Blogulblog's Blog

Cuvinte care se termină în -ke

Cuvinte care se termină în -ke

.

.

În Kielitoimiston sanakirja sunt 727 de astfel de cuvinte, simple sau compuse.

În lista de mai jos sunt doar cuvinte simple.

Cuvintele care se termină în forma de bază în –e (5447) pot fi cuvinte mai nou intrate în vocabular sau create după șablonul unor cuvinte existente. Ele pot desemna, adesea, noțiuni abstracte pentru care nu au existat cuvinte neaoșe finlandeze (aatte, aine, selite) dar pot desemna și cuvinte care desemnează noțiuni concrete (kone, rouhe).

Cuvintele care se termină în forma de bază în –ke pot fi, ca și cele terminate doar în –e, atât abstracte (ärsyke – stimul) cât și concrete (imuke – țigaret), pot desemna unele diminutive dar și cuvinte care nu se referă la mărime. Pentru diminutive ar putea fi de folos memorarea cuvintelor pereche, cel normal cu diminutivul lui, haarahaarake, harjaharjake, kenkäkengäke ș.a.m.d.

.

Despre unele cuvinte terminate în –ke s-ar mai putea spune că desemnează ceva fals, o imitație, ceva mai puțin valoros decât originalul, ceva mic, un fel de diminutiv sui generis al unor cuvinte de bază.

Semnificația exemplelor finlandeze de mai jos este doar o explicație, traducerea oficială a cuvintelor poate fi diferită. Aici sunt date în forma asta doar pentru  a înțelege fenomenul. Astfel dacă tu, HyväYstävä, spui osake considerând că interlocutorul finlandez va înțelege imediat acțiune, te înșeli. El, în subconștientul său, va înțelege mai întâi părticicăosa de la care va pleca și, prin eliminare rapidă și integrare în context, va ajunge la acțiune (altfel semnificație modernă a cuvântului). Tu spui loma și crezi el înțelege imediat concediu; el înțelege, mai întâi, semnificația inițială, liber,  spațiu, interval din care s-a creat, mai întâi, noțiunea de „interval de odihnă legat de muncă”, pentru ca abia, mai apoi, să ia naștere cuvântul modern concediu. Altfel, se suprapune perfect sinonimului românesc vacanță, care și în românește înseamnă [loc] liber (de ex. loc vacant).

Să nu uităm ce spuneam la început, că mai toate cuvintele terminate în –e nu fac parte din bagajul autohton de cuvinte, ci au fost create ulterior prin derivare, ele sunt neologisme create pentru a desemna noțiuni noi, realități noi pe care finlandezul nu le cunoștea inițial.

Ar mai trebui spus că foarte multe cuvinte din această categorie nu au traducere directă în suedeză, suedeza necunoscând astfel de finețuri; ele se traduc cu cuvântul din care provin, astfel harjake se traduce la fel cu harjakam – creastă; rygg –coamă [de deal].

haarake – rămurică < haara – ramură [haarake – prelungire; excrescrnță; vlăstar]

hake – (koneellisesti pieniksi palasiksi muokattu puuaines, jota käytetään mm. sellun valmistukseen ja polttoaineena)

harjake – crestuță, creastă mică < harja – creastă

jalake – picioruș < jalka – picior [piedestal; partea de jos a unei piese (tehn.); picioruș al unui miriapod]

kaavake – schemuță, schemișoară < kaava – schemă, formulă (aici intră și sinonimul

lomake < loma – spațiu, interval legat de spațiile lăsate libere pentru a fi completate)

korvike – surogat < korvata – a înlocui

kuluke – mică, scurtă scurgere de timp < kulkuminen – trecere [a timpului] ex. ajankuluke

kuuloke – ceva mic de la care auzi (cască) < kuulo –auz

lisäke – mic adaos < lisä – plus, adaos

osake – părticică < osa – parte [osake – acțiune a unei societăți pe acțiuni]

ruusuke – trandafiraș < ruusu – trandafir [ruusuke – fundiță]

vahvike – ușoară întăritură < vahva – tare

vaimoke – concubină; amantă < vaimo – soție

vastike – sin. korvike [(rahamääräinen) korvaus t. hyvitys jstak edusta, oikeudesta, toiminnasta tms.]

.

aidake

aloke

aluke

elake

elvyke

eläke

haarake

hajuke

hake

hanke

hapoke

harjake

hauske

heilake

heitoke

helake

helke

helske

hermoke

hiiske

hilke

hillike

hilloke

hilske

hioke

hiuke

hoilake

huiske

huoneke

huvike

hyrske

hytke

hyvike

hyydyke

hyödyke

häräke

imeke

imuke

innoke

irroke

iske

jalake

jaoke

jatke

johdake

juustoke

jyske

jytke

jähmike

jännike

jäyke

jäädyke

jäähdyke

kaareke

kaarroke

kaavake

kalke

kalske

kalvoke

kannake

kannike

karike

karske

kartake

kastike

katoke

kelluke

kengäke

kerake

kieleke

kiihdyke

kiihoke

kiilloke

kiinnike

kilke

kimmoke

kirjake

kirske

kohoke

kolke

koroke

korske

korvake

korvike

kostuke

kovike

kuihke

kuiske

kuivike

kulmake

kuluke

kuuloke

kuumike

kuvake

lahdeke

lahjeke

lajike

lannoke

lasike

lauhduke

lauseke

lehdyke

leike

levike

levyke

liehuke

lievike

liike

liimake

liistake

linnake

lipuke

listake

lisuke

lisäke

liuske

lohduke

loiske

lomake

lopuke

louske

lujike

luske

lyijyke

läike

läiske

lämmike

läpäke

lääke

mehuke

meiske

melske

merke

moike

molske

mureke

murjake

murske

mäike

mäiske

möyhke

narske

nauhake

niemeke

nimeke

nimike

noske → nosken

nukke

nytke

nyyhke

ohdake

ohuke

oihke

ojuke

olake

osake

otsake

paaluke

painake

painike

paiske

 

paisuke

parveke

pauke

pehmike

peloke

peruke

pesäke

pidike

pidäke

pilke (I)

pilke (II)

pillike

pilske

pirske

pistike

piuke

pohjake

pohjuke

polske

polveke

ponnike

porske

pouke

psyyke → psyyken

pudoke

pujoke

pärske

päällike

rahake

ranneke

rasvake

raudake

rauske

reuhake

reunake

riipuke

rike

rohjake

roiske

rouske

ruiske

ruske

rutjake

ruusuke

ryske

rytke

räike

räiske

räyske

röyke

saareke

saastuke

sake → saken

salmeke

sammuke

sarake

sareke

sarveke

saumake

savuke

seinäke

seisake

selvike

seläke

seläke

siiveke

sijake

sillake

silmäke

simake

soljike

solmuke

suhke

suihke

suilake

suitsuke

sulake

suluke

suojake

 

suolake

suorruke

suulake

syke

sylke

sytyke

sähke

säihke

säilyke

taivuke

tarjoke

tarke

tarvike

tavoke

tierake

tiivike

tilke

tirske

tiuske

toljake

tosike

tuike

tuiske

tuke

tumake

tunnuke

tuoksuke

turjake

tursake

turske

tyrske

tyydyke

tädyke

tädyke

tärske

uloke

vaahdoke

vahvike

vaihdake, vaihdoke (cuvinte propuse dar neintrate în vocabular http://arkistokaapilla.blogspot.com/2011/01/suomen-pankin-omistama-setec-oy-oli.html)

vaimoke

vannike

vanuke

varike

varoke

vastake

vastike

vastuke

vedike

velake

venyke

veruke

viehäke

viihdyke

viileke

viilleke

viinake

viitake

viivake

viivyke

vilke

vilske

virike

virke

virske

virvoke

viuhke

voihke

vouhake

vuohake

vyöhyke

väike

välike

välke

yllyke

ynnäke

ähke

ärsyke

äyske

 

Tabelul declinării cuvintelor terminate în -ke

Declinarea cuvintelor terminate în -ke

Singular 

Plural

Nominativ 

-ke

-kkeet

Genitiv 

-kkeen

-kkeiden

Partitiv 

-ketta/-kettä

-kkeitta/-kkeittä

Acuzativ 

-kkeen
-ke

-kkeet

Inesiv

-kkeessa/-kkeessä

-kkeissa/-kkeissä

Elativ

-kkeesta/-kkeestä

-kkeista/-kkeistä

Ilativ

-kkeeseen

-kkeisiin

Adesiv 

-kkeella/-kkeellä

-kkeilla/-kkeillä

Ablativ 

-kkeelta/-kkeeltä

-kkeilta/-kkeiltä

Alativ 

-kkeelle

-kkeille

Abesiv 

-kkeetta/-kkeettä

-kkeitta/-kkeittä

Esiv 

-kkeena/-kkeenä

-kkeina/-kkeinä

Translativ 

-kkeeksi

-kkeiksi

Comitativ 

-kkeine

Instructiv

-kkein

 

Observații.

  1. Cu excepția nominativului singular și a partitivului singular, toate formele primesc un dublu k (-kk-).
  2. Formele de singular primesc -ee în timp ce formele de plural primesc -ei.  Asta datorită faptului că la nominativ cuvântul se termină în -e deci suferă o alternanța consonantică inversă (cuvintele care se termină în –e sau în –Vs suferă o alternanța consonantică inversă, adică se consideră că rădăcina lor de bază este moale dar forma alternată devine tare. Vezi Astevaihtelutaulukko unde este și armonia vocalică dat fiind că e aparține atât grupului de vocale anterioare cât și celui de vocale posterioare.

.

O discuție interesantă despre cuvintele terminate în -ke la capitolul Hyödykkeet ja haitakkeet Muotokuvaa –ke-johtimisista sanoista de pe pagina Johdin ja yhdysjohdin.

.

Suomen kielen lautakunnan päätös

Suomen kielen lautakunta käsitteli nalle-tyyppisten sanojen taivutusta kokouksessaan 18. tammikuuta 1982. Lautakunta päätti esittää, että sanojen nalle, nukke, pelle ja polle monikon genetiivi on tyyppiänallein, kuten Nykysuomen sanakirjassa mainitaan. Tämän tyypin rinnalla voidaan kuitenkin käyttää genetiivimuotoja nallejen, nukkejen, pellejenja pollejen. Sanan nukke monikon genetiiviksi hyväksyttiin edelleen myös muoto nukkien.

Uusista lainasanoista katsottiin sanan joule noudattavan nalle-tyypin taivutusta. Niinpä sen mahdolliset monikon genetiivit ovat joulein ja joulejen. Samaan taivutustyyppiin kuuluu sana psyyke, jonka yksikön genetiivi on siis psyyken ja yksikön partitiivi psyykeä; monikon genetiivi on joko psyykein tai psyykejen.

Muiden uusien lainasanojen taivutustavasta lautakunta piti tarpeellisena hankkia lisäselvitystä. Tässä yhteydessä todettiin kuitenkin, että sana rele taipuu kuten hake-tyypin sanat: yksikön genetiivi releen ja partitiivi relettä, monikon genetiivi releiden tai releitten. Lähiasuisen tele-sanan taivutus sen sijaan vielä horjuu nalle : nallea ja hake : haketta -tyyppien välillä. Tele : teleä -taivutus on ehkä tavallisempi. Tämän taivutustavan mukaan nimi telelaitos äännetään [telelaitos] eikä [telellaitos].

Nalle-tyypin taivutusta noudattavien etunimien hyväksyttäviksi monikon genetiiveiksi lautakunta totesi sekä Kallein– että Kallejen-tyyppiset muodot.

Nalle-taivutustyyppiin mukautuneiden vieraskielisten sukunimien (esim. Klinge : Klingeä) ja keinotekoisten sukunimien (esim. Marve : Marvea) käyttökelpoisiksi monikon genetiiveiksi todettiin niin ikään sekä tyyppi Klingein, Marvein että tyyppi Klingejen, Marvejen. –Voimme siis sanoa Wredein tai Wredejen olevan vanhaa aatelissukua tai kertoa vaikkapa käyneemme vierailulla Slottein tai Slottejen luona.

Kielikello 1/1982

.

Introdus  / lisätty 6.8.2011

Actualizat / päivitetty 27.2.2013

Actualizat / päivitetty 10.3.2015

Actualizat / päivitetty 10.6.2017

.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: