziua a cincea

Pagină nouă: Finlandeza – victima traducerilor după ureche.

Am început completarea bibliografiei.

Am adăugat la Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză.

Frazeologie:

Expresiile zilei

* Mennä asioiden edelle, rientää tapahtumien edelle ● a pune carul înaintea boilor; a se grăbi ca fata mare la măritat ■ gå händelserna i förväg

* Älä mene asioiden edelle ● nu te grăbi ca fata mare la măritat

* Ei lahjahevosen suuhun katsota ● calul de dar nu se caută la dinți ■ man skall inte skåda given häst i munnen

* Kaikella on aikansa● toate la timpul lor ■ allt har sin tid

* Kaikki kääntyy parhain päin  / kääntää kaikki parhain päin ● [întoarce] tot răul spre bine ■ vända allt till det bästa

Expresie celebră:

University docent A. I. Arwidsson (1791 – 1858) in a phrase that, somewhat modified, became an often quoted Fennoman credo: „Swedes we are not / no-longer, Russians we do not want to become, let us therefore become Finns.”

Ruotsalaisia emme ole, venäläisiksi emme tule, olkaamme siis suomalaisia. ● Suedezi nu mai suntem, ruși n-o să fim niciodată, hai să fim finlandezi ■ Svenskar äro vi icke längre, ryssar vilja vi icke bli, låt oss alltså bli finnar.

Image published without permission. That’s generally permitted for educational purposes.

21/01/2010

Ziua 04

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 00:10

Ziua 04

Ziua a patra. (20.1.2010)

La Pagini, dreapta sus sub about: adaos la pagina „Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză”.

Pagină nouă Bibliografie (în curs de completare).

Spuneam că „limba finlandeză este un balon mare, lucios și alunecos care nu poate fi apucat de niciunde”. Ori de unde ai încerca să începi ești la mijloc, ai atât în spate lucruri pe care nu le-ai învățat încă pe dar trebuia să le știi ca să înțelegi următoarele care-ți stau în față.

Pentru că în exemplele folosite în textele următoare se folosesc prescurtări pentru pronumele joku – ceva și jokin – cineva (32 de prescurtări)  am alcătuit tabelul de mai jos ca să aflăm că ele vin din declinarea acestor pronume. Declinarea obișnuită vine la vremea ei dar tabelul de mai jos este de pus deoparte și de consultat la nevoie.

Mai adaug o idee pe care o voi dezvolta ulterior și anume aceea că pentru a înțelege fenomenele limbii finlandeze actuale, românii au nevoie de un bagaj de cuvinte arhaice românești sau de cuvinte regionale (sic!). Astfel partitivul presupune regionalismul d-al de /d-ăl de iar unele cazuri presupun formulări cu întru în paralel cu în (vezi în engleză diferențele între in și into), repet doar pentru a înțelege fenomenele.

joku cineva någon; några; en del

jokin ceva någon; något; några; någonting

Yksikkö Monikko Yksikkö Monikko
Nominatiivi joku jotkut jokin jotkin
Genetiivi jonkun joidenkuiden / joittenkuitten jonkin joidenkin, joittenkin
Akkusatiivi joku / jonkun jotkut jokin, jonkin jotka
Partitiivi jotakuta joitakuita jotakin, jotain joitakin, joitain
Essiivi jonakuna joinakuina jonakin, jonain joinakin, joinain
Inessiivi jossakussa joissakuissa jossakin, jossain joissakin, joissain
Elatiivi jostakusta joistakuista jostakin, jostain joistakin, joistain
Illatiivi johonkuhun joihinkuihin johonkin joihinkin
Adessiivi jollakulla joillakuilla jollakin, jollain joillakin, joillain
Ablatiivi joltakulta joiltakuilta joltakin, joltain joiltakin, joiltain
Allatiivi jollekulle joillekuille jollekin joillekin
Translatiivi joksikuksi joiksikuiksi joksikin joiksikin
Abessiivi (jottakutta) (joittakuitta) (jottakin) (joittakin)
Komitatiivi joinekuine (joinekin)
Instruktiivi (joinkuin) (joinkin)

Lyhenteet

jdk joidenkin unor
jdkd joidenkuiden, joittenkuitten unora
joihinkin într-unii
joihinkuihin întru careva
jhk johonkin într-undeva
jk jokin unui något
jkh, jkhun johonkuhun în cineva
jkksi joksikuksi în[tru] chip de cineva
jklla jollakulla la cineva
joillakuilla la cineva, la unii
jklle jollekulle cuiva
jklta joltakulta de la cineva
jkn jonkun unui någons
jkna jonakuna ca cineva
jksik, jksk joksikin în[tru] chip de ceva
joiksikin în[tru] chip de ceva
jksks joksikuksi în chip de cineva
joiksikuiksi pentru ceva, câteva
jkssa jossakussa în cineva
jksta jostakusta din cineva
jkta jotakuta cineva, pe cineva
jku joku cineva någon (person)
jllak jollakin, jollain la ceva, la cineva
jllek jollekin ceva (dat.)
joillekin ceva (dat.pl)
jltak, jltk joltakin de la cineva
jnak jonakin ca cineva
jnk jonkin cuiva någots
jnnek jonnekin într-undeva
jssak, jssk jossakin undeva
jstak, jstk jostakin din ceva
jtak, jtk jotakin ceva

Acelei alfabetic

joiltain, joiltakin, joiltakuilta, joinain, joinakin, joinakuina, joissain, joissakin, joissakuissa, joistain, joistakin, joistakuista, joitain, joitakin, joitakuita, jokin, joksikin, joksikuksi, joku, jollain, jollakin, jollakulla, jollekin, jollekulle, joltain, joltakin, joltakulta, jonain, jonakin, jonakuna, jonkin, jonkun, jossain, jossakin, jossakussa, jostain, jostakin, jostakusta, jostakusta, jotain, jotakin, jotakuta, jotkin, jotkut, jottakutta

Förkortningar

ngn            någon

ngns           någons

ngt             något

ngts            någots

18/01/2010

Ziua 03

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 21:54

Ziua 03

Ziua a treia. (18.1.2010)

La pagini: (dreapta sus sub About) pagină nouă „Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză” pagină care se completează pe parcurs.

Tabelul combinațiilor vocalice posibile în limba finlandeză

Tabelul de mai jos cuprinde combinațiile vocale posibile cu exemple, acolo unde a fost posibil, de grupări la începutul, la mijlocul și la sfârșitul cuvântului.

Nu au fost considerate cuvintele compuse în care grupările sunt și mai frecvente.

Cu grase sunt marcate grupele inițiale, mediale și finale, în paranteze drepte [neologisme], semnul ¤ marchează combinațiile încă nefolosite.

a

o

u

e

i

y

ä

ö

a

aa

aalto

saari

maa

ao

aoristi, aortta

raottaa

kaakao

au

aurinko

nauta

miau

ae

aerobic, aerosoli

paeta

tae

ai

aikoa

paita

tai

o

oa

oas

loata

tehoa

oo

ooppera

koota

Porvoo

ou

outo

soutaa, joulu

vou, hou

oe

¤

toeta

koe

oi

oikea

poika

voi

u

ua

¤

suaton, muassa

sattua

uo

uoma

vuori

suo

uu

uusi

suudella

luu

ue

¤

luento

seurue

ui

uida

puita

tui

e

ea

[EAN-koodi]

seassa

sokea

eo

eolinen

teos

museo

eu

eukko

seutu

leu

ee

Eero

teettää

lienee

ei

eilen

peili

ellei, hei

ey

[EY]

kireys

jockey

¤

kiihksti

tih

¤

asljy

¤

i

ia

iankaiken

viaton

toimia

io

ioni

vioittaa

saunio

iu

iukua

viuhka

tiu

ie

ien

sieni

vie

ii

iikka

siivoa

pii

iy

¤

selviytyä

¤

käs

äitän

ysk

¤

sikn

hirv

y

ye

yen

hyeena

yhtye

yi

yin

kyi/tä/nen

hyi!

yy

yynä (ca y)

myy

syy

¤

siirtkseni

liitt

p

t

ä

äe

äes

väestö

säe

äi

äiti

väike

täi

äy

äyräs

väy

käy, näy

ää

ääni

sääntö

yltää

äö

¤

näön

¤

ö

öe

¤

¤

¤

öi

öinen

töiden

söi

öy

öyhkiä

pöy

¤

öä

¤

säilöäkseni

säilöä

öö

Öölanti

söötti

pöö, jöö


În principal sunt cuvinte simple, doar aseöljy este cuvânt compus.

Pentru semivocala j: ajo, ja, ajaja, jep, lieju, ej, ajelu oja, jos, oijoi, ujo, juu, oyj, kälä, eläjä, sjä,

Suomessa pitkin aikoja ® cunoscute în timp în Finlanda

Aarikka®    manufactură  lemn, amintiri, decorațiuni interioare
Abloy®    chei și încuietori originale (ABLukkoOy)
Airam®    baterii, acumulatoare, becuri, termosuri
Artek®    on Aallon muotoilun ja arkkitehtuurin ympärille perustettu yritys
Finlayson®    1934 textile
Finnair®    1923 (inițial Aero®)
Fredrikson®    acoperăminte pentru cap, căciuli, șepci etc.
Hackman®    inox
Helkama®    biciclete, electrocasnice
Iitala®    cristal, sticlă
Lenina®     scutece de unică folosință     1986
Lindström®    spălătorie
Luhta®    1907 textile, îmbrăcăminte pentru timpul liber
Marimekko®    textile: tasaraitapaita naisille; Jokapoika-paita; unikko-pöytäliina; Tantsu-verhot; Tantsu-paita; Mari-essu; Pallo; Iloinen takki; Mariskooli® – cupă  de înghețată
Marttiini®    1928 cuțitul lapon
Nokia®    telefoane mobile, centrale telefonice, televizoare, cauciucuri, cizme de cauciuc,
Tapio Wirkala    cristal

Leiras®    (Leivin rasva) 1940 fostă RaNa-yhtiö ”ravinto- ja nautinta-aineala” din concernul Huhtamäki Oyj

Heteka®    Helsingin Teräshuonekalutehdas 1932 somiere de sârmă

Metsäteollisuus, puuteollisuus, industria lemnului
Stora-Enso®     1872 Enso-Gutzeit
Metsä-Serla®    1987 Selachius
Metsä-Botnia®
M-Real®        1934 Metsäliitto / Metsä-Serla
UPM-Kymmene    1872 Kymin Oy, Kymi Kymmene Oy, Kymi-Strömberg; UPM (United Paper Mills) (today UPM-Kymmene)

Valtionyhtiöt

Altia Oyj
Finnvera Oyj
Fortum Oyj
Kemijoki Oy
Neste Oil Oyj
Motiva Oy
Patria Oyj
Suomen Teollisuussijoitus Oy
Vapo Oy

Valmet, Valtrak

foste:
Outokumpu Oy
Valmet Oy
Enso-Gutzeit
Neste Oy
Kemira Oy
Imatran Voima Oy
Kemijoki Oy
Oy Alko Ab
Finnair Oy
Kar-Air    1957
Pohjolan Liikenne Oy
Valtion liikelaitokset

Ilmailulaitos Finavia
Luotsausliikelaitos
Metsähallitus
Senaatti-kiinteistöt
Tieliikelaitos
Valtion liikelaitos
Varustamoliikelaitos (Finstaship)

Clipping published without permission. That’s generally permitted for educational purposes.

Erkki bagă banii într-un teren. Ambiguitatea se menține și în românește. Ai văzut HyväYstävä că cele două limbi seamănă?

Leiras®    (Leivin rasva) 1940 fostă RaNa-yhtiö ”ravinto- ja nautinta-aineala” din concernul Huhtamäki Oyj

12/01/2010

Ziua 01 Despre alfabet sau alfabete.

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 01:23

Conținutul acestei postări are pagina sa separată 

Alfabetul finlandez și alte alfabete

într-o formă mai accesibilă.

Numele literelor sunt considerate substantive care se declină ca orice substantiv.

Regula de bază a finlandezei este: scrii așa cum pronunți și pronunți așa cum scrii.

suomen aakkoset (kirjaimisto); kirjaimisto – totalitatea literelor

Aakkoset, aakkosto, kirjaimistoalfabetalfabet

 

kirjain – vartalo nominatiivi genetiivi/partitiivi inessiivi/illatiivi adessiivi/ablatiivi abessiivi/essiivi monikko
A a [ā; ɑː] [aa] aan/aata aassa/aahan aalla/aalta aatta/aana aat
B b [bē; beː] (pehmeä b)* [bee] been/beetä beessä/beehen beellä/bbeltä beettä/beenä beet
C c1 [sē; seː] [see] ceen/ceetä ceessä/ceehen ceellä/ceeltä ceettä/ceenä ceet
D d [dē; deː] [dee] deen/deetä deessä/ deehen deellä/deeltä deettä/deenä deet
E e [ē; eː] [ee] een/eetä eessä/eehen eellä/eeltä eettä/eenä eet
F f [äf/ef; æf,ˈæfːæ] (äffä-/effä-) [äf, äffä] äffän/äffää äffässä/äffään äffällä/äffältä äffättä/äffänä äfät
G g [gē; geː] (pron.: ghee) [gee] geen/geetä geessä/geehen geellä/geeltä geettä/geenä geet
H h [hō; hoː] [hoo] hoon/hoota hoossa/hoohon hoolla/hoolta hootta/hoona hoot
I i [ī; iː] [ii] iin/iitä iissä/iihän iillä/iiltä iittä/iinä iit
J j [hjii], [jī; jiː] [jii] jiin/jiitä jiissä/jiihön jiillä/jiiltä jiittä/jiinä jiit
K k [kō; koː] [koo] koon/koota koossa/koohon koolla/koolta kootta/koona koot
L l [äl/el; æl, ˈælːæ] (ällä-/ellä-) [äl, ällä] ällän/ällää ällässä/ällään ällällä/ällältä ällättä/ällänä ällät
M m [äm/em; æm, ˈæmːæ]  (ämmä-/emmä-) [äm, ämmä] ämmän/ämmää ämmässä/ämmään ämmällä/ämmältä ämmättä/ämmänä ämmät
N n [än/en; æn, ˈænːæ] (ännä-/ennä-) [än, ännä] ännän/ännää ännässä/ännään ännällä/ännältä ännättä/ännänä ännät
O o [ō; oː] [oo] oon/oota oossa/oohon oolla/oolta ootta/oona oot
P p [pē; peː] (kova p)** [pee] peen/peetä peessä/peestä peellä/peeltä peettä/peenä peet
Q q2 [kū; kuː] [kuu] kuun/kuuta kuussa/kuuhun kuulla/kuulta kuutta/kuuna kuut
R r [är/er; ær, ˈærːæ] (ärrä/errä-) [är, ärrä] ärrän/ärrää ärrässä/ärrään ärrällä/ärrältä ärrättä/ärränä ärrät
S s [äs, es; æs, ˈæsːæ] (ässä-/essä-) [äs, ässä] ässän/ässää ässässä/ässään ässällä/ässältä ässättä/ässänä ässät
Š š [äš/eš] (äššä-/eššä-) [äš, äššä] äššän/äššää äššässä/äššään äššällä/äššältä äššättä/äššänä äššät
Š š [äš/eš] (suhuässä- /suhuessä-)(sunetul ș românesc) [suhuässä,  hattuässä] suhu-/hattuässän / suhu-hattuässää suhu-/hattuässässä /s.-/hattuässä’ään suhu-/hattuässällä /suhu/hattuässältä s.-/hattuässättä / s.-/hattuässänä suhuässät, hattuässät
T t [tē; teː] [tee] teen/teetä teessä/teestä teellä/teeltä teettä/teenä teet
U u [ū; uː] [uu] uun/uuta uussa/uuhun uulla/uulta uutta/uuna uut
V v [vē; ʋeː] [vee] veen/veetä veessä/veestä veellä/veeltä veettä/veenä veet
W w [vē; ʋeː, ˈkɑksoisˌʋeː (kaksoisvee; tuplavee] [kaksoisvee] k.veen/k.veetä k.veessä/k.veestä k.veellä/k.veeltä k.veettä/k.veenä k.veet/k.veihin
X x [äks/eks; æks, ˈæksæ] (äksä-/eksä-) [äks, äksä] äksän/äksää äksässä/äksään äksällä/äksältä äksättä/äksänä äksät
Y y [ȳ/ǖ; yː] [yy] yyn/yytä yyssä/yyhen yyllä/yyltä yyttä/yynä yyt
Z z [set], [(t)set(a); tset, ˈtsetɑ]*** [tset, tseta] tsetan/tsetaa tsetassa/tsetaan tsetalla/tsetalta tsetatta/tsetana tsetat
Ž ž [suhu-z, hattu-z] (sunetul j românesc) [suhutseta, hattutseta] suhu-/hattutsetan suhu-/hattutsetaa s.-/hattutsetassa/ suhu-/hattutsetaan suhu-/hattutsetalla /suhu/hattutsetalta s.-/hattutsetana/suhu-/hattutsetana suhutsetat, hattutsetat
Å å [ō; oː] [ruotsalainen oo; oː] [ruotsalaisoo] r.oon/r.oota r.oossa/ r.oohon r.oolla/ r.oolta r.ootta/ r.oona r.oot/ r.ooihin
Ä ä [eă, NU e!] [ǟ; æː] [ää] ään/äätä äässä/äähän äällä/äältä äättä/äänä äät
Ö ö [eü, ë], [ȫ; øː] [öö] öön/öötä öössä/ööhän ööllä/ööltä ööttä/öönä ööt

1Useimmiten käsin kirjoittaessa iso C ja iso G sotketaan keskenään.

2 Useimmiten käsin kirjoittaessa pieni q ja pieni g sotketaan keskenään.

*Pehmeä b: p-konsonantin vastakohtana.

**Kova p: b-konsonantin vastakohtana.

***Kielitoimiston sanakirjassa kaikissa z-kirjaimen sisältävissä sanoissa on ääntämisohje. Lähtökielen (ja joskus suomeen mukautuneisuuden asteen) mukaan z voidaan ääntää kolmella tavalla: ts:nä, esimerkiksi zeniitti [tseniitti] ja zirkoni [tsirkoni], soinnillisena s:nä, esimerkiksi ouzo [uuzo] ja zakuska [z-], sekä harvoin tavallisena soinnittomana s:nä, esimerkiksi zambo [sambo]. Kaksoiskonsonantti zz äännetään suomessa aina ts:nä: pizza [pitsa], jazz [jats]. http://www.kotus.fi/index.phtml?s=3127

Câteva sunte finlandenze pentru care românii necesită îndrumare: j, y, ä, ö

▪ Pentru j uită, HyväYstävä, sunetul românesc care, de fapt, nici nu are corespondent în fineză (dacă nu-l considerăm pe Ž). Semnul j este folosit pentru semivocala cu valoarea lui i inițial din românescul este (pronunțat jeste) foarte apropiat de ardelenescul hi din hini (bine), sau din hin (vin). Aduce cu y din engleză și fonetic este transcris [j].

▪ Pentru ä pronunță un a cu colțul buzelor ușor trase spre înapoi. Este mai deschis decât cel suedez și foarte departe de cel german care este, de fapt, un e. Evită, HyväYstävä,  confuzia fonetică aä frecventă la străinii din Finlanda (compară ala cu älä).

▪ Pentru ö pronunță un o cu buzele mai rotunjite, mai în jos și mai din gât, adică mai sonor. Apropiat de rusescul ё și de  e-ul francez din „le” dar ceva mai închis decât acesta. După englezi este între ø și œ. In nici un caz nu este io!

▪ Pentru y pronunță un u cu buzele ca pentru ö dar mai în sus. Este mai sonor decât cele două rude suedeze (u, y) sau decât sunetul francez u. După englezi este între y și ø. Doar rușii nu-l pot pronunța corect pentru că îl confundă cu sunetul lor ю. În timpul războiului,  cei care se dădeau drept finlandezi erau puși să spună yksi pe care doar finezii îl pronunțau corect, rușii spunând juksi. Evită, HyväYstävä să fi luat drept rus.

Alfabetul finlandez propriu-zis cuprinde 20 + 4 litere: A B D E F G H I J K L M N O P R S T U V Y Å Ä Ö

la care se mai adaugă, pentru cuvintele științifice sau străine: C Q X Z iar W = V. Despre Š și Ž vezi mai jos.

Laponii din Finlanda folosesc, în plus, literele: č, đ, ŋ, ŧ, ʒ, ǥ, ǧ, ǩ, ǯ. Asta ca să nu te mire, HyväYstävä, dacă le întâlnești.

Cu un singur nume äÄ și öÖ se numesc ”ääkköset” (ääkkönen la sing.). http://www.kotus.fi/index.phtml?s=792

Pentru a ușura prelucrarea elementelor gramaticale, s-a făcut următoarea convenție notându-se cu majuscule:

C (iso) tarkoitaa:     konsonantti

V (iso) tarkoitaa:    vokaali vai verbi (tilanteen mukaan)

A (iso) tarkoitaa:    väljä vokaali, a tai ä

U (iso) tarkoitaa:    suppea pyöreä vokaali, u tai y

O (iso) tarkoitaa:    puoliväljä pyöreä vokaali, o tai ö astfel astfel putem scrie terminația cazului inesiv  – ssA = -ssa/-ssä sau a cazului ilativ -n (Vn) = vocală+n

Pentru urechea finlandezului și pentru posibilitățile lui de pronunție sunetele b și p se confundă într-un sunet unic intermediar pe care să-l notăm neoficial, doar pentru exemplificare §. (Compară cu sunetul intermediar spaniol între b și v). Pentru a le deosebi, finlandezii folosesc denumirile menționate mai sus ‘pehmea §’ pentru b și ‘kova §’ pentru p. Alte confuzii fonetice sunt d și t, k și g. Despre litera c știu, măcar teoretic, că are valoarea k (Cicero se pronunță Kikero) dar mai poarte fi pronunțată ț (ca în germană centrum – țentrum) sau s (ca în engleză sau franceză Celsius – Selsius). Z poate primi valoarea s sau ț dar aproape niciodată ca z românesc. (Vezi mai sus).

Sunetele românești pe care finlandezul nu le poate prununța, probabil, pentru că nu le percepe/aude: ă, â/î, ce, ci, ge, gi, j, ș, ț, z. În ciuda faptului că pentru fiecare există o transcriere oficială finlandeză, pentru multe dintre ele finezul încearcă un sunet unic care nu poate fi redat în scris și care, cel mai adesea, este individual. Chile pronunțat Țile.

Kahdesta kirjaimesta suomalaiset eivät ole ylpeitä, vaikka teoreettisesti ja virallisesti kuuluvat suomen kielen aakkostoon. Ne ovat Š š ja Ž ž (hattu-s ja hattu-z kansannimeltään vaikka oikea nimi olisi suhu-s ja suhu-z). Esimerkkeinä ovat lainasanat šakki, šeikki, šeriffi, vieraat nimet Šiauliai, Priština, siirtokirjoitetut sanat Шишкино – Šiškino, Пушкин – Puškin, Šolohov, šaria. Jos ensimmäisestä kirjaimesta š-stä on pari sivua Nykysuomen sanakirjassa, toinen kirjain ž ilmenee vain muutamassa sanassa kuten džonkki, maharadža, Živago, Žīgure, Tadžikistan, Azerbaidžan, Fidži, Kambodža, Fudžijama tai translitteroinnissa (siirtokirjoittamisessa) kuten Жужа – Žuža.

Lisätietoa seuraavista linkeistä: http://www.tkk.fi/u/tuhkanen/Sery-C/Kotus-sz-hatut-FI.html , http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/kielenopas/4.13.html tai http://www.kotus.fi/index.phtml?s=558

Sitten on vielä yksi ”orpo” ääni jolla ei ole oma merkki ja sen nimi on ”äng-merkki”/ ”äng-ääni”. Este vorba de ng / nk pronounțat ca ŋ lung notat pentru pronunție [ŋŋ sau ŋ:] esim. Helsinki – Helsingin; kenkä – kengän. Despre asta Iso suomen kielioppi zice: Marginaaliselta konsonanttifoneemilta ŋ kuitenkin puuttuu oma kirjainmerkki. Geminaatta-ŋŋ:n kirjoitusasuna on ng (kangas /kaŋŋas/). Vierassanoissa esiintyvää lyhyttä ŋ-foneemia taas voi edustaa kirjoituksessa ng (gangsteri /gaŋsteri/) tai gn (magneetti /maŋneetti/). Kun äänne ŋ esiintyy k:n edellä, sen kirjoitusasuna on n (hanki).

O altă remarcă este combinația ts despre care grămăticii finlandezi spun ca nu este ț ci doar t+s. Românii nu greșesc prea mult dacă-l pronunță cum le sună mai bine.

Un alt moft al finlandezei, pentru care nu există un semn aparte, este stopul glotal care apare doar la sfârșitul cuvântului terminat în vocală după care urmează un cuvânt care începe cu o vocală. Dacă urmează o consoană, atunci este asimilat consoanei respective. De ex.  annaɁ Ɂolla unde „ Ɂeste stop glotal. Practic se poate ignora pentru că există doar in finlandeza standard dar nu există în dialecte. Finezii, deși nu prea știu despre ce este vorba, se bucură că străinilor nu le reușește.

Sanotaan iso A, pieni a, (sau mai oficial versaali A, gemena a), esim.: kahta pientä aata; kirjoitetaan ilman aata (a la partitiv) = kirjoitetaan aatta (a la abessiv unde nu mai este nevoie de „ilman”; abessivul desemnează „fără”). Seuraava linkki antaa lisätietoa ”isoista” ja ”pienistä” http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/sanat/aakkoslaji.html

Ordinea literelor în alfabet poate diferi în celelalte alfabete nordice. Astfel literele finale sunt ordonate în:

◊ suedeză ca și în finlandeză: s … v (w) x y z å ä ö; în finlandeză š merge împreună cu s iar ž împreună cu z.

◊ în daneză și norvegiană: v w x y z æ ø å

◊ în islandeză: a á … b (c) d (ð) e é … i í … o ó … u ú … v (w) (x) y ý (z) þ æ ö [litera ð apapre doar în interiorul cuvintelor]

Kirjaimet v ja w käsitetään suomalaisessa aakkostuksessa samaksi kirjaimeksi, toisin kuin esim. englannin aakkostussäännöissä. Aakkostamista koskevan standardin mukaan kuitenkin monikielisessä aineistossa voidaan v ja w aakkostaa erikseen, ja tätä noudatetaan varsin yleisesti. W-ta käytetään sanoissa joissa vanhentavia vivahteita kuten Wanha (Vanha oppilastalo Helsingissä), Siwa (Sini-valkoinen), Waltari, Waris (sukunimet), yksiköiden nimissä, Wiipurin Sanomat, Wiipurilainen Osakunta. On jopa pyritty muodostamaan uusvanhoja kirjoitusasuja kuten Warkaus sau WatsaKahwi cafea de la Paulig.

Lisää Aakkosjärjestyksestä

http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/kielenopas/4.15.htmlhttp://www.cs.tut.fi/~jkorpela/kielenopas/6.5.html#wanha ja http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/abc.html

Limbile cu scriere latină folosesc diverse semne cu diacritice. Când este vorba de ordonat în finlandeză nume proprii străine care încep cu un astfel de caracter se păstrează diacriticul și se ordonează la semnul corespunzător finlandez, astfel: Ď, Đ, Ð → D; Ș, Š, Ŝ → S; Ț, Ť, Þ → T.

Semnele cu ligatură se ordonează ca fiind separate astfel: IJ → Ij; Æ → Ae; Œ → Oe; ĿL → Ll; (ß → ss)

Unele semne se ordonează după pronunție astfel: W → V; Ü, Ű → Y; Ø, Ő, Õ → Ö

Pentru delectare alfabetul apărut în: Agricolan Suometar nro 37/1847 Ko'en seuraavassa näytteessä, kaarten välillä olevat, edellisen läntis jälkimäjsen itäjsen luonteen tavalla toimittaa: [prima este pronunția din vestul iar cea de a doua din estul Finlandei] A. ( a, va ) B. ( pe, pie ) C. ( se, sie ) D. ( te, tie ) E. ( e, ie ) F. ( äffä, ähvä ) G. ( ke, kie ) H. ( ho, huo ) I. ( i, i ) K. ( ko, kuo ) L. ( ällä ) M. ( ämmä ) N. ( ännä ) O. ( o, uo ) P. ( pe, pie ) Q. ( ku ) R. ( ärrä ) S. ( ässä ) T. ( te, tie ) U. ( u ) V. ( ve, vie ) X. ( äksä ) Y. ( y ) Z. ( setaa, sietaa ) Ä. ( ä, iä ) Ö. ( ö, yö. ) [Nu, nu e greșeală, J, j lipsește din original, s-a pierdut pe drum!] Pentru delectare alfabetul apărut în: Agricolan Suometar nro 37/1847 Ko'en seuraavassa näytteessä, kaarten välillä olevat, edellisen läntis jälkimäjsen itäjsen luonteen tavalla toimittaa: [prima este pronunția din vestul iar cea de a doua din estul Finlandei] A. ( a, va ) B. ( pe, pie ) C. ( se, sie ) D. ( te, tie ) E. ( e, ie ) F. ( äffä, ähvä ) G. ( ke, kie ) H. ( ho, huo ) I. ( i, i ) K. ( ko, kuo ) L. ( ällä ) M. ( ämmä ) N. ( ännä ) O. ( o, uo ) P. ( pe, pie ) Q. ( ku ) R. ( ärrä ) S. ( ässä ) T. ( te, tie ) U. ( u ) V. ( ve, vie ) X. ( äksä ) Y. ( y ) Z. ( setaa, sietaa ) Ä. ( ä, iä ) Ö. ( ö, yö. ) [Nu, nu e greșeală, J, j lipsește din original, s-a pierdut pe drum!]

Pentru delectare alfabetul apărut în:

Agricolan Suometar nro 37/1847

Ko’en seuraavassa näytteessä, kaarten välillä olevat, edellisen läntis jälkimäjsen itäjsen luonteen tavalla toimittaa:

[prima este pronunția din vestul iar cea de a  doua din estul Finlandei]

A. ( a, va ) B. ( pe, pie ) C. ( se, sie ) D. ( te, tie ) E. ( e, ie ) F. ( äffä, ähvä ) G. ( ke, kie ) H. ( ho, huo ) I. ( i, i ) K. ( ko, kuo ) L. ( ällä ) M. ( ämmä ) N. ( ännä )

O. ( o, uo ) P. ( pe,  pie ) Q. ( ku ) R. ( ärrä ) S. ( ässä ) T. ( te, tie ) U. ( u ) V. ( ve, vie ) X. ( äksä ) Y. ( y ) Z. ( setaa, sietaa ) Ä. ( ä, iä ) Ö. ( ö, yö. )

[Nu, nu e greșeală, J, j lipsește din original, s-a pierdut pe drum, toisin kuin Wolmar Schildtin venytysmerkkilöt-kuvassa.]

Images published without permission. That’s generally permitted for educational purposes.

Linkuri utile:

http://www.cs.tut.fi/~jkorpela/abc.html ja http://std.dkuug.dk/jtc1/sc22/wg20/docs/n683.pdf

Och det samma på svenska: Alfabet, alfabetet, alfabet, alfabeten

(alfabet, alfabetul, alfabeturi, alfabeturile)

(model pentru litere: b: be – be-ul – be-uri – be-urile)

bokstav bokstavs namn singular med artikeln pluralformen
A, a a a-et/a-t, a-n/a a-na
B, b be´ b-et/b-t, b-n/b b-na
C, c se´ c-et/c-t, c-n/c c-na
D, d de´ d-et/d-t, d-n/d d-na
E, e e e-et/e-t, e-n/e e-na
F, f ef´ f-et, f f-en
G, g ge´ g-et/g-t, g-n/g g-na
H, h hå´ h-et/h-t, h-n/h h-na
I, i i i-et/i-t i-n, i, i-na, i-en
J, j ji´ j-et/j-t, j-n/j j-na
K, k kå´ k-et/k-t, k-n/k k-na
L, l el´ l-et, l l-en
M, m em´ m-et, m m-en
N, n än´ n-et, ~ n-en
O, o o o-et/o-t, o-n/o o-na, o-en
P, p pe´ p-et/p-t, p-n/~ p-na
Q, q ku´ q-et/q-t, q-n/q q-na
R, r är´ r-et, r r-en
S, s es´ s-et, s s-en
T, t te´ t-et/t-t, t-n/t t-na
U, u u u-et/u-t, u-n/u u-na
V, v ve´ v-et/v-t, v-n/v v-na
W, w dub`elve w-et/w-t, w-n/w w-na
X, x ek´s x-et, x x-en
Y, y y y-et/y-t, y-n/y y-na
Z, z sä`ta z-t, z-n, z z-na
Å, å å å-et/å-t, å-n/å å-na
Ä, ä ä ä-et/ä-t, ä-n/ä ä-na
Ö, ö ö ö-et/ö-t, ö-n/ö ö-na

Tabelul de mai sus este înșelător în sensul că, în text, multe sunete se pronunță, în funcție de conjunctură, altfel decât numle oficial din tabel.

La telefon

Uneori, la telefon, de exemplu, suntem nevoiți să dictăm un cuvânt literă cu literă, să-l spunem pe litere.

♦ Pentru asta folosim așa numitul alfabet fonetic. De ex.: Cum se scrie? A ca în Ana. (Dublurile alfabetului fonetic românesc sunt moșteniri mai vechi).

♦ Suomeksi sanotaan sanat kirjaimittain (pe litere), tavattaan kirjain kirjaimelta (literă cu literă), sanotaan kirjain kerrallaan (pe rând câte o literă), kirjaimet luetellen (numind literele). Suomenkieliset aakkosnimet kutsutaan myös tavausaakkosiksi (tavausjärjestelmä): vaikeat sanat on tärkeissä puheluissa hyvä tavata kirjain kirjaimelta. Esim.: Miten se kirjoitetaan? A kuin Aarne.

♦ Bokstaveringsalfabet (bokstaveringssystem): det är bäst att bokstavera svårfattiga ord och namn i telefon. Till ex.: Hur stavas det? A som Adam.

(O confuzie comună finlandezei si suedezei este semnificația verbului tavata/stava care înseamnă atât pronunțatul pe litere cât și despărțirea în silabe).

Mai jos lista pentru patru limbi. (Pentru engleză există zeci de variante dar cele de mai jos sunt acceptate în telefonie)

limba / litera Română Finlandeză Suedeză Engleză (Brit. – SUA – NATO)
A Ana Aarne Adam Alfred – Apple – Alfa
Ă Ăsta a ja lyhyysmerkki* a med korthettecknet* A with breve*
 Πdin A a ja sirkumfleksi* a med cirkumflex* A with circumflex*
B Barbu Bertta Bertil Benjamin – Betty – Bravo
C Constantin/Costică Celsius (pron. selsius) Cesar (pron. seezar) Charles – Charlie – Charlie
D Dumitru Daavid David David – David – Delta
E Elena Eemeli Erik Edward – Edward – Echo
F Fănică/Florica faarao Filip Frederick – Freddy – Foxtrot
G Gheorghe Gideon (pron. ghideon) Gustav George – George – Golf
H Haralambie/Horia Heikki Helge Harry – Henry – Hotel
I Ion Iivari Ivar Isaac – Italy – India
Î Î din I i ja sirkumfleksi* i med cirkumflex* I with circumflex*
J Jiu/Jan Jussi Johan Jack – John – Juliet
K Kilogram Kalle Kalle King – King – Kilo
L Lazăr/Luca Lauri Ludvig London – Leather – Lima
M Maria Matti Martin Mary – Mother – Mike
N Nicolae Niilo Niklas Nellie – Nothing –November
O Oprea Otto Olof Oliver – Orange – Oscar
P Petre/Petrică Paavo Petter Peter – Peter – Papa
Q Chiu kuu Qvintus Queen – Queen – Quebec
R Radu Risto Rudolf Robert – Robert – Romeo
S Sandu/Stan Sakari Sigurd Samuel – Sugar – Sierra
Ș Șerban s ja sedilji* s med cedilj* S with cedilla*
T Tudor Tyyne Tore Tommy – Tommy – Tango
Ț Țară t ja sedilji* t med cedilj* T with cedilla*
U Udrea Urho Urban Uncle – Uncle – Uniform
V Vasile Vihtori Viktor Victor – Victory – Victor
W dublu ve wiski, kaksinkertainen ve Wilhelm William – William – Whiskey
X Xenia/Xenopol äksä Xerxes Xray – X-ray – X-ray
Y I grec Yrjö Yngve Yellow – Yellow – Yankee
Ü U cu două puncte* übel, saksalainen y tyskt Y U with diaeresis*
Z Zaharia tseta (pron. țeta) Zäta Zebra – Zero – Zulu
Å A cu ochi* Åke, ruotsalainen o Åke A with ring above*
Ä A cu două puncte* äiti Ärlig A with diaeresis*
Æ AE latin ligatură* tanskalainen ä* dansk Ä latin letter AE*
Ö O cu două puncte* öljy Östen O with diaeresis*
Ø O tăiat* tanskalainen ö* dansk Ö O with stroke*

* Oficial, nu fac parte din alfabetul fonetic. Eivät kuulu virallisesti tavausaakkosiin. Inte officinell.

S-a spus că, de regulă, nu există cuvinte FINLANDEZE (neaoșe) care să înceapă cu literele / sunetele: b, c, d, f, g, q, w, x, z ele fiind, pentru finlandezi, mai dificil de pronunțat. Sunetul / litera d nu este agreeată de toți finezii, în unele dialecte d devine r astfel vuodenvuoren iar combinația hd devine hr astfel lehdessălehres iar yhdessäyhres. Asta doar spre știință.

Dicționarele cuprind, totuși, cuvinte care încep cu aceste litere dar toate sunt cuvinte străine din așa numitul ”sivistyssanasto” (cândva numite în românește ”cuvinte radicale”).

Cuvinte cu aceste inițiale sunt (cel puțin): b (670), c (138), d (582), f (675), g (365), q (5), w (30), x (3), z (20).

În interiorul cuvintelor literele în speță sunt și mai frecvent întâlnite, astfel (cel puțin): b (1615), c (297), d (7260), f (1656), g (2716), q (21), w (92), x (29), z (68)

Oi, miten mukava olo on romanialaisille Suomessa kun ei tarttee (ei tarvitse) kiemurrella kieltään puhumalla suomea. Suomenkielen korostus on tosi helppo romanialaisille jos huomioon otettaan ainoastaan muutamaa poikkeavaa seikkaa.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.