Blogulblog's Blog

Vocabularul Crăciunului

Extras dintr-o pagină multilinguală, încă în lucru.

 

Sărbătorile Nașterii Domnului se întind pe o perioadă mare, nu greșit numite în multe țări cu numele generic de „Sărbătorile de iarnă”. Perioada începe de la Sf. Andrei „cap de iarnă” sau din ultima duminică din noiembrie, numită și prima duminică de Advent. (Ad ventus from L. adventus „a coming, approach, arrival,” from pp. stem of advenire „arrive, come to,” from ad- „to” (see ad-) + venire „to come”.) Apoi în luna decembrie continuă pregătirile de Crăciun, duminicile de advent fiind sărbătorite cum se cuvine. Miezul iernii se apropie, Crăciunul se apropie, se face curățenie generală, copii iau vacanță, se cumpără cadouri și se pregătește pomul de Crăciun. Începe „Sărbătoarea Luminii”. După Crăciun, în zilele premergătoare Anului Nou, se fac alte cumpărături, se pregătește Revelionul. În foarte puține țări ziua de Anul Nou nu este zi liberă. Sărbătorile continuă până la Bobotează când, în unele țări precum Italia și mai ales Spania, copii cuminți primesc cadouri. La finlandezi și la suedezi până pe 13 ianuarie, ziua lui Knut –  Nuutti când se desface și pomul cu o sărbătoare corespunzătore. La români sărbătorile țin chiar până de Sf. Ion (7 ianuarie).

Înainte de a trece la subiectul propriu-zis să vedem, mai întâi, ce spun etimologii despre originea unor cuvinte legate de Crăciun.

În românește „Crăciun” ne duce la latină, așa cum arată Alexandru Ciorănescu: în dialectele limbii române, Mr., megl. Crățun, Crăciun, Cărțun. Fonetismul din mr. indică un etimon lat., care trebuie să fie lat. creātiōnem, cu sensul de „copil,” ca în sard. kriathone (Wagner 90), v. sp. criazón, cf. sp. crio.[nota mea: copil – criatura (napoletană), criança (port.)] Crăciun trebuie să fi însemnat la început „Pruncul Iisus”, care explică și folosirea acestui cuvînt ca nume de botez și de familie, iar mai tîrziu personificarea sărbătorii. Etimonul creātiōnem a fost deja propus, dar cu sensul de „creație” sau „naștere”.

De la români, ungurii au luat Karácsony (că se poate și așa!). Prin intermediul limbii romanès a țiganilor noștri care spun kračunos (ursarii) și krečuno (lovarii), cuvântul s-a răspândit printre țiganii din toată Europa, astfel și țiganii spanioli spun Kritchna, manușii din Franța, Krećùno, Krachuno, Kreschuno, cei romanguro spun karaačoňi. Excepție fac țiganii din țările de limbi slave.

Christmas: late O.E. Cristes mæsse, from Christ (but retaining the original vowel sound) + mass (2). Written as one word from mid -14c. Father Christmas first attested in a carol attributed to Richard Smart, Rector of Plymtree (Devon) from 1435-77. Christmas tree in modern sense first attested 1835 in Amer.Eng., from Ger. Weihnachtsbaum. Christmas cards first designed 1843, popular by 1860s. Christmastide is from 1620s. Christmas Eve is M.E. Cristenmesse Even.

Xmas „Christmas,” 1551, X’temmas, wherein the X is an abbreviation for Christ in Christmas, from first letter of Gk. Χρήστος – Christos „Christ”  The earlier way to abbreviate it was Xp- or Xr-, corresponding to „Chr-,” and the form Xres mæsse for „Christmas” appears in the „Anglo-Saxon Chronicle” (c.1100).

yule O.E. geol, geola „Christmas Day, Christmastide,” from O.N. jol (pl.), a heathen feast, later taken over by Christianity, of unknown origin. The O.E. (Anglian) cognate giuli was the Anglo-Saxons’ name for a two-month midwinter season corresponding to Roman December and January, a time of important feasts but not itself a festival. After conversion to Christianity it narrowed to mean „the 12-day feast of the Nativity” (which began Dec. 25), but was replaced by Christmas by 11c., except in the northeast (areas of Danish settlement), where it remained the usual word. Revived 19c. by writers to mean „the Christmas of ‘Merrie England.’ ” First direct reference to the Yule log is 17c. O.N. jol seems to have been borrowed in O.Fr. as jolif, hence Mod.Fr. joli „pretty, nice,” originally „festive” (see jolly). Numele vechi al Crăciunului era, în mai toată Europa „yule” pe care multe țări nordice l-au păstrat, joulu, jul.

Noel late 14c., from M.E. nowel, from O.Fr. noel „the Christmas season,” variant of nael, from L. natalis (dies) „birth (day),” in Eccles. L. in reference to the birthday of Christ, from natus, pp. of nasci „be born” (Old L. gnasci; see genus).

Natalie fem. proper name, from Fr. Natalie, from Eccles. L. Natalia, from L. (dies) natalis „birthday,” in Church Latin, „Christmas Day,” so probably originally a name for one born on Christmas.

Boxing Day 1849, „first weekday after Christmas,” on which postmen and others expect to receive a Christmas present, originally in reference to the custom of distributing the contents of the Christmas box, which was placed in the church for charity collections.

carol (n.) c.1300, „joyful song,” also „dance in a ring,” from O.Fr. carole „kind of dance in a ring,” from M.L. choraula „a dance to the flute,” from L. choraules, from Gk. khoraules „flute player who accompanies the choral dance,” from khoros „chorus” (see chorus) + aulein „to play the flute,” from aulos „reed instrument” (alveolus). The meaning „Christmas hymn” is c.1500. As a verb, attested from c.1300, from O.Fr. caroler.

New Year’s Eve c.1300; „þer þay dronken & dalten … on nwe gerez euen.” The Julian calendar began on January 1, but the Christian Church frowned on pagan celebrations of this and chose the Feast of the Annunciation (March 25) as its New Year’s Day. The civic year in England continued to begin January 1 until late 12c., and even though legal documents then shifted to March 25, popular calendars and almanacs continued to begin on January 1. The calendar reform of 1751 restored the Julian New Year. New Year’s was the main midwinter festival in Scotland from 17c., when Protestant authorities banned Christmas, and continued so after England reverted to Christmas, hence the Scottish flavor („Auld Lang Syne,” etc.). New Year’s gathering in public places began 1878 in London, after new bells were installed in St. Paul’s.

.

.

1

2

3

1a) Crăciun

1b) Nașterea Domnului

1c) Sărbătorirea Crăciunului

1d) Slujbele: la miezul nopții, dimineața, la prânz

1e) Alte sărbătoriri, zile importante înainte sau după Crăciun

1f) Postul Crăciunului

2a) Ziua de Crăciun, dimineața de Crăciun

2b) Ajunul Crăciunului

2c) Noaptea de Crăciun, Noaptea Sfântă

2d) A doua zi de Crăciun

2e) Boboteaza

2f) Noaptea Bobotezii

2g) Ajunul bobotezii


3a) Sărbătorile Crăciunului

3b) Sărbătorile de iarnă

3c) Atmosfera de Crăciun

3d) Pruncul Iisus; Pruncul Sfânt

3e) Magii

3f) Darurile Magilor

3g) Referitor la Crăciun

4

5

6

4a) Moș Crăciun

4b) Moș Nicolae, Moș Niculae

4c) Ajutoarele moșilor (bun, rău)

4d) Pitici, gnomi, elfi, alte spirite

4e) Vacanța de Crăciun, de Anul Nou

5a) Pomul de Crăciun (sau echivalent)

5b) Masa de Crăciun

5c) Obiceiuri alimentare

5d) Semnificația a ceva ascuns în mâncare;

5e) Alte obiceiuri de Crăciun

5f) Comerțul de Crăciun

6a) Cadou de Crăciun, Anul Nou

6b) Daruri servanților, salariaților

6c) Colind, cântec de Crăciun

6d) Colindător, colindători

6e) Felicitare de Crăciun, Anul Nou

6f) Timbru sau vignetă cu motive de Crăciun

6g) Poșta de Crăciun

7

8

9

7a) Steaua Betleemului

7b) Ieslea sau scene cu Nașterea

7c) Advent, calendar de advent, de Crăciun; ghirlanda de advent

7d) Plantele Crăciunului

7e) Decorațiunile casei de Crăciun

7f) Om de zăpadă

8a) Ajunul Anului Nou

8b) Ziua de Anul Nou

8c) Revelion; Noaptea de Anul Nou

8d) Anul Nou

8e) Dorința, promisiunea de Anul Nou

8f) Obiceiuri de Anul Nou

8g) Zilele dintre Crăciun și Anul Nou

9a) Crăciun Fericit!

9b) Un An Nou fericit!

9c) Un Crăciun Fericit și un An Nou fericit!

9d) Sărbători Fericite! (similare)

9e) Iisus s-a născut, Slavă Lui

.

.

 

română

finlandeză

suedeză

 

 

 

1a) Crăciun Crăciun (termen popular) joulu; jouluaamu – dimineața de Crăciun jul; jūl; iul
   
1b) Nașterea Domnului Nașterea Domnului (termen religios);Sărbătoarea Născutului (Cazania de la Govora, 1642, Cazania lui Varlaam, 1643 Jeesuksen syntymä Jesu födelse
   
1c) Sărbătorirea Crăciunului sărbătorirea Crăciunului, masa din noaptea de Crăciun; Crăciunul sărbătorit românește joulujuhla, joulun vietto; viettää joulua – a sărbători Crăciunul; joulun vietto suomalaisittain – a sărbători Crăciunul ca finlandezii julfirande; julhelg; fira jul – a sărbători Crăciunul; svenskt julfirande – a sărbători Crăciunul ca suedezii
   
1d) Slujbele: la miezul nopții, dimineața, la prânz slujba de Crăciun de la miezul nopții;slujba de Crăciun din zorii zilei de Crăciun; slujba de Crăciun de la prânz joulukirkko – slujba matinală de Crăciun; joulumessu – slujba de Crăciun; jouluevankeliumi – Evanghelia de Crăciun;  jouluvirsi – psalm de Crăciun; joulusaarna – predica de Crăciun julotta – serviciu divin în dimineața zilei de Crăciun; julbön – serviciu divin / rugăciune în seara ajunului Crăciunului; julevangelium, julevangeliet – evangheliile citite în ziua de Crăciun; julpsalm – psalm de Crăciun; julpredikan – predica de Crăciun
   
1e) Alte sărbătoriri, zile importante înainte sau după Crăciun patru duminici de Advent (toate in luna decembrie); 6 decembrie: Sf. Nicolae; 20 decembrie: Sf. Ignatie, tăiatul porcului; 31 decembrie: Sf. Silvestru; 2 ianuarie: Sf.Vasile; Alte sărbători de iarnă mai vechi: Praznicul împărătesc Nașterea Domnului are 12 zile de prăznuire începând de la 20 decembrie când avem inainteprăznuirea și până la 31 decembrie când avem odovania; în perioada 17 ‑ 25 decembrie sărbătoarea solstițiului de iarnă, reflectarea unor sărbători păgâne: sărbătoarea zeului Sol invictus (Soarele invincibil), Saturnaliile, 17-23 decembrie, sărbătoare dedicată zeului roman al agriculturii Saturnus, sărbătoarea zeiței egiptene Isis, Inti Raymi (Festival Soarelui) la incași pikkujoulu – sărbătorirea adventului   cu colegii sau cu prietenii, în sâmbăta dinaintea primului advent dar și în perioada următoare, obișnuită mai ales în Finlanda, în Suedia și SUA; Lucian päivä 13 ianuarie – ziua Luciei, a luminii;  

joulukuusijuhla – sărbătoarea pomului de Crăciun;

joulukuusenkoristelu – decoararea pomului de Crăciun;

joulukuusen ryöstäjäiset, riisujaiset, nuutinpäivä (13 ianuarie) – defacerea pomului de Crăciun; 

Kekri era sărbătoarea recoltei care este precursoarea Crăciunului la finlandezi

advent; lillajul (fin), lillajulsfest (fin), adventsfest; (FiSe) lillajul; lilla julen; (sărbătoarea) julfest kring advent; (FiSe) lillajulsfest; (Se) adventsfest; firmafest; lilla jul (Fi) / adventsfest (Se) – “micul Crăciun” – sărbătorirea cu colegii sau prieteni a începutului adventului sau în timpul adventului; Lussevaka – ajunul de Sf. Lucia când nu se doarme; julgranfest – sărbătoarea pomului de Crăciun; julgranspyntning – decoararea pomului de Crăciun; julgransplundring, tjugondag Knut, tjugondedag jul – defacerea pomului de Crăciun și petrecerea dată cu această ocazie;

kekrifest (suomr) (en form av skördefest sărbătoarea recoltei)

   
1f) Postul Crăciunului Postul Crăciunului joulun paasto jul fasta
 
2a) Ziua de Crăciun, dimineața de Crăciun ziua de Crăciun; dimineața de Crăciun joulupäivä; jouluaamu – dimineața de Crăciun juldag[en]; judagsmorgon – dimineața  de Crăciun
   
2b) Ajunul Crăciunului ajunul Crăciunului; Sf. Eugenia jouluaatto – ajunul Crăciunului; jouluaattona – în ajunul Crăciunului; joulun aatonaatto – preajunul Crăciunului julafton,  doppar[e]dan – ajunul Crăciunului; dan före julafton, julaftonskväll – seara din ajunul ajunului Crăciunului; dan före doppar[e]dan – preajunul Crăciunului;
   
2c) Noaptea de Crăciun, Noaptea Sfântă noaptea de Crăciun jouluyö julnatt(en); julenatt(en); stilla natt; helga natt
   
2d) A doua zi, a treia zi de Crăciun a doua zi de Crăciun; a treia zi de Crăciun, Sf. Ştefan toinen joulupäivä, Tapaninpäivä annandag jul; julannandag; jultredjedag – a treia zi de Crăciun
   
2e) Boboteaza Boboteaza; Teofania = Epifania (Apariția Domnului; Descoperirea sau aratarea lui Dumnezeu); (etim.: apa-boteaza → paboteaza →  Boboteaza) loppiainen epifania; trettondag (Fi), trettondedag(en) jul (Se)
   
2f) Noaptea Bobotezii Noaptea Bobotezii loppiaisyö trettondagensafton
   
2g) Ajunul bobotezii Ajunul bobotezii loppiaisaatto – ajunul Bobotezii trettondagensafton
   
3a) Sărbătorile Crăciunului sărbătorile Crăciunului; Timpul Crăciunului joulunpyhät; joulujuhla; viettää joulua – a sărbători Crăciunul julfest; fira jul – a sărbători Crăciunul
   
3b) Sărbătorile de iarnă sărbătorile de iarnă (de la începutul Adventului până la Sf. Ion) joulunaika, jouluna jultid[en]; julhögtid[en]; julhelg; julferier
   
3c) Atmosfera de Crăciun atmosfera de Crăciun; pregătirea sufletească de Crăciun joulutunnelma, jouluinen tunnelma – atmosferă de Crăciun; jouluilo, jouluriemu – bucuria, satisfacția Crăciunului; joulun tuntuinen, joulumainen, jouluinen (adj.) – legat de Crăciun, în atmosferă de Crăciun, sărbătoresc de Crăciun; joulukuu – decembrie; joulukuinen – legat de luna decembrie julstämning – spiritul Crăciunului; julglädje – bucuria Crăciunului; julstämning
   
3d) Pruncul Iisus; Pruncul Sfânt pruncul Iisus Jeesus-lapsi Jesusbarnet
   
3e) Magii cei Trei Crai de la Răsărit, cei Trei Magi; Gașpar, Melchior și Baltazar, ca fiind urmasi ai urmasilor lui Noe: Gașpar din Ham, Melchior din Sem, Baltazar din Japhet); semnificațiile numelor: Gașpar = Caspar = Jasper — Cel cu tezaurul, vistiernicul; Melchior (lb. ebraică) — Regele este lumină; Baltazar = Balthasar (lb. asiriană) —  Dumnezeu ocrotește viața ta; Deși nu există dovezi în acest sens, se crede că au fost trei, dupa numărul darurilor aduse. De altfel, numărul a variat de‑a lungul timpului, ajungând chiar până la 12 (la armeni). Astfel, în secolul al III‑lea, ei sunt reprezentați la Roma în numar de doi (catacomba Sf. Petru și Marcellinus), trei (catacomba Priscillei), respectiv patru (catacomba Domitillei). Tot în numar de trei apar și in secolul al IV‑lea (Biserica Nativitatii din Betleem și Santa Maria Maggiore din Roma); Cel de al patrulea, Artaban de Médée, i-ar fi adus, mai târziu, trei pietre prețioase: un safir, un rubin și o perlă dar nu a ajuns să i le dea. Itämaan tietäjät, kolme viisasta miestä,  kolme kuningasta: Kaspar, Melchior, Balthasar; maagi Tre vise männen; heliga tre konungar; Caspar, Melchior, Balthasar Grekiska namn: Apellius, Amerius och Damascus; Hebreiska: Galgalat, Malgalat och Sarachin; Persiska namn: Hormizdh, Yazdegerd och Perozadh; Etiopiska namn: Hor, Basanater och Karsudan; Armeniska namn: Kagpha, Badadilma och Badadakharida
   
3f) Darurile Magilor aur, smirnă, tămâie; aur = coroană – Isus este rege; tămâie = cretă binecuvântată – Isus este Fiul lui Dumnezeu, Isus este Dumnezeu; smirnă = iarbă  tămăduitoare, cu care sunt înbălsămați morții – Isus este om Melchior: kulta – aur; Balthasar: mirha, mirhami – smirnă; Kaspar: olibaanikumihartsi, olibaanihartsi (olibanum), suitsuke – tămâie guld, rökelse och myrra
   
3g) Referitor la Crăciun înainte de Crăciun; după Crăciun; până-n Crăciun; de Crăciun; tänä, ensi jouluna – de Crăciun[ul] care vine; viime jouluna – de Crăciunul trecut; jouluna – în timpul Crăciunului; jouluun mennessä (ennen joulua) – [până] înainte de Crăciun; jäädä jouluksi – a rămâne de / până după Crăciun i jul – de Crăciun[ul] care vine; i julas – de Crăciunul trecut; om (på) julen, på jul(en); under julen – în timpul Crăciunului; till jul(en), före jul(en) – [până] înainte de Crăciun; stanna julen ut (över julen) – a rămâne de / până după Crăciun;
   
4a) Moș Crăciun Moș Crăciun în ajunul zilei de 25 decembrie; Moș Gerilă†; joulupukki; {joulu – Crăciun și pukki – țap; din 1927, el locuiește în munții Korvatunturi din Laponia finlandeză}; Pakkasukko – Moș Gerilă [pentru rușii din Finlanda]; pukinkontti – sacul lui Moș Crăciun; joululahjaruno – poezie spusă lui Moș Crăciun; joululahjojen jako – împărțirea cadourilor; Joulupukki (Moș Crăciun) nu vine pe coș ci, în nopatea de ajun, bate la ușe și întreabă „Onko täällä kilttejä lapsia?” – „Sunt aici copii cuminți?” jultomte[n] (Se); julbock (Se); julgubbe (Fi); jultomte (elf, spiriduș ajutor); julklappssäck, jultomtes säck – sacul cu cadouri al lui Moș Crăciun;julklappsvers – poezie spusă lui Moș Crăciun la primirea cadourilor; juklappsutdelning – împărțirea cadourilor;
   
4b) Moș Nicolae, Moș Niculae Moș Niculae în ajunul zilei de 6 decembrie (copiii cuminți primesc dulciuri și jucării, iar cei răi, nuielușe) Pyhä Nikolaus (cunoscut dar nesărbătorit) St Nicholas (cunoscut dar nesărbătorit)
   
4c) Ajutoarele moșilor (bun, rău) nevasta lui moș Crăciun, Crăciunoaia tonttu, tontut (pl); {joulutontu – piticul de Crăciun apare în Finlanda în 1874, într-o carte pentru copii}; joulumuori, joulupukin muori (soția lui Moș Crăciun); Lumihiutaleneito [nepoata lui Moș Gerilă, Snegurocica] tomte, tomtegubbe, nisse; {În Suedia nu se diferențiază jultomte – Moș Crăciun, de tomte – elf ajutor, care trece pe la case să noteze copii cuminți care vor primi daruri și notează dorințele lor};  julbocker
   
4d) Pitici, gnomi, elfi, alte spirite elfi tonttu, tontut tomte, tomtegubbe, nisse
   
4e) Vacanța de Crăciun, de Anul Nou Vacanța de Crăciun, vacanța de Anul Nou joululoma; joululupa julledig[het], jullov
   
5a) Pomul de Crăciun (sau echivalent) pom de Crăciun; brad de Crăciun; brad adevărat de Crăciun; brad artificial de Crăciun; specii folosite în Europa: Abies alba; Abies nordmanniana; Abies procera; Picea abies; Picea omorika; Pinus sylvestris; specii folosite în America de Nord: Abies balsamea; Abies fraseri; Abies grandis; Abies procera; Abies magnifica; Pseudotsuga menziesii; Pinus sylvestris; Pinus pinea; Alte conifere folosite în lume ca pom de Crăciun: Sequoia gigant, chiparosul Leyland, ienupărul, molidul, pinul de Virginia, pinul alb sau din insula Norfolk. În Oceania și în Australia specii din genul Casuarina și Allocasuarina joulukuusi, joulupuu; {în Finlnda, primul pom de Crăciun în 1829 la baronul von Klinckowström}; joulukuusijuhla – sărbătoarea pomului de Crăciun; joulukuusenkoristelu – decoararea pomului de Crăciun; joulukuusen ryöstäjäiset, riisujaiset – defacerea pomului de Crăciun julgran; julträd [bradul se aduce în casă în ajunul ajunului – dan före dopparedan]; dansa ut julen – dansatul în jurul pomului; julgransplundring – petrecere cu ocazia desfacerii pomului de Crăciun
   
5b) Masa de Crăciun Masa de Crăciun joulupöytä; jouluateria; joululiina – fața de masă de Crăciun; joulukaitaliina – ștergar pus de-alungul mesei de Crăciun julbord, middagsbord; julmat – bufet de Crăciun; julmåltid – prânz de Crăciun; julbonad, julduk – fața de masă  de Crăciun; jullöpare – ștergar pus de-alungul mesei de Crăciun;
   
5c) Obiceiuri alimentare șorici; slănină; șuncă; tobă; caltaboș; sânger; cârnați proaspeți; cârnați afumați; piftie, răcitură de porc; sarmale; varză călită cu friptura sau cârnăciori; varză cu carne; salată de boeuf; pelincile‑Domnului, scutecele­­­-Domnului, Turtele-Domnului); cozonac; plăcintă cu răvașe; țuică; vin; la lipovenii de rit vechi felul principal al mesei de Crăciun este gâsca umplută cu mere, deși pe masă sunt și preparatele din porc. Pentru refacerea atmosferei Nașterii Domnului, dușumeaua este acoperită cu fân proaspăt, iar masa – cu paie. Picioarele mesei sunt legate cu lanțuri, care ar alunga nenorocirea din ograda și din sufletul omului. joululeivonta, joululeivonnaiset – patiseria de Crăciun; joululeipä, joulupulla – pâine, împletită de Crăciun; jouluherkut, joulumakeiset – delicatese, dulciuri de Crăciun; jouluruoka – mâncare (tipică) de Crăciun; rosolli – salată de hering cu legume (cartofi, morcovi și sfecla rosie, uneori fără hering!); perunalaatikko, porkanalaatikko, lanttulaatikko – piureuri scăzute la cuptor din cartofi, morcovi și napi; lipeäkala – cod uscat (merluciu) ținut în leșie de lemn (sic!); graavikala – pește sărat ușor de crud și păstrat îngropat în pământ; joulukinkku – (șunca de Crăciun) pulpă de porc la cuptor,  friptura de Crăciun;  joulukalkkuna – curcanul de Crăciun; joulupossu – porcul de Crăciun; rusinakeitto – supă de stafide; joulupuuro – păsat de orez, orezul cu lapte de Crăciun; (păsatul este însoțit de „puuropuhe” – cuvântarea de păsat, cuvântare care trebuie să aibă trei calități: să aducă informații despre păsatul ce va fi mâncat, să nu fie lungă si să NU fie amuzantă!) [Joulupuurolla tarkoitetaan yleensä riisipuuroa, joka Länsi-Suomessa on perinteisesti tehty keittämällä ja Itä-Suomessa uunissa hauduttamalla. Perinteisesti puuroon lisätään manteli, jonka lautaselleen saaminen tietää hyvää onnea. Puuro nautitaan kanelin, sokerin ja maidon tai voisilmän kanssa. Monesti joulupuuron kanssa tarjotaan myös luumu- tai sekahedelmäkiisseliä. Riisipuuro on tullut Suomen juhlaruokavalikoimaan 1800-luvulla. Joulupuuro syödään useissa perheissä jouluaattopäivän aikana. Joskus puuro nautitaan myös jouluaterian yhteydessä. Ennen joulua joulupuuroa syödään kouluissa, laitoksissa ja työpaikoilla.]; joulutorttu – foitaj cu magiun în formă de stea; piparkakku – biscuți turtă dulce cu ghimber; piparkakkutalo – căsuță de turtă dulce; joukukakku– tort/prjăitură de Crăciun, mai nou jouluhalko – tort buturugă; jouluvanukas  – budinca de Crăciun;  jouluolut – bere de Crăciun; glögi – vin fiert cu mirodenii adus în 1890 din Suedia; suedezii din Finlanda obișnuiesc să mănânce în perioada Crăciunului  pataankastajaiset – sos cald în care întinge cu pâine julbak – patiseria de Crăciun; ha jul, ha ställa till med jul – a coace ceva de Crăciun; julgris – porcul de Crăciun; julskinka – șunca de Crăciun; sillsallad – salată de hering cu legume; inlagd sill – hering marinat; lutefisk – cod uscat, tinut apoi în leșie de lemn;  julbak – patiseria de Crăciun; julbröd, julbulle – pâine, împletită de Crăciun; julgotter, julgodis – delicatese, dulciuri de Crăciun; risgryngröt, julgröt – orezul cu lapte de Crăciun; jultårta – foitaj cu magiun în formă de stea; pepparkaka – biscuți de turtă dulce cu ghimber; pepparkakshus – căsuță de turtă dulce; julöl – bere de Crăciun; glögg – vin fiert cu mirodenii; Masa din seara de Crăciun cuprinde: ägg – ouă; julskinka – șunca de Crăciun; sallader – salate; isterband  – cârnat din carne de porc cu crupe de orz și cartof; prinskorv – cremvurști scurți; janssons frestelse – caserolă de cartofi rași cu pește anșoa; köttbullar – chifteluțe-perișoare de carne; bruna bönor – fasole boabe brună; kål – varză; Băuturi: julmust – must de Crăciun (de fapt un suc de struguri conservat);  julöl – bere de Crăciun;  mumma – băutură de casă cu următoarele ingrediente (diferă rețetele!): porter öl – bere porter, mellanöl/folköl – bere blondă în părți egale, sockerdricka – băutură răcoritoare zaharată sau chiar soluție de zahăr, vitt portvin – vin alb de Porto (Sherry,  Madeira), färskpressad apelsinjuice – suc proaspăt de lămâie, kardemumma – după gust, cardamom măcinat; bere porter; Mai târziu se poate mânca risgrynsgröt, julgröt – orez cu lapte; lutfisk – cod uscat (merluciu) ținut în leșie de lemn (sic!) mâncat cu cartofi fierți și sos beșamel; În perioada Crăciunului se poate mânca dopp i grytan – sos cald în care întinge cu pâine
   
5d) Semnifictia a ceva ascuns în mâncare răvașele cu proorociri ascunse în plăcintă; un sâmbure de migdală ascuns în orezul cu lapte, mâncat în dimineața de Crăciun, asigură norocul anului viitor sau, necăsătoriților, că se vor căsători
   
5e) Alte obiceiuri de Crăciun Butucul de Craciun, bușteanul șemineului de Crăciun, obicei prin nord‑vestul țării, este  un trunchi de stejar (în Mehedinți, de cer) tăiat din pădure și ars pe vatră; Sârbii din Banat au și ei obiceiuri aparte. Unul este aruncarea în foc a unui badnjak (uneori veseljak), o ramură tăiată de obicei dintr-un stejar. Badnjak-ul este tratat ca o persoană, căreia i se aduc ofrande ca vin, miere și colaci. Ramura arde în ziua de Crăciun, până când un oaspete vine și, cu un vătrai sau alt băț, umblă în foc și provoacă scântei. Scânteile simbolizează belșugul de care va avea parte familia în anul care vine; Crăciunul la etnicii lipoveni de rit vechi. Dacă ortodocșii din România au aceleași tradiții, indiferent că respectă calendarul iulian sau gregorian, lipovenii au câteva obiceiuri de Crăciun care merită amintite. Astfel, cetele de colindători cântă un singur colind, „Hristos rajdaetsja” (Hristos se naște), interpretat în slavonă; ghetuțele pentru darurile lui Moș Crăciun. joulurauha – pacea de Crăciun declarată de pe balconul casei numite “Brinkkalan talo” pe 24 decembrie la ora 12; jouluikkuna – fereastră decorată de Crăciun; joulukatu – stradă cu decorațiuni de Crăciun {prima dată în 1930 Kluuvikatu din Helsinki}; joulukertomus – scenetă de Crăciun; joulusauna – sauna de Crăciun; joulukirkko – slujba din noaptea de Crăciun; mersul la cimitir, aprinsul lumânărilor la morminte; jouluporsas – porcul de Crăciun; joululyhde – snop de ovăz pus afară pentru păsărele julfred (suom) – pacea de Crăciun; julgata – stradă cu decorațiuni de Crăciun; julbastu – sauna de Crăciun; julkärve – snop de paie de ovăz pus afară pentru păsărele
   
5f) Comerțul de Crăciun Orășelul copiilor cu comerțul corespunzător; Târgul de Crăciun joulumyynti, joulumyyjäiset, joulumarkkinat – vânzările, târgul de Crăciun; jouluostokset  – cumpărăturile de Crăciun juluppköp – cumpărăturile de Crăciun; julhandla – a face cumpărăturile de Crăciun; julhandel, julmarknad, julbasar – vânzările, târgul de Crăciun;
   
6a) Cadou de Crăciun, Anul Nou Cadou de Crăciun, de Anul Nou joululahja; sain sen jouluksi (joululahjaksi) – am primit de Crăciun; joulupaketti – pachet de Crăciun; joulupaperi, lahjapaperi – hârtie de ambalaj de Crăciun; uudenvuodenlahja – cadou de Anul Nou; joululahjojen jako – împărțirea cadourilor julklapp, julgåva; önska sig ngt i (till) julklapp – a-și dori un cadou de Crăciun; jag fick det till jul – am primit de Crăciun; julpaket – pachet de Crăciun; julpaper – hârtie de ambalaj de Crăciun; julklappsrim, julklappsvers – versuri scrise pe eticheta cadoului; julklappsutdelning – împărțirea cadourilor
   
6b) Daruri servanților, salariaților Daruri servanților casei dar și servanților publici, astfel cândva poștașul primea bani, guinoierii veneau singuri să-și ia tainul de Crăciun jouluraha julpengar
   
6c) Colind, cântec de Crăciun colind n; colindă f; corindă (Ardeal);  “lerui Doamne, lerui, ler” (alleluia, aleruia, leruia, lerui, ler); (Var.: leroi, leroloi, lerui, lerului);Colindele: Colindă (din latină „calenda”), deschide, de obicei, ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor de iarnă, Crăciunul și Anul Nou. Ele încep în seara de ajun și continuă, în unele locuri, și în ajunul și în ziua de Anul nou. Vezi mai jos! joululaulu; jouluvirsi julsång
   
6d) Colindător, colindători colindător, colindători; corindători (Ardeal); colindeț; traistă de colindețe; Repertoriul obiceiurilor cuprinde, în forma lui tradițională, colinde de copii – de pițărăi – și colinde de ceată, colinde propriu-zise, urările de belșug și recoltă bogată; Organizarea cetei este precisă, roluri, loc de plecare etc. Ajunși la casa unui gospodar, urează „Bună dimineața” și întreabă dacă sunt primiți. Dacă-i primește, gazda deschide ușa și le împarte colindețe: colăcei, covrigi, mere și nuci în timp ce ceata cântă colindele. colindețe: covrigi, nuci, mere, colăcei de făină frământați și copți chiar în acea noapte a Moș Ajunului. Tiernapojat – băieții cu steaua;, Tähtipojat; tietäjät – irozii, vicleimul: Herodes (Irod), regele Maur, Knihti, scutierul lui Herodes, Mänkki – învârtitorul stelei. Obiceiul își are originea la Oulu și textul este în vechiul dialect oulan; capra românească își are corespondentul finlandez – Nuuttipukki  julsångarer; tiernapoika, tiernapojat
■ stjärngosse, stjärngossar
laulaa tiernapojissa ■ sjunga i ett stjärngossespel (kulkueessa ■ stjärngossetåg)
nuuttipukki ■ knutsbock
   
6e) Felicitare de Crăciun, Anul Nou felcitare de Crăciun joulukortti (care cuprinde și urări pentru Noul An) {prima carte poștală de Crăciun a fost pusă la poștă în 1871} julkort
   
6f) Timbru sau vignetă cu motive de Crăciun timbru de Crăciun; timbru tematic, fără valoare, folosit pentru închiderea / sigilarea scrisorii joulumerkki – timbru cu motive de Crăciun; kirjeensuljin, suulakka julmärke; brevmärke; sigilmärke
   
6g) Poșta de Crăciun poșta de Crăciun jouluposti – poșta de Crăciun {cu caracter de masă din 1920} julpost – poșta de Crăciun;
   
7a) Steaua Betleemului Steaua de la Betleem; Steaua Maicii Domnului; Steaua Magilor; Betlehemin tähti; joulutähti julstjärna(n); Betlehemsstjärnan
   
7b) Ieslea sau scene cu Nașterea scene cu Nașterea; iesle; personajele ieslei: pruncul Isus; Maria; Iosif; îngerul vestitor; păstorii; magii; animalele; jouluseimi [cunoscut dar neobișnuit] julkrubba
   
7c) Advent, calendar de advent, de Crăciun; ghirlanda de advent ghirlanda de brad de Advent cu patru lumânări; coroana de Crăciun, coroană agățată la ușa de intrare ca semn de bun venit adventti; joulukalenteri; adventtikalenteri – calendar de advent sau de Crăciun; ensimmäinen adventtisunnuntai – prima duminică de advent; joulukranssi advent; adventskalendern; julkalendern; julkrans
   
7d) Plantele Crăciunului vâscul (Phoradendron spp.), vâscul european (Viscum album); trandafirul de Crăciun (Helleborus niger); spinul din Glastonbury (Monogyna Praecox); ilicele, „ilicele-el” ,”ilicele-ea” = stejarul veșnic verde (Ilex sp./aquifolium); poinsettia (crăciuniță), frunza de foc, floarea Sfintei Nopți (Euphorbia pulcherrima); Crăciunițe: Schlumbergera, Zygocactus (cactuși de Crăciun); joulutähti (Euphorbia pulcherrima); {în Finlanda de prin 1960}; joulukaktus (Zygocactus truncatus); atsalea (Azalea); ritarinkukka, amaryllis (Hippeastrum amaryllis); hyasintti (Hyacinthus); {în Finlanda de prin 1879}; tulilatva – (Kalanchoe blossfeldiana); orjanlaakeri, piikkipaatsama (Ilex sp./aquifolium); kanervaoksiä – ramuri de iarbă‑neagră (Erica); orkidea – orhidee julblomma; julstjärna (Euphorbia pulcherrima);  julros – spânz negru (Helleborus niger); julkaktus (Zygocactus truncatus); riddarstjärna (Hippeastrum amaryllis); hyacint (Hyacinthus); azalea (Azalea); järnek,  kristtorn (Ilex aquifolium) – ílice; julbegonia – begonie de Crăciun; julgrupp – ghiveci cu flori de Crăciun asortate (uneori trimise cadou)
   
7e) Decorațiunile casei de Crăciun (inclusiv ale pomului) decorațiuni pentru pom: globuri; bomboane de pom; ciocolate; napolitane; mere; nuci; țurțuri din sticlă; lumânări de ceară; ghirlande de beculețe; conuri de brad aurii; nuci aurii; clopoței; ghirlande argintii și aurii; ornamente argintii și aurii; artificii; îngerași; ghirlande; beteală; stea sau vârf de pom; decorațiunile casei: serpentine, confetti, pocnitori joulukoriste; adventtikyntelikkö – candelabru electric de masă cu 5‑7 lumânări dispuse în scară pe două laturi ale unui triunghi. Sfantul Bonifaciu a folosit forma triunghiulara a bradului pentru a descrie Sfanta Treime a Dumnezeului Tată, a Fiului și Sfântului Duh; adventtitähti – stea luminată electric care se atârnă la geam; olkihimmeli – o formă geometrică din paie; ikkunatonttuja; jouluikkuna – fereastră decorată de Crăciun; joulukuusenkoriste: pohjoismaiden koristelippuja – steagurile țărilor nordice; [joulu]kuusenjalka – picior de pom; joulukuusenvälke – beteală; tähtiä, palloja, sydämiä, nauhoja – steluțe, kuusenkoristepalloja – globuri, sydämiä – inimioare, nauhoja – bentițe; kuusenkaramelli – bomboană de pom; joulukuusen[sähkö]kynttilä – lumânare [electrică] de pom; kuusenalusliina – covoraș de pus sub pom; olkipukki – țap din paie; enkelikellot – carusel cu îngerași care se învârtesc la căldura lumânărilor; lelu, lelut – jucărie, jucării; Alte decorațiuni: tonttulakki – scufița de pitic / tonttu a participantilor la sărbători, este conică, din pânză roșie cu un clopoțel în vârf; lumini: kruunukynttilät – lumânări scurte pentru coroana de 12 lumânări a Luciei; sisävalosarja – ornamente luminoase de interior; adventtikynttilä – lumânare cu 24 de gradații;  kynttiläjalka – candelabru; sähkökynttiläjalka – candelabru electric cu 5-7 becuri dispuse în triunghi cu baza în jos julpynt; juldekoration; adventstake – candelabru electric de masă cu 7 lumânări; adventstjärna – stea luminată electric care se atârnă la geam; julskyltning – fereastră decorată de Crăciun; julprydnad, halmhimmel (fin) – o formă geometrică din paie; julgranspynt: julgransprydnad – decorațiunile pentru pom; julgranbelysning – ilumiația pomului; julgranskula, (pumla, pomla în dialectele nordice) – glob de pom; julgransflaga – steagurile țărilor nordice; julgransfot – picior de pom; julgransglitter – beteală; julgranskaramell – bomboană de pom; julgransljus – lumânare de pom; elektriska julgransljus – lumânare electrică de pom; julgransmatta – covoraș de pus sub pom; tomteluva – scufie de pitic;
   
7f) Om de zăpadă om de zăpadă lumiukko snögubbe
   
8a) Ajunul Anului Nou ajunul Anului Nou, revelion; noaptea dintre ani; uudenvuodenaatto – ajunul Anului Nou; uutenavuotena – în ajunul Anului Nou nyårsafton
   
8b) Ziua de Anul Nou ziua de Anul Nou, Sf. Vasile; Crăciunul mic (popular); uudenvuoden päivä – ziua de Anul Nou; uudenvuodenpäivänä – în ziua de Anul Nou nyårsdag
   
8c) Revelion; Noaptea de Anul Nou Revelion uudenvuodenyön valvojaiset; uudenvuoden juhlallisuudet nyårsvaka; nyårshögtidligheter; sylvesterbal
   
8d) Anul Nou Anul Nou uusi vuosi (alkava vuosi), uusivuosi (vuodenvaihde; uudenvuodenpäivä)
nyår
   
8e) Dorința, promisiunea de Anul Nou dorința de Anul Nou; promisiunea de Anul Nou uudenvuodenlupaus; uudenvuodentoivomus nyårslöfte
   
8f) Obiceiuri de Anul Nou focuri de artificii (31/12); Românii obișnuiesc să bea șampanie la miezul nopții și să deschidă ușile și ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. Anul Nou este întâmpinat cu obiceiul de a sparge un vas, eventual ciobit și nefolositor, ca odată cu el să se spargă și ghinionul; Alte obiceiuri de Anul Nou „rezervate” fetelor de măritat. La miezul nopții, fetele singure mergeau la râu, spărgeau gheața și dezbrăcate în pielea goală făceau baie în râul rece, în credința că vor fi curate și frumoase tot timpul anului și, desigur, dragi feciorilor. Tot la miezul nopții de Anul Nou, fetele loveau cu fundul ușa de la cotețul porcului. Dacă porcul grohăia, era semn că fata urma să se mărite în anul care tocmai începea. Pentru cunoașterea ursitului, la miezul nopții, fata își punea o oglindă pe piept și una o așeza în față. De o parte și de alta a oglinzii din față așeza două lumînări aprinse. Dacă fata urma să se mărite în acel an, vedea în oglinda de pe piept un drum pe care îi venea ursitul; În dimineața de Anul Nou: sorcova „Vasilca / Vasâlca”; Zorile, Răuritul; ilotulitus – focuri de artificii (31/12); De Anul Nou, la miezul nopții se toarnă cositor / plumb topi în apă pentru a prevedea viitorul fyrverkeri – focuri de artificii (31/12);
   
8g) Zilele dintre Crăciun și Anul Nou Zilele dintre Crăciun și Anul Nou joulun ja uudenvuoden välipäivät, joulun välipäivät mellandagarna, [mellan]dagarna mellan jul och nyår
   
9a) Crăciun Fericit! Urări de Crăciun Crăciun Fericit; Un Crăciun Fericit și Îmbelșugat joulutervehdys – urare de Crăciun; Hyvää Joulua; Illoista joulua; Rauhallista Joulua; Iloisin jouluterveisin; Joulumieli – simțaminte de Crăciun; Joulun valoa – lumina Crăciunului; toivottaa jklle hyvää joulua – a ura cuiva Crăciun Fericit; julhälsning – urare de Crăciun; God Jul;  Fridfull Jul !; önska ngn en god jul – a ura cuiva Crăciun fericit
   
9b) Un An Nou fericit! Un An Nou fericit; La Mulți Ani de Anul Nou; La Mulți Ani fericiți! Onnellista ja Menestyksellistä Uutta Vuotta; Onnea Uudelle Tulevalle Vuodelle; Onnellisia askeleita Uudelle Vuodelle; Onnea Vuodelle ….; Gott Nytt År!; Gott och Lyckosamt Nytt År!
   
9c) Un Crăciun Fericit și un An Nou fericit! Din toată inima/din tot sufletul vă dorim un Sfânt Crăciun fericit și un An Nou cu sănătate, zile senine și prosperitate;  Un Crăciun Fericit și Îmbelșugat și Un An Nou cu Sănătate, Fericire și Bucurii; Un Crăciun îmbelșugat și un An Nou fericit; Sărbători fericite de Crăciun și de Anul Nou! Hyvää Joulua ja Onnellista Uutta Vuotta; Hyvää Joulua Onnellista ja Menestyksellistä Uutta Vuotta; Rauhallista Joulua ja Onnea Vuodelle ….; Joulun valoa ja onnea vuodelle ….; (cu majuscule doar în felicitări, în rest cu litere mici!)
God Jul och Gott Nytt År! God Jul och Gott/Lyckosamt Nytt År!; Fridfull Jul och Allt Gott för År 20XX!; God Jul och Gott Nytt År; God Jul, och ett riktigt Gott Nytt År! (cu majuscule doar în felicitări, în rest cu litere mici!)
   
9d) Sărbători Fericite! (similare) La Mulți Ani!; Sărbători fericite! joulutervehdys; Onneksi olkoon  – La Mulți Ani!; După Anul Nou se spune: hyvää tätä uutta vuotta!  [aproximativ: restul anului care a început, cu bine] julhålsning; După Anul Nou se spune: God fortsättning (på det nya året)! [aproximativ: restul anului care a început, cu bine]
   
9e) Iisus s-a născut, Slavă Lui Iisus s-a Născut, slavă Lui! Jeesus on syntynyt, kunnia Hänelle! Jesus föddes, Jesus ske lov!
   
10) Alte apartenente muzică de Crăciun; decorarea casei pentru Crăciun, atât în interior cât și în exterior joulukoristelu, joulusomistukset  – decoararea casei pentru Crăciun; joulusiivous – curățenia de Crăciun; jouluviikko – săptămâna Crăciunului; joulumusiikki – muzică de Crăciun; joululehti – publicație de Crăciun; joulunumero – număr special de Crăciun; joulutodistus – carnetul de note înainte de vacanța de Crăciun; joulupata – ceaunul de colectă al Armatei Salvării (Pelastusarmeja); {colectele Armatei salvării, bani, alimente sau îmbrăcăminte pentru săraci, obicei datând din 1906 început la Viipuri – Vâborg} julstök – pregătiri de Crăciun; julbrådska – graba de Crăciun; julpyntning – decoararea casei pentru Crăciun; julregöring, julstädning – curățenia de Crăciun; julstäda – a face curățenie de Crăciun; julvecka – săptămâna Crăciunului; jultidning – publicație de Crăciun; julnummer – număr special de Crăciun; julklappsbok – carte de Crăciun; julmusik – muzică de Crăciun; julgryta (suedeza din Finlanda) – ceaunul de colectă al Armatei Salvării; julbock – țapul de Crăciun, celbru este cel din Gävle (Gävlebocken) conceput în 1966 de Stig Gavlén ca să înlocuiască tradiționalul brad de Crăciun al orașului. Este făcut din 3 tone de paie, înalt de 13 m., lung de 7m. și începând din 2006 a trebuit să fie ignifugat sau congelat pentru că a fost incendiat de 22 de ori.
     
.
.

mic dictionar cu frazeologie în temă

aatonaatto ● ajunul ajunului ■ dag före helgafton

aina joulun tietämiin ● [chiar] până-n Crăciun ■ ända fram till jul

emännän monet kiireet ennen joulua ● graba gospodinei înainte de Crăciun ■ en husmors många brådskande bestyr före jul

ensi jouluna ● de Crăciun[ul care vine] ■ nästa jul; (joulun alla sanottuna)  i jul

hauskaa joulua! ● Crăciun Fericit! ■ god jul!

he lähtivät jouluksi etelään ● de Crăciun pleacă în sud[ul Europei]■ de for och firade jul i södern

he viettivät joulun tavalliseen tapaan ● petrec Crăciunul ca de obicei ■ de firade jul som de brukade

heti joulun jälkeen ● imediat după Crăciun ■ strax efter jul

Hyvää Joulua!; hyvää joulua! ● Crăciun Fericit! ■ god jul!

Hyvää joulua!” – „Kiitos, sitä samaa [sinullekin]!” ● Crăciun Fericit! – Mulțumesc, la fel [și ție]! ■ „God jul!” – „Tack detsamma!”

Hyvää joulunaikaa; hyvää joulun odotusta ● Urări de bine în spiritul Crăciunului care se apropie ■ God jultiden!

hyvän joulun toivotukset; hyvän joulun toivotuksin ● cu [cele mai bune] urări de Crăciun ■ med önskan om en god jul

iloista joulua! ● Un Crăciun Vesel! ■ fröjdefull jul!; (hyvää)  god jul!

jäädä jouluksi ● a rămâne de Crăciun; pentru Crăciun; până după Crăciun ■ stanna julen ut (över julen)

joka jouluksi ● de fiecare Crăciun ■ varje jul

joulu ● Crăciun ■ jul

joulu juhlista jaloin (sananl) ● a mai trecut și Crăciunul ăsta ■ jul du sköna (kära) jul

joulu on ovella ● Crăciunul bate la ușă ■ julhelgen står för dörren

joulu on vain kerran vuodessa ● Crăciunul este doar o dată pe an; (proverb: nu-n fiecare zi e sărăbătoare; nu-i in fiecare zi Dumninică) ■ Julen är bara en gång om året

joulua edeltävällä viikolla ● cu o săptămână înainte de Crăciun ■ i veckan före jul

jouluksi ● la/de/pentru/întru/în chip de Crăciun ■ för jul ► at (for) Christmas (eng.)

joulun alla ● puțin înainte de Crăciun ■ före julen; strax före (inför) julen; mot jul

joulun alla tavarataloon palkattiin ruuhka-apulaisia ● înainte de Crăciun la magazine s-au angajat sezonieri ■ varuhuset tog in extra personal till julen

joulun aluspäivät ● zilele premergătoare Crăciunului ■ dagarna före jul

joulun edellä ● înainte de Crăciun ■ före jul

joulun ja uudenvuoden väli / välipäivät ● zilele dintre Crăciun și Anul Nou ■ mellandagarna

joulun jälkeinen viikko ● săptămâna de după Crăciun ■ mellandagarna

joulun jälkeen ● după Crăciun ■ efter jul

joulun kieppeissä ● în preajma Crăciunului ■ omkring jul

joulun korvilla ● în preajma Crăciunului ■ vid jultiden; kring jul

joulun kynnyksellä ● în pragul Crăciunului ■ (aprox.) på tröskeln till jul

joulun läheisyys piristi ihmisten mieliä ● apropierea Crăciunului i-a înviorat pe oameni ■ att julen stod för dörren gjorde att folk blev piggare

joulun lähestyessä ● pe măsură ce se apropie Crăciunul ■ mot jul

joulun lähetessä ● în preajma Crăciunului ■ inför jul[en]; när det lackar mot jul

joulun maissa ● în preajma Crăciunului ■ vid jultiden

joulun mentyä ● după ce a trecut Crăciunul ■ efter jul

joulun paikkeilla ● pe la Crăciun; în preajma Crăciunului ■ vid jul; runt jul

joulun pyhät (peräkkäisistä kirkollisista juhlapäivistä) ● Sărbătorile Crăciunului ■ julhelgen (julens helgdagar)

joulun pyhät ovat vastassa ● Crăciunul bate la ușă ■ julhelgen står för dörren

joulun tienoilla, tienoissa ● în preajma Crăciunului ■ kring jul; vid jultid; framemot jul

joulun välipäivät ● zilele dintre Crăciun și Anul Nou ■ [mellan]dagarna mellan jul och nyår; mellandagarna

joulun vietto ● sărbătorirea Crăciunului ■ julfirande

jouluna, joulun aikoihin ● de Crăciun ■ om () julen; vid jul

joulunaika, joulun seutu, tav. aatosta loppiaiseen ● perioada Crăciunului, din ajun până la Sf. Ion ■ jultid[en]; julhögtid[en]; julhelg

jouluun mennessä (ennen joulua) ● înainte de Crăciun; până-n Crăciun ■ till jul(en), före jul(en)

juhla pidetään lähellä joulua ● sărbătoare se ține puțin înainte de Crăciun ■ festen hålls nära (strax före) jul

kaupoissa on joulun alla tungosta ● în magazine e aglomerație înainte de Crăciun ■ före juli butikerna är trängsel

lähdemme maalle joulun viettoon ● de Crăciun ne ducem la țară ■ vi åker till landet för att fira jul

lähempänä joulua ● mai aproape de Crăciun ■ närmare julen

matkustaa pyhiksi kotiin ● a se duce acasă de sărbători ■ resa hem över helgen

meidän on odotettava lähelle joulua ● trebue să mai așteptăm mai aproape de Crăciun ■ vi måste vänta till närmare jul

menemme jouluksi Lappiin ● de Crăciun ne ducem în Laponia ■ vi åker till Lappland till (över) jul

mennä kotiin jouluksi ● a se duce acasă de Crăciun ■ åka hem till jul

pikkujoulu ● „micul Crăciun” ■ (suomr) lillajul; (juhlasta) julfest (kring advent); (suomr puhek myös) lillajulsfest; (ruotsr) adventsfest; lilla julen (suomr)

pyhien välipäivät ● zilele dintre Crăciun și Anul Nou ■ mellandagarna

rauhallista joulua! ● Un Crăciun Liniștit! ■ fridfull jul!

sain sen jouluksi (joululahjaksi) ● am primit [cadoul] de Crăciun: mi-a adus Moș Crăciun ■ jag fick det till jul

seuraavana jouluna ● de Crăciunul următor ■ förra julen

sitten joulun ● [începând] de la Crăciun ■ sedan julfrån jul

Suomessa joulu on perhejuhla ● în Finlanda Crăciunul este o sărbătoare de familie ■ i Finland är julen en familjehögtid

tänä, ensi jouluna ● de Crăciun[ul care vine] ■ i jul

tästä jouluun ● de acum până la Crăciun ■ från och med nu fram till jul

toinen joulupäivä, tapaninpäivä  ● a doua zi de Crăciun ■ annandag jul

toivottaa jklle hyvää joulua ● a ura cuiva un Crăciun fericit ■ önska ngn en god jul

toivottaa jklle rauhallista joulua ● a ura cuiva un Crăciun liniștit ■ [till]önska ngn en fridfull jul

vähän ennen joulua ● cu puțin înainte de Crăciun; chiar înainte de Crăciun ■ strax före jul

vähän joulun jälkeen ● cu puțin după Crăciun ■ strax efter jul; lite[t] efter jul

vietettiin joulua omalla joukolla ● am petrecut Crăciunul între noi ■ vi firade jul för oss själva

viettää hiljainen joulu ● a petrece Crăciunul fără fast ■ julaen lugn jul

viettää joulua ● a petrece Crăciunul ■ fira jul; jula

viettää joulua perhejuhlana ● a petrece Crăciunul ca o sărbătoare de famile / cu familia ■ (joulua perheen kanssa) fira jul med familjen

viime jouluna ● de Crăciunul trecut ■ i julas

.
.

Pentru Anul Nou începem cu obiceiul care privește pe primul vizitator sau pe primul om întâlnit în cale. Ca să nu aibă surprize neplăcute, se obișnuia ca stăpânul casei, îmbrăcat în negru, să iasă din casă cu o clipă înainte de ora zero ca apoi să intre primul imediat ce anul s-a schimbat. Isteț! La scoțieni de Hogmany se așteaptă “First Footing” adică în anul nou îți merge bine dacă prima persoană care îți calcă pragul este un bărbat brunet care îți aduce o bucată de cărbune pentru foc, o prăjitură, sare, whisky sau doar o monedă (deh, scoțienii!) primind în schimb mâncare, vin sau whisky sau chiar traditionalul “Het Pint” care este o combinație de bere slabă ale cu whisky, aromatizată cu nucă muscată.

It was once believed that the first visitor on New Year’s Day would bring either good luck or bad luck the rest of the year. It was particularly lucky if that visitor happened to be a tall dark-haired man.

ensimmäinen kävijä uudenvuodenpäivänä ● prima persoană care-ți intră în casă în ziua de Anul nou; prima persoană întâlnită (la români,  potrivit traditiilor, persoanele brunete aduc noroc si fericire, iar cele roscate sau blonde ghinion; cred că la finalndezi e invers!) ■ den första besökaren på nyårsdagen (Om den första besökaren på nyårsdagen var en man betydde det sedan lycka och tur för husbonden. Om första besökaren var en kvinna gav det däremot ett omen om olycka.)

kohta alkaa uusi vuosi ● curând începe un nou an ■ snart börjar [det] ett nytt år

onnellista uutta vuotta! ● Un An Nou Fericit! ■ gott nytt år!

ottaa uusivuosi vastaan ● a întâmpina Anul Nou ■ att ta emot det nya året ► ring in the New Year; see the New Year in

perinteinen uudenvuodenkonsertti ● concertul tradițional de Anul Nou ■ traditionella nyårskonsert

uudenvuoden aatto ● ajunul Anului Nou ■ nyårsafton

uudenvuoden juhlallisuudet ● celebrarea Anului Nou ■ nyårshögtidligheter

uudenvuoden valvojaiset, uudenvuodenvalvojaiset ● revelion ■ nyårsvaka

uudenvuoden vastaanottajaiset (valvojaiset) ● recepție de revelion ■ nyårsvaka

uudenvuoden vastaanottajaiset ● recepție de revelion ■ nyårsfest

uudenvuoden vigilia ● revelion ■ nyårsvigilia

uudenvuodenaatto ● ajunul Anului Nou ■ nyårsafton

uudenvuodenjuhla, uudenvuodenvalvojaiset ● sărbătoarea revelionului ■ nyårsfest

uudenvuodenkortti ● felicitare de Anul Nou ■ nyårskort

uudenvuodenlupaus ● promisiunea, angajamentul de Anul Nou ■ nyårslöfte

uudenvuodenpäivä ● ziua de Anul Nou ■ nyårsdag

uudenvuodentina ● cositorul [turnat în noaptea de] Anul Nou ■ (suomr) nyårslycka

uudenvuodenyö ● noapte dintre ani; noaptea de Anul Nou ■ nyårsnatt; nyårsnatten

uudenvuodenyönä kuului melkoisia paukkuja ● în noapte de Anul Nou s-au auzit pocnituri ■ på nyårsnatten hördes det ordentliga smällar

uusivuosi ● Anul Nou ■ nyår, nyåret

valaa tinaa ● a topi cositor sau plumb ■ (uudenvuodentinaa): (suomr) stöpa tenn; stöpa nyårslyckor; (ruotsr)  stöpa bly

valaa uudenvuodentinaa / uudenvuodentinoja ● a topi cositor sau plumb ■ (suomr)  stöpa nyårslyckor (tenn); (ruotsr)  stöpa bly

.

joulu, jouluaamu, jouluaatto, jouluaattoilta, jouluaika, jouluapulainen, jouluateria, joulubegonia, jouluevankeliumi, jouluglögi, jouluhalko, jouluikkuna, jouluilta, jouluinen, joulujuhla, joulukaktus, joulukala, joulukalenteri, joulukalkkuna, joulukataja, joulukatu, joulukello, joulukiire, joulukinkku, joulukirja, joulukirkko, joulukoriste, joulukortti, joulukuinen, joulukukka, joulukuu, joulukuusenjalka, joulukuusenkoriste, joulukuusenkynttilä, joulukuusi, joulukynttilä, joululahja, joululahjapaketti, joululaulu, joululehti, joululeikki, joululiina, joululoma, joululyhde, joulumarkkinat, joulumerkki, joulumyynti, joulunaika, joulunalus, joulunaluspäivä, joulunalusviikko, joulunpunainen, joulunpyhä, joulunumero, joulunvietto, joulunäytelmä, jouluostos, joulupaketti, joulupaperi, joulupata, jouluporsas, jouluposti, joulupukki, joulupuu, joulupuuro, joulupäivä, joulupöytä, jouluraha, joulurauha, jouluruno, jouluruoka, jouluruuhka, jouluruusu, joulusauna, jouluseimi, joulusesonki, joulusiivous, joulusukka, joulusypressi, joulutodistus, joulutonttu, joulutorttu, joulutunnelma, joulutähti, joulu-ukko, jouluvalmistelut, jouluvalo, jouluviikko, jouluvirsi, jouluyö, pikkujoulupikkujoulujuhla, viimejouluinen

.

.
.

Înainte de încheiere, câteva colinde tradiționale.

Înainte de Crăciun: în ajunul Crăciunului  colindele “Bună dimineața la Moș Ajun”,  “Steaua”,  „Vicleem / Vicleim / Viflaim“ sau „Irozii”, cântate de copii de vârstă școlară.

În ajunul Anului Nou: Flăcăii și bărbații tineri pleacă cu  „Plugul”, „Plugușorul”, „Buhaiul”, urare tradițională la români în preajma Anului Nou, plugușorul a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței și tălăngi, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai ușor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. Textul plugușorului și-a pierdut astăzi caracterul de incantație magică; Irozii;

În dimineața de Anul Nou: sorcova (vezi mai jos); „Vasilca / Vasâlca” – Vasilcă: cap de porc sau obiect în formă de cap de porc, împodobit cu flori și cu panglici, purtat pe o tavă de către flăcăii care colindă în ajunul Anului Nou; p . ext . numele colindului care se cântă cu acest; Zorile, Răuritul;

În toată perioada Crăciunului, de la Crăciun la Anul Nou: jocurile cu măști  („Capra”, „Cerbul”, „Brezaia”, „Țurca”); personaj zoomorf, masca animalului, al cărui nume variază de la o regiune la alta: cerb în Hunedoara, capra sau țurca în Moldova și Ardeal, borița (de la bour) în Transilvania de sud. În Muntenia și Oltenia, capra e denumită brezaia și obiceiul se practică, mai ales, de Anul Nou. Alte nume: Cerbuțul, Cămila, Mânzul, Malanca; măștile clasice (capra, ciobanul, țiganul, butucarul, măștile de draci și de moși); jocurile de păpuși; dansurile – Căiuții, Bumbierii, Călușerii, încurarea (alergarea) cailor; Numită în jurul Sibiului, bourită, și în alte părți ale Transilvaniei cerb, este un cap de animal, de cerb sau, uneori, de bour cu nelipsitul bot de lemn clămpănitor, acționat printr-o sfoară de flăcăul care-l joacă și care stă ascuns sub un covor sau sub o față de masă. Țurca este jucată, de obicei, singură sau însoțită de blaj, mască de om sau de femeie bătrână, care poartă bățul în capul căruia este legată cârpa cu cenușă. Cu țurca se colindă, Țurca se juca pe cântec de fluier, și altădată, de cimpoi. După Anul nou, țurca era împușcată și înmormântată simbolic. În unele locuri, se făceau întreceri între cetele de flăcăi care mergeau cu țurca și, cea care câștiga, căpăta o cunună de iederă (nota mea: cred că de ilice care seamănă cu iedera) pe care o purta în tot timpul sărbătorilor.

Brezaia                                                                                 

Se juca în Muntenia. Capul de animal seamănă cu o capră sau cu o vulpe, cu o barză sau cu un cocor. Brezaia este însoțită de moșul care poartă cârpa cu cenușă, de babă și de alte personaje mascate. Cortegiul de măști prezintă diferite scene comice. Moșul este îmbrăcat cu un cojoc întors pe dos, ori cu o piele de capră. Pe față, are o mască, are barbă, poartă o căciulă țuguiată și are o cocoașă. Poartă pinteni, clopoței și tălăngi, iar în mână are o sabie, uneori un paloș.

Jocurile cu măsti

Sunt frecvente și astăzi, mai ales, în Moldova și au ca punct central caprele cu bot de lemn clămpănitor, ca și la țurcă și la brezaie. Caprele din Moldova au coarnele mult mai mici și mai puțin împodobite. Ele sunt acoperite cu o velniță și poartă pe spinare o curea cu clopoței în chip de cruce. Alături de capre, cortegiul poate avea următoarele măști de animale și păsări: urs, lup, vulpe, cocor, cocoș, păun, cal, iar, ca personaje: moșul, baba, mireasa, ciobanul, dracul, turcul, popa, doctorul, ofițerul. Caprele și ursul dansau, iar personajele mascate prezentau diferite scene comice tradiționale, de multe ori, cu aluzii la actualitate. Jocurile cu măști erau acompaniate de cântecele fluierelor sau de tarafurile cu viori și cobze.  În Moldova de nord, la jocurile cu măști apare și buciumul. În diferite regiuni ale țării, personaje mascate sau având fața înnegrită cu funingine, îmbrăcate în zdrențe, purtând coifuri, încinse cu tălăngi, având în mâini bice, apăreau, și mai apar încă, alături de buhai, de colindători și chiar de irozi. Ele poartă numele de matahale, draci, obrăzori sau mascați.

Vicleimul

Vicleimul și Irozii au o origine mai nouă, cărturărească, apuseană. El se juca de către cete de flăcăi sau sub formă de teatru de păpuși. Peste textul de origine cărturărească cu tematică biblică s-au suprapus, în unele locuri, formele de teatru popular sau elementele laice urbane și suburbane în gen de revistă, dând un amestec hibrid. Alături de vicleim, chivotul, ca scenă pentru teatrul de păpuși, era folosit și pentru desfășurarea unui vechi joc popular comic, Vasilache și Mărioara, jucat, atât în cadrul obiceiurilor de Anul nou, cât și la bâlciuri.

Plugusorul

Urarea cu plugul sau cu buhaiul, Plugușorul, cum i se spune în popor, este un străvechi obicei, agrar prin excelență, care se practică și astăzi, mai cu seamă în Moldova. În ajunul Anului nou, în multe locuri, chiar în ziua de Anul nou, ceata de urători formată din doi până la douăzeci de flăcăi sau bărbați însurați de curând, pleacă din casă în casă să ureze cu Plugușorul sau „să hăiască”, cum se spune în Moldova. Cu Plugușorul urează astăzi și copiii. Folcloriștii au întocmit florilegii de nestemate ale creației populare și care sunt foarte vechi, majoritatea începând cu „S-a sculat mai an, Bădica Traian”, ca o reverberare  a milenarei noastre istorii. Nu demult, alaiurile de urători erau însoțite de un plug tras de boi și se trăgea o brazdă în fața casei, în acordurile pocnetelor de bici care egalau în intensitate petardele de azi. El e întotdeauna însoțit de strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței. Nelipsite sunt plugușoarele copiilor, fiind și cele care dau tonul petrecerilor într-un cor de clopoței. Textele plugușoarelor clasice sunt cunoscute, altele, mai actuale și mai vesele precum cel de mai jos:

Plugușorul mititel

Cu rotițele de fier,

Nu ca plugul lui Gheorghiță,

Tras de zece pui de mâță.

Unul lung și unul scurt,

Dă colacul, nu fi turc.

C-avem și noi o căruță,

Cu doi puișori de mâță,

Unul negru, unul sur,

Dă colacul că te ur

Sau ne dai câte-un covrig,

Că ne ia naiba de frig,

Doi boi, două vaci,

Scoate, babă doi pitaci,

Și dacă nu scoți colacul,

O să-ți rupă boii pragul,

Nu vezi alții cum făcură?!

Unul ură, doi te fură,

Trei cotrobăie prin șură,

Iar ce aveai prin coviltir,

La unul sub mindir,

Aho, aho,

De Anul nou,

Că găina n-are ou,

Și cocoșul nica-n gușă,

De nu dai un franc mătușă.

De nu dai și-un pic de vin,

Nici la anul nu mai vin,

Și nici alții nu se-ndeasă,

Mânați măi!

La anul și la mulți ani!

Dansul ursului

Umblatul cu ursul e întâlnit doar în Moldova, în special, în județele Neamț, Suceava și Bacău, avansându-se ipoteza că, la origini, s-ar afla un cult traco-getic. Ursul este întruchipat de un  flăcău purtând pe cap și umeri blana unui animal ucis (sau imitații de blană), împodobită în dreptul urechilor cu ciucuri roșii. Ursul, care este condus de un ursar și acompaniat de  muzicanți în răpăitul tobelor sau pe melodia fluierului, își ține echilibrul cu ajutorul unui ciomag, mormăie și imită pașii legănați și sacadați ai animalului, izbind pământul cu tălpile. Se bănuiește că dansul invocă zeități pentru a purifica și fertiliza solul pentru noul an. Este legat cu lanț și se sprijină într-un hadarag. El trebuie să joace cum i se cântă: „Scoală ursule pe ciomag / Ca fasolea pe harag… amintindu-ne de trupele de rromi care umblau cu un pui de urs domesticit, prezentând prin sate și târguri mici exerciții de circ.

Capra

Dansul caprei, în Moldova și Ardeal, cerbul, în zona Hunedoarei, borița (de la bour) în Transilvania de sud sau brezaia în Muntenia și în Oltenia este un alt obicei care se practică înainte de Anul nou. Cercetătorii presupun că dansul caprei, precum și alte manifestări ale măștilor întâlnite în satele românești provin din ceremoniile sacre arhaice închinate morții și renașterii divinității. Capra este alaiul cel mai numeros, de obicei, o singură trupă într-un sat, care organiza și balul de sărbători, făcând astfel ca druștele (fetele) să fie primite fără contribuție. Capra, fiind personajul principal, este cel mai pitoresc ornată. Are un costum din spice de stuf, cu cap mobil făcut din lemn, cu un băț lung din două corpuri acționate cu o pârghie și o sfoară. Acest mic mecanism scoate sunete ritmice în concordanță cu monologul vătafului: Ța, ța, ța, căpriță, ța! Pentru a fi mai convingători, cei care o realizează se străduiesc să-i pună tot felul de „țănțărămuri”, inclusiv coarne naturale. Trupa poate avea zeci de personaje, care mai de care mai pitorești, de la zâne, draci, babe, moșnegi, haiduci, vânători, zgripțuroaice, harapi, doctori, negustori.

Sorcova

În ziua de Anul Nou sau în dimineața Anului Nou, ultimul, dar unul dintre cele mai importante obiceiuri, nelipsit și el din tradiție, este sorcovitul. Acesta îi reprezintă pe semănătorii care vin să însămânțeze brazda din ajun cu boabe de grâu sau de orez. Grupuri de copii care știu cântece de o inegalabilă frumusețe și care umplu prima zi a anului, cu veselie și urări alese poartă câte o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț în jurul căruia s-au împletit flori de hîrtie colorată. [Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar surov (verde fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore dar și de la Сурваки, Сурва, Сурба, Васильовден, Нова година – Anul Nou. Colindătorul se numește la bulgari сурвакар.] Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane, sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice, înzestrate cu  capacitatea de a transmite vigoare, tinerețe și bunăstare celui vizat;

Sorcova, vesela,

Să trăiți,

Să înfloriți,

Ca merii,

Ca perii,

În mijlocul primăverii.

Câte pietricele,

Atâtea mielușele,

Câți bolovani,

Atâția cârlani;

Fie casa îndestulată,

Tot cu mesele întinse,

Cu făcliile aprinse,

Să petreceți împreună,

Până-veci cu voie bună.

Câte pietre sunt pe munte,

Atâția porci, boi și gâște,

Câtă frunză pe umbrar,

Atâția bani în buzunar,

Zile floare de zefir,

Cum e mândrul trandafir,

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul.

La anul și la mulți ani!

.

.

Introdus  / lisätty 18.12.2011

Actualizat / päivitetty 20.12.2011

Actualizat / päivitetty 22.12.2014

Actualizat / päivitetty 8.12.2016

.

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: