Blogulblog's Blog

Cuvintele abstracte finlandeze pot fi arătate

Cuvintele abstracte finlandeze pot fi arătate în loc să fie explicate.

.

.

Străinii au etichetat finezii, pe nedrept, că nu au capacitatea de a abstractiza. Complet greșit! Ei abstractizează, și încă cum. Doar că nu abstractizează ca restul lumii. Abstractizează în felul lor, fel care rămâne o enigmă străinilor. Toate cuvintele neaoșe fineze, în special rădăcinile lor, au un grad extrem de înalt de abstractizare lucru care-l nedumerește pe străin; cum poate același cuvânt, aceeași rădăcină, să însemne (în traducere) atâtea lucruri. Asta pentru că sensul pe care străinul îl percepe la prima vedere, la primul contact, nu înseamnă ce vrea să pară, ci ceva mult mai profund, aș zice esențial.

Să presupunem că cineva ar scrie într-un dicționar că päivystys înseamnă urgență, ceea ce ar fi suficient doar pentru un turist, altfel n-aș prea zice. Dacă-i zice [de] gardă este altceva. La o retroversiune urgență nu ține deloc. Urgență: 1 kiireellisyys, kiire; hätä; de urgență: kiireellisesti, heti; stare de urgență (politic) poikkeustila; 2 (medical) kiireellinen tapaus, hätätapaus; serviciu de urgențe: ensiapupoliklinikka, ensiapuasema. Nici în românește [degardă nu înseamnă urgență. Plecând de la rădăcina päiv– care însemna cândva aurinko (päivänpaiste = auringonvalo = päivänvalo) avem în familia de cuvinte cel puțin 144 de cuvinte simple și compuse: päivä (cât timp e lumină, soare), päivätä (a pune ziua, a data), päivittää (a aduce la zi), päiväys (ziua și locul), päivyri (jurnal personal; journal în franceză, jour – zi). Vezi situațiile traduse în suedeză:

päivystys ● gardă ■ jour; jourtjänstgöring; (päivystäjät) de jourhavande (subst. adj)

paloasemalla on jatkuva päivystys ● la stația de pompieri se face de gardă continuu [zi și noapte] ■ brandstationen har dygnetruntjour (jour dygnet runt)

(lääk päivystystoimenpide, päivystyspotilas) päivystyksenä tehtävä leikkaus ● (procedură în gardă, pacient la gardă) operație făcută de urgență în gardă ■ en akut operation

hänet hoidettiin päivystyksenä ● a fost tratat în gardă ■ han sköttes som jourfall

De fapt päivystys este un termen mai nou și mai general care s-ar putea traduce cu permanență, a fi de serviciu, sau se explică, dacă vrem să fim preciși, prin prezența cuiva, într-un anume loc, într-o anume perioadă de timp. Päivystämme toimistossa 12 – 15 väliaikana. Vrea să zică: cineva ne poate contacta / ne găsește la birou [doar] între orele 12 și 15 [probabil că în rest suntem pe teren]. Sau: Mikä apteekki päivystää? Ce farmacie este de gardă? Vesijohtoliike, joka päivystää ympäri vuorokauden. Päivystää puhelinta – a fi de gardă la telefon, a sta lângă telefon. Verbul este päivystää, de unde derivă substantivul päivystys, unde trunchiul –ysty– indică, în finlandeză, o formă reflexivă, intranzitivă care se răsfrânge asupra executantului. Exemple similare: höyrystyä, ikävystyä, löystyä, pystyä, pöllämystyä, sydämystyä, ystävystyä, äkämystyä etc.” Sunt sigur că ideea ar fi fost că la päivystäjä apelează cineva doar în caz de urgență. Dar Päivystämme toimistossa 12 – 15 väliaikana nu implică nicio urgență, deci sensul este mult mai larg.

Desigur ca știi, HyväYstävä, că limba finlandeză este simandicoasă, dacă o considerăm lingvistic, altfel este destul de cibernetizabilă. Ca sa redea bine înțelesul, în traducerile în și din finlandeză se folosesc mai mult transpuneri, pentru că sensurile nu se calchiază ca din română în italiană. Transpunerea este folosită, cel mai adesea, în traducerea versurilor, unde versul trebue re-creat. Nici macar pâine nu înseamnă același lucru pentru un arab, pentru un român sau pentru un finlandez din fundul țării care, toată viața, a mâncat doar ‚reikäleipä’ pentru că ‚vehnäleipä’ este creația anilor ’60. Unui cuvânt românesc îi corespund 5-10 cuvinte și sensuri diferite finlandeze și invers. Rare sunt cuvintele care se pot traduce simplu, ca lapte cu maito și casă cu talo.

Inițial, dicționarele finlandeze s-au limitat la suedeza cea de toate zilele după care s-a considerat că germana ar putea fi limba de cultură așa că au urmat dicționarele germane. De engleză nu prea s-a pomenit în Europa până după primul război mondial. Apoi, datorită Americii, engleza a trecut pe primul loc cu cele mai bune și mai complete dicționare. Pentru restul limbilor a trebuit să așteptăm anii ’80 – ’90. Pentru limbile romanice o prioritate a fost dicționarul francez-finlandez al lui Pentti Pesonen (1976) care are un defect esențial: este prea bine făcut! Ce vreau să spun este că, probabil fără să fie vorbitor de franceză, a tradus cuvintele mai mult etimologic, traduceri absolut corecte dar greoaie și aproape imposibil de întrebuințat în vorbirea curentă. Oricum, a fost mai bine decât nimic. Vezi și ‚Bibliografie’.

Pentru finlandez cuvântul este de la sine înțeles, nu-l interesează de unde vine, cum s-a format, dacă are rădăcină și ce înseamnă ea. Fondul de cuvinte originare este restrâns și cuprinde mai mult noțiuni concrete. Cuvintele de bază sunt în general scurte de două sau de trei silabe dar se amplifică în inflexiuni sau în combinații. Rădăcinile din care sunt formate cuvintele sunt și mai restrânse la număr. Foarte multe din ele nu au corespondent verbal în limbile indo-europene motiv pentru care se traduc după situație și așa apare marea diversitate de sensuri.

Unele noțiuni, nu spun cuvinte, se cer, mai curând arătate decât traduse. Ce vreau să spun cu asta. Rădăcina ymp– nu este cuvânt, nu poate fi intrare, lemă, ca atare în dicționar dar, poate fi arătată desenând în aer un cerc, sau cu ambele mâini, o sferă. Toate cuvintele care încep cu ymp– desemnează cerc, rotund, sferă, tur, împrejur, împrejurimi, mediu, perioadă de timp încheiată, peri-, circum-, circumferință, până și Puterile Antantei (Ympärysvallat) etc. Excepție fac neologismele de ultimă oră ympätä ja ympäys care se refera la altoire sau la îndopare. Sensul al doilea a ajuns din suedeză ympa care, la rândul ei vine din latină imputare. (“Nykysuomen etymologinen sanakirja”, “Suomen sanojen alkuperä” ja ”Norstedts etymologiska ordbok”). Dar asta-i doar filozofie. Ymp– pitää paikansa. Deși mă repet, asta am mai spus-o și pe 28.2.2010 la pagina Ce nu se spune studenților la cursul de finlandeză.

Ce zici de rădăcina liik- care dă următoarele: liika, liikata, liikauttaa, liikavarvas, liike, liikenne, liikkeelle, liikkeellä, liikkis, liikkua, liikkuvuus, liikunta, liikutella, liikuttua. O explicație sumară ar fi originea diferită, cel puțin a primelor cuvinte. Lăsând la o parte likka provenit din suedezul flicka – fată, avem liika care desemnează excesul și inutilitatea și este de origine baltică, vine din letonă. (Atenție la pronunție: cu doar un singur „i”, lika înseamnă murdărie!) Celelalte provin din verbul liikkua care a dat liike – mișcare și liikenne – circulație cu predecesorii keinoliike și keinoliikenne. (Lönnrotin suomalais-ruotsalaisessa sanakirjassa (1870) mainitaan trafik-sanan vastine-ehdokas keinoliike.) Putem spune că liik- desemnează o deplasare dintr-un punct în altul, un transfer, o schimbare de loc, asta fac și mărfurile, și banii, și automobilele, și telecomunicațiile. Ultimul cuvânt, liikuttua cu ruda lui liikuttunut – mișcat, emoționat, denotă schimbarea dispoziției, a stării sufletești, de altfel și în românește se spune a fi mișcat iar românescul emoționat are la origine lat. emotus – mișcat, moto – mișcare. (vezi și caricatura zilei 22)

Lucrurile par să se limpezească pentru că așa trebuie înțelese cuvintele finlandeze. Despre asta și la  http://www.kotus.fi/index.phtml?s=1165

La pagina Cuvinte orfane – orpoja sanoja dădeam ca exemplu, HyväYstävä, kenossakenoonkenollaan și chiar verbul kenottaa dar niciun dicționar și niciun finlandez nu-ți poate spune ce e keno, cel mult să ți-l arate dând capul pe spate pentru că, de fapt, ar putea însemna dat pe spate cf. kenoviiva ­[\] spre deosebire de vinoviiva [/]. Întâlnit în expresiile kenopäinen, kenopää,  kenokaula, kenokaulainen: jonka kaula on kenossa, (ihminen t. eläin); myös ylvästelijästä – (fanfaron. lăudăros). Mokomakin kenokaula! Kenokaula joutsen. Istua kenottaa – a sta [pe scaun] dat pe spate. Și pălăria dată pe ceafă este keno! Hänen takaraivollaan kenotti hattu.

Recomandarea de a analiza cuvântul finlandez pentru a-l înțelege nu este deloc inutilă. Cuvântul finlandez se pretează la analiză și finlandezul însuși analizează cuvintele pe care nu le înțelege imediat. Un cuvânt poate fi analizat de la cap, rădăcina este purtătoarea informației principale, astfel toate cuvintele care încep cu ymp– ce-am spus mai sus. Deci știm că este vorba de unul din cele 91 de cuvinte (ale vocabularului curent) din categoriile de mai sus.

Mai poate fi cuvântul analizat și de la coadă la cap. Afixele/sufixele consecutive dau informații utile despre rădăcină. Să presupunem că finlandezul întâlnește un cuvânt a cărui rădăcină nu o cunoaște, xxxstoissannekin. Din cauza acelui xxx – ceva, nici străinul, precum nici finezu’, nu știe despre ce este vorba. Analizat de la coadă aflăm destul cum că: (xxx·sto·i·ssa·nne·kin), kin spune că ‚până și’, nne spune că este vorba de ceva care este al nostru, ssa ne spune că este în acel ‚ceva’ care, în plus, este un cuvânt care conține vocale anterioare, altfel ar fi fost ssä, i ne spune că este vorba de un plural, deci sunt mai multe ‚cevauri’ iar sto că ar fi vorba de o asociere de obiecte, elemente de același fel. Concluzionând putem spune că este vorba de până și în ‚ceva’-urile noastre. Mai rămâne să aflăm ce este acel ‚ceva’ care poate reieși din context, mai târziu. Aici ar fi fost pui, un plural neobișnuit, care la rândul lui vine din puu – lemn sau copac din care eu am ales sensul de copac. El devine parc – puisto unde sunt mai mulți copaci (elemente de același fel) dar nu putea fi puusto care înseamnă arboret, pădurice sau, mai adesea, rezervă lemnosă.

Nu există limbi inferioare sau limbi superioare, limbile considerate ca simpliste pot fi mai complexe decât ne-am aștepta. O astfel de limbă este navajo pe care am ales-o pentru a înţelege mai bine şi modul de a gândi al finezilor. (!)

Finlandeza folosește trunchiuri sau rădăcini purtătoare ale semnificației de bază, ale caracteristicilor și trăsăturilor principale. Limba navajo folosește diferite terminații care desemnează forma lucrurilor.

Mai sper să nu se ofuscheze finezii pentru comparațiile finezei cu navajo și cu inuita.

.

.

There are eleven primary classificatory „handling” verbs stems, which are listed below (given in the perfective mode):

M-aș bucura, , HyväYstävä, să parcurgi exemplele de mai jos și, cuvânt cu cuvânt, să analizezi apartenența lor la categoria respectivă.

.

Classifier

+Stem

Explanation Examples
-ʼą́ Solid Roundish Object ♠ (obiect solid rotund) bottle, ball, boot, box, etc.
-yį́ Load, Pack, Burden ♠ (pachet, încărcătură, povară) backpack, bundle, sack, saddle, etc.
-ł-jool Non-Compact Matter ♠ (materie necompactă) bunch of hair or grass, cloud, fog, etc.
-lá Slender Flexible Object ♠ (obiect mic flexibil) rope, mittens, socks, pile of fried onions, etc.
-tį’ Slender Stiff Object ♠ (obiect mic rigid) arrow, bracelet, skillet, saw, etc.
-ł-tsooz Flat Flexible Object ♠ (obiect plat flexibil) blanket, coat, sack of groceries, etc.
-tłééʼ Mushy Matter ♠ (materie moale) ice cream, mud, slumped-over drunken person, etc.
-nil Plural Objects 1 ♠ (plural / multitudine) eggs, balls, animals, coins, etc.
-jaaʼ Plural Objects 2 ♠ (plural / colectiv) marbles, seeds, sugar, bugs, etc.
-ką́ Open Container ♠ ([ceva în] recipient deschis) glass of milk, spoonful of food, handful of flour, etc.
-ł-tį́ Animate Object♠ (obiect animat / sau ca omul) microbe, person, corpse, doll, etc.

.

Din http://en.wikipedia.org/wiki/Navajo_language#Verb_Template

Fără să vreau să te plictisesc, HyväYstävä, aș mai adăuga următoarele: ca și în finlandeză, navajo poate descrie situația astfel, pendulă / pendul (rom.) este « un obiect care face mișcarea de du-te–vino »; ieșire, poartă (rom.) « ceva care face o potecă spre exterior » hoozdo (navajo) « locul este torid »; scaun (rom.) « lucru /obiect pe care te așezi ».

Și așa înțelegem de ce finlandeza este o limbă dominant concretă, de ce finlandezul pare să aibă probleme de abstractizare și de ce nu înțelege gândirea abstractă a restului lumii. De fapt, el abstractizează în felul lui, probabil după modelele clasice fino-ugrice. Cu altă ocazie vom analiza cum se formează și ce forme iau cuvintele abstracte din finlandeză.

Pentru că lumea s-a plictisit cu exemplul clasic de formare a cuvintelor compuse finlandeze kirjastoissammekin, am ales o rudă mai îndepărtată, mă refer la rudă ca fiind limbă aglutinantă, polisintetică, limba inuită vorbită în Groenlanda. Şi aici se adaugă la radical afixe pentru a exprima raporturile gramaticale.

De exemplu, ‚cuvântul’ pisiniarfimmukarusukkaluarpunga înseamnă, în inuita de vest, ‚aș vrea să merg la magazin’. Cuvântul, care pare enorm de lung, se descompune după cum urmează:

pisi (a cumpăra)
niar (a avea intenția de)
fik (loc sau loc unde ai inteția să cumperi: magazinul)
mut (către sau în direcția)
kar (a merge)
usup (a vrea)
kaluar (condiționalul)
pu– (indicativ intranzitiv)
nga (persoana întâia singular: eu).

(După Jean-Michel Huctin)

.


.

Pagina va primi completări cu exemple de cuvinte care, în loc să fie explicate, pot fi mai ușor arătate. Pagina separată, Cuvinte orfane – orpoja sanoja cuprinde lista cuvintelor ‚bastarde’, ‚fără mamă, fără tată’ care intră în componența cuvintelor compuse dar care, singure nu înseamnă nimic. Poate trebuia să spun nu mai înseamnă nimic acum; ar fi posibil ca să fi însemnat ceva, cândva.

Pagina de mai sus este preluată din:

Yksinomaan määriteosina esiintyvien sanojen käänteisluetteloKäänteissanakirja – orpoja sanoja

.

Introdus  / lisätty 5.6.2010

Actualizat / päivitetty 24.9.2013

Actualizat / päivitetty 10.7.2014

.

Anunțuri

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: