Blogulblog's Blog

Verbi – 0613. Forme verbale nepersonale – infinitiv III – 3. infinitiivi

Infinitivul III, Al treilea infinitiv kolmas nimitapa

.

.

  • ilativ:
  • inesiv:
  • elativ:
  • adesiv:
  • abesiv:
  • instructiv
    • activ
    • pasiv

 .

3. infinitiivi

Kolmannen infinitiivin tunnus on –mA. Se liittyy aina vokaalivartaloon, joka on vahva, jos sanassa on astevaihtelua. Nykykielessä käytetyt 3. infinitiivin sijat ovat seuraavat:

inessiivi:        sano+ma+ssa

elatiivi:          sano+ma+sta

illatiivi:          sano+ma+an

adessiivi:       sano+ma+lla

abessiivi:       sano+ma+tta

Vanhemmasta kielestä tunnetaan lisäksi 3. infinitiivin instruktiivi, joka esiintyy myös passiivisena. Esim.

Sinun pitää lähte+mä+n. (akt. 3. inf. instruktiivi)

Lakia ei pidä riko+tta+ma+n(pass. 3. inf. instruktiivi)

Kolmas infinitiivi on lauseenjäsenenä adverbiaali. Sijoja käytetään perusmerkityksissään: inessiivi ilmaisee paikkaa, esim. on syömässä, elatiivi ja illatiivi suuntaa, esim. tulee syömästä, menee syömään sekä adessiivi ja abessiivi tapaa, esim. tuli soutamalla, kulki horjumatta.

Tunnus: -mA

Muodostus: monikon 3. persoonan vartalo

-mA

sijapääte

Esim.: Menen syömään. syö + mä + än (illatiivi)
He ostavat
He juovat
He juoksevat
He pelkäävät
He häiritsevät
osta-ma
juo-ma
juokse-ma
pelkää-mä
häiritse-mä
ostama-an
juoma-ssa
juoksema-sta
pelkäämä-ttä
häiritsemä-llä
illatiivi
inessiivi
elatiivi
abessiivi
adessiivi

.

3. infinitiivin käytöstä:

Kun lauseen pääverbi liittyy kysymyksiin mihin?, missä? ja mistä?, on lauseen toinen verbi 3. infinitiivissä:

Mihin sinä menet? – Menen ravintolaan tanssimaan. – Menen kauppaan ostamaan ruokaa.

Missä sinä olit? – Olin ravintolassa tanssimassa. – Kävin ostamassa ruokaa.

Mistä olet tulossa? – Tulen ravintolasta tanssimasta. – Ostamasta ruokaa.

3. infinitiiviä käytetään myös, kun lauseen pääverbi liittyy kysymykseen millä tavalla? ja miten? tai lauseen merkitys on „ilman että tekee jotakin”, „ei tee jotakin”.

Miten sinä tulit tänne? – Tulin kävelemällä. (adessiivi)

Millä tavalla voi menestyä opiskeluissa? – Lukemalla ahkerasti.

.

Corespondentul infinitivului trei în română este greu de diferențiat de cel al infinitivului doi pentru că româna nu are astfel de finețuri. În mare, s-ar putea spune că are sensul „ca să facă ceva” dar cum se declină la câteva cazuri poate avea, în românește și alte prepoziții.

De format, se formează din rădăcina tare a verbului la care se adaugă terminația specifică –mA urmată de desinența cazului.

Da, dar terminația –mA o găsim și la agentul nominal, oare nu se confundă? A avut grijă Agricolan Mikko să nu se confunde. Agentul nominal se inflectează la toate cazurile și mai poate primi și sufixul posesiv are semnificația „pe care”. În fond acel –mA– desemnează efectuarea și este rudă bună cu –mO care desemnează locul unde se face ceva, se efectuează, se desfășoară o activitate: korjaamo, huoltamo, maalaamo, vuokraamo toate provenite din verbe korjata, huoltaa, maalata, vuokrata.

Exemple:

Hän on lukemassa kirjastossa. – El citește [în curs de a citi] la bibliotecă.

Risto menee katsomaan elokuvan. – Risto se duce [ca] să vadă un film.

Katja tuli juuri syömästä. – Katja tomai a vernit de la masă.

Lukemalla voi elää monta elämää. – Citind poți trăi multe vieți.

Olin lukematta lehteä viikon. – De-o săptămână n-am mai citit [necitit] ziarele.

Infinitivul trei

1. Intrebuințare

Întrebuințarea infinitivului trei presupune combinarea a două verbe de mișcare. Este vorba de ”tulla” (a veni),  ”mennä” (a se duce) sau ”olla” (a fi).

Am spus mereu că finlandezii gândesc lucrurile altfel decât românii, adică din capătul celălalt.

Când românul spune că Ion l-a bătut pe Gheorghe, finezu’, ca să fie mai cu moț, zice că Gheorghe a fost bătut de Ion!

Românul ar spune: Olen siellä ja laitan ruokaa. – Sunt / voi fi acolo și gătesc / voi găti.

Dar finlandezul spune: Olen siellä laittamassa ruokaa. – Sunt acolo și gătesc / ca să gătesc / în[tru] a găti / în gătit.

.

2. Formare

Terminația specifică a infinitivului trei este –mA care se adaugă în locul desinenței –vAt a persoane a treia plural la prezent. Rădăcina asta este în grad tare.

verbul pers. 3-a plural infinitivul trei
nukkua he nukkuvat nukkuma
syödä he syövät syömä
ajatella he ajattelevat ajattelema
tavata he tapaavat tapaama
häiritä he häiritsevät häiritsemä
rohjeta he rohkenevat rohkenema

.

Odată obținută forma de bază a infinitivului trei, se adaugă desinența de caz.

Menen ravintolaan syömään. – Mă duc la restaurant să mănânc

Olen ravintolassa syömässä. – Sunt la masă în restaurant să mănânc / pentru a mânca / mâncând.

Tulen ravintolasta syömästä. – Vin de la restaurant, de la masă, de la mâncat.

Minä saan rahaa tekemällä työtä. – Obțin bani muncind.

Menen sinne lentämällä. – Merg / ajung acolo zburând.

.

rădăcina infinitivului

inessiivi

elatiivi illatiivi adessiivi abessiivi instruktiivi
mAssA mAstA mAAn mAllA mAttA

man

.

I

-A

sanoa sanomassa sanomasta sanomaan sanomalla sanomatta sanoman
lukea lukemassa lukemasta lukemaan lukemalla lukematta lukeman
tietää tietässä tietästä tietään tietällä tietättä tietän
.

II

-dA

voida voimassa voimasta voimaan voimalla voimatta voiman
syö syössä syöstä syöän syöllä syöttä syön
.

III

-lA

olla olemassa olemasta olemaan olemalla olematta oleman

-nA

men menessä menestä meneän menellä menettä menen

-rA

surra suremassa suremasta suremaan suremalla surematta sureman

stA

pestä pesessä pesestä peseän pesellä pesettä pesen
.

IV

VtA

ladata lataamassa lataamasta lataamaan lataamalla lataamatta lataaman
pelä pelkäässä pelkäästä pelkäään pelkäällä pelkäättä pelkään
.

V

itA

tarvita tarvitsemassa tarvitsemasta tarvitsemaan tarvitsemalla tarvitsematta tarvitseman
valita valitsemassa valitsemasta valitsemaan valitsemalla valitsematta valitseman
.

VI

etA

tarjeta tarkenemassa tarkenemasta tarkenemaan tarkenemalla tarkenematta tarkeneman
rohjeta rohkenemassa rohkenemasta rohkenemaan rohkenemalla rohkenematta rohkeneman

.

  • 1) Illatiivi. Se întrebuințează după verbele mennä, lähteä, jättää, jäädä, sattua, saada, tulla dar și după expresiile valmis, velvollinen. Are terminația –mAAn [-mA+-An] adăugată la rădăcina infinitivului. Traducerile sunt cu: ca să, de a, să.

Hän läksi uimaan. – A plecat să înoate.

Minä satuin tuolla käymään. – S-a întâmplat să trec pe-acolo.

He jäivät työskentelemään. – Au rămas să lucreze.

Minä sain uimaan. – Am reușit să înot.

Hänet saatiin nauramaan. – L-a[u] făcut să râdă.

Sinä tulet nauramaan. – Ai să râzi.

Minä olen velvollinen lähtemään Turkuun. – Trebuie să plec la Turku.

Hän on valmis lähtemään. – E gata de plecare.

Unele verbe  -mAAn

verbul semnificație exemple
joutua a ajunge (într-o situație) Minä jouduin kävelemään kotiin, koska pyörä oli rikki.
jäädä a rămâne Minä jäin nukkumaan kotiin, koska olin sairas.
kyllästyä a se plictisi Minä olen kyllästynyt kuuntelemaan naapurin pianoa!
opetella a lua lecții Minä opettelen tanssimaan argentiinalaista tangoa.
oppia a învăța Minä opin kävelemään kun olin 10 kuukautta vanha.
pystyä a fi capabil Minä pystyn tanssimaan koko yön.
päästä a intra, ajunge Minä pääsen yliopistoon opiskelemaan filosofiaa.
ruveta a începe Minä rupean hoitamaan lampaita!
tottua a se obișnui Minä olen tottunut heräämään aikaisin.

.

Alte verbe

.

auttaa – a ajuta; autamaanistua – a sta jos; istumaan

istuutua – a se așeza jos; istuutumaan

jäädä – a rămâne; jäämään

joutua – a ajunge (într-o situație); joutumaan

juosta – a alerga; juoksemaan

käskeä – a ordona; käskemään

kehottaa – a îndemna; kehottamaan

kelvata – a fi valabil/potrivit, corespunde; kelpaamaan

lähteä – a pleca; lähtemään

mennä – a merge; menemään

neuvoa – a îndruma; neuvomaan

opetella – a învăța,  a sudia;opettelemaan

opettaa – a învăța, a preda; opettamaan

oppia – a învăța; oppimaanpystyä – a fi capabil; pystymään

pyytää – a cere; a întreba; pyytämään

ruveta – a începe, a întreprinde, a se apuca de; rupeamaan

ryhtyä – a începe, a se pune pe treabă; a izbucni; ryhtymään

sattua – a se întâmpla; sattumaan

suostua – a accepta; suostumaan

tottua – a se obișnui; tottumaan

tulla – a veni; tulemaan

tuoda – a aduce; tuomaan

vaatia – a cere, a pretinde; vaatimaan

viedä – a duce; viemään

yllyttää – a incita; yllyttämään

yrittää – a încerca; yrittämään

Observație: verbele ruveta, ryhtyä cer întotdeauna numai aceasta forma de infinitiv.

  • atunci când arată scopul acțiunii

Tulen kotiin syömään. – Vino acasă [ca] să mănânci.

Menen kauppatorille ostamaan perunoita. – Mă duc la piață să cumpăr cartofi.

Juoksen katsomaan, mitä tuolla on tapahtunut. – Dau o fugă [ca] să văd ce s-a întâmplat acolo.

Istukaa odottamaan. – Luați loc și / [ca să] așteptați.

Vien sinut johonkin hyvään ravintolaan syömään. – Te duc undeva să mănânci, la un restaurant bun.

  • atunci când cineva sau ceva este capabil, sau potrivit pentru a executa acțiunea, este obligat sau dorește asta

Hänellä oli tarkka korva ja terävä silmä huomaamaan. – Are privirea și auzul ascuțite pentru a observa.

Jokainen on vapaa tekemään sen, mikä häntä miellyttää. – Fiecare e liber să facă ce-i dorește inima.

  • la executarea unei îndrumări sau unui sfat sau declararea a ceea ce ai de gând să faci

Joudun lähtemään jo puoli viideltä. – Trebuie să plec, deja, de la patru și jumătate.

Jäättekö odottamaan? – Rămâneți [ca] să așteptați?

Lapset opettelevat uimaan. – Copii învață să înoate.

Menen uimaan. – Mă duc să mă scald / să înot.

Pyydän heitä tulemaan huomenna. – V-aș ruga să reveniți mâine.

.

  • 2) Inessiivi. Se întrebuințează în construcții cu verbul olla, desemnează o acțiune continuă, care e în curs de desfășurare. Are terminația –mAssA [-mA+-ssA].

.

  • este folosit pentru a exprima o acțiune pe care cineva (ceva) o efectuează sau este deja efectuată sau era / este / va fi pe cale să se realizeze. Această formă apare mereu la verbul principal, ca și în cazul în care indică acțiunea în locul unde s-a produs sau se va produce. Ca verb principal poate fi folosit unul din verbele de mai jos
olla – a fi, a se găsi
istua . a sta jos . seisoa . a sta în picioare . maata . a sta culcat
käydä a trece pe la; a umbla la; a vizita; a frecventa   juosta a alerga   mennä a merge

He ovat pelaamassa golfia – Ei tocmai joacă golf.

Hän on uimassa – E la scăldat. Tocmai se scaldă / înoată.

Kävin jo ravintolassa syömässä. – Am fost la restaurant [ca] să mănânc.

Hän seisoi talon luona antamassa neuvoja. – Stătea lângă casă ca să dea îndrumări.

Makasi sohvalla lepäämässä hetkeksi. – Stătea culcat pe sofa ca să se odihnească o clipă.

.

  • 3) Elatiivi. Se întrebuințează cu verbele tulla, lopettaa, kieltää, kieltäytyä. Semnifică o încetare a procesului, retragere, interdicție, refuz. Are terminația –mAstA [-mA+-stA].

Hän tuli uimasta – Vine de la scăldat.

Lopeta nauramasta! – Încetează cu râsul! Nu mai râde!

He kieltävät nauramasta – Au interzis să râdă.

Minä kieltäydyin lähtemästä – Refuz să plec.

  • este folosit pentru a exprima o acțiune care a fost deja finalizată într-un anumit loc. Ca verb principal se poate întrebuința unul din verbele mennä, tulla, lähteä.

Tulen uimarannasta ottamasta aurinkoa. – Vin de la plajă unde am stat la soare.

Menen pois häiritsemästä. – Plec, ca să nu mai deranjez.

Lähden pois seisomasta tässä kylmässä. – Plec [de aici] ca să nu mai stau în frigul ăsta.

  • este folosit pentru a exprima o acțiune care se oprește, pe care cineva o refuză sau care i se interzice, se sfiește sau este împiedicat să o efectueze.  Ca verb principal se poate întrebuința unul din verbele
lakata – a înceta . tauota – a întrerupe . tavata – a întâlni; a găsi
herjetä – a înceta, a suspenda välttää – a evita estää – a împiedica
ujostella – a se sfii kieltää – a interzice varoittaa – a avertiza

Hän tapasi itsensä kuulemasta isää. – Când l-a ascultat pe taică-su, s-a regăsit pe sine.

Olen lakannut polttamasta. – M-am lăsat de fumat / Am încetat să mai fumez.

En voi estää sinua lähtemästä. – Nu te pot împiedica să pleci.

.

  • 4) Adessiivi. Are caracteristicile instrumentalului și arată cu [ajutorul a] ce se face acțiunea. Are terminația –mAllA [-mA+-llA]. Aici pot apărea confuzii semantice cu infinitivele II sau V. Vezi mai jos.

Hän kannattaa terveyttään uimalla – Își susține sănătatea înotând.

  • arată cum, în ce fel, prin ce mijloace, cu ajutorul a ce se îndeplinește acțiunea (kuinka? miten? millä tavalla?). Ca verb principal, poate fi orice verb.

Compară cu infinitivul al doilea, forma în -n care arată cum decurge sau cum se desfășoară acțiunea paralelă (miten? millä tavalla? dar mai curând kuinka? milloin?). Infinitivul II este folosit pentru a exprima o acțiune care are loc în același timp cu acțiunea verbului principal, acțiune secundară care explică felul în care se petrece acțiunea principală. Forma în -n (instructiv) a infinitivului II este așa numita construcție modală – modaalirakenne.

Tulin kävelemällä ja hän tuli bussilla. – Am venit pe jos (umblând) [millä tavalla tulin? – cum, în ce mod am venit; infinitiv III la adesiv] și el a venit cu autobuzul [substantiv la adesiv cu rol de instrumental: cu ajutorul a ce (instrument al acțiunii) a venit].

Opitko paremmin lukemalla vai kuuntelemalla? – Înveți mai bine citind sau ascultând?

Mummo sai Sarin viihtymään juttelemalla hänen kanssa, lukemalla hänelle, tekemällä hänen mieliruokaansa, kertomalla valokuvista. – Bunica a făcut-o pe Sari să se simtă bine discutând cu ea, citindu-i, făcându-i mâncărurile preferate și povestindu-i despre fotografii. /millä tavalla?/

  • o formă specială, specifică finlandezei, care denotă o amplificare a acțiunii, formă expresivă obținută prin utilizarea infinitivului III la adesiv împreună cu o formă personală a aceluiași verb principal. Traducerile lasă loc imaginației pentru că traducerile ad literam sunt imposibile. Dacă, în finlandeză, verbul se repetă pentru a accentua, întări, sublinia acțiunea, în română, nu există o formă posibilă, motiv pentru care se folosesc două verbe diferite care pot fi sinonime. Se poate aplica la toate verbele, deși unele verbe sunt consacrate și sunt frecvente în uz curent.

Hän ylös nousten melkein kuin hiipimällä hiipi pois talosta. – Ridicându-se, aproape furișându-se, a șters-o din casă.

Minä pakottamalla pakotin itseni opiskelemaan suomea. – Eu (cu forța) m-am obligat să învăț finlandeza.

Hän menemällä meni uuteen taloon. – S-a dus cu capul înainte în noua casă.

Observație: aspectul activ al verbului principal și forma –mAllA sunt unul și același.

  • forma de adesiv are și o componentă condițională (-isi konditionaali), când la rădăcina infinitivului III se adaugă particula condiționalului –isi, apoi desinența –llA a adesivului plus sufixul posesiv a aspectului activ, forma devine –mAisillA. Hai că nu-i prea greu!  Așa-i fineza, făcută din bucățele. De ex. nukkumaisillani
  • este folosit pentru a exprima o acțiune care a fost aproape la îndeplinire, la un pas de a avea loc dar nu a avut loc. De obicei cu verbul principal în olla timpul trecut.

.

 

particule

infinitivul I . rădăcina . infinitiv III . condițional . adesiv . posesiv
nukkua nukku-

-ma-

-isi- -lla-

-ni

.

Olin juuri nukkumaisillani, kun koputettiin ovelle. – Când s-a bătut la ușă, eram gata să ațipesc.

Olin kaatumaisillani. (= Olin vähällä kaatua.) – Era cât pe-aici să cad.

Hän oli myöhästymäisillään. (= Hän on melkein (hetki) myöhästynyt) – Era gata să întârzie.

.

Observație: Mai sper să nu-ntrebe nimeni prin ce se deosebește de infinitivul V. Aproape prin nimic. În gramatica veche, tradițională, datorită construcției sale, acest infinitiv V apare ca fiind o formă aparte a infinitivului trei; de ce este considerat ”infinitiivn deminutiivijohdos” doar grămăticii finezi știu. Menționatul ma+inen nu explică suficient ideea.

Am scris mai sus că terminația –mA o găsim și la agentul nominal, oare nu se confundă? A avut grijă Agricolan Mikko să nu se confunde. Agentul nominal se inflectează la toate cazurile și mai poate primi și sufixul posesiv are semnificația „pe care”. În fond acel –mA– desemnează efectuarea și este rudă bună cu –mO care desemnează locul unde se face ceva, se efectuează, se desfășoară o activitate: korjaamohuoltamomaalaamovuokraamo toate provenite din verbe korjatahuoltaamaalatavuokrata.

.

  • 5) Abessiivi. Indică lipsa acțiunii, este ca o formă negativă a infinitivului al doilea. Construcția necesită două verbe, verbul principal care face acțiunea în lipsa verbului secundar, la infinitiv II. În românește se construiește cu prefixele ne-, in-. Are terminația –mAttA [mA+-ttA].

Eilen hän jätti tulematta. – Ieri n-a venit [a lăsat nevenit].

En lähde syömättä. – Nu plec nemâncat.

  • arată că acțiunea se petrece fără participarea verbului secundar la forma de infinitiv III. Ca verbe principale, cel mai frecvent folosite sunt verbele olla, jäädä dar pot fi folosite și alte verbe.

On parasta olla avaamatta tätä laatikkoa. – Ar fi mai bine să nu fie deschisă cutia asta.

Veikö hän kirjeen postiin?  Ei, hän jätti sen viemättä. – A dus scrisoarea la poștă? Nu, a rămas nedusă.

Katsoitteko uutiset eilen illalla?  Ei, se jäi meiltä katsomatta. – Ai văzut știrile aseară? Nu, le-am pierdut, au rămas nevăzute.

Minulta jäi lehti lukematta. – Mi-au rămas ziarele necitite.

Jätin astiat pesemättä ja lähdin ulos. – Am lăsat vasele nespălate și-am plecat.

Hän lähti pois sanomatta sanakaan. – A plecat fără să spună o vorbă [cuvânt nespus].

He istuivat kahvilassa juttelemassa muistamatta, että olivat luvanneet käydä postissa. – Stăteau la cafenea, uitând [fără să-și amintească] că au promis să treacă pe la poștă.

  • Această formă de verb după verbul principal primește un aspect pasiv și se traduce cu un gerunziu negativ. Forme consacrate:
huomaamatta neobservat
estämättä neîmpiedicat
huolimatta în ciuda

.

  • 6) Instruktiivi. Are funcția de a indica acțiunea care trebuie făcută. Se construiește cu verbul impersonal ajutător pitää. Are o formă activă și una pasivă. Are terminația –mAn [-mA+-n].

a)      forma activă se construiește din rădăcina verbului la care se adaugă particular infinitivului III -mA plus desinența instructivului –n.

b)      forma pasivă se construiește din rădăcina tare a pasivului verbului la care se adaugă particular infinitivului III –mA și, în sfârșit, desinența instructivului –n.

  • este folosit pentru a exprima o acțiune pe care cineva ar trebui să o facă sau ar fi obligat să o facă. Ca verb principal este folosit verbul pitää – ar trebui să. Agentul, cel care face acțiunea este întotdeauna la genitiv asta pentru că se înțelege minun pitää – este obligația mea. Obiectul, complementul poate fi la orice caz, cel mai adesea la nominativ.

Minun pitää lähtemän.  (colocvial: mun täytyy lähteä) – Trebuie să plec.

Noinhan kiltin tytön lakaiseman pitää. – Uite cum trebuie să măture [podeaua] o fată ascultătoare.

Eilen piti niin äidin kuin tyttärenkin lähtemän sukulaistensa luokse. – Atât mama cât și fiica au trebuit să plece la rude ieri.

Se pitää kirjoitettaman tulevaisille sukukunnille. – Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni. (Psalmii 102:18 traducerea lui Cornilescu)

Työ pitää tehtämän. – Treaba trebuie făcută.

Hevonen pitää valjastettaman. – Calul trebuie înhămat.

Observație: În ultimele trei exemple nu apare agentul, apare doar obiectul asupra căruia se răsfrânge acțiunea și acesta este la nominativ.

.

.

Kolmas infinitiivi tavan sekä paikan ja suunnan adverbiaalina

Adverbiali este o formulare mai veche cu semnificația românească de adverb deși depășește, în multe privințe, poziția adverbului românesc și are, deci, un sens mai larg. În mare, trebuie înțeles ca adverb.

Kolmannen infinitiivin tunnus on –mA. Nykykielessä tämä infinitiivi esiintyy vain aktiivisena ja viidessä sijassa. Inessiivi ilmaisee perusmerkityksessään paikkaa, elatiivi ja illatiivi suuntaa sekä adessiivi ja abessiivi tapaa. Esim.

inessiivi: sanomassa
elatiivi: sanomasta
illatiivi: sanomaan
adessiivi: sanomalla 
abessiivi: sanomatta

Vanhemmasta kielestä tunnetaan myös 3. infinitiivin instruktiivi, joka esiintyy passiivisenakin, esim.

Meidän pitää kunnioittaman esivaltaa.
Lakia ei pidä rikottaman. (passiivi)

Tavan adverbiaalit – adverb de mod

3. infinitiivin abessiivi on tavan adverbiaalina 2. infinitiivin instruktiivin kielteinen vastine, esim.

Tyttö poistui kenenkään näkemättä. (modaalinen lauseenvastike)
Mies kulki horjumatta.
Mies tarttui lasiin käsi vapisematta. (harvinainen, status-lauseenvastike)

3. infinitiivin adessiivi ilmaisee tekemisen välineeksi tai tavaksi, esim.

Voitin miljoonan veikkaamalla.
Kieliä oppii parhaiten puhumalla.

Paikan adverbiaalit – adverb de loc

3. infinitiivin inessiivi on perusmerkityksessään paikan adverbiaali, esim.

Lapset ovat ulkona leikkimässä.
Aikuiset istuvat jo syömässä.

Suunnan adverbiaalit – adverb de direcție

3. infinitiivin elatiivi ja illatiivi ovat suunnan adverbiaaleja. Elatiivi ilmaisee yleensä tulemista jotain tekemästä, illatiivi ilmaisee menemistä jotain tekemään. Esim.

Naiset tulivat saunomasta.
Mene katsomaan, tuliko posti.

.

Introdus  / lisätty 28.11.2012

.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: