Blogulblog's Blog

Cuvinte comune în română și finlandeză

Cuvinte comune în română și finlandeză

.

Sens4

.

 

Pagină care va fi în continuă completare

 

 

.

Spuneam mai deunăzi în pagina Limba finlandeză și limba română că finlandeza are multe cuvinte  comune, ca origine, cu româna și, pentru început, dădeam câteva exemple daltă provine în ambele limbi din slavă долто, în finlandeză luând forma talta (din cauza d-ului inițial); mai apoi, palaveri și palavre < palavra (turcă), < παλάβρα (greacă), sapuska sau sakusta și zacuscă < закуска (în rusă înseamnă gustare), kalabaliikki și calabalâc. La pagina Aha! – prieteni adevăraţi lista este mult mai lungă, cuvintele din coloanele paralele sau au origine comună și este normal să semene sau seamănă doar întâmplător.

În schimb cuvintele finlandeze din pagina Ähä! – prieteni falşi par să fie cunoscute, dar asta este doar o întâmplare pentru limbile noastre muzicale, sensul lor este complet diferit. Cunoașterea cuvintelor din paginile amintite ușurează mult românilor înțelegerea limbii finlandeze. În treacăt fie spus și italienii se minunează de unele cuvinte cunoscute pe care le întâlnesc în Finlanda astfel ATM-ul, raha automaatti îi face să râdă pentru că se numea Ottomaatti iar ottomatti înseamnă în italiană ‘opt nebuni’,  parturi le amintește sana partori – născu, Savio (lângă Kerava) înseamnă în italiană înțelept, Levanto (lângă Mäntsälä) cu forma levante înseamnă, poetic, răsărit și lista ar putea continua, dar asta nu intră în subiectul nostru.

Așa dar, subiectul nostru ar fi explicarea etimologică a unor cuvinte care există în ambele limbi, română și finlandeză, care au aceeași pronunție sau o pronunție ușor modificată, care se scriu la fel sau cu mici diferențe, dar care sunt, cu certitudine, rude.

 

În altă pagină De la colind la elokuu sau de gândit, gândim la fel spuneam că felul de a gândi al celor două popoare are, pe undeva, adiacențe, apropieri care sunt adevărate surprize pentru românii trăitori pe meleagurile astea. Astfel faptul că în finlandeză numele limbii este, de fapt, numele țării unde se vorbește limba, doar că se scrie cu literă mică Suomi – suomi, Romania – romania, Ruotsi – ruotsi. Dar Eminescu în Scrisoarea a III-a oare nu scrie „Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vro limbă” (scris cu ortografia originală!) unde limbă înseamnă țară, popor? Exact ca la finlandezi.

.

line

.

 

 

Pentru început liota – liuta

DEX OnLine prezintă astfel:

líotă (pop., fam.) s. f., g.-d. art. líotei; pl. líote
LÍOTĂ, liote, s. f. (Pop. și fam.) Grămadă, mulțime (de ființe), gloată. – Din bg., scr. lihota.
LÍOTĂ s. v. bandă, buluc, ceată, cârd, droaie, gloată, grămadă, grup, mulțime, pâlc, stol.
LIÓTĂ ~e f. rar Mulțime neorganizată; adunătură; gloată. [Sil. li-o-] /<bulg., sb. lihota
líotă s. f., pl. líote
líotă (líote), s. f. – Bandă, trupă, mulțime. – Var. lea(h)otă. Origine îndoielnică. După Candrea și Scriban, din bg., sb., rut. lihotá, pol. lichota „lucru inutil” sau „lucru rău”, din sl. lichŭ „inutil” (cf. Berneker 718); dar der. nu este clară. După Tiktin, din germ. med. ljute (› germ. Leute) „oameni”, care e și mai puțin sigur. Probabil trebuie pornit de la rădăcina expresivă leo-, cf. leoarbă, li(o)păi, leurdă, cu finala ca în pihotă.
líotă f., pl. e (bg. rut. lihotá, viclenie, prefăcătorie, pol. lichota, nevoĭe, nevoĭaș, d. vsl. lihŭ, de prisos [Bern. 1, 718]. Cp. cu piotă). Vest. Mold. sud. Iron. Mulțime, gloată, ceată, potaĭe, pojijie: o liotă de Arabĭ (ChN. 1, 242), de Jidanĭ, de copiĭ. – Și leáotă și leáhotă (ea dift.). Sursa: Scriban (1939)
Să vedem finlandeza:

liuta9*F vars. ark. joukko, lauma, parvi. Lapsiliuta. Iso liuta lampaita. Iso liuta autoja menossa samaan suuntaan.

liuta, muinaisnorjassa ljothr, lythr,[ljóðr, lýðr] väki, kansa. Muinaisyläsaksassa sana oli liuti, josta tuli nykysaksan Leute, väki, ihmiset. Sama sanaperhettä ovat muinaisslaavien ljudu, kansa ljudije [людие], väki, ja muinaispreussin ludis, ihminen. Goottien liudan [𐌻𐌹𐍁𐌳𐌰𐌽] oli kasvaa ja muinaisskandinaavien ljōtha nousta ja kasvaa. Indoeurooppalaisen kantakielen kasvaa oli leudh-. Oman kansan jäsen muihin verrattaessa oli leudheros, vapaa. Tästä tuli kreikan eleytheros [ελευθερος], latinan liber, vapaa, ja liberī, lapset. Tästä latinan sanasta kehittyivät romaanisten kielten vapautta tarkoittavat sanat, kuten ranskan liberté, samoin suomen liberaali. Apud Veijo Meri: Sanojen synty. Aici este de adăugat, desigur, în românește libertate, eliberare și toată seria legată de liberal, liberalism etc. Suomen sanojen alkuperä mai precizează: Ruotsin lappi livd ja ludihmisjoukko.

 

.

line

.

Un cuvânt care nu mai este demult în uz, dar pe care Scriban îl pomenește în Dicționarul său, este verbul a la din care derivă lăiat – spălat. Exemplul pe care-l dă autorul „Spăl pe cap cu apă caldă (cum se obișnuĭește Sîmbăta seara)” ne duce cu gândul la finlandeză unde lauantai este tocmai ziua spălatului. Bine, vei spune HyväYstävä, spălatul sâmbăta nu este specific celor două țări, este mai general pentru că duminica, curați și îmbrăcați de sărbătoare, oamenii se duceau la biserică. Bine, bine dar eu mă leg de numele zilei. Veijo Meri este de părere că: ”muinaisnorjassa lugardagr, peseytymispäivä, kylpypäivä. Muinaisnorjan laug oli kylpyvesi. Muinaisruotsin lögh oli pesu, pesuvesi. Muinaisyläsaksassa se oli louga. Muinaisgermaaninen laugō-, oli samoin pesuvesi. Siitä tuli vanhaan suomeen laukka, suolavesi. Muinaisruotsalaisilla ja muilla skandinaaveilla oli jo tapana peseytyä ja kylpeä lauantaina ja pestä silloin tukkansa lipeävedellä, jollaista tuo pesuvesi oli. Nykyruotsin lauantai on nyt lördag-muodossa.

Pentru că vorbim de limbile nordice, islandeza are, pentru zilele săptămânii, două rânduri de denumiri, curente și tradiționale. Astfel sâmbătă este laugardagur sau laugardagr și tradițional Þváttdagr – ziua de spălat.

laŭ, lăút, a v. tr. (lat. lăvare și lávere, láutum, a spăla, it. lavare, fr. laver, pv. sp. pg. lavar.Laŭ, laĭ, lă; să laŭ, să laĭ, să laĭe; lînd). Spăl pe cap cu apă caldă (cum se obișnuĭește Sîmbăta seara): a la copiiĭ. V. refl. Îmĭ spăl capu cu apă caldă. – În vest a lăĭa, ind. prez. laĭ, laĭ, laĭe, lăĭem, lăĭațĭ, laĭe, part. lăĭat.
Sursa: Scriban (1939)

 

LA3, lau, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) spăla (pe cap); A (se) scălda, a (se) îmbăia. ◊ Compus: lă-mă-mamă subst. = om prost, lălâu. [Prez. ind.: lau, lai, lă, lăm, lați, lau] – Lat. lavare.
Sursa: DEX ’98 (1998)

 

LĂTÚRI s. f. pl. Apă murdară în care s-au spălat vasele, rufele sau în care s-a spălat cineva; zoaie, spălături. ♦ Resturi de mâncare muiate în apă, folosite ca hrană pentru porci. ♦ Fig. Mâncare rău gătită, fără gust, urâtă la aspect, de proastă calitate. – Probabil lat. lavaturae (din lavare „a spăla”) sau din la3.

Sursa: DEX ’98 (1998)

 

Pe scurt, ce voiam să spun este că lauantai și la – a spăla sunt surori.

.

line

.

 

Cuvinte care, întâmplător sau nu, seamănă cu româna

 

 

arkkitehti vs arhitect

arkkitehti ● arhitect ■ arkitekt

arkkitehti palautuu latinan sanan architectus kautta kreikan sanaan αρχιτέκτων (architéktōn), johtava, ensimmäinen, kirvesmies, rakennusmestari. Kanta­sana on kreikan αρχηγεύω (árcheino), olla ensim­mäinen, olla johtaja, άρχων, άρχως (archós) on pääl­likkö, johtaja.

.

line

.

huvila           Aici este interesant cuvântul huvila (vars. loma-asunnoksi tarkoitettu talo) care-i pare cunoscut românului și pe care chiar l-a interpretat ca vilă + hu- din hupi (gen. huvin) drept casă în care petreci timpul de plăcere. Parțial greșit! Mai întâi că este cu un singur –l– și nu cu doi –ll– ca în suedeză. Dacă villa ar avea doi –ll– ar însemna  … lână! Este, de fapt, huvi + la locul unde petreci timpul de plăcere, la suedezi casă de vacanță, sommarstuga; sommarvilla; (vapaa-ajan asunto) fritidshus; drept este că se intrică aici și huvimaja ● cabană de distracții; chioșc în curte ■ lusthus

huvila           vars. loma-asunnoksi tarkoitettu talo. Kesähuvila. Viettää loma huvilalla.

De fapt suntem la intersecția a două cuvinte surori, hupi și huvi.

hupi 5*E ilo, hauskuus, hauska ajanviete, ratto, huvi(tus). Järjesti ystävilleen pientä hupia. Lahjasta oli lapsille monenlaista hupia.

hupi ● glumă, păcăleală; banc; năzbâtie, poznă; amuzament, distracție ■ skämt; skoj

huvi 5  ilo, hauskuus, (hauska) ajankulu, -viete, ratto, hupi;  mon. huvitus, huvitilaisuus. Yhdistää huvi ja hyöty. Lahjasta oli lapsille paljon huvia. Tehdä jtak huvikseen, huvin vuoksi kiinnostuneisuuttaan, ajankulukseen, muuten vain. Sirkus-, iltahuvit. Kaupungin huvit. Huvinsa kullakin vars. ironisena viittauksena toimintaan, jota puhuja t. kirjoittaja pitää kummallisena, vaivalloisena, tuomittavana tms.

huvi ● bucurie, plăcere; distracție, divertisment, amuzament, petrecere ■ nöje; (huvitus) förlustelse; förströelse

.

line

.

terfeli (indicativ imperfect pers. 3-a terfeli) vs tärvellä (indicativ imperfect pers. 3-a tärveli)

Sensul ambelor cuvinte este ideea: a face să devină neutilizabil, inutilizabil, a dăuna

.

TERFELÍ, terfelesc, vb. IV. Tranz. 1. A murdări, a mânji, a păta. 2. Fig. A înjosi, a insulta, a dezonora, a batjocori; a compromite. – Din tearfă. Sursa: DEX ’98 (1998)

A SE TERFELÍ mă ~ésc intranz. pop. (mai ales despre obiecte de îmbrăcăminte) 1) A deveni asemănător cu terfele; a se uza prin întrebuințare sau exploatare neglijentă. 2) A se umple de murdărie; a deveni murdar; a se murdări; a se mânji; a se mâzgăli. /tearfă + suf. ~eli Sursa: NODEX (2002)

TEÁRFĂ térfe f. pop. 1) Haină veche și zdrențuită; buleandră; zdreanță, otreapă. 2) la pl. depr. Obiecte de îmbrăcăminte. 3) fig. v. TÂRFĂ. /Orig. nec. Sursa: NODEX (2002)

teárfă (-erfe), s. f. – 1. Cîrpă, zdreanță, otreapă. – 2. Sanda stricată. – 3. Femeie stricată. Creație expresivă. Aparține aceleiași rădăcini cu tărbăci „a murdări”, de unde și var. tarbă, s. f. (Mold., prostituată); probabil în loc de *ta(r)vă, cf. tava „tăvălindu-se”. Esre dubletul lui tîrfă, s. f. (prostituată). Der. din rus. trjapica „cîrpă” (Cihac, II, 405), cf. otreapă, sau din ngr. τέρφος „piele” (Diculescu, Elementele, 471) nu este probabilă; după Lacea, Dacor., IV, 781-85, din mag. terh, sl. terhŭ „încărcătură”, cf. tárhat. Der. terfar (var. Bucov. cherfariu), s. m. (rudă a miresei care ajută la dus zestrea în casa viitorului soț); terfăroaie (var. terfariță), s. f. (femeie din familie care ajută mireasa); terfărie, s. f. (petrecere la casa mirelui), cuvinte din Trans.; terfeli (var. terveli, derveli), vb. (a murdări, a mînji; a păta, a prihăni; a defăima, a discredita, a dezonora), cu suf. expresiv -li (Tiktin; Candrea; Graur, BL, VI, 146; după Scriban, Arhiva, 1912, 190, din mag. tereferelni „a trăncăni”; după Bogrea, Dacor., IV, 853, din mag. tréfal „a glumi”); terfelog (var. terfeloagă, tărfălog, tîrfălog), s. n. (carte fără valoare, maculator, ruptură; document foarte uzat); terfelegos, adj. (Mold., zdrențăros, murdar, unsuros); terfos, adj. (Mold., înv., zdrențăros); terfeleală, s. f. (murdărie, noroi); ștoarfă (var. ștoalfă), s. f. (femeie murdară, otreapă), poate prin contaminare cu a șterge „a freca” (Iordan, BF, IV, 195); tofăi, s. f. (a se bălăci, a se murdări), în Mold., cu pierderea lui r. – Cf. tohoarhă, care probabil este în relație cu aceeași rădăcină expresivă. Sursa: DER (1958-1966)

.

Să vedem în finlandeză:

tärvellä 67  tehdä (käyttö)kelvottomaksi, turmella, pilata. Homeen tärvelemä leipä. Tärvellä hyvä idea. Tärvellä mahdollisuutensa, terveytensä.

tärvätä 73  ark.

  1. tärvellä. Tärväsi maalintekopaikan.
  2. tuhlata, haaskata, kuluttaa turhaan. Tärvätä aikaa ja rahaa.

 

tärvellä ● a strica; a dăuna; a vătăma; a păgubi; a irosi; a murdări; a risipi; a distruge; a ruina; a nimici ■ förstöra; (turmella) fördärva; (pilata, hukata) spoliera; ruinera; ödelägga; (puhek, vars ruotsr) sabba

tärvellä hyvä idea ● a irosi o idee bună ■ förstöra (fördärva, spoliera) en bra idé

tärvellä mahdollisuutensa ● a pierde o ocazie ■ förstöra (fördärva, spoliera) sina möjligheter; (ruotsr puhek) sabba sina chanser

tärvellä terveytensä ● a-și ruina sănătatea ■ förstöra (ruinera) sin hälsa

tärvätä ← din germană derven și din suedeză fördärva

tärvätä 1 (vard)

hän tärväsi maalintekopaikan ● a pierdut ocazia să marcheze un gol; a ratat golul ■ han sumpade (sabbade, sjabblade bort) målchansen

tärvätä 2 ● a risipi; a cheltui fără rost ■ (tuhlata) slösa, slösa bort; ödsla, ödsla bort; öda, öda bort; (ylät) förslösa; förspilla

tärvätä aikaa ja rahaa ● a cheltui fără rost; a risipi banii ■ slösa [bort] tid och pengar

tärvätä aikaa ● a irosi, pierde timpul; ■ (myös) spilla tid

 

tärvätä …Ruotsin sana fördärva on saattu keskialasaksasta, jonka teonsana derven tarkoitti turmella, tuhoutua – a distruge. …(Veijo Meri: Sanojen synty)

.

Introdus  / lisätty 24.8.2014

 

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: