Rădăcina verbului finlandez
.
.
Rădăcina infinitivului
.
Rădăcina infinitivului se obține eliminând terminația infinitivului după tabelul de mai jos:
.
conjugare | terminația de eliminat | rădăcina obținută |
1-a | -A | terminată în vocală |
2-a | -dA | |
3-a | -lA, -nA, -rA, -tA | terminată în consoană |
4-a | -A | |
5-a | -A | |
6-a | -A |
.
Această primă rădăcină este necesară pentru formarea, pe lângă infinitiv (de la care am plecat),
- a persoanei a treia a imperativului,
- a participiului prezent,
- a potențialului si
- a formelor pasive ale
- imperfectului,
- condiționalului și
- participiului trecut
Trist dar adevărat este că doar rădăcina asta nu este suficientă. În cursul conjugării verbelor de conjugările a 1-a, a 3-a, a 4-a și a 6-a apar atât forme slabe, moi, în vocală la persoanele 1 și 2 cât și forme tari, în consoană la persoana a 3-a atât la singular cât și la plural. Fac excepție doar conjugările a 2-a, cu rădăcină vocalică și a 5-a cu rădăcină consonantică dar și el la formele impersonale se mai împiedică în câte o altă rădăcină.
Mai jos câteva exemple:
conjugare | verb | rădăcina | |||||
tare | moale | tare | moale | tare | moale | ||
1-a | lukea | luke- | lue- | luki- | lui- | luett- | luet- |
2-a | saada | – | saa- | – | sai- | saat- | saad- |
3-a | tulla | tul- | tule- | tuli- | – | tult- | tull- |
4-a | haluta | halut- , halun- | halua- | halusi- | – | halutt- | halut- |
5-a | tarvita | tarvit-, tarvin- | tarvitse- | tarvitsi- | – | tarvitt- | tarvit- |
6-a | vaieta | vaike- | vaie- | vaike- | – | vaiett- | vaien- |
.
Mai jos le luăm, separat, pe conjugări.
VERBIN VARTALO
Așa cum am spus verebele finlandeze pot fi grupate în șase grupe sau conjugări după teminațiile infinitivului lor.
I |
II |
III |
IV |
V |
VI |
–A |
-dAä |
–A -nA -rA -stA |
tA |
||
-VtA (V = A, e, i, O, U) |
–itA |
–etA (A, O) |
.
Rădăcina prezentului – preesens
Verbele de conjugarea a I-a și a II-a au doar rădăcină în vocală care se obține prin eliminarea termianției infinitivului. La verbele de conjugarea a doua rădăcina se poate termina, fie în vocală, fie în diftong.
La rădăcină se adaugă desinențele de persoană potrivit tabelului de mai jos. V marchează fie vocala deja existentă în rădăcină, fie dublarea ei. Persoana a 3-a suferă alternanța consonantică atât la singular cât și la plural.
persoana |
număr |
|
singular | plural | |
1-a | – n | – mme |
2-a | – t | – nne |
3-a | – (V) | – vat/vät |
.
conjugarea I-a
terminația infinitivului -A
1. terminația rădăcinii -O, -U
vocale posterioare |
vocale anterioare |
||
verbul | rădăcina | verbul | rădăcina |
kertoa | kerro+ | siirtyä | siirry+ |
leipoa | leivo+ | syntyä | synny+ |
tahtoa | tahdo+ | tyytyä | tyydy+ |
istua | istu+ | säilyä | säily+ |
nukkua | nuku+ | väsyä | väsy+ |
ampua | ammu+ | kypsyä | kypsy+ |
2. terminația rădăcinii -a
– rădăcina verbului bisilabic cu consoană dublă
în prima silabă – –a
verbul | rădăcina | verbul | rădăcina |
alkaa | ala+ | nauraa | naura+ |
auttaa | auta+ | valaa | vala+ |
kaataa | kaada+ | haistaa | haista+ |
în prima silabă – -o, -u
verbul | rădăcina | verbul | rădăcina |
polttaa | polta+ | tuottaa | tuota+ |
hoitaa | hoida+ | luottaa | luota+ |
soittaa | soita+ | luistaa | luista+ |
– rădăcină plurisilabică
verbul | rădăcina | verbul | rădăcina |
armahtaa | armahda+ | välittää | välitä+ |
liikuttaa | liikuta+ | muistuttaa | muistuta+ |
3. terminația rădăcinii -e, –ä
verbul | rădăcina | verbul | rădăcina |
lukea | lue+ | itkeä | itke+ |
kulkea | kulje+ | kylpeä | kylve+ |
hakea | hae+ | lähteä | lähde+ |
elää | elä+ | selvittää | selvitä+ |
säästää | säästä+ | vetää | vedä+ |
käristää | käristä+ | pitää | pidä+ |
4. terminația rădăcinii -i
verbul | rădăcina | verbul | rădăcina |
oppia | opi+ | hankkia | hanki+ |
painia | paini+ | vaatia | vaadi+ |
ehtiä | ehdi+ | pyrkiä | pyri+ |
5. terminația verbului –tAA
rădăcini -llA, -nnA, -rrA
uneori -dA pentru rădăcinile bisilabice
vocale posterioare |
vocale anterioare |
||
verbul | rădăcina | verbul | rădăcina |
alentaa | alenna+ | tietää | tiedä+ |
kaartaa | kaarra+ | pyytää | pyydä+ |
sortaa | sorra+ | kieltää | kiellä+ |
tuntea | tunne+ | viheltää | vihellä+ |
taitaa | taida+ | lentää | lennä+ |
uskaltaa | uskalla+ | väärentää | väärennä+ |
ymmärtää | ymmärrä+ | ||
myllertää | myllerrä+ | ||
sisältää | sisällä+ | ||
löytää | löydä+ | ||
.
conjugarea a II-a
terminația infinitivului -dA
1. în terminația rădăcinii sunt diftongii – uo/ -yö, -ie
vocale posterioare |
vocale anterioare |
||
verbul |
rădăcina |
verbul |
rădăcina |
tuoda | tuo+ | syödä | syö+ |
juoda | juo+ | viedä | vie+ |
2. terminația rădăcinii în vocală lungă, dublă
vocale posterioare |
vocale anterioare |
||
verbul |
rădăcina |
verbul |
rădăcina |
saada | saa+ | myydä | myy+ |
jäädä | jää+ |
3. în terminația rădăcinii sunt diftongii – Ai, – Oi
verbul |
rădăcina |
verbul |
rădăcina |
naida | nai+ | voida | voi+ |
tupakoida | tupakoi+ | elämöidä | elämöi+ |
– excepție:
verbul |
rădăcina |
käydä | käy+ |
Are două rădăcini, atât în vocală cât și în consoană
verbul |
rădăcina |
nähdä | nä(k)e+/-näh+ |
tehdä | te(k)e+/-teh+ |
.
conjugarea a III-a
terminația infinitivului -lA -nA -rA –stA
Verbele de conjugarea a III-a au două rădăcini, una în vocală și alta în consoană.
Rădăcina în consoană se obține după eliminarea terminației infinitivului și se termină în -l, -n, -r, -s. Rădăcina în vocală se obține eliminând ultimele două litere la care, apoi, adăugăm -e- înainte de a adăuga desinențele personale.
verbul |
rădăcina |
verbul |
rădăcina |
olla | ole+/ol- | tulla | tule+/tul- |
kuunnella | kuuntele+/kuunnel- | ajatella | ajattele+/ajatel- |
panna | pane+/pan- | mennä | mene+/men- |
surra | sure+/sur- | purra | pure+/pur- |
nousta | nouse+/nous- | helistä | helise-/helis- |
ratkaista | ratkaise+/ratkais- | pestä | pese+/pes- |
– excepție:
verbul |
rădăcina |
rangaista | rankaise+/rangais- |
juosta | juokse+/juos- |
syöstä | syökse+/syös- |
.
conjugările a IV-a – VI-a
terminația infinitivului –tA
Terminața –tA este o rămășiță dintr-o terminație mai veche –ttA motiv pentru care rădăcina în consoană se termină în –t.
.
conjugarea a IV-a
(kontraktiverbi)
terminația infinitivului -VtA (unde V poate fi A, e, i, O, U)
Rădăcina infinitivului, utilă pentru formele personale, se obține scoțându-l pe -t dar păstrându-l pe -a final; pentru formele nominale se poate elimina doar -A:ul final, cea de a doua rădăcină terminându-se în t-.
verbul |
rădăcina |
verbul |
rădăcina |
hakata | hakkaa+/hakat- | hypätä | hyppää+/hypät- |
tavata | tapaa+/tavat- | pelätä | pelkää+/pelät- |
todeta | totea+/todet- | lohjeta | lohkea+/lohjet- |
ruveta | rupea+/ruvet- | hävitä | häviä+/hävit- |
tarjota | tarjoa+/tarjot- | kajota | kajoa+/kajot- |
tajuta | tajua+/tajut- | höyrytä | höyryä+/höyryt- |
hulmuta | hulmua+/hulmut- | älytä | älyä+/älyt- |
.
conjugarea a V-a
terminația infinitivului –itA
Rădăcina în vocală pentru verbele de această conjugare se obține eliminând doar terminația -tA. Înainte de adăugarea desinențelor personale se intercalează un -tse- înaintea lor.
vocale posterioare |
vocale anterioare |
||
verbul |
rădăcina |
verbul |
rădăcina |
hallita | hallitse+/halit- | häiritä | häiritse+/häirit- |
iloita | iloitse+/iloit- | merkitä | merkitse+/merkit- |
tarvita | tarvitse+/tarvit- | ||
valita | valitse+/valit- |
.
conjugarea a VI-a
terminația infinitivului –etA (-Ata, -Ota)
Pentru a găsi rădăcina infinitivului verbului de conjugarea a VI-a se elimină doar teminația -tA. Înainte de adăugarea desinențelor personale se intercalează un -ne- înaintea lor.
vocale posterioare |
vocale anterioare |
||
verbul |
rădăcina |
verbul |
rădăcina |
hapata | happane+/hapat- | kyetä | kykene+/kyet- |
helpota | helppone+/helpot- | mädätä | mätäne+/mädät- |
huveta | hupene+/huvet- | ||
hiljetä | hiljene+/hiljet- | ||
loitota | loittone+/loitot- | ||
paeta | pakene+/paet- | ||
rohjeta | rohkene+/rohjet- |
.
Introdus / lisätty 19.12.2011
.