Blogulblog's Blog

Verbi – 041. – Derivarea verbului finlandez

Verbi – 041. – Derivarea verbului finlandez

.

verb

.

Aici avem doar principii, generalități. Discuția propriu-zisă la pagina Derivarea Verbelor – Verbijohtimista

.

Derivare

1. Întrebuințare

Ca să derivăm un verb și să formăm, de exemplu, un verb continuativ care indică repetarea acțiunii, o acțiune  continuă sau în care sfârșitul acțiunii nu este menționat – frekventatiivi [frekventatiiviverbi : heitellä < heittää, hyppiä < hypätä, oleksia tavallisemmin: oleilla, oleskella, oleksia < olla; corecte: käydä / käyskennellä; kävellä / käveleskellä; juosta / juoksennellä; uida / uiskennellä (abr. – frekv.v.)] alegem verbul în forma sa de bază, activă, la care adăugăm desinența continuității -llA ținând cont și de alternanța consonantică.


2. Exemple

Verbul Traducere
hoitaa a îngriji (un copil, un bolnav); a se îngriji (de casă, de familie)
hoidella a se îngriji de mai multe lucruri repetat (mers la banca, la poștă, la magazine, de un cont bancar, de o afacere)
kysyä a întreba
kysellä a pune întrebări (nu o singură întrebare)
laulaa a cânta
laulella a cânta agale, a fredona, a o ține într-un cântat
kääntää a întoarce
käännellä a întoarce în mod repetat (de ex. când încercăm să băgăm o canapea pe ușă)
kiertää a înconjura
kierrellä a hoinări pe ici, pe colo
soittaa a suna, a da un telefon
soitella a telefona în mod repetat (prietenilor), legat de  serviciu (clienților)
tavata a întâlni
tapailla a se întâlni des / adesea; a se vedea des / a se ține / a vorbi cu cineva
avata a deschide
availla a deschide ușa în mod repetat (ca portarul unui hotel)
kerätä a aduna
keräillä a colecta, a face colecție
korjata a repara
korjailla a repara în mod repetat (de ex. mașini, ca un hobi; tezele elevilor)
etsiä a căuta
etsiskellä a căuta în mod continuu, scrutând cu privirea în jur, cotrobăind
nauraa a râde
naureskella a râde în mod repetat sau continuu, la distracție, la teatru (comedie), când se spun bancuri, se fac glume
lukea a citi
lueskella a răsfoi o carte citind ici și colo; a citi din ziar doar titlurile
pohtia a medita, a cugeta
pohdiskella a filozofa
miettiä a gândi
mietiskellä a se gândi tot timpul (precum la dezlegarea unui rebus)
itkeä a plânge
itkeskellä a fi trist și a plânge în mod reptat sau continuu (după o despărțire, un deces)

 

 

Familie de cuvinte cu înțelesuri derivate: pärskiä, pärskäyttää, pärskyttää, pärskähtää, pärskähdellä, pärskähtää, pärske, pärskyä, pärskyä takaisin.

.

juosta – a alega: (Juoksen rautatieasemalle – alerg la gară)

juoksuttaa –

  1. a face să alege; a alerga pe cineva: (Meitä juoksuttaan / juoksutetaan luukulta toisele – suntem purtați de la un ghișeu la altul); (Työtöntä juoksutetaan kun pässiä narussa – șomerul este alergat ca berbecul de funie)
  2. a face să curgă, a scurge un lichid, a turna un lichid: (Juoksuttaa olutta tynnyristä – a scoate berea din butoi)

juoksahtaa – a da o fugă; a alerga scurt și brusc; a sări; a apărea brusc: (Miehet kentällä vikisevät maan pinnassa heti, jos joku juoksahtaa liian läheltä – jucătorii se aruncă imediat la pământ urlând dacă cineva vine prea aproape)

juoksutella – a face în mod repetat să alerge; a turna / scurge un lichid în mod repetat: (Vettä pitäisi juoksutella muutaman päivän ajan ennen bakteerinäytteen ottamista – apa trebuie lăsată să curgă câteva zile înainte înainte de luarea mostrei de apă.) (…jos olisimme tutustuneet Erkin tapaan keriä ja juoksutella keskusteluja – dacă am fi știut obiceiul lui Erki de a dezlâna și a dilua discuțiile)

juoksahdella – a zburda, a se zbengui, a se juca sărind și alergând: (Apla ei ollut oikein leikkituulella mutta lenkillä jaksoi sentään juoksahdella toisen perässä.) (Mukavaa, kun voi metsässä vain juoksahdella kukkuloiden päälle, sen sijaan että pitää rämpiä sinne!) (Saako siellä lapset tanssia ja kävellä ja juoksahdella vai pitääkö istua paikoillaan?)

juoksennella – a alerga liber în mod repetat: (Saako koira juoksennella vapaana?)

juoksettua – a se prinde (despre o soluție coloidală, lapte de ex.) maidosta ym. nestemäisistä kolloidisista liuoksista: koaguloitua, juosta, saostua, kokkaroitua, hyytyä. esim. Juuston valmistus perustuu maidon juoksettumiseen.

juoksettaa – a face să se prindă, să se coaguleze; saattaa juoksettumaan, koaguloida, juoksuttaa.

.

BD10256_

.

Pentru cei mai tari de inimă!

.

De aici trecem la ceva mai complicat.

As in Latin, Italian has two distinct declined past tenses, where io fui (passato remoto) and io sono stato (passato prossimo) both mean I was, the former indicating a concluded action in the (remote) past, and the latter an action that holds some connection to the present. The “passato remoto” is often used for narrative history (for example novels). The difference is nowadays also partly geographic. In the north of Italy (and standard Italian) the “passato remoto” is rarely used in spoken language, whereas in the south it often takes the place of the “passato prossimo”. (Cf. oltenii și restul românilor.)

Likewise, English lacks a productive grammatical means to show indirection but must instead rely on periphrasis that is the use of multiple words to explain an idea. Finnish grammar, on the contrary, allows the regular production of a series of verbal derivatives, each of which involves a greater degree of indirection. For example, on the basis of the verb vetää (to pull), it is possible to produce:

  • vetää (pull – a trage),
  • vetäistä (a trage rapid și scurt, a zmulge)
  • vetäytyä (a se retrage)
  • vetääntyä: tavallisemmin: vetäytyä (a se retrage).
  • vedellä (a trage mereu sau repetat)
  • vedättää (cause something/someone to pull/to wind-up (lie), (a lăsa să tragă, a face/a pune pe cineva să tragă)
  • vedätyttää (cause something/someone to cause something/someone to pull), (a face/ a pune pe cineva să facă/să pună pe cineva să tragă);vedätyttää: paremmin: vedättää
  • vedätätyttää (cause something/someone to cause something/someone to cause something/someone to pull). (a face/a pune pe cineva să facă/ să pună pe cineva să facă/ să pună pe cineva să tragă). (Tällä ulkomaalainen menee varmasti sekaisin!)

.

De observat alternanța rădăcinilor vet- și ved-

Finnish English Translation/Paraphrase of boldface verb
Hevonen  vetää. A horse pulls. pulls
Ajomies  vedättää. A driver commands the horse to pull. causes something to pull
Urakoitsija  vedätyttää. A subcontractor directs the driver to command the horse to pull. causes someone to cause  something to pull
Yhtiö  vedätytättää. The corporation assigns the subcontractor  to have the driver to command the horse to pull. causes someone to cause someone to cause something to pull

.

Mai jos același tabel adaptat limbii române (traducerile urmăresc originalul doar ca idee, nu și ca formă) cineva = ceva

Ordin Finlandeză Română (traducere adaptată) Traducere/adaptare a verbului
Hevonen vetää. Calul trage. trage
Ajomies vedättää. Vizitiul îndeamnăface calul să tragă. a face pe cineva să tragă
Urakoitsija vedätyttää. Șeful îi spune vizitiului să îndemne, să facă calul să tragă. a face pe cineva să facă pe cineva să tragă
Yhtiö vedätytättää. Firma îl obligă pe șef să-i spună vizitiului să îndemne, să facă calul să tragă. a face pe cineva să facă pe cineva să facă pe cineva să tragă

Rezumând:

vetää

vedättää

vedätyttää

vedätytättää

Formulările de prim și de secund ordin sunt cele mai frecvente, cineva face (1°) sau pune / permite să se facă (2°). Ordinul al treilea este mai rar, dar nu imposibil în timp ce ordinul al patrulea nu cred că l-ar folosi nici cel mai temerar făurar al cuvântului finlandez – sananiekka, taitava sanankäyttäjä. A fost folosit doar ca exemplu cum se poate exprima finlandezul în felurite feluri dar și pentru a face să se rețină eventualele terminații. Dacă pe primele două ordine te sfătuiesc, HyväYstvä, să le folosești, cu atât mai mult cu cât gradul al doilea nu are corespondent direct în limba română. Pe celelalte e bine să le știi pentru a le înțelege.

.

Tema este dezbătută mult mai pe larg și cu multe exemple pe pagina lui Jun’ichi Sakuma despre verbul cauzativ:

The Causative Construction in Finnish Language

.

Introdus  / lisätty 26.2.2013

Actualizat / päivitetty 7.5.2015

.

Anunțuri

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: