Blogulblog's Blog

Verbi – 062. Forme verbale nepersonale – participiu – partisiippi

Participiu – partisiippi

.

 verb0

 .

Participiu finlandez urmează următoarea schemă

participiu

pozitiv

negativ

activ

pasiv

 

prezent

trecut

prezent

trecut

agent nominal

pozitiv

negativ

.

În gramatica veche, termenii diferă de gramatica nouă modernă. La capitolele respective apar atât denumirile vechi cât și cele noi cu corespondentul lor românesc.

.

Partisiipit

Yleistä

partisiippi5*B (taivutus: partisiip/pia, -issa jne.) kiel. verbin adjektiivinen nominaalimuoto (esim. muodot laulava, laulettava, laulanut, laulettu).

PARTICÍPIU, participii, s. n. Mod verbal impersonal și nepredicativ, cu forme deosebite după gen și după număr, denumind acțiunea suferită de un obiect, având valoare de verb sau de adjectiv. ◊ (În vechea terminologie a gramaticii limbii române) Participiu prezent = gerunziu.

.

 

participiu I

participiu II

participiu III

acțiune nefinită, în curs de desfășurare

acțiune finită

agent, cel care face

singular

plural

rădăcină

singular

plural

aktiv

-vA

-vi

nUt

n(n)ee

-mA

-mi

pasiv

t(t)AvA

t(t)Avi

t(t)U

t(d)U

nu are

.

partisiippi

Partisiippi on verbin infiniittinen eli nominaalinen muoto, jolla on sekä verbin että adjektiivin ominaisuuksia: VA-partisiippi (laulava, meluava), NUT-partisiippi (laulanut, melunnut), sen passiivinen vastine TU-partisiippi (laulettu, meluttu) sekä agenttipartisiippi (äidin tekemä) ja kieltopartisiippi (lehtiä lukematon). Adjektiivin tavoin partisiipit muodostavat lausekkeita, jotka toimivat substantiivin määritteenä, predikatiivina ja predikatiiviadverbiaalina: laulavilla tytöillä, Nämä ovat minun tekemiäni, Arvio osoittautui pilviä hipovaksi. Näissä tehtävissä partisiipit taipuvat adjektiivin tavoin luvussa ja sijassa. Lisäksi partisiipit ovat osina liittomuodoissa (olivat laulaneet, oli meluttu, ei laulanut) ja verbiliitoissa (esim. tuli tehneeksi). (» § 521–.) Adjektiivimaisuutensa vuoksi partisiipit voidaan katsoa paitsi taivutusmuodoiksi myös johdoksiksi (» § 6162). Verbimäistä niissä on verbikanta ja tietyt verbin täydennykset, esim. objekti: lehteä lukeva, lehden lukenut. Monet partisiippimuotoiset sanat ovat kuitenkin täysin adjektiivistuneita, esim. viehättävä, erittäin suosittu.

Partisiipit (» asetelma 93) ovat nominin tavoin taipuvia, adjektiiveille ominaisissa tehtävissä toimivia infiniittimuotoja (taivutuksesta » § 122). VA- ja NUT-partisiippi muodostavat aktiivin ja passiivin sekä eri aikasuhdevaihtoehtojen yhteen nivoman nelijäsenisen ryhmän (» § 522524). Lisäksi on kaksi partisiippia, jotka ovat näiden erojen suhteen neutraalimpia: genetiivisubjektillinen agenttipartisiippi (» § 525) sekä kieltopartisiippi (» § 526).

Asetelma 93: Partisiipit

VA-partisiippi Aktiivi putoava
Passiivi katsottava
NUT-partisiippi Aktiivi ostanut, tullut
Passiivi = TU-partisiippi syöty, maksettu
Agenttipartisiippi GEN + aiheuttama
Kieltopartisiippi puhumaton

.

partisiipit, ts. VA-partisiippi (meluava, pestävä), NUT-partisiippi (laulanut), TU-partisiippi (laulettu) ja agenttipartisiippi (laulamani). Partisiipeilla on luku- ja sijataivutus; infinitiivit ovat vähemmän nominaalisia, sillä niillä ei ole lukutaivutusta ja sijataivutuskin on vajaa.

Partisiipit käyttäytyvät:

a)      adjektiivien tavoin. Ne taipuvat yksikössä ja monikossa sekä kaikissa sijoissa. Partisiipit toimivat myös samoina lauseenjäseninä kuin adjektiivit eli ennen kaikkea

b)      attribuuttina ja

c)      predikatiivina.

Attribuuttina:

  • leikki+vä lapsi, syö+tä+vä sieni, maksa+ma+ni lasku,
  • asu+maton talo

Predikatiivina:

  • Oletko väsy+nyt? Seinät ovat maala+tu+t.

Ensimmäisellä ja toisella partisiipilla on erityistehtävä ns. partisiippirakenteessa (referatiivinen lauseenvastike). Esim.

  • Näin pojan lähtevän – lähteneen.
  • Kuulin kerrottavan – kerrotun, että — —.

Passiivin 2. partisiippi esiintyy myös ns. temporaalirakenteessa. Esim.

  • Herättyään Pekka lähti töihin.
  • Syötyä mentiin kävelylle.

Rakenteet kuuluvat suomen lauseenvastikkeiden joukkoon.

Observație!

Gramatica modernă folosește termenii oficiali 1. partsiippi și 2. partisiippi care apar în textele mele ca participiu prezent și participiu trecut pentru a fi mai ușor înțelese. Participiului – agent, unii i-au zis 3. partisiippi.

1. partisiippi

Ensimmäinen partisiippi ilmaisee päättymätöntä tekemistä. Tunnus on –vA. Se liittyy (vahvaan) vokaalivartaloon tai passiivin tunnukseen, esim. näke+vä, näh+tä+vä.

Aktiivin 1. partisiipin erityiskäytöstä on huomattava omistusliitteinen monikon essiivi. Esim. on teke+v+i+nä+än, on ole+v+i+na+an.

Passiivin 1. partisiippia käytetään usein seuraavanlaisissa nesessiivisissä eli pakkoa ilmaisevissa rakenteissa: on teh+tä+vä, on lähde+ttä+vä.

Monikon inessiivissä passiivin 1. partisiippi ilmaisee, mitä on tai ei ole tehtävissä. Esim. on tavat+ta+v+i+ssa, ei ole muute+tta+v+i+ssa.

Vielä on huomattava seuraavanlaiset essiivit ja translatiivit: on vuokrat+ta+va+na, julistetaan hae+tta+va+ksi.

Painollisen tavun jäljessä 1. partisiipin tunnus on alun perin ollut –pA, esim. käypä (raha), (hyvin-, kaikki-)voipa. Eräät vanhat 1. partisiipin muodot ovat irtautuneet verbintaivutuksesta ja muuttuneet substantiiveiksi tai adjektiiveiksi. Esim. syöpä, juopa, juova, etsivä, käytävä, tehtävä; mahtava, pätevä.

.
2. partisiippi

Toinen partisiippi ilmaisee päättynyttä tekemistä. Sillä on eri tunnukset aktiivissa ja passiivissa, esim. sano+nut, vetä+nyt; sano+ttu, vede+tty.
Aktiivin 2. partisiippi

Aktiivin 2. partisiipin tunnus liittyy yksivartaloisissa verbeissä (vahvaan) vokaalivartaloon ja kaksivartaloisissa verbeissä konsonanttivartaloon, esim. otta+nut, heittä+nyt; lohjen+nut, hävin+nyt. Itse 2. partisiipin tunnuskin on kaksivartaloinen.

Konsonanttivartaloiset variantit ovat -nUt, -lUt, -rUt, -sUt. Vokaalivartaloiset variantit ovat -nee, -lee, -ree, -see. Monikossa variantit ovat -ne, -le, -re, -se.

Aktiivin 2. partisiipin tunnusvariantit ovat täydennysjakaumassa seuraavasti:

1) Yksikön nominatiivissa ja partitiivissa

  • -nUt  soitta+nut, kuto+nut+ta; hävin+nyt, lohjen+nut+ta
  • -lUt  kävel+lyt, odotel+lut+ta
  • -rUt  sur+rut
  • -sUt  pes+syt+tä, nous+sut+ta

Täydennysjakauma: morfeemin variantit eli allomorfit ovat täydennysjakaumassa, kun ne kukin esiintyvät sellaisissa ympäristöissä, missä toiset variantit eivät koskaan voi esiintyä. Esim. inessiivin pääte –ssa esiintyy takavokaalisissa sanoissa (kuten talo+ssa ) ja pääte –ssä etuvokaalisissa sanoissa (kuten kylä+ssä

2) Muissa yksikön sijoissa (kuin nominatiivissa ja partitiivissa) sekä monikon nominatiivissa akt. 2. partisiipin tunnukset ovat

  • -nee  saa+nee+na, laula+nee+lla; hypän+nee+n
  • -lee  tul+lee+n, imeskel+lee+t
  • -ree  sur+ree+ssa, pur+ree+seen
  • -see  pes+see+lle, hipais+see+t

3) Muissa monikon sijoissa kuin nominatiivissa

  • -ne  soi+ne+i+ssa; hakan+ne+i+ssa, haljen+ne+i+siin
  • -le  kuol+le+i+sta, ihail+le+i+lle
  • -re  sur+re+i+siin, pur+re+i+lta
  • -se  nous+se+i+siin, pääs+se+i+stä

Aktiivin 2. partisiipin translatiivilla on seuraavanlaista erikoiskäyttöä: tulla-verbin kanssa käytettynä rakenne ilmaisee satunnaista tekemistä. Esim. tulin sano+nee+ksi, tulin teh+nee+ksi.
Passiivin 2. partisiippi

Passiivin 2. partisiipin tunnus on sulautunut yhteen passiivin (lyhemmän, -tA : -dA, -lA, -nA, -rA, -A  ja pitemmän ttA : -tA) tunnuksen kanssa niin, että tunnuksena on –tU ja –ttU. Nämä noudattavat astevaihtelua. Esimerkkejä:

1) Lyhempi tunnus -tU : -dU, -lU, -nU, -rU, -U

  • haravoi+tu : haravoi+du+sta, lyö+ty+nä : lyö+dy+i+ssä
  • viljel+ty : viljel+ly+ssä, pan+tu+na : pan+nu+sta
  • pur+tu : pur+ru+i+sta, juos+tu : juos+tu+t
  • hylät+ty : hylät+y+lle, harkit+tu+a : harkit+u+i+lle

2) Pitempi tunnus -ttU : -tU

  • oste+ttu+un : oste+tu+ssa, käyte+tty+j+ä : käyte+ty+i+llä

Passiivin 2. partisiipin translatiivi tai partitiivi ilmaisee seuraavalla tavalla käytettynä sattumalta tapahtumista (ns. fortuitiivinen lauseenvastike; vrt. aktiivin 2. partisiipin translatiiviin): tuli teh+dy+ksi – teh+ty+ä.

(Ks. passiivin 2. partisiipin käyttöä kielenhuollon kannalta.)

.

xbar04

Agenttipartisiippi

Agenttipartisiipiksi sanotaan –mA-tunnuksisia muotoja, joita käytetään passiivin 2. partisiipin asemesta silloin, kun tekijä eli agentti on ilmaistu genetiivillä tai omistusliitteellä. Esim.

  • Liisa+n teke+mä esitys (vrt. tehty esitys)
  • maksa+ma+ni lasku      (vrt. maksettu lasku)

(Ks. agenttipartisiipin käyttöä kielenhuollon kannalta.)

Agenttirakenteella tarkoitetaan rakennetta, joka vastaa yleensä relatiivista sivulausetta seuraavaan tapaan:

  • Kallen ostama auto (‘auto, jonka Kalle osti’)
  • (Minun) ostamani auto (‘auto, jonka [minä] ostin’)

Agenttirakenteeseen kuuluvaa verbiä sanotaan agenttipartisiipiksi. Verbi ilmaisee päättynyttä tekemistä, ja sen tunnuksena on –mA. Agenttipartisiippi toimii tavallisesti adjektiiviattribuutin tapaan ja taipuu yksikössä ja monikossa sekä kaikissa sijoissa.

Tekijä eli agentti ilmaistaan joko genetiivillä (esim. Kallen ostama) tai omistusliitteellä (esim. ostamani). Agenttipartisiipin tilalla on passiivin 2. partisiippi silloin, kun tekijää ei ole ilmaistu; esim. ostettu auto, maksettu lasku, tehty esitys.

Agenttirakenne voi toimia lauseessa myös predikatiivina, jolloin se ei vastaa relatiivilausetta. Esim.

  • Nämä runot ovat Siljon kirjoittamia.

.

agenttipartisiippi

Agenttipartisiippi on ma– ~ mä-tunnuksinen partisiippi, joka saa genetiivisubjektin tai sitä vastaavan possessiivisuffiksin, esim. äidin neulomassa ~ neulomassani puserossa, Tämä pusero on äidin neuloma. Agenttipartisiippi ilmaisee tyypillisesti toiminnan tuloksena syntynyttä tilaa. Sen muodostama lauseke toimii adjektiivin tehtävissä kuten muutoinkin partisiippilausekkeet. Kirjallisuudessa on käytössä myös nimitys MA-partisiippi. (» § 522–.)

.

xbar04

.

§ 522 Tekevä ja tehtävä vs. tehnyt ja tehty

Partisiipit luonnehtivat ja kategorioivat entiteettejä sellaisten tapahtumien avulla, joissa nämä ovat tai ovat olleet osallisina. Partisiipin ilmaisema tila voi ilmetä luonnehdittavan olion toiminnasta (leveästi hymyilevä pikkupoika) tai olla tulosta aiemmasta toiminnasta tai tapahtumasta (etuhampaansa menettänyt pikkupoika). VA-partisiippi ilmaisee päättymätöntä (a), NUT-partisiippi aiempaa (b) tilannetta suhteessa toiseen tilanteeseen.

(a)

Katselin leveästi hymyilevää pikkupoikaa ~ purettavaa taloa.

(b)

Katselin etuhampaansa menettänyttä pikkupoikaa ~ purettua taloa ~ eniten käytettyjä asetyyppejä.

VA- ja NUT-partisiippi muodostavat aikasuhteiden kannalta parin, mutta aktiivin ja passiivin partisiippi eivät ole aikasuhteiltaan täysin symmetriset, sillä passiivin VA-partisiipin merkitys on useammin modaalinen (» § 524).

VA-partisiippi jättää auki sekä tilanteen alkamisen että sen päättymisen; keskeistä on, että partisiipin tarkoittama tilanne ei ole toisen tilanteen aikaan päättynyt. Tilanne voi olla myös toisen ajankohdan kanssa samanaikainen tai sitä myöhempi, vasta suunniteltu tai muuten potentiaalinen tilanne, eikä sillä tarvitse olla tiettyä ajankohtaa. Lause Meluavat lapset päätettiin siirtää toiseen huoneeseen voidaan tulkita eri tavoin: päätöksenteon aika voi sisältyä meluamisaikaan, lapset voivat meluta puhehetkellä, vaikka eivät olisi melunneet päätöksentekohetkellä, ja päätös voi myös koskea ylipäätään lapsia, jotka ovat meluisia.

NUT-partisiipin ilmaiseman tilanteen alku edeltää toista tilannetta. Se, käsitetäänkö tilanteen myös päättyneen ennen toista ajankohtaa, riippuu kontekstitekijöistä ja ilmauksen aspektiominaisuuksista (» § 1498). NUT-partisiippi, joka ilmaisee aspektiltaan rajattua, esim. loppuun vietyä tilannetta, tulkitaan päättyneeksi ja siten kokonaisuutena toista ajankohtaa aiemmaksi:

(c)

Menninkäisen osakodikseen ottaneista voi mainita taiteilijaprofessori Tarmo Mannin. (l) | Olen kyllä tosi kriittinen itseäni kohtaan ja arvostelen minusta otettuja kuvia ja tutkin omia virheitäni. (l) | Tehdyt tehtävät oppilas lähettää verkossa opettajalle, – –. (l)

Tyypillisiä näin tulkittavia partisiippeja ovat intransitiivisista tilanmuutosverbeistä muodostetut NUT-partisiipit kuten kuollut, villiintynyt, väljähtynyt ja sellaisista transitiiviverbeistä muodostetut passiivin TU-partisiipit, jotka ilmaisevat objektitarkoitteen tilanmuutokseen johtavaa tekoa, esim. keitetty, suolattu ja purettu.

Tilaverbeistä kuten asua muodostettu NUT-partisiippi sen sijaan sallii tulkinnan, että tila on alkanut ennen suhteutusajankohtaa mutta voi jatkua sen yli (d). Tämä vastaa jatkuvuuden perfektiä, esim. He ovat asuneet alueella sukupolvien ajan (» § 1537). Tulkintaa tukee partisiipin yhteydessä ajallista jatkuvuutta tarkoittava adverbiaali, esim. sukupolvien ajan, kauan, vuodesta 1900 (lähtien) (e).

(d)

Suojelualueet pakkolunastetaan sukupolvien ajan alueella asuneilta maanomistajilta. (l) [maanomistajia voi asua alueella pakkolunastuksen aikana] | Luututkimuksen tarkoituksena on selvittää alueella asuneiden ihmisten rotu, ulkonäkö ja väestön rakenne: – –. (l) [asuminen päättynyt ennen tutkimusta]

(e)

Pitkään ulkomailla asuneet siirtolaiset ottavat avosylin vastaan kaikki suomalaiset vierailijat – –. (l) | Rangoonissa oli mielenosoituksia vuodesta 1962 lähtien hallinnutta sotilasjunttaa vastaan. (l) | – – Clinton sanoi rauhan olevan nyt lähempänä kuin kertaakaan aiemmin neljättä vuotta jatkuneen sisällissodan aikana. (l)

NUT- ja TU-partisiipit eivät ole aikasuhteiden kannalta täysin symmetrisiä. Esimerkiksi käytetty implikoi usein jatkuvaa käyttöä: Sehän on aika usein käytetty arkipäiväinen nimitys (l). Sen sijaan aktiivimuoto käyttänyt sellaisessa ilmauksessa kuin Hän on ainoa nimitystä usein käyttänyt tutkija ymmärretään ensisijaisesti päättyneeksi. Jatkuvuutta ilmaiseva adverbiaali voi kuitenkin nostaa esiin toisen tulkinnan: vuosisadan alusta asti esiintynyt nimitys ja nimitystä 80-luvulta lähtien käyttäneet tutkijat.

Huom. Monien mentaalista tilaa tai suhtautumista ilmaisevien verbien passiivin TU-partisiipit ovat adjektiivistuneita, esim. suosittu, arvostettu, kysytty, haluttu, halveksittu, toivottu. Adjektiivistuneissa partisiipeissa aikasuhteet ovat taustalla, ja sana ilmaisee pysyvää ominaisuutta: kokeileva (teatteri ~ asenne ~ menetelmä) ja sulava (esiintyminen). Kun samaa partisiippia käytetään partisiippilausekkeessa, esim. tuo sandaaleja kokeileva tyttö tai pannulla sulava voi, partisiipilla voi ilmaista jonakin ajankohtana tapahtuvaa toimintaa. Tällöin partisiippia voi myös määrittää ajankohdan, keston tai toistuvuuden adverbiaali: parhaillaan uusia menetelmiä kokeileva, kolme kertaa rakastunut.

.

xbar04

.

Agenttirakenne – Construcția cu agentul nominal, numele de agent

  • substantiv
  • adjectiv
  • agent nominal negativ (adjectiv negativ – kieltävä adjektiivi)

Remarcă: agentul nominal adjectiv pozitiv a mai fost numit și agenttipartisiippi iar cel negativ kieltopartisiippi.

Mai întâi să ne lămurim cum e cu agentul ăsta. În românește, cuvântul are o altă semnificație care nu se leagă de subiectul nostru.

AGÉNT, -Ă, agenți, -te, s. m. și f. 1.

2. S. m. Factor activ, care provoacă diferite fenomene fizice, chimice etc. Agenți atmosferici.Agenți geografici = factori fizici sau biologici care, prin acțiunea lor, produc transformări continue în învelișul geografic. Agent corosiv v. corosiv.

3. S. m. (Biol.; în sintagma) Agent patogen = microorganism capabil să pătrundă și să se înmulțească într-un organism animal sau vegetal, provocând manifestări patologice.

4. S. m. (Lingv.; în sintagma) Nume de agent = substantiv sau adjectiv (numele gramatical) care indică pe autorul acțiunii unui verb, care arată pe cel care îndeplinește acțiunea unui verb. – Din fr. agent, lat. agens, -ntis

1. Ce este agentul nominal

Altfel spus, agentul este cel care acționează, îndeplinește acțiunea.

2. Întrebuințare

Autorul acțiunii (agentul) este întotdeauna cunoscut atunci când se utilizează acest participiu. Acesta indică ceva făcut de cineva și pot fi declinat la toate cazurile. Dacă nu se știe cine este agentul, trebuie să se întrebuințeze  participiul trecut pasiv.

lukemani kirja ja tekemäsi lelu – cartea pe care am citit-o și jucăria pe care am făcut-o     

Kallen maalaama talo – Talo, jonka Kalle on maalannut. – Casa pe care Kalle a vopsit-o.

Compară cu:

Maalattu talo on myytävänä.– Talo, joka on maalattu, on myytävänä. – Casa vopsită este de vânzare. (participiu trecut pasiv)

Sinun tekemä virhe – Virhe, jonka sinä olet tehnyt. – Greșeala făcută de tine.

Compară cu:

Tehty virhe on korjattava – Virhe, joka on tehty, on korjattava. – Greșeala făcută trebuie corectată.

.

3. Formare

Agentul Participiu este format prin adăugarea-mA la rădăcină tare a verbului (care se obține prin eliminarea terminației –vat de la persoana a treia prezent a verbului). Agentul participiu are aceeași formă ca și infinitivul III. Persoana care face acțiunea (agentul) va fi pusă la genitiv înaintea participiului.

Se aplică doar verbelor tranzitive care necesită un obiect direct și răspunde la întrebările kenet?, ketä?, minkä?

.

Activ

conjugare terminație infinitiv

participiu

rădăcină

I

-A

sanoa sanoma sanomi-
lukea lukema lukemi-
tietää tietä tietämi-

II

-dA

voida voima voimi-
saada saama saami-

III

-lA

olla olema olemi-

-nA

men mene menemi-

-rA

surra surema suremi-

stA

juosta juoksema juoksemi-
pestä pese pesemi-

IV

-VtA

ladata lataama lataami-
pelä pelkää pelkäämi-

V

itA

tarvita tarvitsema tarvitsemi-
valita valitsema valitsemi-

VI

etA

tarjeta tarkenema tarkenemi-
rohjeta rohkenema rohkenemi-

.

Exemplu Traducere
tytön laulama laulu cântecul cântat de fată
hevosen kävelemä matka drumul parcurs de cal
ihmisen tekemä muodostelma formație alcătuită de oameni
pojan lukema kirja cartea citită de băiat
pojan lukemassa kirjassa în cartea citită de băiat
miehen juoma olut berea băută de bărbat

Dacă agentul este un pronume personal (minä, sinä, …) trebuie întrebuințat sufixul posesiv (-ni, -si,..) în loc de „minun”, „sinun”,…

Exemplu Traducere
laulamani laulu cântecul cântat de mine
kirjoittamasi kirja cartea pe care ai scris-o tu
kävelemämme matka drumul parcurs de noi

4. Declinare

Declinarea participiului se face după modelul declinării adjectivelor și se acordă în număr și caz cu substantivul pe care-l determină.

Tolkienin kirjoittamassa kirjassa tapahtuu paljon. – În cărțile scrise de Tolkien se întâmplă multe.

Juhan maalaman talon osoite on Hämeenkatu 41. – Adresa casei vopsite de Juha este Hämeenkatu 41.

Tekemässäni kotitehtävässä oli vaikeita kysymyksiä. – În temele pentru acasă pe care le-am făcut erau întrebări grele.

Tämä Mika Waltarin kirjoittama romaani on käännetty monille kielille. – Acest roman scris de Mika Waltari a fost tradus în multe limbi.

Mika leikki isän tekemillä leluilla. – Mika se juca cu jucăriile făcute de tatăl său.

.
Participiul ca agent e o formă particulară de participiu căruia i-ar corespunde în română un participiu trecut cu valoare pasivă întrebuințat în funcție de un atribut, cu diferența că, în finlandeză, pot fi forme atât active cât și pasive.
Pentru formarea participiului agent se pornește de la persoana a tria plural a indicativului prezent eliminând desinența –vAt și înlocuind-o cu -mA sai la plural -miA.

Da, dar terminația –mA o găsim și la infinitivul al treilea, oare nu se confundă? A avut grijă Agricolan Mikko să nu se confunde. Agentul nominal se inflectează la toate cazurile și mai poate primi și sufixul posesiv are semnificația „pe care” (acuzativul „pe” desemnează ceva pasiv, asupra căruia se răsfrânge acțiunea) în timp ce infinitivul al treilea are semnificația „ca să”. În fond acel –mA– desemnează efectuarea și este rudă bună cu –mO care desemnează locul unde se face ceva, se efectuează, se desfășoară o activitate: korjaamo, huoltamo, maalaamo, vuokraamo toate provenite din verbe korjata, huoltaa, maalata, vuokrata.

.

infinitivul I pers.3-a  pl. agentul nominal
ottaa he ottavat ottama
lukea he lukevat lukema
tehdä he tekevät teke
haluta he haluavat haluama

.

Agentul nominal al verbul olla:

nume: olija (gen. olijan) – cel care este   (laivassa olijat – pasagerii, cei care sunt pe bord)
adjectiv: olema (gen. oleman) – fiind, existent
agent nominal negativ, adjectiv negative: olematon (gen. olemattoman) – inexistent (asikaspalvelu on olematon – serviciul clienți este inexistent)

.

Agentul se găsește la genitiv și precede participiul. În română îi corespunde complementul de agent introdus cu prepoziția de, de către: Aceste adunări se convocau de [către] directorul întreprinderii. (Directorul era cel care genera acțiunea, deci agentul). Tot aici ne amintim că genitivul finlandez poare fi folosit pentru traducerea prepozițiilor de și de către din română. În finlandeză participiul agent, dacă nu ne place, poate fi înlocuit cu ”joka” declinat după caz.

Minun valmistama salaatti oli erinomainen. cf. Salaatti, jota minä valmistin, oli erinomainen.

Näkemäni kauppa oli auki. cf. Kauppa, jonka näin, oli auki.

Heikin ostama kakku oli hyvä. cf. Kakku, jonka Heikki osti, oli hyvä.

Isän tekemä pöytä. cf. Pöytä, jonka isä teki.

.

  • În cazul în care subiectul este același în propoziția principală și în subordonată, sufixul posesiv este suficient:

Mika vei kirjoittamansa kirjeen postiin. – Mika vei postiin kirjeen, jonka hän oli kirjoittanut. – Mika a dus la poștă scrisoarea pe care a scris-o.

Saimme kauan odottamamme kirjeen. – Saimme kirjeen, jota olimme kauan odottaneet. – Am primit scrisoarea pe care o așteptam demult.

  • În cazul în care subiectele sunt diferite în propoziția principală și în subordonată, împreună cu sufixul posesiv este necesar și pronumele personal.

Mika vei hänen kirjoittamansa kirjeen postiin. – Mika vei postiin kirjeen, jonka hän (Liisa) oli kirjoittanut. – Mika a dus la poștă scrisoarea ei pe care ea (Liisa) a scris-o.

  • Mai există situația în care participiul nu poate fi înlocuit în subordonată

Korjasin hänen kirjoittamansa tekstin virheet. –  I-am corectat greșelile din text. (Aici hänen și –nsa nu crează dubii asupra subiectului sau obiectului, mina korjasin și hänen teksti.)

Mika vei hänen (Liisan) kirjoittamansa kirjeiden pakan. – Mika a dus scrisoarea scrisă de ea (Liisa) în teancul de scrisori. (Aici hänen și –nsa crează dubii asupra subiectului sau obiectului, Mika vei hänen (Liisan) kirjoittamansa poate fi sau hänen Mikan kirjoittamansa sau hänen Liisan kirjoittamansa.)

.

Pentru că participiul agent este, de obicei, întrebuințat ca atribut, acesta se declină ca oricare adjectiv și concordă în gen, număr și caz cu numele gramatical la care se referiă. Modelul declinării sale este voima. Vezi mai jos!
Ca și în română, participiul agent poate fi transformat într-o propoziție subordonată relativă, al cui subiect să fie agentul.

.

Agentul este indicat cu ajutorul sufixului posesiv adăugat la participiul declinat, când acesta s-ar exprima cu un pronume personal în propoziția relativă echivalentă.

Riikan lähettä kortti on pöydällä. – Vederea trimisă de Riikka e pe masă.

Kortti, jonka Riikka on lähettänyt, on pöydällä. – Vederea pe care Riikka a trimis-o e pe masă.

Pidätkö ostamistamme kukista? – Îți plac florile pe care le-am cumpărat?

Pidätkö kukista, jotka ostimme? – Îți plac florile pe care le-am cumpărat noi?

Participiu agent s-ar putea găsi într-o frază și cu funcția de predicat:

Kirjat, jotka luen mielelläni, ovat Arto Paasilinnan kirjoittamia Cărțile pe care le citesc cu plăcere sunt cele scrise de Arto Paasilinna.

Taulu on sinun maalaamasi. – Tabloul este pictat de tine.

Dacă agentul nu este indicat, în locul participiului agent se întrebuințează participiul perfect pasiv.

Tämä on paljon luettu kirja, – Aceasta este o carte foarte citită.

dar Tämä on kaikkien lukema kirja. – Aceasta este o carte citită de toți.

Măcar un pronume trebuie să fie, dacă agentul nu e indicat cu un substantiv la genitiv sau cu un sufix posesiv:

Tutkijat analysoivat (meidän) järvestä keräämiämme vesinäytteitä.
Minä en tiennyt (sinun) tekestäsi matkasta Andeille.
Hänen pitänsä kokous sujui mallikkaasti.

.

Se spune că participial agent pozitiv are și o pereche negativă cu terminația –ttu, dar cu care nu este rudă. De ex.

Jonkun ostama auto on ostettu auto.

.

singular

plural

nominativ

voima

voimat

genitiv

voiman

voimien, voimain1

partitiv

voimaa

voimia

acuzativ

voima, voiman

voimat

inesiv

voimassa

voimissa

elativ

voimasta

voimista

ilativ

voimaan

voimiin

adesiv

voimalla

voimilla

ablativ

voimalta

voimilta

alativ

voimalle

voimille

esiv

voimana

voimina

translativ

voimaksi

voimiksi

instructiv

voimin

abesiv

voimatta

voimitta

comitativ

voimineen

1) Forme rare.

.

xbar04

.
Kieltopartisiippi – Participiu negativ

(kaikkien myönteisten partisiippi­muotojen kieltomuoto!)

.

Kieltopartisiippi muodostetaan –mAtOn-tunnuksella. Tunnus koostuu 3. infinitiivin tunnuksesta –mA ja karitiivisesta (eli puutetta ilmaisevat sanat, denominaalisia) adjektiivijohtimesta –tOn. Kieltopartisiippeja taivutetaan –tOn-tyypin mukaan. Esim.

  • asu+maton : asu+maton+ta : asu+mattoma+lla
  • näky+mätön : näky+mättömä+n

Kieltopartisiippien merkitys horjuu jonkin verran. Osa niistä on sekä 1. että 2. partisiipin (ja agenttipartisiipin) kielteisiä vastineita. Esim.

  • palamaton               (vrt. palava, palanut)
  • parantumaton         (vrt. parantuva, parantunut)
  • taipumaton              (vrt. taipuva, taipunut)
  • syömätön                (vrt. syönyt, syöty)

Osalla kieltopartisiipeista on vakiintunut merkityksensä, esim. kukkimaton ‘joka ei kuki koskaan, ei-kukkiva’.
.

Participiul negativ se formează pornind de la persoana a treia plural a indicativului prezent de la care se elimină desinența –vAt și se înlocuiește cu -mAtOn.
Chiar dacă în finlandeză există diferite forme de participiu, activ sau pasiv, prezent sau trecut, tuturor formelor afirmative le corespunde doar o singură formă negativă, cea descrisă mai sus. Asta înseamnă că forma negativă unică poate avea o valoare atât activă cât și pasivă, atât la prezent cât și la trecut. La așa gramatică complicată, era și timpul să fie și ceva mai ușor!

.
În română participiul negativ poate corespunde, adesea, unui adjectiv cu semnificație negativă format cu prefixele in-, ne-.

Sinun ystäväsi on tunteeton. – Prietenul tău este insensibil.

Suomea puhumaton nainen vastasi puhelimeen. – La telefon a răspuns o femeie care nu vorbea finlandeza.

Hän sairastui parantumattomaan tautiin. – S-a îmbolnăvit de o boală nevindecabilă.

Monille maahanmuuttajille kielen taito on ylittämätön este. – Pentru mulți imigranți necunoașterea limbii este un obstacol de netrecut.

Participiul negativ se formează  cu ajutorul particulei mAtOn care se adaugă rădăcinii tari a un verb tranzitiv. Această particulă presupune un obiect / complement direct.

lukematon kirja – carte necitită

tekemäton työ – lucrare nefăcută

 .

Activ

Pasiv

conjugare terminație infinitiv

singular

plural

nu are

I

-A

sanoa sanomaton sanomattomat

lukea lukematon lukemattomat

tietää tietämätön tietämättömät

II

-dA

voida voimaton voimattomat

saada saamaton saamattomat

III

-lA

olla olematon olemattomat

-nA

men menetön menemattomat

-rA

surra surematon suremattomat

stA

juosta juoksematon juoksemattomat

pestä pesetön pesemattomat

IV

-VtA

ladata lataamaton lataamattomat

pelä pelkäätön pelkäämattomat

V

itA

tarvita tarvitsematon tarvitsemattomat

valita valitsematon valitsemattomat

VI

etA

tarjeta tarkenematon tarkenemattomat

rohjeta rohkenematon rohkenemattomat

.

Primește terminațiilemAtOn (sg.) și -mAtOmAt (pl.)

Utilizare

  • Doar verbe tranzitive care necesită un obiect direct și răspunde la întrebările kenet?, ketä?, minkä?
  • ca determinant înaintea unui substantiv cu care se acordă în număr și caz.
    • Tämä on lukematon romaani. – Acesta este un roman necitit [încă].
    • Tehdyistä huomautuksista huolimatta tilanne jatkuu muuttumattomana. – În ciuda observațiilor / reclamațiilor, situația se menține neschimbată.

.

xbar04

.

Participiu activ prezent (VA-partisiippi)

1. Ce este participiu?

Participiile sunt adjective verbale care pot fi formate din toate verbele. Ca adjective obișnuite, acestea se declină în toate cazurile și sunt în acord cu substantivul pe care-l determină. Ele pot avea, în finlandeză, forma activă și forma pasivă și mai au și un așa zis „participiu agent”. În limba română, în terminologia vechii gramatici, participiu prezent este egal cu gerunziu. De asemenea, în limba română nu se cunosc forme active sau pasive ale participiului prezent. Traducerile se fac după caz, după sensul semantic.

Primul participiu, sau participiu prezent se utilizează ca un adjectiv, atât în funcție de atribut cât și de predicat. Acesta exprimă o acțiune carea început mai de mult și are loc în continuare.
Participiu prezent poate fi transformat într-o propoziție relativă cu verbul la indicativ prezent.

.

2. Întrebuințare

putoava lehti – o frunză căzătoare

syövä lapsi – un copil care mănâncă

itke tyttö – o fetiță plângăreață

kunnioitettavat miehet – bărbați stimabili

.

2.1 Participiu apare atunci când două acțiuni se petrec în același timp. Acțiunile pot fi ambele în trecut sau în prezent. Important este doar faptul că unul, deși a început mai de mult, este încă în curs de desfășurare în timp ce celălalt are deja loc fără precizarea momentului începerii.

  • propoziție în timpul prezent, în care plânsul și în statul se întâmplă în același timp.

Kadulla seisoo itkevä lapsi. – Lapsi, joka itkee, seisoo kadulla. – Pe stradă stă un copil care plânge (plângăreț, plângător, pentru a fi în ton cu itkevä).

  • Aceasta este o propoziție în timpul trecut, plânsul și statul s-au întâmplat în același timp.

Kadulla seisoi itkevä lapsi. – Lapsi, joka itki, seisoi kadulla. – Copilul care stătea pe stradă, plângea.

Kanadassa asuva ystäväni soitti minulle. – Ystäväni, joka asuu Kanadassa, soitti minulle. – M-a sunat prietenul meu care locuiește în Canada. [În momentul în care m-a sunat, prietenul locuia deja în Canada. Nu este relevant dacă prietenul este încă în Canada, în momentul de față.]

2.2. O acțiune care se va întâmpla în viitor

Menen ensi viikolla alkavalle kurssille. – Menen kurssille, joka alkaa ensi viikolla. – Mă duc la cursul care începe săptămâna viitoare.

2.3. Un truism, un adevăr banal, evident

Lentämistä pelkääviä ihmisiä on paljon. – Ihmisiä, jotka pelkäävät lentämistä, on paljon. – Sunt mulți oameni care se tem de zbor.

3. Formare

Primul participiu activ se formează adăugând terminația -vA la rădăcina în vocală a gradului tare. Practic se formează din persoana a 3-a plural prezent a verbului de la care se elimină terminația -vAt și se adaugă –vA (practic, pleacă doar -t). Astfel se obține nominativul singular al participiului prezent activ. Acesta se poate declina după modelul voima. Vezi mai sus!

Verbul olla face excepție!

Pentru traducere, limba română nu are forme specifice de participiu pentru toate verbele precum a mânca – mâncător, a umbla – umblător și atunci se formează cu ajutorul pronumelui relativ care (face) care mănâncă, care umblă.

Infinitiv pers. 3-a pl. Participiu Exemplu Traducere
nukkua nukkuvat nukkuva nukkuva koira un câine care doarme
tehdä tekevät tekevä tekevä mies un om care face
kävellä kävelevät kävelevä kävelevä mies un bărbat care umblă
häikäistä häikäisevät häikäisevä häikäisevä valo o lumină strălucitoare
olla ovat oleva! läsnä oleva o persoană prezentă
maalata maalaavat maalaava maalaava henkilö o persoană care pictează
seurata seuraavat seuraava seuraava sivu o pagină care urmează
häiritä häiritsevät häiritsevä häiritsevä juoppo un bețiv care perturbă
paeta pakenevat pakeneva pakeneva varas un hoț care fuge

.

singular

plural

aktiv

teke care face tekevät care face
lukeva care citește lukevat care citește
   

pasiv

tehtävä de făcut tehtävät de făcut
luettava de citit luettavat de citit

.

Activ

conjugare terminație infinitiv

participiu

rădăcină

I

-A

sanoa sanoma sanomi-
lukea lukema lukemi-
tietää tietä tietämi-

II

-dA

voida voima voimi-
saada saama saami-

III

-lA

olla olema olemi–

-nA

men mene menemi

-rA

surra surema suremi-

stA

juosta juoksema juoksemi-
pestä pese pesemi-

IV

-VtA

ladata lataama lataami-
pelä pelkää pelkäämi-

V

itA

tarvita tarvitsema tarvitsemi-
valita valitsema valitsemi-

VI

etA

tarjeta tarkenema tarkenemi-
rohjeta rohkenema rohkenemi-

.

4. Inversare

Și în finlandeză se poate folosi enunțul de tip românesc format cu carejoka, doar că trebuie să inversăm termenii propoziției.

Mies, joka istuu metsässä. – Metsässä istuva mies. – Bărbatul care stă în pădure.  [istuva – joka istuu – care stă]

Koira, joka nukkuu rauhallisesti lattialla.  – Rauhallisesti lattialla nukkuva koira. – Câinele care doarme liniștit pe podea.

Turisteille, jotka tutustuvat SuomenlinnaanSuomenlinnaan tutustuville turisteille. – Turiștilor care vizitează Suomenlinna.

Lapsi, joka saa lahjan äidiltä. – Lahjan äidiltä saava lapsi. – Copilul care primește cadou de la mama.

5. Että

Deși että este cuvânt pur finlandez, folosirea lui mai frecventă au adus-o străinii care o folosesc pentru introducerea propozițiilor subordonate.

Finlandezul nu are nevoie de että pentru că folosește participiu împreună cu verbe care exprimă percepții senzoriale sau afirmații, caz în care ambele, subiectul și participiul sunt la genitiv.

Kuuluu, että Lapinlahden kirkollahan voi nähdä rautatien. – Lapinlahden kirkollahan rautatien kuuluu näkevän. – Se zice că de la biserica din Lapinlahti se vede calea ferată.

Arvasin, että hinnat taas nousevat. – Arvasin hintojen taas nousevan. – Am bănuit că prețurile vor crește iar.

6. Declinare

Așa cum am spus mai sus, participiu prezent se declină la fel cu adjectivele sau substantivele cu terminația –vA. Vezi mai sus tabelul cu modelul de declinare voima.

.

 

conjugare I

conjugare II

conjugare III

conjugare IV-VI

infinitiv

asua

saapua

tuoda

nähdä

tulla

vastata

pers 3-a pl. ind. prez.

asuvat

saapuvat

tuovat

näkevät

tulevat

vastaavat

nom. sing

asuva

saapuva

tuova

näkevä

tuleva

vastaava

gen. sing

asuvan

saapuvan

tuovan

näkevän

tulevan

vastaavan

part. sing

asuvaa

saapuvaa

tuovaa

näkevää

tulevaa

vastaavaa

part. pl.

asuvia

saapuvia

tuovia

näkeviä

tulevia

vastaavia

.

Sain ruusun kadulla istuvalta mieheltä. – Am primit un trandafir de la omul care stă pe stradă.

Menen kadulla istuvalle miehelle. – Mă duc la omul care stă pe stradă.

Pelkään kadulla istuvaa mies. – Mă tem de omul care stă pe stradă.

Helsingistä tuleva juna on myöhässä. – Trenul care vine de la Helsinki e în întârziere. – Juna, joka tulee Helsingistä, on myöhässä.

Annoin puheenvuoron japania puhuvalle miehelle. – Am dat cuvântul bărbatului care vorbește japoneza. – Annoin puheenvuoron miehelle, joka puhuu japania.

Nämä tulokset ovat yllättävät. – Aceste rezultate sunt surprinzătoare. – Ne tulokset ovat yllättäviä.

.

Se mai poate considera ca fiind format din rădăcina infinitivului III forma activă (în funcție de tipul de conjugare), la care se adaugă sufixul -vA.

1) Corespunde participiul prezent limba română.

uiva – scăldat
tekevä – efectuat
2) Împreună cu verbul olla (a fi), e folosit pentru a exprima anumite aspecte ale timpului:

a) împreună cu olla la prezent are valoare de acțiune propusă în viitor:

Han on vielä kirjottava meille – El o să ne scrie.

Jumala on tuleva tuomitsemaan. – Jumala tulee tuomitsemaan. – Dumnezeu vine să judece.

En ole sitä unohtava. – En tule sitä unohtamaan. – Asta n-am s-o uit.

Myrsky on nouseva. – Myrsky nousee (incorect: tulee nousemaan) – Furtuna se întețește.

b) împreună cu olla în timpul trecut are în valoarea acțiunilor anticipate în trecut:

Hän oli kirjottava meille – ar fi trebuit să ne scrie (dar nu știu dacă a scris).

c) împreună cu olla în acțiuni, fictive, ireale, imaginare, acordul cu cazul esiv plus particula posesivă:

Mies ei ollut tietävinsä koko asiasta. – Bărbatul pretindea că nu știe nimic de toată treaba.

Olin kuulevinani äänesi. – Mi s-a părut că-ți aud glasul.

Olimme nukkuvinamme, kun olette menneet. – Când ați plecat, ne făceam că dormim.

3) Împreună cu tiedetään („cunoscut”) – apare într-o formă la genitiv și indică ce face obiectul:

Hänen tiedetään kirjottavan – despre el se știe că scrie.

4) Împreună cu o particulă posesivă este folosit pentru a reproduce cuvintele altcuiva:

Han sanoi tulevansa – A spus că va veni.

xbar04

.

Participiu  pasiv prezent

1. Ce este participiu (repetare!)

Participiu este un adjectiv verbal care poate fi format din toate verbele. Ca adjectiv obișnuit, acesta este declinat la  toate cazurile și este acordat cu substantivul pe care-l determină. El poate avea forma activă sau pasivă și mai are și un așa zis „participiu agent”.

În română participiul prezent pasiv poate fi format cu se impersonal pasiv într-o propoziție relativă sau cu un infinitiv precedat de prepoziția de.

Kaupungissakin voidaan helposti kasvattaa syötäviä kasveja. – Chiar și în oraș se pot cultiva plante comestibile (care se mănâncă / bune de mâncat)

Tuntematon sotilas on ehdottomasti katsottava elokuva – „Soldatul necunoscut” este un fim demn de văzut.

Atunci când participiul prezent pasiv este însoțit de verbul olla la persoana 3-a singular (on), indică faptul că acțiunea trebuie să fie realizată, executată, împlinită. În acest caz corespunde formulării pitää + infinitiv cu sensul necesitate, ceea ce trebuie făcut.
Subiectul care trebuie să efectueze acțiunea indicată de participiu, este de obicei în genitiv (la fel ca și în cazul verbului pitää).

Minun on lähdettävä Trebuie să plec Minun pitää lähteä

.

2. Întrebuințare

În traducerea formelor finlandeze am evitat cuvintele consacrate românești, tocmai pentru a reda mai apropiat înțelesul finlandez Astfel nu spun comestibil ci de mâncat, nu spun traductibil ci de tradus etc.

syötävä omena – măr de mâncat

2.1. Atunci când obiectul / complementul nu execută acțiunea el însuși. Ceva trebuie făcut obiectului.

käännettävä kirja – kirja, joka käännetään – cartea care trebuie tradusă

2.2. Denotă o acțiune care poate fi executată.

syötävä sieni – sieni, jonka voi syödä – o ciupercă care poate fi mâncată

2.2.1 Denotă o acțiune care poate fi executată sau care se află sub influența unui factor care-l determină. Participiu în inesiv, sufixul posesiv, dacă este necesar.

Se on helposti ratkaistavissa. – E ușor de rezolvat.

Miesten odotettavissa oleva elinikä on 80 v. – Speranța de viață a bărbaților este de 80 de ani.

Olen käytettävissänne, sanoi johtaja. – Vă stau la dispoziție, spuse directorul.

2.3. Denotă o acțiune care trbuie să fie executată. Se adaugă sufixul posesiv, dacă este necesar.

maksettava lasku – lasku, joka täytyy maksaa – nota de plată care trebuie plătită

otettava lääke – lääke, joka täytyy ottaa – medicamentul care trebuie luat

Sano sanottavasi ja lähde! – Sano, mitä sinulla on sanoa ja lähde! – Spune ce ai de spus și șterge-o!

Hän kertoi nopeasti ilmoitettavansa. – Hän kertoi nopeasti, mitä hänellä on ilmoittaa. – A spus repede ce avea de anunțat.

2.4. Ca un echivalent al expresiei ”minun täytyy”. Construcție cu olla, agentul, la genitiv.

Minun on maksettava laskut. – Minun täytyy maksaa laskut. – Trebuie să plătesc notele de plată.

Hänen oli luettava tämä kirja. – Hänen täytyy lukea tämä kirja. – El/ea trebuie să citească cartea.

Sinun on hirveästi muistettava se. – Asta trebuie să-ți amintești neapărat.

Minun oli odotettava sinua. – A trebuit să te aștept.

Asemalla turistien oli odotettava junaa. – La gară, trenul îi aștepta pe turiști.

2.5. Participiu prezent pasiv întrebuințat ca un substantiv. În totdeauna la partitiv! Exemple de obicei în interogative sau negative.

Onko teillä kysyttävää? – Aveți întrebări? Aveți de întrebat?

Oletko varma, että nämä ovat syötäviä sieniä? – Ești sigur că ciupercile astea sunt comestibile?

Onko mitään juotavaa? – E ceva de băut?

Ei ole mitään kysyttävää. – Nu e nimic de întrebat.

Haluan jotakin syötävää. – Vreau ceva de mâncat.

Tuo jotakin juotavaa. – Adu ceva de băut.

2.6. Mai poate fi întrebuințat și cu cazul esiv, cu cu semnificația situației în care se află obiectul. Se adaugă sufixul posesiv, dacă este necesar.

Auto on huoltamolla korjattavana. – Mașina este la reparat la service.

Annoin tekstin Eilalle luettavaksi. – I-am dat Eilei de citit.

Hevonen oli isännän piinattavana. – Calul era chinuit de stăpân.

Poika oli (meidän) kasvatettavanamme. – Copilul a fost crescut de noi.

– Kenen hoidettavana tämä asia on? – Hoidettavanani. – Cine se ocupă de treaba asta? – Eu (mă ocup).

2.7. Mai poate fi întrebuințat și cu cazul translativ, cu semnificația scopului. Se adaugă sufixul posesiv, dacă este necesar să se precizeze agentul.

Ottakaamme punnittavaksi ne asiat. – O să mai cugetăm asupra acelor probleme.

Rikkinäinen automme vietiin korjattavaksi. – Mașina noastră stricată a fost dusă la reparat.

Hän toi kirjat (meidän) valittavaksemme. – A adus cărțile ca să ni le alegem.

.

3. Formare

Primul participiu pasiv se formează începând de la pasivul imperfect înlocuind terminația –tiin/-ttiin cu -tAvA/-ttAvA.

.

conjugarea I-a

conjugarea  II-a

conjugarea III-a cojugările IV-VI
asua saapua tuoda nähdä

tulla

vastata

(asuttiin) (saavuttiin) (tuotiin) (nähtiin)

(tultiin)

(vastattiin)

asuttava saavuttava tuotava nähtävä

tultava

vastattava

.

Activ

Pasiv

conjugare terminație infinitiv

participiu

rădăcină

participiu

rădăcină

I

-A

sanoa sanova sanovi- sanottava sanottavi-
lukea lukeva lukevi- luettava luettavi-
tietää tietä tietävi- tiedettävä tiedettävi-

II

-dA

voida voiva voivi- voitava voitavi-
saada saava saavi- saatava saatavi-

III

-lA

olla oleva olevi- oltava oltavi-

-nA

men mene menevi- mentävä mentävi-

-rA

surra sureva surevi- surtava surtavi-

stA

juosta juokseva juoksevi- juostava juostavi-
pestä pese pesevi- pestävä pestävi-

IV

-VtA

ladata lataava lataavi- ladattava ladattavi-
pelä pelkää pelkäävi- pelättävä pelättävi-

V

itA

tarvita tarvitseva tarvitsevi- tarvittava tarvittavi-
valita valitseva valitsevi- valittava valittavi-

VI

etA

tarjeta tarkeneva tarkenevi- tarjettava tarjettavi-
rohjeta rohkeneva rohkenevi- rohjettava rohjettavi-

.

Verbe de tipul 1, 4, 5 și 6: Rădăcina pasivă+ –ttAvA.

Infinitiv Pasiv Participiu
sanoa sanotaan sanottava
istua istutaan istuttava
maksaa maksetaan maksettava
ottaa otetaan otettava
lähteä lähdetään lähdettävä
nukkua nukutaan nukuttava
tavata tavataan tavattava
häiritä häiritään häirittävä
paeta paetaan paettava

Verbe de tipul 2 și 3 : Rădăcina pasivă+ -tAvA.

Infinitiv Pasiv Participiu
voida voidaan voitava
saada saadaan saatava
tehdä tehdään tehtävä
olla ollaan oltava
tulla tullaan tultava

.

4. Observație

După cum probabil ați observat, normele cu privire la întrebuințarea participiului sunt foarte diverse. Acest lucru înseamnă că o propoziție cu unul dintre aceste participii poate avea mai multe înțelesuri.

Maalattava talo. – casa care este de vopsit; casa care trebuie să fie vopsită; casa care poate fi vopsită / este aptă pentru a fi vopsită, vopsibilă!

Syötävä sieni. – ciuperca, care este în curs de a fi mâncată; ciuperca care trebuie să fie mâncată; ciuperca care poate fi mâncată  / este comestibilă.

5. Declinare

Așa cum s-a spus mai sus, participiile ca și adjectivele se inflectează. Acestea vor fi puse de acord cu cuvântul pe care îl determină.

En halua maksaa maksettavaa laskua. – Nu vreau să plătesc nota care e de plătit.

En pidä tehtävästä ruoasta. – Nu-mi place mâncarea care se pregătește.

Syötävän sienen väri on ruskea. – Culoarea ciupercii comestibile este maronie.

 .

xbar04

.

Participiu  activ trecut (NUT-partisiippi)

Al doilea participiu, sau participiu trecut este folosit ca adjectiv, cu funcție de atribut sau de predicat, sau împreună cu verbul auxiliar olla se folosește pentru formarea timpurilor compuse ale verbului.
Când are funcția de adjectiv, participiul trecut indică faptul că acțiunea este finalizată în totalitate. Astfel, poate fi  transformat într-o propoziție relativă cu verbul la timpul trecut.
Ca și participiul prezent, participiu trecut are, de asemenea, două forme diferite, o formă activă și una pasivă. În limba română participiul trecut are o formă unică, cu valoare atât activă cât și pasivă.
Participiu trecut poate fi transformat într-o propoziție relativă cu verbul la indicativ trecut.

Participiu activ trecut se formează cu ajutorul terminației -nUt.

.

singular

plural

lukea lukenut citit, citită lukeneet citiți, citite
tehdä tehnyt făcut, făcută tehneet făcuți, făcute

.

  • Verbele de conjugările I-a și a II-a adaugă terminația -nUt la rădăcina în vocală la gradul tare. În practică este suficient să se elimine terminația -vAt de la persoana a 3-a plural de la indicativ prezent activ și să se adauge -nUt.
  • Verbele de conjugarea a III-a, datorită alternării consonantice, participiul trecut este obținut prin înlocuirea terminației infinitivului –A cu –Ut. [lUt, -nUt, -rUt, -sUt]. Cu toate acestea, verbele din acest grup ale cărui infinitiv se termină în -stA formează participiu trecut prin înlocuirea stA cu ssUt. Pentru declinări, terminațiile –nee, lee, ree, see.
    • Verbele de conjugările a IV-a – VI-a înlocuiesc terminația infinitivului –tA cu nnUt pentru a forma participiul trecut.

În acest fel vom obține formele de nominativ singular al participiului activ trecut. Formele celorlalte cazuri sunt obținute pornind de la forma de singular genitiv, în care terminația –Ut -se înlocuiește cu desinența –een.

.

conjugarea I-a

conjugarea II-a

(infinitiv) sanoa lähteä voida tehdä
participiu active trecut nom. sg. sanonut lähtenyt voinut tehnyt
gen. sg. sanoneen lähteneen voineen tehneen
part. sg. sanonutta lähtenyttä voinutta tehnyttä
part. pl. sanoneita lähteneitä voineita tehneitä

conjugarea III-a

conjugările IV –VI
(infinitiv) tulla pestä haluta öljytä
participiu pasiv trecut nom. sg. tullut pessyt halunnut öljynnyt
gen. sg. tulleen pesseen halunneen öljynneen
part. sg. tullutta pessyttä halunnutta öljynnyttä
part. pl. tulleita pesseitä halunneita öljynneitä

.

activ

 

pasiv

singular

plural

 

singular

plural

lukenut    citit, citită lukeneet  citit, citită lukea luettu citit, citită luetut citiți, citite
tehnyt făcut, făcută tehneet făcut, făcută tehdä tehty făcut, făcută tehdyt făcuți, făcute

.

 

singular

plural

activ

on lukenut kirja a citit cartea ovat lukeneet kirjat au citit cărțile
on tehnyt ruoka a făcut mâncare ovat tehneet ruokia au făcut mâncăruri

pasiv

kirja on luettu cartea este citită kirjat ovat luetut cărțile sunt citite
ruoka on tehty mâncarea este făcută ruoat ovat tehdyt mâncărurile sunt făcute

.

Participiu trecut activ împreună cu verbul auxiliar olla se folosește la formarea tipurilor perfect compus și mai-mult-ca perfect active, atât în situații ​​pozitive cât și negative, cât și la formarea imperfectului negativ activ ale indicativului.
Participiu se acordă în număr și caz cu subiectul, deci, dacă subiectul este la plural, și participiu ia forma de plural (de exemplu, sanonut, sanoneet).

Hän on jo syönyt. – A mâncat deja.

He olivat juoneet liikaa kahvia. – Au băut prea multă cafea.

Minä en sanonut sitä – N-am spus asta.

Tähän aikaan he lienevät jo lähteneet – La ora asta se pare / probabil că au plecat

Participiu trecut pasiv este format din imperfectul pasiv prin înlocuirea terminației -(t)tiin cu –(t)tU.

conjugarea I-a

conjugarea II-a

asua jakaa tuntea saada nähdä
(asuttiin) (jaettiin) (tunnettiin) (saatiin) (nähtiin)
asuttu jaettu tunnettu saatu nähty

conjugarea III-a

conjugările IV-a – VI-a
mennä nousta avata
(mentiin) (noustiin) (avattiin)
mentu noustu avattu

.

Odată obținută forma de nominativ singular, participiu perfect pasiv se declină după modelul katu.
Atenție la alternanța consonantică după următoarea schemă:

Conjugările Tipul de alternanță Nom. sg. Gen. sg.
I-a: ottaa alternanța tt-t otettu otetun
IV-a: tilata tilattu tilatun
II-a: syödä alternanța t-d syöty syödyn
III-a kävellä alternanța lt-ll kävelty kävellyn
panna alternanța nt-nn pantu pannun
purra alternanța rt-rr purtu purrun
III-a juosta nicio alternanță juostu juostun

 .

 Declinarea lui katu

singular

plural

nominativ

katu

kadut

genitiv

kadun

katujen

partitiv

katua

katuja

acuzativ

katu, kadun

kadut

inesiv

kadussa

kaduissa

elativ

kadusta

kaduista

ilativ

katun

katuihin

adesiv

kadulla

kaduilla

ablativ

kadulta

kaduilta

alativ

kadulle

kaduille

esiv

katuna

katuina

translativ

kaduksi

kaduiksi

instructiv

kaduin

abesiv

kadutta

kaduitta

comitativ

katuineen

.

În mod similar cu ceea ce se întâmplă cu forma activă, forma pasivă a participiului trecut, împreună cu verbul auxiliar olla, servește la formarea timpurilor perfectul compus și mai-mult-ca-perfectul, formele pasive, atât formele pozitive  cât și negative, precum și pentru formarea modului imperfect negativ pasiv ale modului indicativ.
Deoarece în finlandeză formă pasivă este o formă impersonală, participiu perfect pasiv, în timpurile compuse, rămâne invariabil în forma de singular.

Kirja on jo ostettuCartea e deja cumpărată

Liput oli jo loppuun myyty – Biletele erau deja epuizate.

Autoa ei pesty – Mașina n-a fost spălată.

În afară de a fi utilizat în formarea timpurilor compuse ale verbului, participiul trecut activ și pasiv poate avea o valoare de adjectiv fie ca un atribut sau ca un predicat.
În acest caz, deoarece aceasta este un adjectiv, întotdeauna se acordă în număr și caz cu substantivul pe care-l determină.
Participiu activ trecut al unui verb tranzitiv poate să dețină un complement / obiect chiar și atunci când are funcția de atribut. Este întotdeauna posibil să se transforme într-o astfel de participiu o propoziție relativă.

Kokenut lääkäri tutki potilaan – Un medic experimentat a consultat pacientul

Kaikki alkoivat olla väsyneitä – Toți începuseră să fie obosiți

Karkkia saanut lapsi –  lapsi, joka on saanut karkkia – Copilul care a primit bomboane

Kauan etsitty kirja löytyi – Cartea îndelung căutată, a fost găsită

Ovet olivat avatut – Ușile erau deschise

.

Participiu  activ trecut (NUT-partisiippi)

1. Ce sunt participiile?

Participiile sunt adjective verbale care pot fi formate din toate verbele. Ca adjective obișnuite, acestea sunt declinate în toate cazurile și sunt în acord de număr și caz cu substantivul pe care-l determină. Ele pot fi în forma activă și în forma pasivă și mai au și un așa numit „agent-participiu”.

pudonnut lehti – o frunză căzută

itkenyt lapsi – un copil care a plâns

2. Întrebuințare

  • Se întrebuințează la formarea timpurilor compuse ale indicativului trecut, perfectul compus și mai-mult-ca-perfectul. În românește are o formă pasivă de lucru făcut, îndeplinit.

Olen lukennut kirjan. – Am citit cartea.

Olen jo ollut Egypstissa. – Fusesem deja în Egipt.

  • În cazul în care funcționează ca adjectiv, se acordă în număr și caz cu substantivul pe care-l determină.

.

activ

pasiv

paidan pukenut poika – cămașa îmbrăcată de băiat puettu poika – băiat îmbrăcat
puhunut puheen – discurs care a fost ținut puhuttu puhe discurs ținut
puusta pudonnut omena măr care a căzut din pom pudottu omena – măr doborât [din pom]

.

  • În cazul în care funcționează ca predicat

Nämä artikkelit ovat hyvin kirjoitetut. – Aceste articole sunt bine scrise.

Firman esitteet ovat aina hyvälle paperille painettuja. – Prospectele firmei sunt totdeauna tipărite pe hârtie fină.

  • În cazul în care funcționează ca substantiv

Ovatko kaikki kutsutut saapuneet? – Au sosit toți invitații?

Syytetyille luettiin tuomiot. – Acuzatului i s-a citit verdictul.

  • În cazul în care înlocuiește în propoziția subordonată conjuncția joka. Obiectul în cazul acuzativ I (-n), deoarece este vorba despre un subiect cunoscut.

Omenan puusta ottanut tyttö. – Tyttö, joka on ottanut puusta omenan. – Fata care a luat un măr din pom.

  • În cazul în care înlocuiește în propoziția subordonată conjuncția että și se folosește participiu împreună cu verbe care exprimă percepții senzoriale sau afirmații. Ambele, atât subiectul cât și participiul sunt la acuzativ I cu forma de genitiv (-n) deoarece este vorba despre un subiect cunoscut.

Kuulin talon jo rakennetun – Kuulin, että talo oli jo rakennettu. – Am auzit că deja casa era construită.

  • În cazul în care înlocuiește în propoziția subordonată conjuncția kun (propoziție temporală), folosit pentru a exprima o acțiune înaintea acțiunii verbului principal. Participiul este la partitiv.

Herättyäni avaan aina ikkunan. – Kun olen herännyt, avaan aina ikkunan. – Când m-am trezit, deschid întotdeauna fereastra.

2.1. Denotă o acțiune finită

Suomea opiskellut tyttö. – Tyttö, joka opiskeli suomea. – Fata care a învățat finlandeza.

Tampereella sattunut auto-onnettomuus. – Auto-onnettomuus, joka sattui Tampereella. – Accidentul de mașină care s-a petrecut la Tampere.

2.2. Denotă o situație care a început mai de mult și continuă

Espanjassa 20 vuotta asunut ystäväni tulee Suomeen lomalle. – Ystäväni, joka on asunut Espanjassa 20 vuotta (ja asuu siellä yhä), tulee Suomeen lomalle. – Prietenul meu, care locuiește de 20 de ani în Spania, a venit în vacanță în Finlanda.

2.3. Construcție cu ajutorul verbului tulla cu sensul de greșeală, neatenție, exprimare neintenționată care s-a produs chiar în momentul acțiunii verbului tulla. Participiul este la cazul translativ singular.

Construcția cu participiu poate fi înlocuită cu cuvinte care au aceeași semnificație sattumalta (din întâmplare), oikeastaan (de fapt), vahingossa (accidental, din greșeală) sau verbele sattua (a se întâmpla), tapahtua (a se petrece).

 Tulin kertoneeksi asiasta muille. Minun ei oikeastaan olisi pitänyt kertoa. – Din greșeală, am spus altora despre problemă; am divulgat problema. N-ar fi trebuit să spun.

He tulivat luvanneeksi lähteä sinne. He vahingossa lupasivat lähteä sinne. – Le-a scăpat promisiunea de a merge acolo. Din greșeală au promis să meargă acolo.

Oletteko tulleet huomanneeksi, että myytävänä on kauniita kortteja. – Ai observat că sunt de vânzare vederi frumoase.

3. Formare

Verbe de tipul 1 și 2: la rădăcina infinitivului se adaugă –nUt.

Infinitiv Rădăcină Participiu Exemplu Traducere
puhua puhu- puhunut äsken puhunut mies omul care tocmai a vorbit
syödä syö- syönyt syönyt omena mărul mâncat
tehdä teh- tehnyt tehnyt tehtävä sarcina îndeplinită
nukkua nukku- nukkunut nukkunut lapsi copilul adormit
saada saa- saanut saanut kirje scrisoarea primită

Verbe de tipul 3: la rădăcina infinitivului se adaugă –nUt, –lUt, –rUt, –sUt.

Infinitiv Rădăcină Participiu Exemplu Traducere
mennä men- mennyt mennyt loma vacanța trecută
harjoitella harjoitel- harjoitellut harjoitellut poika băiatul care se antrenează
kävellä kävel- kävellyt kävellyt mies bărbatul care merge
nousta nous- noussut noussut aikuinen adultul care s-a ridicat

Verbe de tipul 4, 5 și 6: la rădăcina infinitivului se adaugă –nnUt.

Infinitiv Rădăcină Participiu Exemplu Traducere
haluta halu- halunnut lelun halunnut lapsi jucăria pe care și-a dorit-o copilul
maata maa- maannut maannut isoäiti bunica care stătea culcată
tarvita tarvi- tarvinnut ruokaa tarvinnut tyttö fata care avea nevoie de mâncare
häiritä häiri- häirinnyt rauhaa häirinnyt koira liniștea tulburată de câine
rohjeta rohje- rohjennut rohjennut varas hoțul care a devenit îndrăzneț

Notă

Rădăcina infinitivului se obține eliminând ultima literă de la verbele de conjugarea I-a sau ultimele două litere de la verbele de celelalte conjugări II-a – VI-a.

4. Inversare

Și în finlandeză se poate folosi enunțul de tip românesc format cu carejoka, doar că trebuie să inversăm termenii propoziției.

Mies, joka kävi yksin Espanjassa. – Yksin Espanjassa käynyt mies. – Bărbatul care a fost singur în Spania.

Lapsi joka nukkui 10 tuntia. – 10 tuntia nukkunut lapsi. – Copilul care a dormit 10 ore.

Lapsi, joka sai lahjan äidiltä. – Lahjan äidiltä saanut lapsi. – Copilul care a primit cadou de la mama.

5. Declinare

Așa cum am spus mai sus, participiu prezent se declină la fel cu adjectivele sau substantivele cu –Ut. Ele se acordă în număr și caz cu substantivul pe care-l determină.

 

conjugare I

conjugare II

conjugare III

conjugare IV-VI

infinitiv

asua

saapua

tuoda

nähdä

tulla

vastata

nom. sing

asunut

saapunut

tuonut

nähnyt

tullut

vastannut

gen. sing

asuneen

saapuneen

tuoneen

nähdään

tulleen

vastanneen

part. sing

asunutta

saapunutta

tuonutta

nähnyttä

tullutta

vastannutta

part. pl.

asuneita

saapuneita

tuoneita

nähneitä

tulleita

vastanneita

.

Näin leikkineen lapsen pihalla. – Am văzut în curte copilul care se juca.

Itkeneellä lapsella oli lelu kädessä. – Copilul care plângea avea o jucărie în mână.

Nauraneen lapsen äiti oli lähellä. – Mama copilului care râdea era lângă el.

.

Participiu pasiv trecut

1. Ce sunt participiile?

Participiile sunt adjective verbale care pot fi formate din toate verbele. Ca adjective obișnuite, acestea sunt declinate în toate cazurile și sunt în acord de număr și caz cu substantivul pe care-l determină. Ele pot fi în forma activă și în forma pasivă și mai au și un așa numit „agent-participiu”.

2. Întrebuințare

syöty omena – mărul mâncat
maalattu talo – casa vopsită

2.1. Denotă o acțiune finită, fără să aibă menționat subiectul / agentul, fie pentru că nu este cunoscut, sau pentru că nu este important.

Söimme keitettyä kalaa. – Söimme kalaa, joka oli keitetty. – Am mâncat pește [care a fost] fiert.

Käsin kudotut puserot maksavat paljon. – Puserot, jotka ovat käsin kudotut, maksavat paljon. – Puloverele lucrate de mână costă scump.

2.2. Construcție cu ajutorul vebului tulla cu sensul de greșeală, neatenție, acțiune forțată, nedorită.

Se construiește la fel cu forma corespunzătoare activă doar că verbul tulla este la trecut iar participiu poate fi sau la translativ sau la partitiv singular, la alegerea vorbitorului.

Tuli ulkoilluksi/ulkoiltua monta tuntia. – Ulkoilin vaikka en aikonutkaan. – A trebuit să mă plimb pe afară chiar dacă nu aveam intenția.

Nyt tulikin tehdyksi/tehtyä se kysymys. – A trebit să întreb (chiar dacă nu aș fi vrut).

Tuo kallis kirja tuli lopulta ostetuksi/ostettua. – Cartea aia scumpă a trebuit, [până la urmă] să o cumpăr.

2.3. Îndeplinirea sau neîndeplinirea acțiunii care se exprimă cu ajutorul participiului la cazurile translativ sau partitiv singular în construcție cu verbul saada – a obține. Construcția poate fi înlocuită cu ajutorul altor verbe, onnistua – a reuși, pystyä – a putea, a fi capabil.

Sain työni tehdyksi. – Minun onnistui tehdä työni. – Am reușit să-mi fac treaba.

Saimme liput tilatuksi/tilattua. Meidän onnistui tilata liput. – Am reușit să reținem biletele.

Saitko sanotuksi/sanottua sanottavasi. – Ai reușit să spui ce aveai de spus?

Tuskin hän sai sen sanotuksi, kun pommi räjähti. – N-a apucat să deschidă gura, când bomba a explodat.

.

3. Formare

Se formează cu ajutorul terminației ttU care se adaugă la rădăcina slabă în vocală, sau terminația -tU, care se adaugă  la rădăcina în consoană a verbelor cu două rădăcini.
La declinare – rădăcină participiului este -dU sau -tU, și pentru conjugarea a III-a lU, nU, rU, sU.

.

Activ

Pasiv

conjugare terminație infinitiv

participiu

rădăcină

participiu

rădăcină

I

-A

sanoa sanonut sanonee- sanottu sanotu-
lukea lukenut lukenee- luettu luetu-
tietää tietänyt tietänee- tiedetty tiedety-

II

-dA

voida voinut voinee- voitu voidu-
saada saanut saanee- saatu saadu-

III

-lA

olla ollut ollee- oltu ollu-

-nA

men mennyt mennee- menty menny-

-rA

surra surrut surree- surtu surru-

stA

juosta juossut juossee- juostu juossu-
pestä pessyt pessee- pesty pessy-

IV

-VtA

ladata ladannut ladannee- ladattu ladatu-
pelä pelännyt pelännee- pelätty peläty-

V

itA

tarvita tarvinnut tarvinnee- tarvittu tarvitu-
valita valinnut valinnee- valittu valitu-

VI

etA

tarjeta tarjennut tarjennee- tarjettu tarjetu-
rohjeta rohjennut rohjennee- rohjettu rohjetu-

.

Tipul 1: Rădăcina pasivă+ –ttU.

Infinitiv Rădăcină Participiu Exemplu Traducere
sanoa sanotaan sanottu äsken sanotut sanat cuvintele spuse adineari
maksaa maksetaan maksettu maksettu lasku nota de plată plătită
ottaa otetaan otettu otettu pois luat
lukea luetaan luettu luettu kirja cartea citită

Tipurile 2, 3: Rădăcina pasivă+ –tU.

Infinitiv Rădăcină Participiu Exemplu Traducere
nähdä nähdään nähty nähty ihme miracolul care a fost văzut
saada saadaan saatu saatu rangaistus pedeapsa primită
luulla luullaan luultu luultu ajatus ideea gândită
opiskella opiskellaan opiskeltu opiskeltu kieli limba învățată

Tipurile 4, 5 și 6: Rădăcina pasivă+ –ttU.

Infinitiv Rădăcină Participiu Exemplu Traducere
tavata tavataan tavattu tavattu julkkis celebritatea întâlnită
pelata pelataan pelattu pelattu peli jocul jucat
valia valitaan valittu valittu ehdokas candidatul ales
vaaleta vaaletaan vaalettu vaalettu seinä peretele văruit

4. Declinare

Așa cum a spus mai sus, participiu se declină obișnuit acordându-se în număr și caz cu cuvântul pe care-l determină.

Laulatussa laulussa oli 100 sanaa. – În cântecul care s-a cântat erau 100 de cuvinte.

Ohimennevällä miehellä oli kiire. – Trecătorul se grăbea.

Maksetun laskun summa oli 50 euroa. – Nota plătită era de 50 de euro.

Format din baza de primului infinitiv cu terminațiile -nUt [-lUt; -rUt; –sUt; -nnUt].
Corespunde în română participiului trecut:

.

uinut, noussut

yksikkö

monikko

nominatiivi uinut noussut uineet nousseet
genetiivi uineen nousseen uineiden nousseiden
partitiivi uinutta noussutta uineita nousseita
illatiivi uineeseen nousseeseen uineisiin nousseisiin
allatiivi uineelle nousseelle uineille nousseille
adessiivi uineella nousseella uineilla nousseilla
ablatiivi uineelta nousseelta uineilta nousseilta
trsnslatiivi uineeksi nousseeksi uineiksi nousseiksi
essiivi uineena nousseena uineina nousseina

.

xbar04

.

Costrucții cu participiu

.

Participiu este utilizat, pe de o parte ca un atribut în formarea timpurilor compuse ale verbului, iar pe de altă parte și într-o serie de construcții care corespund propozițiilor subordonate.
Am văzut deja cum infinitivul II este folosit pentru a face o propoziție subordonată care, ca acțiune, este concomitentă cu propoziția principală:

Bussia odottaessaan hän sytytti savukkeen – În timp ce aștepta autobuzul, și-a aprins o țigare

Și în limba română participiu și gerunziu pot înlocui o intreaga propoziție subordonată cu valoare temporală:

Uitându-mă pe fereastră, te-am văzut.

Sosind acasă, și-a schimbat hainele plouate.

În finlandeză participiul poate fi folosit pentru a face o propoziție subordonată implicită, fie cu valoare obiectivă, fie cu valoare de temporală:

Tiedän sinun olevan oikeassa – Știu că ai dreptate (subordonată obietcivă)

Syötyään hän meni nukkumaan – După ce a mâncat, s-a dus să se culce (subordonată temporală)

Participiu se mai întrebuințează și în alte tipuri de construcții împreună cu verbele olla, tulla, saada.

Onko Ari tavattavissa? – Este Ari aici (poate fi întâlnit; pot să vorbesc cu el)?

Sain työn tehdyksiAm terminat treaba

Hän tuli valituksi ensimmäisellä kierroksella – A fost ales la în prima rundă.

.

xbar04

.

3.3.2.10 Partisiipit muussa erikoiskäytössä

Toisaalla on tarkasteltu partisiippeja adjektiivien tehtävissä sekä partisiippirakennetta että-lauseen vastikkeena ja passiivin 2. partisiippia temporaalirakenteena. Tässä jaksossa esitellään vielä partisiippien muuta erikoiskäyttöä.


Aktiivin 1. partisiippi


– Rakenne on tekevinään

Tyttö oli nukkuvinaan.
He eivät olleet kuulevinaan huomautusta.

Rakenne muodostaa kiteytyneen verbiliiton, joka ilmaisee teeskenneltyä tai kuviteltua tekemistä. Siitä on käytetty nimitystä kvasirakenne (lat. quasi ‘ikään kuin’). Rakenteen perusosana on omistusliitteinen aktiivin 1. partisiipin monikon essiivi.


Passiivin 1. partisiippi

– Rakenne on tehtävä

Asian on ratkettava huomiseen mennessä.
Poikienkin olisi luettava läksynsä.

Tyyppi kuuluu nesessiivisiin eli pakkoa, välttämättömyyttä ilmaiseviin rakenteisiin. Hallitsevana verbinä on olla-verbin yksikön 3. persoonan muoto. Subjekti on yleensä genetiivissä (esim. asian).

– Rakenne on tehtävissä 

Onko johtaja tavattavissa?
Päätös on jo tehtävissä.
Tämä asia ei ole muutettavissa.

Monikon inessiivissä passiivin 1. partisiippi ilmaisee, että jotakin voidaan tai ei voida tehdä. Rakenne liittyy olla-verbin muotoon ja muodostaa sen kanssa kiteytyneen verbiliiton.

– Rakenne määräsi ~ esitti tehtäväksi

Esimies määräsi hankittavaksi uudet valaisimet.
Hän esitti ryhdyttäväksi toimiin.

Partisiippi on tässä translatiivissa. Sen taustalla oleva lause on aina passiivinen. Hallitseva verbi merkitsee tahdonilmaisua. Jos pohjana oleva lause on aktiivinen, voidaan käyttää esim. tyyppiä Hän määräsi miehen hankkimaan valaisimet.


Passiivin 2. partisiippi

– Rakenne tuli tehdyksi ~ tehtyä

Minun tuli kerrotuksi ~ kerrottua asia.
Ei hänen tule lähdetyksi ~ lähdettyä.

Rakenteen muodostaa passiivin 2. partisiipin translatiivi tai partitiivi. Hallitsevana verbinä on tulla-verbin muoto. Rakennetta on nimitetty fortuitiiviseksi lauseenvastikkeeksi, koska tyyppi useimmiten ilmaisee sattumalta tai vahingossa tapahtumista (lat. fortuito ‘sattumalta’).

Translatiivin ja partitiivin esiintyminen rinnakkaismuotoina perustuu murre-eroon: translatiivia on käytetty enimmäkseen itä- ja lounaismurteissa, muualla taas partitiivia. Molemmat on hyväksytty yleiskieleen, vaikka normina oli pitkään translatiivi.

Lähes samaa merkitsee myös aktiivin 2. partisiipin translatiivi. Tätä tyyppiä ei ole pidetty varsinaisena lauseenvastikkeena, esim. Tulin kertoneeksi asian.

– Rakenne sai tehdyksi ~ tehtyä

Hän sai sanotuksi tärkeimmät asiat.
Miehet eivät saaneet hävitettyä kaikkia tuholaisia.

Rakenteen muodostaa passiivin 2. partisiipin translatiivi tai partitiivi. Rinnakkaismuotojen esiintyminen perustuu samaan murre-eroon kuin edellisessä rakennetyypissä.

xbar04
.

Introdus  / lisätty 21.1.2013

.

Anunțuri

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: