Blogulblog's Blog

Despre firea finlandezului – ADUNATE

Despre firea finlandezului – ADUNATE

Actress Ulla Tapaninen feels that she looks Finnish. Photo: VESA OJA / HS

.

Aici postez niște panseuri, multe spicuite de aiurea, adunate cu migală și redate cu trimiterile aferente. Completările vin adăugate la urmă cu data respectivă.

Despre firea finlandezului se pot spune multe, vrute și nevrute, unele izvorâte din observațiile străinilor altele din propriile aprecieri. Nu de puține ori autoironia finlandezului surprinde, astfel melodia cântată de Ismo Alanko ”Kun Suomi putosi puusta” melodie care, mai apoi, a dat și titlul unui volum de exerciții și îndrumare pentru finlandeză ca materie de bacalaureat.

”Suomalainen on sellainen joka vastaa kun ei kysytä, kysyy kun ei vastata, ei vastaa kun kysytään, sellainen joka eksyy tieltä, huutaa rannalla ja vastarannalla huutaa toinen samanlainen: metsä raikuu, kaikuu, hongat humajavat. Tuolta tulee suomalainen ja ähkyy, on tässä ja ähkyy, tuonne menee ja ähkyy, on kuin löylyssä ja ähkyy, kun toinen heittää kiukaalle vettä. Sellaisella suomalaisella on aina kaveri, koskaan se ei ole yksin ja se kaveri on suomalainen. Eikä suomalaista erota suomalaisesta mikään, ei mikään paitsi kuolema ja poliisi.” Näillä sanoilla Jorma Etto kuvaa suomalaisia runossaan “Suomalainen”. …joka vastaa kun ei kysytä… înseamnă că se repede să răspundă înainte ca să fi terminat întrebarea, ceea ce dovedește că răspunde aiurea, neștiind ce vrei să întrebi.

http://saaressa.blogspot.com/2009/04/suomalainen.html

http://blogs.washingtonpost.com/finlanddiary/2005/05/music_a_finnish.html comentariu în Washington Post, also in English.  Apoi în traducerea lui Jaakko Heikkilä și pe blogul http://www.muona.net/index.php?m=07&y=08

Are you a Finn? Oletko suomalainen? Ești finlandez? http://homepage.univie.ac.at/Johanna.Laakso/Hki/finntest.html

.


.

Asta spun finezii despre ei înșiși, dacă așa se văd ei, cum ar putea să-i vadă alții?

Din fericire, el înțelege cât e de știutor și gândește că “Ehkäpä on vain parempi olla hiljaa ja näyttää tyhmältä kuin avata suunsa ja todistaa olevansa sellainen.” Când tace prelung spune că-și încarcă bateriile, că rumegă ce i s-a spus și-și pregătește răspunsul, răspuns care se lasă îndelung așteptat. “Myytti Suomesta maana, jossa vaietaan kahdella kielellä elää vahvasti.” “Suomi on maa, jossa vaietaan kahdella kielellä.”

Bertold Brecht este cel care a inspirat expresiile de mai sus: „Finlandezii sunt un popor care tace pe două limbi.” “Suomessa vaietaan kahdella kielellä kuten tunnettua”. „Die Finnen sind ein Volk, das in zwei Sprachen schweigt”. – Bertolt Brecht: ‘Das Finnische Landschaft’ (1940). Tot Brecht a mai scris și satira marxistă „Domnul Puntila și sluga sa Matti” (Herr Puntila und sein Knecht Matti) inspirată tot din realitatea finlandeză, scrisă împreună cu Hella Wuolijoki în timpul exilului său din Finlanda. Vuonna 1979 ensi-iltansa sai Ralf Långbackan ohjaama elokuva Herr Puntila och hans dräng Matti, joka oli Suomessa filmattu ja ruotsiksi näytelty elokuva Brechtin näytelmästä. Puntilaa elokuvassa näytteli Lasse Pöysti ja Mattia Pekka Laiho.

.

.

Regretata soprană Tamara Lund, căsătorită cu tenorul Alexandru Ioniță, vorbind despre cei doi copii ai săi, a caracterizat perfect firile celor două popoare. Tero, al cărui răposat tată a fost finlandez, este ca luna, rece, palid, tăcut, retras, în timp ce Maria, fiica celor doi cântăreți, acum ea însăși soprana Maria Lund, este ca soarele, iradiază împrejur căldură, este zglobie și veșnic bine dispusă. După Tamara, Dumnezeu l-a vrut și pe Alexandru (ian.2010). Păcat de amândoi.

.

.

În Finlanda se respectă două reguli principale:

Regula întâia: Finlandezul are întotdeauna dreptate!

Regula a doua: în cazul rarisim, absolut excepțional în care finlandezul nu are dreptate, se aplică Regula întâia!

.

.

Finezul are un simț înnăscut de a trage foloase din orice situație; dacă situația nu pare propice, el știe s-o-ntoarcă în favoarea lui și dacă încă nu ai observat asta, HyväYstävä, mai ai timp. Mai mult, dacă nu există nici o situație favorabilă lui, el știe să și-o creeze din nimic. (Să fie oare experiența marșului îndelungat, a greutăților suferite după instalarea pe noi meleaguri sau chiar a vreunui amestec de sânge cu kazarii de la gurile Volgii, amestec de care, în ceea ce îi privește, ungurii de azi nu mai au nici o îndoială, ba chiar o afirmă cu tărie și cu mândrie.)

Kumman puolen voitelet näkkileivästä? (Pentru străinul care nu consumă näkkileipä, o parte este netedă iar partea cealaltă este vălurită și cu găurele).

Pula-ajan kokeneella äidilläni oli hyvä neuvo: laita kotona rasva sileälle puolelle, mutta voitele kylässä kuoppainen puoli.  (apud Pirkka 8/2009)

.

.

Rețetă sigură cum să-ţi faci din finlandez un duşman de moarte:

1)      cel mai simplu este să-i spui un adevăr evident negativ despre Finlanda, despre finlandezi sau despre limba finlandeză. În schimb cuvintele de laudă nu au efect invers și trec neobservate; cu ele nu ţi-l faci prieten pe viaţă. Finlandezul consideră cuvintele de laudă ca de la sine înţelese, care i se cuvin, te priveşte condescendent şi, peste o clipă, te-a uitat. Când eşti nou venit chiar te iscodeşte şi cerşeşte elogii: Ei, cum e în Finlanda, cum ţi se par finlandezii, dar sauna? Entes kulttuurišokki?

2)      când vorbeşti cu el întreabă-l din când în când: ai înţeles?*

3)      când l-ai prins că a greşit, judecă-l şi arată-i că nu are dreptate. Finlandezul nu greşeşte niciodată! Pe vremuri, în şcoală, pentru cea mai mică greşeală, era bătut cu rigla peste degete până i se învinețeau.

4)      când vorbeşte unui auditoriu, întrerupe-l şi corectează-l. Efectul este cu atât mai mare cu cât auditoriul este mai bogat şi dacă în auditoriu sunt şefi sau superiori de-ai lui, efectul este înmiit.

5)      Dacă mai pui și-o cireașă pe tort spunându-i, în gura mare, că n-are simțul umorului, ești un om făcut.

*Suomalainen ei kysy ikinä ”ymmärrätkö” paitsi tietyissä olosuhteissa jolloin ymmärtää-sanalla on toista merkitystä kuten, tajuatko?, onko sinulla selvä? (îţi dai seama?)  Esim. Ymmärrätkö siä (sinä) missä kusessa ollaan? (aprox. îţi dai seama în ce-am intrat)

.

.

Mai marii lumii se bat ca să arăte lumii că țara lor este „buricul pământului”. Rusia, America, Germania, Franța, Marea Britanie, la vremea lor, înaintea lor toate imperiile, coloniale sau nu, mai nou țările din nordul Mediteranei, cu Italia în frunte, sunt „buricul pământului”. Tăcut zâmbește, fără să se bată în piept, Israelul; știe el că ce-i al lui e pus deoparte. În conștiința finezilor zace ascuns sentimentul că, de fapt și de drept, ei sunt „buricul pământului”, sentiment care îmbracă forma „eu sunt stăpân aici” și asta mai ales în contactul cu străinii.

HyväYstävä presupun că, fiind într-un grup de finezi, asiști la un incident care, dacă s-ar petrece la tine în țară, te-ar face să roșești față de străini. Îți pregătești în minte cuvintele potrivite de aplanare a situației, de genul „toate popoarele își au uscăturile lor”, „nu vă faceți probleme că nu iau în considerație incidentul” etc., etc. Inutilă strădanie pentru că finezii nici nu se așteaptă ca tu să iei atitudine, să analizezi conflictul. Nu! Asta este treaba lor și nu te privește pe tine. Tu ești și vei rămâne un străin. Proverbul sună cam așa: „talo elää tavallaan, vieras kulkee ajallaan ● casa/gospodăria își duce viața (după obiceiul ei) iar musafirul vine și pleacă la vremea lui ■ (probabil că svezii nu agreează ideea pentru că nu am găsit corespondentul).

.

.

Autorii dicționarului academic român-finlandez au căzut de acord să nu lase cuvântul „a înjura” fără traducere și, inspirându-se din traducerile în alte limbi, s-a convenit pentru cuvintele haukkua, kirota, kiroilla sau sadatella (ultimele două la continuativ). Ei bine, dacă lingvistic o fi corect, psihosocial este complet aiurea. De ce? Pentru că finezul nu înjură!. El suduie și încă cum, când ceva nu-i este pe plac, dar de înjurat la modul tranzitiv, să înjure pe cineva, n-o face, nici nu i-ar putea trece prin cap așa ceva. El este un om practic. Să vedem, mai întâi de ce înjură românul. Pe de o parte pentru a-și descărca nervii și, pe de alta, pentru a-și înjosi adversarul, de a-l nimici, măcar cu vorba, de a-l reduce la neant dorindu-i să se întoarcă la origine. Românul înjură, amenință dar nu făptuiește nimic. Altfel decât finezu’ care, om practic, nu aruncă vorbe-n vânt, tace și face, pentru o jignire are memorie de elefant, nu-și lasă el niciodată nicio poliță neplătită, cele mai dureroase sunt cele care se plătesc cu sânge. De ce te-ar înjura? Ce câștigă cu asta? Nervi de descărcat nu are pentru că el nu se enervează niciodată, este senin orice i-ai spune sau orice i-ai face. Dacă el însuși a greșit, se face că plouă. Îți poate zâmbi în față în timp ce-ți înfige cuțitul în spate. Aici alcoolul, cu acțiunea lui nefastă, își spune, cel mai adesea cuvântul. Vezi și Imprecațiile finlandezilor.

Despre asta: TS–STT: Suomenruotsalaiset kansankäräjät: Suomen Mieli -lehden sukunimiartikkeli on loukkaus Turun sanomat. 4.9.2001 missä kirjoituksen poleemisin lause oli: ”Vapaa suomalainen ei alistu vääryyksiin; hän tekee niin kuin Lalli eli surmaa sortajansa” („en fri finne nedslås inte av orättvisor, han gör som Lalli, dvs. dräper sin förtryckare.”).  (Multe din linkurile privitoare la subiect au dispărut de pe Internet.)

Considerând, prin absurd, că românul furios și-a tradus înjurăturile românești în fineză și când începe să le profereze adversarului cu ‚făcea-ți-aș, mânca-mi-ai, băga-mi-aș’,  s-ar putea ca adversarul finez să le ia chiar în serios drept o promisiune, o invitație la o partidă de sex și să-l întrebe senin pe român «cum facem, mergem la tine sau la mine?».

.

.

Expresia om de cuvânt există mai în toate limbile dar în românește s-ar putea să fie calchiată după idea din germană ‘ein Mann, ein Wort’ (la care șmecherii au adăugat: ‘eine Frau, ein Wörterbuch’). Și finlandeza cunoaște expresia ‘Sanasta miestä, sarvesta härkää. doar că ceva promis chiar pe cuvânt – kunniasanalla, nu este sută la sută sigur pentru că totul este în funcție de interesele lui de moment. Nu se respectă ele nici convențiile scrise. Motive – verukkeita se găsesc sau se creează din belșug. De altfel finezu’ de rând se inspiră din politica generală; marile promisiuni făcute poporului finlandez în anii „de glorie” 1970-1980 (fie dară și din ’90 prima jumătate) au fost retractate puțin câte puțin și acum din ele nu a mai rămas mai nimic.

.

.

Străinii sălășuiți pe meleaguri fineze scriu acasă, după un timp, că s-au adaptat perfect, îi înțeleg întru totul pe finezi, știu totul despre ei. Asta doar spre bucuria celor de-acasă pentru că, de fapt, adaptarea poate fi superficială, înțelegerea tot cam pe-acolo, străinul n-ajunge niciodată să știe tot despre finlandez. Străinul află doar ce vrea finezul să se știe despre el, nimic mai mult.

Străinul are întotdeauna un element de comparație când disecă sufletul finezului, element care-i lipsește localnicului; el se știe doar pe el și pe ai lui și totul i se pare normal. Ca să afli totul despre finez nu-ți este suficientă o viață de om. Prin anii ’60 apăruse în America o carte voluminoasă, frumos ambalată, devenită rapid bestseller, numită „Ce știu bărbații despre femei”. Surpriza era abia la desfacerea pachetului, cartea avea toate paginile albe! Cred că titlul ei putea fi, foarte bine, „Ce știe restul lumii despre finlandezi”!

Străinii văd realitatea finlandeză, din nu știu ce obscură cauză, doar în alb-negru. În fapt realitatea finlandeză este extrem de colorată și chiar între alb și negru sunt nenumărate nuanțe de gri. Străinii se grupează, după gradul de recunoștință datorată ‚gazdelor’, în două mari grupe extreme: grupa celor care ridică osanale și laude ieftine și nu rareori nemeritate, cu speranța că astfel vor intra în grația autorităților și cealaltă grupă, a celor care sunt realiști, știu, simt și realizează că reușitele de azi ale țării gazdă se datoresc și eforturilor lor, muncii lor conștiincioase, salariilor modeste în raport cu restul occidentului, impozitelor mari cu care sprijină, vor nu vor, armata de șomeri și alcoolizați care nu că nu găsesc de lucru, dar nu vor să facă nimic, le e mai bine așa; din ajutorul social ei au mașini pe care le schimbă des, plătesc oricât benzina pe care străinul harnic încearcă s-o economisească, cumpără spirtoasele la preț de speculă și-i râd în nas harnicului imigrant spunându-i că e prost cine muncește. Ei bine, străinul harnic, dar și realist, care a investit în viitorul țării gazdă, nu are cuvinte de laudă, ci cuvinte critice, mai ales pentru aberațiile guvernelor care se succed indiferent de culoare cu același program politic.

Dacă celui în trecere prin Finlanda care se arată nemulțumit i se poate spune „dacă nu-ți place, poți să pleci”, celui care s-a așezat definitiv aici, într-un moment de amețeală, mânat de simpatie, de dragoste, de un miros al Josephinei care-l aducea acasă pe Napoleon alergând, de interese câte alte și care, zeci de ani a cotizat, a ‚investit’ în Finlanda nu-i mai poți spune că poate să plece. Ar fi nedrept. Acum asta e țara lui! Este acționar cu drepturi de vot depline. Se spune că vârsta aduce înțelepciune. Stând strâmb și judecând drept, ambele grupe par să aibă dreptate doar în parte. Nici critică prea dură, doar de dragul criticii, dacă nu e realistă și constructivă, nici laude deșarte pentru că lăudătorii, cel mai adesea, se alimentează de la social cu banii munciți de cei harnici și tăcuți. Așa că, cei care au cotizat prea puțin sau deloc ar trebui să-și cunoască lungul nasului. Alții au mai multe acțiuni. deci mai multe voturi.

M-am luat cu vorba deși intenția mea era de a dezvălui un sentiment finlandez pe care alb-negriștii nu l-ar putea înțelege neexplicat. Este un sentiment unic necunoscut românilor, deci n-are nume. Cuprinde, superficial privit, dragoste 50% și ură 50%. Dar părțile din componența acestui sentiment nu sunt separate ci intricate. Partea de dragoste are nuanțe de ură iar partea de ură, șuvițe de dragoste. Da, finlandezul este în stare să iubească și să urască în același timp. Te urăsc pentru că trebuie să te iubesc și te iubesc deși te urăsc. Astfel se pot înțelege mai ușor luările de atitudine ale finezilor care sunt considerate în funcție de partea care este la vedere. Nici criticile lor nu sunt critici pure precum nici laudele lor nu sunt laude din suflet; totul este siltä väliltä.

Mai multe la pagina ce va să vie ‚În Finlanda totul este de două feluri’.

Străinul se învârte într-un cerc vicios în Finlanda. Neînțelegând limba perin pohjin crede tot ce i se spune oficial. Chiar dacă înțelege limba, nu poate realiza fenomenul în străfundurile lui. Abia cunoscând țara și poporul la nivelul firului ierbii, află că situația reală poate răspunde așteptărilor sale, dar poate fi și exact contrarie; abia atunci străinul începe să cântărească plusurile și minusurile situației pentru că finlandezul și Finlanda nu sunt chiar întotdeauna ceea ce vor să pară în ochii străinilor. Doar că proverbul finez zice: Se joka leikkiin ryhtyy, se leikin kestäköön; Kuka leikkiin ryhtyy, hän leikin kestäköön; Ken on leikkiin lähtenyt, se leikin kestäköön; Kuka / se ken leikkiin alkaa, se leikin kestäköön! ● cine s-a prins în horă, trebuie să joace  ■ den som sig i leken ger, den får leken tåla.

.

.

Mi-a venit în minte un banc vechi dar plin de înțelepciune.

Înainte de a se căsători, un bărbat spune prietenilor că și-ar dori o soție perfectă care să știe să fie bucătăreasă în bucătărie, curvă în pat și doamnă în societate. După ce s-a căsătorit l-au întrebat prietenii dacă proaspăta soție îndeplinește calitățile dorite. Răspunsul a fost că le îndeplinește, dar nu întocmai; este curvă-n societate, doamnă-n bucătărie și bucătăreasă-n pat! Omul potrivit la locul potrivit se spune în toate limbile, ba chiar cu adaosul că și la timpul potrivit pentru cei mai norocoși. Olla oikea mies oikealla paikalla ■ vara rätt man på rätt plats. Ce legătură are cu finezii? Destul de des calitățile lor evidente nu se nimeresc la locul, timpul și în modul potrivit adică merg în contratimp. Nu-i vorbă că asta se poate întâmpla și la case mai mari.

.

.

Arucând o privire superficială asupra modului în care unele popoare și-au păstrat coeziunea, am putea spune că elementul esențial a fost, pentru poporul evreu, religia iar pentru poporul finlandez, limba. Privind lucrurile mai în adâncul lor aflăm că nu doar limba ci și multe alte elemente, care țin de firea finlandezului, i-au ținut pe ei uniți de-a lungul urgiilor istoriei. Dar, să mergem și mai aproape.

Unul pentru toți și toți pentru unul.

Finlandezul are un înnăscut simț al apartenenței de grup. Asta îi dă siguranță de sine, aplomb, știe pe cine se bazează și mai știe că are cine să-l apere, la nevoie. Ystävää ei jätetä – prietenul nu se părăsește (la greu). Prietenul adevărat la nevoie se cunoaște, ar spune românul. În timpul războiului un soldat era întotdeauna gata să-și jertfească viața pentru a salva viața unui camarad rănit. Soldații se cunoșteau între ei și se știa despre fiecare câte guri de hrănit are acasă. Frăția de arme era o frăție adevărată. În viața civilă întrajutorarea era și poate mai este, ideea principală a vieții în mediul rural. Fermele izolate, depărtările, vârstnicii sau chiar cei mai nevoiași știau că pot cere și că pot primi ajutor la nevoie. Iarna la sate, vecinii erau preocupați dacă pe vreun coș nu ieșea fum sau zăpada era ne dată din fața porții. Săreau imediat în ajutor, dacă era nevoie. În orașe, străinul se poate mira și mai mult ca sigur că nu înțelege felul în care este tratată de concetățeni o persoană în stare de ebrietate. Dacă aiurea i s-ar da cu piciorul, în Finlanda este considerată mai curând ca o persoană bolnavă și tratată cu demnitate și cu bunăvoință. Fiind o plagă națională, se consideră că oricui i s-ar putea întâmpla.

Noțiunea următoare, taksvärkki, s-a născut de două ori. Prima a fost cea istorică despre care, HyväYstävä, vei citi mai jos. A doua, taksvärkkikeräys, care are în spate mișcarea numită Taksvärkkiliike s-a născut mai întâi în Suedia în 1961 cu colecta în memoria fostului secretar general al Națiunilor Unite, Dag Hammarskjöld, mort într-un accident de avion. S-a pornit de la jocul de cuvinte „en dag för Dag” – o zi pentru Dag. In Finlanda s-a preferat termenul tradițional, deja existent.

.

taksvärkki†, päivätyö, miestyöpäivä ● corvoadă ■ dagsverke (jkn hyväksi för ngn); eng.: rag, statute (compulsory) labo[u]r (service), rent service; (Br murt) daytale; labo[u]r (work) services; workday; corvée; germ.: 1 (kans) Tag[e]werk; 2 (keräys) freiwilliger Arbeitstag (von Schülern oder Studenten, oft überregional), Arbeitseinsatz†; fr.: (koul) journée f de travail bénévole; sp.: taksvärkkkipäivä: el día de trabajo para Cáritas; it.: taksvärkkkipäivä: giornata dedicata al lavoro voluntario; est.: teopäevad, tegu; päevatöö; rus.: отработка; подёнщина

taksvärkkikeräys ● muncă și colectă în scop de binefacere ■ operation dagsverke; (suomr myös) dagsverk[e]sinsamling

DEFINIȚIE: taksvärkki5*A (taivutus: taksvärk/kiä, -illä jne.)

1. hist. = päivätyö, (tav. mon.) yhden henkilön yhtenä päivänä suorittama työ veron, vuokran tms. vastikkeena, taksvärkki. Hevospäivätyö, jalkapäivätyö. Oli, kävi kartanossa päivätöissä.

2. = taksvärkkikeräys. taksvärkkikeräys valtakunnallinen rahankeruukampanja, jossa koululaiset luovuttavat päivän työllä ansaitsemansa rahat kehitysapuun, hyväntekeväisyyteen tms., taksvärkki, päivätyökeräys.

3. koulujen taksvärkkipäivä ■ skolornas dagsverke

.

.

Istoric, noțiuni necesare înțelegerii fenomenului.

Taksvärkki† (ruots. dagsverke; päivätyö) oli alun perin vuokratilallisen päivätyövelvollisuus. Vuokratilallisia olivat torpparit ja mäkitupalaiset. Vuokraehtoihin tavallisesti kuului, että vuokralaisen oli työskenneltävä isäntätalossa tietty määrä päiviä viikossa; näitä kutsuttiin taksvärkkipäiviksi. Sana poistui alkuperäisestä käytöstään vuokratilallisten hävitessä 1900-luvun alkupuolella  torpparilain myötä.

Nykyään taksvärkki-sanaa käytetään koululaisten vuosittaisesta kampanjasta, jolla kerätään rahaa kehitysyhteistyöhön. Ns. taksvärkkipäivänä keräykseen osallistuvat koululaiset työskentelevät päivän ajan koulun ulkopuolella ja lahjoittavat työnsä tuoton keräykselle.

Torppari oli vuokraviljelijä, joka oli vuokrannut viljeltäväkseen osan suuremmasta maatilasta. Vuokraamalla vain osan tilasta, torpparit erosivat sekä lampuodeista, joilla oli koko maatila vuokralla, että mäkitupalaisista, joilla oli vuokralla vain lähinnä asuntotontit. Torpparit maksoivat torppansa vuokran maanomistajalleen tyypillisesti tekemällä päivätöitä eli taksvärkkiä vuokranantajansa tilalla. Toisinaan vuokraa maksettiin myös torpan tuotteilla.

Mäkitupalainen; Mäkitupa tarkoittaa jonkin maatilan alueella olevaa vuokra-asumusta, pikku tupaa, johon yleensä ei kuulunut mainittavammin viljelypinta-alaa. Asukkaita kutsuttiin mäkitupalaisiksi. Järjestelmä oli käytössä 1700-luvun loppupuolelta lähtien 1900-luvun alkupuolelle. Mäkitupalaiset työskentelivät yleensä palkollisina ulkopuolisissa töissä, ja muodostivat huomattavan osan maaseudun työvoimareservistä.

Lampuoti (ruots. landbonde) on agraarisessa Suomessa maanviljelyyn tarkoitetun koko tilan vuokraajille annettu nimitys. Tässä suhteessa lampuodit erosivat torppareista, jotka olivat vuokranneet vain osan vuokranantajan tilasta työvastiketta, taksvärkkiä vastaan. Mäkitupalaiset puolestaan olivat vuokranneet vain asuntotontin, eivät viljelymaata.

Talkoot eli talkootyö on perinteinen suomalainen naapuriavun muoto, johon liittyy vahva yhteisöllisyyden tunne. Talkoissa autetaan ilman korvausta esimerkiksi talon rakentamisessa (kattotalkoot, betonitalkoot) tai annetaan muuta työpanosta ilman korvausta. Talkoissa suorite on yleensä yksi kertaluonteinen kokonaisuus kuten betonilattian valu, pihan siivous, jne. Kaupungistumisen myötä myös asunto-osakeyhtiöt ja vuokrakerrostalot järjestävät talkoita (kevättalkoot, syystalkoot).

Erään määritelmän mukaan „talkoot ovat työapua tarvitsevan auttamiseksi järjestetty yleinen, vapaaehtoinen ja palkaton työntekotilaisuus, johon liittyy autettavan tarjoama kestitys ja päätteeksi tanssit”.

Talkoita voivat järjestää myös urheilu- tai harrastusseurat ja talkootyö onkin monelle harrastusyhteisölle pääasiallinen rahoitusmuoto seuran talouden ylläpitämiseksi. Tällöin on kyse vastikkeellisesta talkootyöstä, mutta talkootyön tuloksesta ei makseta veroa, koska toiminta katsotaan yleishyödylliseksi toiminnaksi ja koska jäsenet antavat työpanoksen ilmaiseksi yhdistyksen hyväksi.

Talkootyö on usein ollut tapana palkita talon emännän tekemällä ruoalla, suosittu talkooruoka on jonkin tyyppinen keitto. Usein talkoissa tarjotaan myös olutta tai muita alkoholipitoisia juomia.

Talkootyöstä käytetään Etelä-Pohjanmaalla nimitystä kökkä.

.

talkoot ● muncă voluntară; clacă ■ (suomr) talko, talkor; (talkootyö) talkoarbete; (ruotsr läh vast) arbetsgille; grannhjälp; eng., eng. am.: bee;  germ.: freiwillige Gemeinschaftsarbeit, -en, f, Gemeinwerk; elotalkoo – la strânsul recoltei: Erntefest; fr.: travaux faits en commun bénévolement; talkootyönä: bénévolat, entraide; it.: lavoro voluntario collettivo; talkootyönä: volontariato, mutua assistenza, aiuto reciproco; sp.: trabajo colectivo, ayuda mutua (entre vecinos t conocidos); la colaboración / la ayuda de todos; talkootyönä: colectivamente, con mano de obra voluntaria t sin sueldo; ol.: gemeenschappelijke hulp van buren en vrienden bij een groot karwei; ung.: kaláka [clacă: Sl. tlaka „serviciu feudal” (Cihac, II, 416; Conev 66); cf. sb., cr., slov., ceh. tlaka „serviciu”, pol. tłoska „muncă voluntară”, rut. kljaka, al cărui fonetism indică un împrumut din rom. (Miklosich, Wander., 21; Candrea, Elemente, 407) La fel ung. kaláka.]; est.: talgud; rus.: помочи, толока, субботник, воскресник

DEFINIȚIE: talkoot17 kyläkunnan, naapureiden, työtovereiden tms. vapaaehtoinen palkaton työntekotilaisuus, johon tav. liittyy autettavan tarjoama kestitys. Heinä-, piha-, rakennustalkoot. Talkoot varaston siivoamiseksi. Järjestää, pitää talkoot. Talkoot naapurin auttamiseksi. Oja kaivettiin talkoilla.

Kuv. Kansalliset säästötalkoot.

Exemple:

järjestimme talkoot varaston siivoamiseksi ● am organizat o clacă pentru curățirea depozitului ■ vi samlade ihop frivilliga för att få lagret städat; vi hjälptes åt för att få lagret städat; (suomr) vi ordnade talko för att få lagret städat

oja kaivettiin talkoilla ● șanțul a fost săpat prin muncă voluntară ■ vi hjälptes åt att gräva diket; diket grävdes med gemensamma krafter; (suomr) diket grävdes på talko (som talkoarbete)

talo on tehty talkootyönä ● casa a fost făcută / construită prin muncă voluntară ■ huset är byggt med gemensamma krafter; (suomr) huset är byggt på talko (som talkoarbete)

tehdä talkootyötä ● a face muncă voluntară; a participa la clacă ■ (suomr) talkojobba; (ruotsr) delta i ett arbetsgille

.

.

Organizatorul, gazda, beneficiarul muncii voluntare are și unele obligații care nu au fost menționate în articolele citate din Wikipedia, respectiv în ediția engleză care este mai completă. El este responsabil cu protecția muncii, verifică uneltele cu care se lucrează, proprii sau aduse de participanți, la fel verifică echipamentul de protecție. Despre asigurare se spune: ”Kotivakuutus kattaa keskeneräisen rakennuksen, työmaalla säilytettävät materiaalit ja työkalut – omavastuu on kohtalainen. Työntekijät pitää vakuuttaa (siis jos ovat työsuhteessa, urakkafirmat hoitavat omat työntekijänsä). Talkoovakuutus taas kattaa sen porukan. Jos esim. appiukko on pitempään vaikka palkattomanakin työvoimana, hän tarvitsee erillisen tapaturmavakuutuksen, eikä tapaturmavakuutus rakennuttajalle itselleenkään pahaa tee. ” Talkooväkesi turvaksi voit ottaa vapaaehtoisen talkoovakuutuksen. Se kattaa talkootyössä ja siihen välittömästi liittyvillä työmatkoilla sattuvat tapaturmat.”; ”Jos porukkaa tekee talkoolla hommia, tarvitset talkoovakuutuksen, jonka hinta riippuu talkoolaisten määrästä, esim 1-10, 1-20 tms on „pakettihintoja”. Kiinteistöntalkoovakuutus.

Nordea zice: ”Talkoovakuutuksesta ei peritä erillistä maksua, vaan se sisältyy kaikkiin Nordea Turva Koti- ja Huvilavakuutuksiin automaattisesti.”

.

.

Intr-una din ultimele sale cronici, poetul Tommy Tabemann scria frumos despre talkoot ”Kesän ehdoton kohokohta oli heinäntekoaika [strânsul fânului]. … En muista että koskaan olisin tuntenut väsymystä tai uupumusta. Haluni olla mukana tekemässä jotakin yhdessä oli niin suuri. Olin osa ketjua ja tunsin itseni tarpeelliseksi. Päi­vät olivat pitkiä, vaikkei sitä huomannutkaan. Kun aamulla lähdettiin eväskorin [coșul cu merinde] kanssa pel­lolle, takaisin palattiin vasta iltamyöhällä.

Vaikka työ oli raskasta, sitä ei koskaan tehty hampaat irvessä [strângând din dinți; irvessä la inesiev]. Iloinen naurunremakka rai­kui [hohotele de râs răsunau] pellon pientareella [nom.: piennar] [pe răzor, pe hat] kahvikupposen äärellä ja jatkui illalla saunan lauteilla [nom.: laude]: Eihän tänne kärsimään ole tultu, vaan iloitsemaan!

Kun heinät oli saatu korjattua, talkooväki [clăcașii] kokoontui tuvan [nom.: tupa] pitkän pöydän ääreen juhlimaan urakan päät­tymistä. Se oli mitä puhtainta yhteisöllisyyden ylistystä [cel mai curat elogiu lucrului în comun, faptei sociale]: Me teimme sen! Mutta eihän se siihen jäänyt.

Heti seuraavana päivänä sama porukka ko­koontui naapurin pellolle ja työ jatkui.

Tässä itsekeskeisessä yksilösuorittamisen maailmassa [În lumea asta egoistă, egocentristă a realizării individuale] olisi jokaisen terveellistä saada edes kerran elämässään osallistua talkoisiin. Kokea se mitä tarkoitetaan aidolla talkoohen­gellä [spiritul de clacă]. Vasta sen jälkeen oppii kunnolla ymmär­tämään yhteisen työn merkityksen. Kenen­kään ei yksin tarvitse kantaa raskasta reppua kun on muita auttamassa. Miten paljon keve­ämpää kaikki onkaan. Vain jaettu ilo on kaksinkertainen ilo. Se pä­tee niin ihmissuhteissa kuin työn tekemises­säkin.”

.

.

Hyvä veli -verkostot

În mediul urban, fenomenul de întrajutorare a luat o formă despre care se vorbește pe șoptite iar de scris, nu se scrie mai nimic. Este vorba de fenomenul ”Hyvä veli” care s-ar putea traduce în românește cu „o mână spală pe alta” sau „nu mă uita ca să nu te uit”. Aici ar intra și nepotismul finlandez care funcționează, pe ici, pe colo. Noțiunea se pare că este inspirată din francmasonerie iar ca activitate a fost asimilată mișcării americane Good ol’ boy network.

EU-komissio: Hyvä veli -verkostot vaivaavat Suomea

.

Simțul măsurii la finezi.

.

Spuneam pe undeva că, în timp ce străinul înțelege cuvintele, finezu’ le simte. Noțiunea ‚simțul măsurii’ sau ‚a păstra măsura’, apare în dicționarele fineze perifrastic drept simț al ridicolului, al realității, având în componență cuvintele kohtuus, kohtuullisuus, kohtuullisesti – măsură, cumpătare, sobrietete, moderație, sopusuhtaisuus (proporționalitate, armonie) –  și raja – limită cu expresiile aferente, noudattaa kohtuutta, pysyä kohtuuden rajoissa, pysyä kohtuudessa, säilyttää kohtuus, kohtuuden mukaan, kohtuus kaikessa! Că finezu’ le-nțelege este neîndoielnic dar că le și simte nu mi-e foarte clar.

Cred că, față de alții, finezu’ are ego-ul hipertrofiat pentru că pe de o parte este extrem de interesat ce gândește elefantul de la zoo despre el, (finezul are înscris în codul lui genetic întrebarea: „Ce cred alții despre mine”)  iar pe de alta nu-și mai încape-n piele, el fiind centrul universului. Dacă pultsari locuiște-ntrun closet și vrea să-și sărbătorească vârsta rotundă, eikun anunță o recepție la ‚reședință’ gândind că lumea vine să-l vadă pe el și nu locuința. Vorba proverbului ’talo elää tavallaan, vieras kulkee ajallaan’ – casa/gospodăria își duce viața (după obiceiul ei) iar musafirul vine și pleaca la vremea lui. Este și ăsta un mod de a vedea lucrurile.

Finlandezii sunt făcuți pentru societatea finlandeză, pentru obiceiurile finlandeze, pentru spațiul finlandez (când se spune că finezul este cel mai din lume, lumea înseamnă pentru ei, de fapt, de la Golful Finic la Nuorgam). Nu e de mirare dacă, pentru un străin, ceva din firea finezului frizează ridicolul dar este normal printre finlandezi. Mă refer la îmbrăcăminte, machiaje, gesturi, obiceiuri.

.

.

Cu niște mulți ani în urmă o personalitate de vază dintr-o localitate mai măruntă, a cărui soție avea și ea, o funcție importantă în localitate, a catadixit să mă invite la o cafea; cu mine mai fusese invitată și o persoană autohtonă. Cum nu mai fusesem la ei dar îi știam puioși, m-am interesat de vârsta copiilor, mai toți școlari sau preșcolari alergici la ciocolată. După obiceiul românesc, în veșminte de sărbătoare, cu o sticlă de vin, care să nu mă facă de rușine, pentru domnul, un buchet bogat de flori pentru doamna, o cutie enormă de cinci kile de înghețată asortată pentru generația a doua, (cutii de mărimea asta se găseau și la magazine, acum sunt doar la chioșcurile de înghețată). Persoana autohtonă a venit, la modul finlandez, în blugi și cu o cutioară Aarikka în care era ceva de atârnat, asta pentru casă. (Kaija Aarikka și-a fondat firma pe la 1954 și produsele ei sunt stilizate astfel încât cui nu-i plac produsele Aarikka s-ar putea să nu-i placă nici Pasărea lui Brâncuși.) Frumos era obiectul, mie mi-a plăcut dar, totodată mi-am reproșat, când o să te adaptezi? Te-au invitat la o cafea, nu la nuntă. Vinul meu, chit că era roșu, a nimerit în frigider, florile puse de gazdă în vază au fost, contrar obiceiului, dezlegate și răsfirate ca să-mi iau gândul de la o eventuală tentativă de împrietenire, lucru care, de altfel, nici nu-mi trecea prin minte. Copiii, înarmați cu linguri, au năvălit pe cutia cu înghețată așezată, strategic, în mijlocul covorului din sufragerie; nimeni nu le-a zis nimic când înghețata a mai nimerit și pe covor.

Ritualul finlandez presupunea turul casei, ritual care a fost respectat cu opriri la fiecare tablou a cărui istorie a fost prezentată mai pe scurt sau mai pe larg, cu mențiunile de rigoare cât a costat și cât valorează acum. Îți plăcea sau nu, trebuia să admiri gustul gazdelor ca să nu le superi. Mai apoi am trecut la masă. Să nu înțelegi greșit, HyväYstävä, am vrut să spun că ne-am așezat în jurul mesei astfel încât persoana autohtonă a primit locul de onoare între gazde (deh! Aarikka!), iar eu de partea opusă. Pe masă erau pregătite ceștile de cafea. Doamna a adus pe masă tava de la cuptor în care era ceva uscat, cam de un centimetru grosime, foarte brun, culoare care vorbea despre soarta nemiloasă a compoziției în cuptor. Curată ‚prăjitură’ în adevăratul sens al cuvântului, adică bine prăjită. Înarmată cu un cuțit de bucătărie a încercat, curajoasă, să sfarme betonul care nu s-a lăsat, au sărit așchii pe care, cu grijă, gazda le-a adunat pe farfurie, mai întâi persoanei autohtone ca să nu fie nici un dubiu cine-i oaspetele de onoare (iar Aarikka!), mai apoi mie care priveam cu groază la ce mă așteaptă. Lor nu s-au mai ostenit să-și pună. E un semn și ăsta când gazdele nu mănâncă din ce oferă oaspeților. O fi semn aiurea, dar nu în Finlanda. Oare să se fi supărat pe noi că nu i-am admirat suficient casa? Cine știe? Dar ‚prăjitura’ era gata deja, că era rece. Mi-am zis că dacă tot am apucat să-i supăr nu mai are importanță dacă las neatinsă ‚delicatețea’ așa că nu m-am atins de ‚prăjitură’.

.

.

Altă dată și în altă localitate, cam de aceiași mărime, farmacistul pensionar, înțepat cândva de o căpușă în urma căreia s-a ales cu o maladie a nervilor periferici, m-a invitat la masă. Parțial tabloul se repetă ca mai sus, flori doamnei, vin, ocolul casei. La masă protocolul și ritualul servitului, lăudatului mâncării, terveisiä emännälle chit că era de față, conversație de salon, povestiri și amintiri despre cât de frumos a fost în … Bulgaria, ce bine s-au simțit și ce obiective turistice au admirat la Budapesta ș.a.m.d. După masă urmează cafeaua și după cafea, ritualul albumului de fotografii, copiii cu familiile lor, amănunte semnificative, pentru ei, din copilărie, cum au crescut, ce-au ajuns și pe unde-au umblat. Iar poze de-ale familiei de prin Budapesta, Varna, Nessebar, în România n-au ajuns dar nu se știe, poate cândva. După care s-a dat semnalul că nu mai au nimic de arătat, eu am dat să mă retrag, am mulțumit gazdelor pentru primire și, la ușă, farmacistul și-a adus brusc aminte că a uitat ceva: sinunkauppa (să convenim asupra tutuitului). I-am spus că poate data viitoare, ocazie care, însă, nu s-a mai ivit.

Oh, dar câte alte întâmplări trăite ar mai fi de povestit. Dacă atunci îmi păreau curioase, acum, că le retrăiesc le găsesc întru totul normale, tot așa cum le considera și finlandezul la vremea aceea.

.

.

Sana suomalainen

.

Declinarea lui suomalainen
Singular

Plural

Nominativ suomalainen suomalaiset
Genitiv suomalaisen suomalaisten
Partitiv suomalaista suomalaisia
Acuzativ suomalaisen, suomalainen suomalaiset
Inesiv suomalaisessa suomalaisissa
Elativ suomalaisesta suomalaisista
Ilativ suomalaiseen suomalaisiin
Adesiv suomalaisella suomalaisilla
Ablativ suomalaiselta suomalaisilta
Alativ suomalaiselle suomalaisille
Abesiv suomalaisetta suomalaisitta
Esiv suomalaisena suomalaisina
Translativ suomalaiseksi suomalaisiksi
Comitativ suomalaisine
Instructiv suomalaisin

.

Când se întrebuințează suomalais-suomalainen?

  • Matti on suomalainen, Giorgio on italialainen. Matti este finlandez, Giorgio este italian.
  • Tämä on suomalais-romanialainen sanakirja, tuo on romanialais-suomalainen. Acesta este un dicționar finlandez-român, acela este un dicționar  român-finlandez. (OBSERVAȚIE: Forma modernă este suomi-romania sanakirja și romania-suomi sanakirja.)
  • Muualla maailmassa sanotaan, että suomalaiset ovat tuppisuita. Prin lume se spune că finlandezii sunt taciturni.
  • Työllistä suomalaisia, osta kotimaista! Dați de lucru finlandezilor, cumpărați produse naționale!

.

Sensurile lui suomalainen

  • finlandez, finlandeză, finlandezi, finlandeze (persoană)
  • finlandez, finlandeză, finlandezi, finlandeze (adjectiv)

.

Verbe care se bazează pe suomalainen

  • suomalaistaa [verb transitiv], mai rar suomalaistuttaa
    • a face ceva mai finlandez
  • suomalaistaa nimensä
    • a-și finlandiza numele, a-l face să arate sau să sune mai finlandez
      • Michael suomalaisti nimensä Mikoksi.  Michael și-a schimbat numele în Mikko.
  • suomalaistua [verb intransitiv]
    • a deveni mai finlandez
      • Mitä pidempään Michael asuu Suomessa, sitä enemmän hän suomalaistuu.  Cu cât mai mult Michael trăiește în Finlanda, cu atât mai mult se finlandizează.
  • suomettaa, suomettua [verb reflexiv, peiorativ, folosit în politică] (ilmaus jolla vihjattiin Suomen joutuneen liikaa riippuvaiseksi Neuvostoliitosta:) taipua (Suomen tavoin) myötäilemään Neuvostoliiton politiikkaa itsemääräämisoikeudesta tinkien. Străinătatea nu a înțeles corect politica abilă a Finlandei față de marele vecin, Uniunea Sovietică, politică de supunere aparentă dar din care se puteau trage foloase materiale, de ținere la distanță lăsând impresia de apropiere.

o   suomettuminen – finlandization (eng) – Finnlandisierung (germ) – finlandisation (fr) – finlandizare (ro); suomettaa ● a finlandiza ■ (pol) finlandisera; suomettua ● a se finlandiza ■ (pol) finlandiseras, bli  finlandiserad

  • suomentaa (verb tranzitiv) (chiar dacă nu este legat direct de suomalainen)

o   a traduce dintr-o limbă străină în finlandeză [suomentaja ● traducător în finlandeză ■ översättare till finska]

► Vasta suomennettu romaani on ilmestynyt. Suomentaja on Matti Meikäläinen. A apărut romanul abia tradus în finlandeză. Traducătorul este Matti Meikäläinen.

o   selittää ymmärrettävästi (leik.)

► Voisitko suomentaa minulle, mitä tarkoitit? Vrei să-mi traduci, să-mi spui mai clar ce-ai vrut să zici?

.

Expresii care se bazează pe suomalainen

  • suomalaisittain
    • făcut în manieră finlandeză, la modul finlandez de a face, după model finlandez
      • Hän puhuu englantia suomalaisittain. Vorbește engleza cu accent finlandez.

.

Nume gramaticale cu suomalainen

.

  • ruotsinsuomalainen
    • Finlandez care trăiește în Suedia.
      • Ruotsinsuomalaisilla on suomenkielinen televisiokanava. Finlandezii din Suedia au un canal de televiziune în limba finlandeză.
  • sisäsuomalainen

o  Finlandez care trăiește în Finlanda.

► Sisäsuomalaiset ovat erilaisia asumisalueesta riippuen. Finlandezii din Finlanda se deosebesc între ei după zona în care locuiesc.

  • supisuomalainen
    • Finlandez get beget
      • Vaikka hän on ulkomaalainen, kaikki uskovat, että hän on supisuomalainen.  Chit că e străin, toți cred că e finlandez get beget.
  • ulkosuomalainen
    • un finlandez care trăiește în styrăinătate
      • Emigrantti on ulkosuomalaisten yhteys kotimaahansa. Revista Emigrantti este legătua cu țara a finlandezilor care trăiesc în străinătate.
  • aitosuomalainen, amerikansuomalainen, epäsuomalainen, eteläsuomalainen, itämerensuomalainen, itäsuomalainen, kantasuomalainen, keskisuomalainen, keskivertosuomalainen, lounaissuomalainen, länsisuomalainen, metsäsuomalainen, muinaissuomalainen, nuorsuomalainen, nykysuomalainen, perisuomalainen, pohjoissuomalainen, siirtosuomalainen, supisuomalainen, suursuomalainen, ulkosuomalainen, ummikkosuomalainen, umpisuomalainen, uussuomalainen, vakkasuomalainen, vanhasuomalainen, varsinaissuomalainen, yleissuomalainen
  • Substantive formate cu –suomalais-: suomalaisasutus, suomalaisseutu, suomalaisuus, suomalaisuusaate, suomalaisuusliike, suomalaisväestö, suomalaisväri, aitosuomalaisuus, epäsuomalaisuus, itäsuomalaisuus, länsisuomalaisuus

.

Adjective și adverbe bazate pe suomalainen

  • suomalaisperäinen
    • de origine finlandeză
      • Vaikka hän on suomalaissyntyinen, hän ei ole suomalaisperäinen, koska hänen sukunsa on tullut Romaniasta. Chiar dacă s-a născut în Finlanda, nu este de origine finlandeză, fiindcă familia lui a venit din România.
  • suomalaissyntyinen
    • finlandez prin naștere
      • Vaikka hänellä on vierasperäinen sukunimi, hän on suomalaissyntyinen. Chit că numele de familie este străin, el s-a născut în Finlanda.
  • suomalais-ugrilainen
    • fino-ugric, ugro-finic
      • Suomi kuuluu suomalais-ugrilaiseen kielikuntaan. Finlandeza face parte din familia de limbi fino-ugrice.
  • suomalaisesti
    • în felul finlandezilor, suomalaisten tapaan
      • Asian voisi sanoa suomalaisemminkin, siis suomen kielelle luonteenomaisemmalla tavalla. Poți spune lucrurilor și mai pe felul finlandezilor (mai finlandește!) adică într-un mnod mai caracteristic limbii finlandeze.
      • Perisuomalaisesti jääräpäinen. Incăpățânat ca finlandezii.
  • suomalaisittain
    • în felul finlandezilor, suomalaisten tapaan
      • Puhua ruotsia suomalaisittain. Vorbește suedeza ca finlandezii.
      • Suomalaisittain [paremmin: suomalais(t)en tekemäksi; Suomen kannalta] hyvä tulos. Un rezultat bun din punctul de vedere al finlandezzilor.
  • suomalaiskansallinen
    • legat de naționalitatea finlandeză
      • Suomalaiskansallinen liike. Mișcarea naționalistă finlandeză.
      • Kateus, epäluuloisuus, omahyväisyys eli oman edun tavoittelu, mustasukkaisuus, kostonhimo, vainoharhaisuus, viha, raivo, kiukku, ärtymys, ylpeys, ahdasmielisyys, suvaitsemattomuus, vahingonilo*, väärinymmärrys ym. ovat suomalaiskansalliset peruspiirteet. Printre trăsăturile naționale principale ale finlandezilor se numără invidia, suspiciunea, trufia, vanitatea, înfumurarea, mulțumirea de sine, gelozia, răzbunarea, mania persecuției, ura, mânia, enervarea, irascibilitatea, orgoliul, mărginirea, intoleranța, bucuria răutăcioasă de necazul altuia, înțelegerea denaturată a faptelor. (Sursa: postările finlandezilor pe Internet).

*vahingonilo, vahingoniloinen

Ähä!, ähäktuti, ähäpiti, äikkis! – așa-ți trebuie!     ilkkumista t. vahingoniloa ilmaiseva huudahdus, ähäpiti, lällällää. (Kylläkai suomalainen tunnustaa olevansa ähä-ihmisiä tai vahingoniloisia.)

Ähäh, jopas meni suu tukkoon! – Ai rămas fără glas! Ți-a închis gura!

Häh, häh: ilkeää, pilkallista tms. naurua kuvaamassa. Häh häh, jäitpäs kiinni. – Aha, te-a[m] prins

vahingoniloinen (38)

sellainen, että nauraa tai iloitsee toisen onnettomuudesta, tai sattumuksesta; vahingoniloa tunteva t. osoittava. Kyllä  naapuri oli vahingoniloinen, kun – –. Vahingoniloinen hihitys.

vahingoniloinen ● răutăcios, malițios, bucuros de necazul altuia ■ skadeglad (eng. spiteful, gloat, malicious)

Mistä asioista olet vahingoniloinen?

Vahingonilo on paras ilo

Mai toți oamenii râd când văd că ceva neplăcut se întâmplă cuiva. Dovadă videourile Fail de pe internet.

.

Suomalainen ja suomalaisuus

 

Sisu1

.

suomalainen 1 (a) ● finlandez; vorbitor de finlandeză; cetățean finlandez ■ finsk; (suomenkielinen myös) finskspråkig; (kansallisuutta korostaen) finländsk

suomalainen sauna ● sauna finlandeză ■ finsk bastu

suomalainen musiikki ● muzica finlandeză ■ finsk (finländsk) musik

suomalainen sisu ● [hărnicie, tenacitate, duritate, îndârjire, perseverență, persistență, voință, curaj, încăpățânare, nesupunere, neliniște, sinceritate, fibră] ale finlandezului ■ finsk sisu; (sitkeys, sinnikkyys) seghet; ihärdighet; (tahdonvoima) viljekraft; viljestyrka; (kestävyys) uthållighet; (itsepintaisuus) enträgenhet; envetenhet; (tarmo) tåga; (lannistumattomuus) förtröttlighet, oförtrutenhet; (hellittämättömyys) okuvlighet; (uskallus, rohkeus) mod

kokouksen suomalaiset osanottajat ● participanții finlandezi la reuniune ■ de finska (finländska) deltagarna i mötet; mötets finska deltagare

laulun suomalaiset sanat ● textul finlandez al cântecului ■ den finska texten till sången

erityisen suomalainen ilmaus ● intonație, pronunție specială, deosebită tipic finlandeză ■ ett uttryckssätt som är typiskt för finskan

suomalainen 2 (s) ● finlandez; finlandeză; finlandezi; finlandeze ■ finne finnen finnar; (naisesta) finska finskan finskor; (kansallisuutta korostaen) finländare finländaren finländare; (naisesta) finländska

.

 

suomalaisuus 1 (kansalaisuus)

hän joutui todistamaan suomalaisuutensa näyttämällä passinsa ● a fost nevoit să-și dovedească, cu pașaportul,  cetățenia finlandeză ■ han måste visa [upp] passet för att bevisa sitt finska medborgarskap (att han var finsk medborgare)

suomalaisuus 2 (suomalainen kulttuuri) ● finlanditate ■ finskhet

pitää kansainvälistymistä uhkana suomalaisuudelle ● internaționalizarea este o amenințare la adresa finlandității ■ se internationaliseringen som ett hot mot finskheten

suomalaisuus 3 (hist suomalaisuusliike) ● finlandism; mișcarea fenicistă ■ finskhetsrörelse

suomalaisuus 4 (suomalaisperäinen ilmaus t. piirre) ● fenicizm fennicism

viron murteiden suomalaisuudet ● fenicizme în dialectele din Estonia ■ fennicismerna i de estniska dialekterna

olla syntyperältään suomalainen ● a fi de origine finlandeză ■ vara finländare till ursprunget (härkomsten, härstamningen, börden); vara från Finland; (ylät) vara bördig från Finland

suomalaisuus 5 (viittaamassa jhk yleisesti tunnettuun)

hän on tuollainen tavallinen suomalainen ● el este un finlandez cu totul obișnuit ■ han är en alldeles vanlig finländare

.

aitosuomalainen 1 (a) ● adevărat finlandez, pur finlandez, tipic finlandez ■ (läpikotaisin suomalainen) äktfinsk; (supisuomalainen) purfinsk

aitosuomalainen sanonta ● locuțiune pur finlandeză ■ ett purfinskt uttryck

aitosuomalainen 2 (s) ● un adevărat finlandez ■ (jyrkän suomalaisuuden kannattaja) äktfinne

.

kantasuomalainen ● relativ la finlandeza antică ■ (kiel, a) urfinsk

.

perisuomalainen 1 (a) ● finlandez pur, adevărat, genuin ■ (puhtaasti suomalainen) äktfinsk; äkta finsk; genuint finsk; (supisuomalainen) purfinsk; urfinsk

sukuni on perisuomalaista alkuperää ● numele meu de familie este de pură origine finlandeză ■ min släkt är purfinsk till ursprunget; min släkt är av purfinskt ursprung

perisuomalainen luonteenpiirre ● trăsături de caracter tipic finlandeze ■ ett purfinskt karaktärsdrag

perisuomalainen sananparsi ● expresie tipic finlandeză ■ ett äktfinskt talesätt

hän on perisuomalainen ● el este tipic finlandez; este tipul finlandezului ■ han är typen för en finne

perisuomalainen 2 (s) ● finlandez pur ■ tvättäkta finne; (supisuomalainen) purfinne

.

supisuomalainen ● finlandez adevărat ■ (täysin suomalainen) purfinsk; (aito suomalainen) genuint finsk

supisuomalainen kesäjuhla ● o adevărată sărbătoare de vară finlandeză ■ en purfinsk sommarfest

tosisuomalainen ● un finlandez adevărat ■ det riktig finsk

.

umpisuomalainen 1 (a) ● pur finlandez ■ purfinsk

umpisuomalainen väestö ● populație pur finlandeză, care folosește exclusiv limba finlandeză, favorizează cultura finlandeză și păstrează obiceiurile finlandeze ■ den purfinska befolkningen

sana kuulostaa umpisuomalaisen korvassa oudolta ● vorbitorului exclusiv de finlandeză, cuvântul îi sună straniu ■ ordet låter främmande för en som inte kan andra språk än finska

umpisuomalainen, ummikkosuomalainen 2 (s) ● finlandez pur ■ purfinne

.

 

nuorsuomalainen ● tânăr finlandez ■ 1 (a) ungfinsk (myös hist) 2 (s) ungfinne

.

nykysuomalainen

1 (a) tyypillinen nykysuomalainen asumalähiö ● cartier modern de locuinte tipic finlandez; zonă rezidențială modernă, tipică finlandeză ■ ett typiskt modernt finländskt bostadsområde

2 (s) nykysuomalainen elää kauan ● finlandezul din zilele noastre trăiește mult ■ dagens finländare (den moderna finländaren) lever länge

.

muinaissuomalainen, esisuomalainen ● finlandez (a, s) vechi, antic, preistoric ■ 1 (a) fornfinsk 2 (s) fornfinne

vanhasuomalainen ● vechi finlandez; finlandez vechi ■ (hist) 1 (a) gammalfinsk 2 (s) gammalfinne

suomalainen yleisluonne ● caracterul național finlandez ■ den finska läggningen; den finska nationalkaraktären

suursuomalainen ● mare finlandez; finlandez mare ■ 1 (a) storfinsk 2 (s) storfinne

kiihkosuomalainen ● finlandez fervent ■ fennoman, ivrig finne

hän on ummikko suomalainen ● este un finlandez care nu vorbește decât finlandeza ■ han talar (kan) bara finska; han talar inga andra språk än finska; han är enspråkigt finsk

härmäläinen [puhekielessä „Härmä” tarkoittaa Suomea ja härmäläinen (tai härmänjätkä tms.) suomalaista] ● nume generic, satiric dat finlandezilor ■ (leik suomalainen) finne

taas suomalainen! jälleen kerran suomalainen! ● iar un finalndez ■ en finne igen

tšuudi ● poreclă dată de ruși finlandezilor [și în general popoarelor finice] ■ tjud

yleissuomalainen ● finlandezul public, în general; cetățean finlandez ■ allmänfinsk; (kansallisuutta korostaen) allmänfinländsk

pesunkestävä suomalainen ● finlandez trecut prin ciur și prin dârmon ■ fullblodsfinnne, finsk blodig

tyypillinen suomalainen ● tipic finlandez ■ typisk finsk

keskivertosuomalainen ● finlandezul mediu, de mijloc ■ genomsnittsfinländare, finländaren i gemen

ahkera suomalainen ● finlandezul harnic ■ flitig finne

rehellinen suomalainen ● finlandezul sincer ■ ärlig finne

epäsuomalainen (a) ● nefinlandez ■ ofinsk

eteläsuomalainen ● din sudul Finlandei; finlandez din sudul Finlandei ■ 1 (a) sydfinländsk 2 (s) sydfinländare; (naisesta) sydfinländska

itäsuomalainen ● din estul Finlandei; finlandez din estul Finlandei ■ 1 (a) östfinsk 2 (s) östfinne; (naisesta) östfinska

itäsuomalaisuus ● firea finlandezului din estul Finlandei ■ (itäsuomalainen piirre) östfinskt drag

järvisuomalainen ● finlandezul „de lac”, din zona lacurilor ■ insjöfinländare

kaakkoissuomalainen ● locuitor din Carelia, din sud-estul Finlandei ■ sydöstfinsk, sydöstfinne

kaakkoissuomalaisuus ● firea finlandezului din sud-estul Finlandei; firea carelianului ■ sydöstfinskt drag

.

keskisuomalainen 1 (a) ● finlandez din centrul Finlandei ■ centralfinländsk; centralfinsk

keskisuomalainen 2 (s) keskisuomalaisille tunnusomaiset luonteenpiirteet ● trăsăturile caracteristice ale firii finlandezului din centrul Finlandei ■ karaktärsdrag typiska för personer från mellersta Finland

.

lounaissuomalainen 1 (a) ● din sud-vestul Finlandei ■ sydvästfinsk

hän on lounaissuomalainen ● este din sud-vestul Finlandei ■ han är från sydvästra Finland

lounaissuomalainen 2 (s) ● locuitor / locuitoare din sud-vestul Finlandei ■ sydvästfinne; (naisesta) sydvästfinska

.

länsisuomalainen ● finlandez din vestul Finlandei ■ 1 (a) västfinsk 2 (s) västfinne; (naisesta) västfinska

länsisuomalaisuus ● firea finlandezului din vest ■ (länsisuomalainen piirre) västfinskt drag

metsäsuomalainen ● finlandez „de pădure”, din zona pădurilor [cf cu järvisuomalainen] ■ skogsfinne

pohjoissuomalainen ● din nordul Finlandei ■ 1 (a) nordfinsk; nordfinländsk 2 (harv s) nordfinne; nordfinländare; (naisesta) nordfinska; nordfinländska

hän on pohjoissuomalainen ● el este din nordul Finlandei [nu-i obligatoriu să fie lapon!] ■ han är (kommer) från norra Finland

pohjoissuomalaiset ovat tottuneita pitkiin matkoihin ● locuitorii din nordul Finlandei sunt obișnuiți cu drumurile lungi ■ folk från norra Finland är vana vid långa avstånd

.

vakkasuomalainen

1 (a) vakkasuomalainen maatila ● o fermă în apropiere de Uusikaupunki ■ en bondgård i trakten av Nystad

2 (s) hän on vakkasuomalainen ● el este din zona orașului Uusikaupunki ■ han är (kommer) från trakten kring Nystad

3 (hist) vakkasuomalaiset ● denumirea populației din zona Vakkasuomi în timpul Evului Mediu ■ benämningen på befolkningen i Vackafinland under medeltiden [zona de la vestul lacului Pyhäjärvi, Yläne, Karjala, Letala și Kaland se numește Vakkasuomi – Vackafinland]

.

varsinaissuomalainen

1 (a) varsinaissuomalainen kylä ● o localitate din Finlanda Propriu-zisă ■ en by i Egentliga Finland

2 (s) varsinaissuomalaiset ● locuitorii Finlandei Propriu-zise ■ invånare (folk) i Egentliga Finland

.

sisäsuomalainen

sisäsuomalainen talo ● casă tipică locuitorilor din interiorul Funlandei ■ ett hus av det slag som är vanligt i det inre av Finland

sisäsuomalaiset ja rannikon asukkaat ● locuitor din interiorul Finlandei și de pe coastă ■ inlandsbefolkningen och invånarna vid kusten

ulkosuomalainen ● finlandez din diasporă ■ utlandsfinländare; utlandsfinne; (leik) finländare i exil[en], exilfinländare

amerikansuomalainen ● finlandez american, finlandeză american[c]ă ■ 1 (a) amerikafinländsk 2 (s) amerikafinländare

ruotsinsuomalainen  ● finlandez / finlandeză din Suedia ■ 1 (a) sverigefinsk; sverigefinländsk 2 (s) sverigefinländare; (suomenkielinen myös) sverigefinne; (naisesta) sverigefinländska; (suomea puhuvasta myös) sverigefinska

itämerensuomalainen ● finlandez (a, s) baltic ■ 1 (a) östersjöfinsk 2 (s) östersjöfinne

.

kotimainen ● indigen, autohton ■ inhemsk; inländsk (despre animale, palnte: maatiainen, maatiais- ● rasă indigenă; soi autohton ■ av lantras, lantras-)

kotimainen tuote ● produs indigen ■ (suomalainen) en finsk (finländsk, inhemsk) produkt

toinen kotimainen kieli (Suom) ● a doua limbă națională ■ det andra inhemska språket

.

hän on mieleltään ja kieleltään suomalainen ● este un finlandez autentic ■ han är en tvättäkta finne; (kielt) han är purfinne

hän on äidinkieleltään suomalainen ● este de limbă finlandeză; are finlandeza limbă maternă ■ han har finska som (till) modersmål

.

suomalainen elämänmuoto ● modul de viață finlandez ■ finsk livsstil

tämän päivän suomalainen arkitodellisuus ● realitatea zilnică finlandeză ■ dagens finska verklighet

kansallisuudeltaan suomalainen ● este de naționalitate finlandeză ■ av finsk nationalitet

suomalaissyntyinen, syntyjään suomalainen ● s-a născut finlandez ■ född finsk

syntyperäinen suomalainen ● finlandez nativ ■ finsk nativt

sukujuuriltaan suomalainen ● cu rădăcini finlandeze ■ med finska rötter

.

 

.

Introdus  / lisätty 6.8.2010

Actualizat / päivitetty 11.8.2010

Actualizat / päivitetty 1.9.2010

Actualizat / päivitetty 14.11.2010

Actualizat / päivitetty 25.1.2015

Actualizat / päivitetty 22.6.2017

.
.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: