Blogulblog's Blog

Cât de departe este finlandeza de română

Cât de departe este finlandeza de română

.

RoFi2.

Comparând cele două limbi, este extrem de important să deosebești prietenii adevărați de prietenii falși, din primul grup făcând parte cuvinte care au aceeași formă și același înțeles în ambele limbi precum radio (termen ‚internațional’) sau tantti (termen dialectal, uneori tantta din germană Tante). Din cea de a doua grupă fac parte mai întâi cuvintele care amintesc cuvinte românești dar în finlandeză au alt înțeles, unele fiind  chiar de evitat precum: pască, cârpa, rampă, piersică, vii tu? sau numele feminine Anca, Sica, Rica etc.

Mai apoi cunoscând sunetele/literele neagreate de finlandezi este ușor de înțeles cum se transformă o noțiune ‚importată’ în finlandeză și cum seamănă cu aceeași noțiune ‚importată’ în română din aceeași sursă. De ex. cuvântul daltă provine în ambele limbi din slavă долто, în finlandeză luând forma talta (din cauza d-ului inițial); mai apoi, palaveri și palavre < palavra (turcă), < παλάβρα (greacă). Alte exemple: sapuska sau sakusta și zacuscă < закуска (în rusă înseamă gustare), kalabaliikki și calabalâc, fransu, ransu și franj, nume proprii ca Tavi [chiar dacă în fineză tavi este  numele lişiţei, o rață mică Anas crecca!] și Tavi (Octavian), Tomita și Tomiță, Toikka și Stoica [două consoane inițiale consecutive, st din care prima cade; c = k care se dublează după diftongul oi și înaintea altei vocale a].

Vocabularul actual al limbii finlandeze, dar nu și cel colocvial, conține numeroase cuvinte asemănătoare celor românești, desigur, adaptate finlandezei. Arhaismele sunt, însă și mai numeroase.

În zilele noastre, finlandezul cu suficientă educație, înțelege destul de mult dintr-un text românesc, dar poate mai nimic dintr-o conversație, datorită pronunției. Dacă e să considerăm arhaismele finlandeze putem crede că, pe vremuri, în Finlanda se vorbea românește! Sau că finlandeza putea fi considerată un dialect mai îndepărtat al românei, doar din punctul de vedere al vocabularului. Nu mă privi ca scăpat pöpilästä! (pöpilä, hullujenhuone ● balamuc ■ dårhus). Îndrăzneță afirmație, așa e? Dar vedem mai departe. Astfel de arhaisme, așa cum spuneam, sunt și acum înțelese de oamenii culți; aici sunt spicuite doar câteva:

alkovi, amatööri, aploodit, arenti (arendă), arentimies (arendaș), automobiili, aviisi, bakaasi sau pakaasi (bagaj), baletti, balkongi, baskeri, batisti (țesătura batist și nu batistă), berlokki, biblioteekki, biletti sau biljetti, pufetti, puhvetti sau bufetti, bluusi sau blyysi, brossi, broshi sau rossi, desärtti, draperiat, fabrikööri, famili, flanellit, gabardiinit, fotograafi, frisyyri, galoppi, garderoobi, gramofoni, guvernantti, illuminaatio, jiinssit, kadelaaberi sau kandelaaberi, kalossi, karburaattori, kartoffeli, klosetti sau losetti, konversationi, kravaatti, kööri (cor), landoo, lasareetti, lavoaari sau lavuaari, limonadi sau limunaadi, lokomotiivi, lukaali, makaaberi, magnetofooni, masiina sau masina, mansetti, manööveri, markiisi (atât persoana cât și construcția), matami, menyy, modisti, monttööri, musiikki, mööpeli, naftaliini, omeletti, pajuneti (baionetă)pakaasi (evident p = b iar j este redat ca ss), palttoo, pantoffelit (cu sensul de papuci), franțuzismele: paraplyy, parasolli, parfyymi, parselli, pelleriini, apoi penaali (l = r), mai apoi peti = pat, piironki = birou sau comodă, piletti, pirssi (birje, numele vechi al taxiului), pisoaari, plastiikki, platformi, plyysi sau plyyssi, pomada (pentru păr), portieeri, portsuuna (porție, porțiune), potretti (și la români, regional potret pentru portret), prikaati, priimus, priki (p = b), primaari sau primääri, primitivismi, prinsiippi, prinsipaali, prinssi, privaatti, privilegi, promeneeraa, puddinki (p = b), puketti sau buketti, puljonki (p = b), pulloveri, päärlut sau päärlyt (perle), reklaami, reklamoida, repareeraa, residenssi, retonki (creton), revolveri, rotuaari (trotuar)rotunda, salonki, salusiinit = jaluzele (de fapt perdeluțele joase de bucătărie), sanatorio, šarmööri, sekretääri, sentraali (telefonică), serveeraa, servietti, särvetti sau särvietti, serviisi, servitööri (la suedezi chelner), seslonki, shaali sau šaali, shnapsi, sifoni, sifonki, soppa, studeeraa, studentti, taatto (poetic: tată, mai rar, bunic), telefoni, telefooni sau telefuuni, trenskotti, trotuaari, tsaju (ceai), tungares, dungares – dangarezi (eng. dungarees), universiteetti, vanna (vană sau cadă de baie), vapriikki (v = f), veranda, villa, visiitti, visiittikortti, volanki (volănaș), värssy (vers),  ș.a.m.d.

.

Aici am cules exemplele care încep în finlandeză cu litera š:

šaahi – șah (împărat), šaali – șal, šabloni – șablon, šagi – șag, stofă aspră de mobilă, šagriini – șagrin (ștanță de imprimat pe piele), šakaali – șacal, šaketti – jachetă, šakki – joc de șah, šamaani – șaman, šamanismi – șamanism, šamanisti – șamanist, šamanistinen – șamanistic, šamotti – șamotă, šamppanja – șampanie, šampinjoni – șampinion, šampoo – șampon, šankkeri – șancăr, šansonetti – șansonetă, šantung – șantung, šaradi – șaradă, šaria – șaria, šarkuteria – șarcuterie, magazin de mezeluri, šarlakki – șelac, șerlac, šarlataani – șarlatan, šarmööri – șarmant, šašlikki – șașlâk, šelatiini – gelatină, šelee – jeleu, šekki – cec, šelfi – șelf (geologie), šellakka – șelac, șerlac, šeriffi – șerif, šerri – șeri (cherry, sherry), ševiotti – șeviot, šibbolet – șibolet (Biblie), šifferi – cifru, šifonki – șifon, ši’iitti – șiit, šiitismi – șiitism, šikaani – șicană, šikanoida – a șicana, šillinki – șiling, širokko – sirocco, šlaageri – șlagăr, šnautseri – schnauzer (rasă de câini), šofonieeri – șifonier, šofööri – șofer, šogun – șogun, šokeerata – a șoca, šokki – șoc, šottis – sotișa (dans), šovinismi – șovinism, šovinisti – șovinist, šovinistisuus – șovinism, šrapnelli – șrapnel, šungiitti – șunghit (mineral), šurnaali – jurnal, švaa – șwa (lingvistică), švaabi – șvab, švungi – șvung; în afara celor de mai sus, mai are finlandeza și alte câteva cuvinte care încep cu š, dar ele nu au corespondent apropiat în românește.

.

Sivistyssanakirjat sunt pline de ‚românisme’; deschide-le, HyväYstävä, măcar de curiozitate. Vezi bibliografia.

.

Se mai poate remarca adaptarea fonetică a unor cuvinte cu combinații dificile de consoane precum berlokki pentru breloc sau potretti pentru portret.

Interesant este falsul prieten tampuurimajuri (tambur major? Nu! Portar (la un restaurant)! unde tampuuri (sued. tampur) înseamnă vestibul, antreu sau la restaurant, garderoba; și în engleză este tambour cu același sens, iar în română se numește chiar tambur: Spațiu amenajat la intrarea într-o clădire, cu o ușă pivotantă, pentru a proteja interiorul de aerul din exterior și a împiedica formarea curenților de aer în timpul deschiderii ușilor. Majuri pentru faptul că portarul este galonat.

Mi-aduc aminte de un student român care, cu mulți ani în urmă, avea să-și facă un stagiu aici și care urma să se prezinte unui profesor finlandez vârstnic și erudit, versat atât în principalele limbi europene cât și în cele clasice. Prezența mea era formală, discuția urmând să se desfășoare în engleză. La un moment dat studentul vrea să spună ceva dar nu găsește cuvântul potrivit în engleză și, blocat, mă privește rugător. Nu-i răspund la rugăminte. Nu promisesem să-l asist tot timpul stagiului. Trebuia să se descurce singur. Profesorul, ca să îl încurajeze, îi spune zâmbitor și părintește să spună în română ce vrea. De data asta studentul mă privește cu mirare ca și cum ar spune, de unde să știe profesorul românește. Și îndrăznește totuși: teatru de amatori. Aaa, spune profesorul, spre uimirea studentului rămas cu gura căscată, în finlandeză se spune amatööri teatteri. Cred că mai târziu a aflat studentul că de fapt se spune corect harrastajateatteri și că amatööri este doar un neologism cunoscut de toți. Cultura generală își are rolul ei.

Mai că ți-aș sugera, HyväYstävä, să procedezi în felul următor; vorbind curgător finlandeza te oprești, uneori, la un cuvânt din română sau din altă limbă cunoscută, limbă de circulație, care ți se pare că se potrivește mai bine în context. Nu te sfii să-mbraci cuvântul străin într-o formă finlandeză și să-l arunci în context. Chiar dacă nu te faci înțeles, măcar îți capeți un plus de respect. Vezi fila cum se formează cuvintele finlandeze din cuvinte străine.

Introdus  / lisätty 28.2.2010

Actualizat / päivitetty 24.8.2014

Actualizat / päivitetty 12.4.2016

.


Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: