Blogulblog's Blog

29/10/2010

Ziua 66

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 16:08

Ziua 66

După ziua a șaizecișișasea pauză de ajustare, următoarea postare abia în a doua decadă a lunii noiembrie.

Adăugat la:

Așa se nasc cuvintele.

Finlandeza pe invers, de la coadă la cap.

Pagini noi:

Științe finlandeze: Geografie – maantiede

► Imprecațiile finlandezilor

Expresia zilei:

► pohjaton kuin papin säkki ● sac fără fund ■ det tar ingen ende, det är som ett bottelöst hål

La ordinea zilei:

► Saksitut: Valvotaanko käyttäytymistämme?

Caricatura:

► Odată în plus, finezii se lovesc de lipsa genului gramatical. (Pentru formele feminine vezi Femininul în finlandeză)

Image  / clipping published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

–        Mikähän se on naisrovastin mies? – Cum se numește soțul protopopesei (femeii protopop)?

–        No ruusti tietysti! – Protopreotes, desigur!

ruustinna (pruustinna†) ● preoteasa protopopului / a preotului paroh ■ prostinna

myös rovastinna mutta tavallisemmin: ruustinna, rovastin rouva

Ruusti este și un nume de familie.

.

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog.

.

Prin postările mele pe BlogulBlog am pomenit câte ceva despre diferențele fundamentale dintre înjurătura românească și sudalma finlandeză. Pentru cei care nu au drum pe-acolo, am reluat în articolul linkat mai jos căteva spicuiri dar, dat fiind textul licențios nu-l pot posta aici. Conținutul Forumului este accesibil cu motoarele de căutare în timp ce conținutul blogului meu nu este accesibil decăt pentru cei avizați, adică mergând direct la blog. Pentru cine vrea să vadă răspunsul la întrebarea lui AnttiKr trebuie să acceseze link-ul Imprecațiile finlandezilor. Dacă nu vrea să citească tot articolul despre înjurături, merge direct la sfârșit unde este capitolul jumalauta.

22/10/2010

Ziua 65

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 17:15

Ziua 65

.

Actualizat:

► About – despre blogulblog.

Genul gramatical.

Substantiivi – substantivul.

 

.

Adăugat masiv la:

Alfabetizarea, școala primară, școala în general.

Merge și așa, și așa. vuoksi, varten, takia, tähden ja ruumis, keho

 

Zicala zilei:

se joka leikkiin ryhtyy, se leikin kestäköön; kuka leikkiin ryhtyy, hän leikin kestäköön; ken on leikkiin lähtenyt, se leikin kestäköön; kuka / se ken leikkiin alkaa, se leikin kestäköön! ● cine s-a prins în horă, trebuie să joace  ■ den som sig i leken ger, den får leken tåla.

.

Caricatura:

Spuneam că fineza-i simandicoasă, pronunția absolut corectă nu privește doar cuvintele în sine ci și silabele considerate separat. Ele trebuie să fie în deplină armonie. Fenomenul dublării consoanei cu care începe silaba următoare are diverse denumiri, cea mai modernă este sandhi iar cele mai vechi rajageminaatio, loppukahdennus, alkukahdennus, rajakahdennus, jäännöslopuke. (Rakkaalla lapsella on tietenkin monta nimeä.) Pentru că sydän face la genitiv sydämen silabele par să se audă sy·däm·men. Auditiv pare să fie corect, dar finezul greșește și-l și scrie așa când, de fapt, cuvântul are în scris un singur m sy·dä·men. Metoda intuitivă, pentru a-l face să țină minte regula, este caricatura de mai jos unde se profită de ocazie că ämmä este și numele literei m dar înseamnă și femeie.

Yhteen sydämeen ei mahdu kahta ämmää. – Într-o inimă nu-ncap doi de m / două femei.

äijä (arkikieli) ● bărbat; ins, tip, individ ■ a (ukko) gubbe; b (yl miehestä) karl; c (aviomies) gubbe; karl

ämmää (arkikieli) ● femeie; tipă, inidividă ■ eukko: käring, kärring; gumma, (leik vaimosta) muija: fruga

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

 

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog.

16/10/2010

Ziua 64

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 00:25

Ziua 64

.

Adăugat la:

Nimeni nu-i profet în țara lui – ce greșeli face finlandezul ampuva vs ammuttava.

.

Pagini noi:

Poreclele lucrurilor ordonate după terminații.

Cum ne adresăm folosind titlurile finlandeze.

.

Zicala zilei:

vanhassa vara parempi ● bătrânii au multă experiență ■ gammal är [ändå] äldst

.

Caricatura:

► Tähystelimme lentokonetta taivaalla. [Stând pe cer] ne-am uitat la avion. Ne-am uitat la avionul de pe cer.

tähystellä, tähyillä, tähytä ● a se uita atent; a urmări cu privirea; a cerceta ■ hålla utkik (jtak [etsien] efter ngt); spana, speja (jtak [etsien] efter ngt).

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog.

08/10/2010

Ziua 63

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 03:21

Ziua 63

.

Pagini noi:

3. Sisäpaikallissijat: c) illiatiivi

Kongruenssi – acordul gramatical

.

Zicala zilei:

► käsi pesee kättä, käsi pesee toisen, käsi pesee toisen käden, toinen käsi pesee toisen, toinen käsi pesee toista, vasen käsi pesee oikeaa, yksi käsi pesee toista (Seneca) ● o mână spală pe alta ■ hand tvättar hand, en hand tvättar den andra; Lat. Manus manum lavat.

.

Caricatura:

► Mikä – mitä

Reiau Despre mi- și ku– unde se încearcă delimitarea ariei de folosirie a lui mikä de mitä. O reală dificultate întâmpină străinul când trebuie să aleagă între mikä și mitä; aici și finlandezul oscilează, adesea fără explicații, doar pentru faptul că „sună mai bine”.

–        Mitä kukkia nuo ovat? – cu sensul ce [fel de] flori?, care dintre toate florile?

–        Sieviä – Drăguțe! Pe la 1800 era și nume feminin Sievi, Sievä – Drăguța.

–        Ei, tarkoitin mikä niiden nimi on? – Vreau să zic, cum se numesc? [care este numele lor?].

–        En tiedă. Minua ei ole informoitu. – Nu știu. N-am fost informată.

Mitä (mikä la partitiv) pentru că întrebarea este pusă la modul general, ce fel de flori. Pronumele demonstrativ nuo – acelea induce în eroare și străinul corect, văzând că este vorba de anumite flori, acelea, ar fi formulat ’mitkä kukkia nuo ovat’ ceea ce nu ar fi greșit dacă nu ar fi ultracorect gramatical dar incorect semantic și s-ar abate de la formula colocvială. Compară cu ’mitkä kukat ostit?’(odată cumpărate se știe precis ce flori sunt) Următoarea, mikä niiden nimi on, deși se poate interpreta ca mai sus ‚care dintre toate numele este numele lor’ folosește mikä (la nominativ) considerând că numele lor este știut deja de Katti. Compară ’mikä nimesi on’ (numele e sigur, cel întrebat îl știe) dar ’katsotaan mitä nimesi on englanniksi, venäjäksi, numeroina’ (numele în forma menționată nu e cunoscut, este nesigur, probabil). În sfârșit, minua ei ole informoitu unde partitivul îmbracă formă de acuzativ, dacă disecăm propoziția: pe mine nu m-a informat iar traducerea curentă: n-am fost informată.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog.

02/10/2010

Ziua 62

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 23:29

Ziua 62

.

Adăugat la:

Gastronomie, alimentație – Model de rețetă culinară trilingvă

.

Pagini noi:

Sanan rakenne – rădăcină, temă, tulpină, radical, derivat

.

Zicala zilei:

► yksi tekijä ja viisi näkijä ● doi cu sapa, cinci cu mapa ■ –

.

La ordinea zilei:

Saksitut. Niin tai näin

.

Caricatura:

► Kultainen kädenpuristus  ● indemnizaţie de pensionare ■ fallskärmsavtal; eng. golden handshake; germ. goldener Handschlag

–        Ia uite, Koskela. Ultima zi de lucru… Mulțumiri pentru anii petrecuți în slujba orașului.

–        Asta avrut să fie ceea ce se cheamă „kultainen kädenpuristus”?

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

*COMENTARII pe pagina  About – despre BlogulBlog.

Blog la WordPress.com.