Blogulblog's Blog

3. Sisäpaikallissijat: b) elatiivi

Elatiivi ● elativul ■ elativ

Amintesc! Sisäpaikallissijat ovat: a) inessiivi, b) elatiivi, c) illatiivi

.

elatiivi5 (taivutus: elatiivi/a, -ssa jne.) kiel. eräs paikallissijamuoto (esim. muodot talosta, lukemasta).

ELATÍV s. n. caz gramatical care exprimă acordarea, prin atracție, a adverbului, morfem al superlativului unui adjectiv, cu adjectivul respectiv. (< fr. élativ, germ. Elativ)

.

În afara numelor gramaticale propriu-zise, tot aici intră și formele nominale (substantivale) ale verbelor precum infinitivul III și participiile.

.

1 Sijapäätteet

Elatiivin pääte on sekä yksikössä että monikossa –stA (= –sta/-stä). Vokaalisoinnun vuoksi päätteestä on kaksi muotoa.

Elativul este unul dintre cele șase cazuri locale – paikallissijat. Trei sunt sisäpaikallissijat (inessiivi, elatiivi, illatiivi) alte trei sunt ulkopaikallissijat (adessiivi, ablatiivi, allatiivi). Răspunde la întrebările mistä – de unde sau kenestä – despre / dinspre cine.

Yhdessä inessiivin eli sisäolennon ja illatiivin eli sisätulennon kanssa elatiivi on yksi sisäpaikallissijoista. Perusmerkitykseltään elatiivi on erosija, tarkoittaa konkreettisesti poistumista jonkin sisältä: talosta. Siitä on askel abstraktimpaan käyttöön: Havahduin mietteistäni. Suomessa usein jossakin kiinni olemista ilmaistaan sisäpaikallissijalla, joten on loogista, että otamme hatun päästä ja harjaamme pölyt vaatteistamme. Myös ulosmenoaukkoa ilmaistaan elatiivilla: Hyppäsimme ikkunasta. Puhe meni toisesta korvasta sisään, toisesta ulos.

vocală anterioară
sau vocală neutră

vocală posterioară

Terminaliile elativului

stä

sta

.

Răspunde la întrebările: mistä – de unde; kenestä – despre / dinspre, de la cine

.

2 Muodostus

Yksikön elatiivi muodostetaan genetiivivartalon avulla ja monikon elatiivi monikkovartalon avulla. Elatiivin pääte liitetään suoraan näihin vartaloihin.

.

nominativ rădăcina în vocală sing. elativ sing. rădăcina pluralului elativ plural
jalka jala- jalasta jaloi- jaloista
kylä kylä- kylästä kyli- kylistä
laite laittee- laitteesta laittei- laitteista
lehti lehde- lehdestä lehti- lehdistä
talo talo- talosta taloi- taloista
uusi uude- uudesta uusi- uusista
varas varkaa- varkaasta varkai- varkaista
vene venee- veneestä veneei- veneeistä

.

Când se întrebuiunțează elativul?

Kuten monilla muillakin sijamuodoilla, myös elatiivilla on muitakin merkityksiä kuin perusmerkityksensä.

.

Esimerkkejä:

Arată:

  • Originea, materia – Alkuperä, aine:
    • Tein takin vanhasta mekostani. Am făcut jacheta dintr-o fustă veche.
    • Pöytä on tehty puusta. Masa e făcută din lemn.
    • Tyttö itkee ilosta. Fata plânge de bucurie
    • Lehdet alkavat tyvestä. Frunzele încep din tulpină.
    • Hänestä tuli opettaja. El s-a făcut profesor.
  • Lipsa – Puuttuminen:
    • Takista puuttuu nappi. Lipsește un nasture de la jachetă.
  • Oprire, împiedicare – Estäminen tai estyminen (liittyy useimmiten verbin infinitiiviin):
    • Estin häntä lähtemästä. L-am împiedicat să plece.
    • Varoitin häntä putoamasta. L-am avertizat să nu cadă.
  • Cauză, motiv – Syy, aihe:
    • Miestä epäillään murhasta. Bărbatul este bănuit de crimă de omor.
    • Sydämeni pakahtuu surusta. Mi se frânge inima de jale / durere / mâhnire.
  • Vorbit, știut, cunoscut, povestit – Puhuminen, tietäminen, tunteminen, kertominen:
    • Jussi kertoi matkastaan. Jussi a povestit despre călătoria sa.
    • Hän puhui sinusta. El a vorbit de tine.
    • Mistä sen tiedät? De unde știi?
    • Iloitsen menestyksestäsi. Mă bucur de succesul tău.
    • Pidätkö vihreästä teestä? Îți place ceaiul verde?
  • Ținut de ceva – Kiinni pitäminen:
    • Pidä minua kädestä. Ține-mă de mână.
    • Ota kiinni kaiteesta. Ține-te de balustradă.
  • Părere, opinie – Mielipide:
    • Minusta tuo on ruma. După părerea mea ăla e urât.
    • Omasta mielestäni onnistuin. După părerea mea am reușit.
  • Plăți – Maksaminen:
    • Myin vanhan autoni tuhannesta eurosta. Mi-am vândut mașina veche cu 1000 de euro.
    • Tässä satanen vaivoistasi. Ai aici o sută pentru dernaj.
  • Indică timpul, momentul în care începe acțiunea:
    • alkuviikosta, heti aamusta. la începutul săptămânii, imediat în zori, de dimineață.
    • Lukuvuosi kestää elokuusta kesäkuuhun. Anul școlar ține din august până în iunie.
    • Kello kolmesta viiteen luin tämän päivän sanomalehteä. Am citit ziarele de la trei la cinci.
  • Alte – Muita:
    • Kuka heistä asuu Rovaniemellä? Cine dintre ei este de la Rovaniemi?
    • Hän on sekaisin päästään, tiukka arvostaan. E aiurit, ține la prestigiul lui.
    • Sovimme asiasta. Am convenit despre treaba [asta].
    • Sali täyttyi ihmisistä. Sala s-a umplut de oameni.
    • Housut repesivät takapuolesta. Pantalonii s-au despicat în fund.
  • Exprimă complementul de mișcare dintr-un loc, origine sau proveniență, plecarea, părăsirea unui anume loc:
    • Anja on kotoisin Porvoosta. Anja este de loc din Porvoo.
    • Nousen sängystä kello 7. Mă scol la ora 7.
    • Eilen kun tulin kirkosta, huomasin, että ovilukkoni oli mennyt rikki. Ieri când am venit de la biserică am observat că broasca era stricată
    • Hän matkusti Bukarestista Helsinkiin. El a călătorit de la București la Helsinki.
    • Mistä tulit äskettäin? De unde veniși?
    • Kun astut taloon Suomessa, on pakko ottaa kengät jalasta ja jättää ne eteiseen. În Finlanda, când intri în casă trebuie să-ți scoți încălțările.
    • Otin avaimet laukustani. Mi-am scos cheile din geantă. (Atenție! Finlandezii nu fac exces în întrebuințarea posesivului care se subînțelege, astfel încât avaimet înseamnă cheile mele gândind că le scot din laukustani, geanta mea.)
    • Poimin avaimeni maasta. Am ridicat cheile de pe jos. (Atenție! Spre deosebire de fraza precedentă unde laukkuni era obiectul meu, aici este necesar să precizăm că sunt cheile mele avaimeni; de ce chei și nu cheie? Pentru că avaimetni nu se poate!)
  • De reținut că unele nume de localități cer adesivul:

Pentru alte informații privind formarea denumirilor localităților recomand linkul KKTK

    • Hän matkusti Tamperelta Helsinkiin. A călătorit de la Tampere la Helsinki.

.

Observație

Vieläkin kirjoitetaan joskus, että jokin asia on „suuresta merkitykses­tä” tai „suuresta arvosta”, vaikka tätä kummallista muukalaisuutta vastaan on kauan taisteltu. On sanottava: asia on suurimerkityksinen, asia on merkityksellinen, asia on arvokas tai asialla on suuri merkitys t. suuri arvo.

.

Cuvinte care cer elativul

  • adressi jstk – petiție, cerere [de ceva]
    • Suuri adressi vuoden 1899 helmikuun manifestin johdosta. Marea petiție ca urmare a manifestului din februarie 1899.
  • ajatella jstk – a gândi, a crede [despre ceva]
    • Mitä ajattelet uudesta kampauksestani? Cum îți place noua mea coafură?
  • ajatella jstk huonoa/pahaa – a gândi de rău [despre ceva]
    • Hän ajattelee pahaa jokaisesta ihmisestä. Îi crede răi pe toți oamenii. Gândește de rău despre toți oamenii.
  • ajatus jstk – gând, credință [despre ceva]
    • Pelkkä ajatuskin Pekan avioerosta, on naurettava. Mi se pare ridicol doar gândul că Pekka ar putea divorța.
  • alas jstk – [în] jos de undeva
    • Olut kulahtaa kurkusta alas. Berea gâlgâie pe gât în jos.
    • Tule alas puusta, ja heti! Dă-te imediat jos din pom.
  • jstk alkaen – începând [de undeva]
    • Suomessa valmistettiin tavaraa nuppineuloista alkaen autoihin saakka. În Finlanda s-au produs de la ace cu gămălie la automobile.
  • aloittaa alusta – a începe de la început
    • Meidän piti aloittaa alusta, kun kiviseinä sortui. A trebuit să o luăm de la început pentru că zidul s-a prăbușit.
  • jstk asti – încă de atunci
    • Matti tuntee hänet lapsuudesta asti. Matti îl cunoaște din copilărie.
  • erehtyä jstk – a se înșela de ceva
    • Erehdyin päivästä ja tulin paikalle sitä seuraavana päivänä. Am greșit ziua și am venit abia a doua zi.
  • ero jstk – separare, despărțire de ceva
    • Se oli pitkä ero ystävistä. A fost o lungă despărțire de prieteni.
  • erota jstk – a demisiona, a părăsi, a divorța
    • Hänen piti erota puolisostaan. A trebuit să divorțeze de nevastă-sa.
    • Nuorukainen erosi virasta, sitten puolueesta, ja viimeksi kirkostakin. Tânărul și-a dat demisia, a ieșit din partid și, la urmă, a părăsit și biserica.
  • erottaa jkn jstk – a despărți, diferenția
    • Dekantointi eli dekantoiminen tarkoittaa erottaa neste saostumasta kaatamalla. Decantare înseamnă separarea prin răsturnare a lichidului de sediement.
  • erottua jstk – a se deosebi, diferenția
    • Pitkä koripallopelaaja erottui joukosta. Baschetbalistul înalt se deosebea din mulțime / echipă.
  • esimerkki jstk – exemplu de ceva
    • Se oli kuvaava esimerkki alkoholinkäytön vaaroista. Era un exemplu ilustrativ despre pericolele consumului de alcool.
  • estää jtk jstk – a împiedica de la ceva
    • Estin häntä lähtemästä. L-am împiedicat să plece.
  • etsiä jstk – a căuta undeva
    • Vaikka etsin joka paikasta, en löytänyt sitä mistään. Chit c-am căutat-o peste tot, n-am găsit-o nicăieri.
  • etu jstk – avantaj din ceva
    • Onhan omistajalle suuri etu vuokra-asunnosta. Proprietarul are un mare avantaj din casa închiriată.
  • evakuoida jstk – a evacua de undeva
    • Balkanin mustalaisia evakuoitiin Ranskasta. Niște țiganii din Balcani au fost evacuați din Franța.
  • haave jstk – vis, speranță, iluzie despre
    • Haave paremmasta maailmasta. Speranță pentru o lume mai bună.
  • haaveilla jstk – a visa la ceva, a-și dori
    • Hän haaveilee punaisesta tuvasta ja perunamaasta. Își dorește o cabană roșie și un răzor de cartofi.
  • havainto jstk – observație despre ceva
    • Eilen tehtiin havainto harvinaisesta lintulajista. Ieri a fost observat o specie de pasăre rară.
  • herätä koomasta – a se trezi din comă
    • Potilas heräsi koomasta viiden vuoden jälkeen. Pacientul s-a trezit din comă după cinci ani..
  • huolehtia jstk – a se îngriji de cava, a avea grijă de ceva
    • Veronmaksaja huolehtii eduistaan. Contribuabilul are grije de avantajele lui.
    • Lääkäri huolehti potilaan paranemisesta. Medicul are grijă de însănătoșirea pacientului.
  • huolenpito jstk – grijă de ceva
    • Vanhempien hellä huolenpito lapsistaan. Grija tandră a părinților față de copii lor.
  • huolestua jstk, olla huolestunut jstk – a se alarma, a fi preocupat
    • Henkilökunta huolestui, oli huolestunut lomautushuhuista. Personalul s-a alarmat, era preocupat de zvonul disponibilizării.
  • huoli jstk – grijă față de ceva
    • Suomalaisella on huoli tulevaisuudesta. Finlandezul are grijă de viitor.
  • huolia jstk – a se îngji de, a-i păsa de
    • Hän ei huoli ulkoasustaan. Nu-i pasă de aspectul său exterior.
  • jstk huolimatta = huolimatta jstk – în ciuda [a ceva]
    • Hän tuli kuumeesta huolimatta. A venit chit că avea febră.
  • olla huolissaan jstk – a fi îngrijorat
    • Työläinen on huolissaan toimeentulostaan. Muncitorul este îngrijorat de mijloacele lui de subzistență.
  • huomata jstk – a observa ceva
    • Kuten ilmoituksesta huomaat, alueenne sähkökatkos johtui huolimattomuudesta. Așa cum reiese din anunț, întreruperea de curent s-a produs din neglijență..
  • hytkyä naurusta – a se cutremura de râs, [aprox.] a se tăvăli de râs
    • Hän hytkyi naurusta. S-a tăvălit de râs.
    • Hänen mahansa hyllyi naurusta. Il durea burta de râs.
  • häipyä jstk – a dispărea de undeva, a o șterge
    • Hänen piti häipyä näkyvistä. El trebuia să dispară [din fața ochilor].
  • olla hämmästyksissään jstk – a fi uluit, uimit, mirat, tulburat de ceva
    • Asiakkaat olivat hyvin hämmästyksissään uutisesta. Vestea i-a uluit, uimit pe clienți.
  • olla hämmästynyt jstk – a fi uluit, uimit, mirat, tulburat de ceva
    • Autokolarista hämmästynyt autoilija soitti poliisille. Șoferul uluit de accident a sunat la poliție.
  • ihastua jstk – a se încânta de ceva
    • Ihastui lahjasta ikihyväksi. A fost foarte încântat de cadou.
  • ilahtua jstk = ilostua jstk – a se bucura de ceva
    • Tyttö ilahtui hyvästä uutisesta. Fata s-a bucurat de veste bună.
  • olla iloinen jstk – a fi bucuros de ceva
    • Olen iloinen lottovoitosta. Sunt bucuros de câștigul la lotto.
  • iloita jstk – a se bucura de ceva
    • Iloita menestyksestään. A se bucura de succesul său.
  • ilostua jstk = ilahtua jstk – a se bucura de ceva
    • Tyttö ilahtui hyvästä uutisesta. Fata s-a bucurat de veste bună.
  • imeä jtk jstk – a suge ceva de undeva.
    • Vauva imee nisistä maitoa. Sugarul suge lapte de la sân.
  • innostua jstk – a se entuziasma de ceva
    • Marja aina innostuu liikaa uudesta miesystävästään, mikä johtaa jatkuviin pettymyksiin. Marja se entuziasmează pre mult de noul prieten, ceea ce duce întotdeauna la dezamăgiri.
  • olla innostunut jstk – a fi interesat de ceva
    • Hän on aina ollut innostunut kirjojen lukemisesta. El este mereu interest să citească cărți.
  • irrota jstk – a se dezlega, a se deznoda, a se desprinde
    • Erosi kotiportilla ystävistään. La poartă [poarta locuinței] s-a despărțit de prieteni.
  • irrottaa jstk – a dezlega, a deznoda, a desprinde
    • Kokki irrottaa kalasta fileet. Bucătarul taie fileuri din pește.
    • Hän päätti irrottaa itsensä puolueesta. A decis să iasă din partid.
  • irtaantua jstk, = irtautua jstk – a se desprinde de ceva
    • Piti irtautua hetkeksi arjesta ja menneisyyden muistoista. Trebuia să se desprindă pentru un moment de viața cotidiană și de amintirile trecutului.
  • irti jstk – a scpăa de ceva, a fi desprins de ceva
    • Hän halusi päästä irti huumeista. Voia să scape de narcotice.
  • itkeä jstk – a plânge de ceva, din cauza a ceva
    • Tyttö itkee ilosta. Fata plânge de bucurie.
  • johtua jstk – a rezulta din ceva
    • Tuon valtion huono taloustilanne johtuu siitä, että sen johtajat ovat kavaltaneet maan kassan. Starea precară a economiei acelui stat rezultă din faptul că mai marii țării au delapidat finațele publice.
  • kantaa huolta jstk – a duce grijă
    • Suomalaiset kantavat huolta tulevaisuudesta. Finlandezul duce grija viitorului.
  • karkottaa jstk – a expulza de undeva
    • Balkanin mustalaisia karkotetiin Ranskasta. Niște țiganii din Balcani au fost expulzați din Franța.
  • kasvaa jstk – a crește de undeva
    • Korko kasvaa talletuksista. Dobânda crește din depuneri.
  • katsoa jstk – a se uita undeva
    • En ehdi! Katso sanakirjasta! Acum n-am timp, uită-te-n dicționar!
  • olla kateellinen jstk – a fi invidios de / pe ceva
    • Näyttelijätär on kateellinen laulajan tukasta. Actrița este invidioasă pe părul cântăreței.
  • kauhistua jstk – a se îngrozi de ceva
    • Turisti kauhistui Suomen hinnoista. Turistul s-a îngrozit de prețurile din Finlanda.
  • olla kauhistunut jstk – a fi îngrozit de ceva
    • Turisti oli kauhistunut Suomen hinnoista. Turistul era stupefiat de prețurile din Finlanda.
  • kehittyä jstk – a se dezvolta din ceva
    • Käsityöläisestä kehittyi kuvanveistäjä. Dintr-un pălmaș, muncitor manual, s-a dezvoltat un sculptor.
  • kehittää jstk – a dezvolta, a cultiva, a elabora, a pregăti, a face rost
    • Hänen piti kehittää vaikka kivestä rahaa. El trebuia să facă rost de bani chiar din paiatră seacă.
  • kehkeytyä jstk – a se forma, a evolua
    • Tytöstä kehkeytyi kaunis nuori nainen. Din fată a evouluat o femeie frumoasă.
  • kertoa jllk jstk – a povesti cuiva despre ceva
    • Hen kertoi heti kaikille uudestaan tyttöystävästään. El a povestit imediat tuturor depre noua sa prietenă.
  • kertomus jstk – povestire, relatare despre ceva
    • Raamatun luomiskertomus maailman luomisesta. Povestea biblică despre facera lumii.
  • kertyä jstk – a crește, a se acumula
    • Korko kertyy talletuksesta. Dobânda crește, se acumulează din depuneri.
  • keskustella jstk – a discuta depre ceva
    • Keskustella päivän tapahtumista ja politiikasta. A discuta despre evenimentele zilei și despre politică.
  • keskustelu jstk – discuți despre ceva
    • Keskustelu budjetista jatkoi seuraavana päivänä. Dezbaterile, discuția despre buget au continuat ziua următoare.
  • kieltää jtk tekemästä jstk – a interzice ceva, [cuiva] să facă ceva
    • Hän kielsi minua kertomasta salaisuuttaan eteenpäin. Mi-a interzis să divulg secretul mai departe.
    • Hän kielsi koiraa haukkumasta. E a făcut câinele să nu mai latre.
  • olla kiitollinen jstk – a fi recunoscător
    • Hän oli kiitollinen pelastumisestaan. Este recunoscător de salvarea lui.
  • olla kiinnostunut jstk – a fi interesat de ceva
    • Hän on aina ollut kiinnostunut kirjojen lukemisesta. El este mereu interesat să citească cărți.
    • Mistä olet kiinnostunut? Ce te interesează?
    • Olen kiinnostunut hiihtämisestä. Îmi place să schiez.
  • kiitos jstk! – mulțumesc pentru ceva
    • Kiitos kirjeestäsi! Îți mulțumesc pentru scrisoare!
  • kiittää jstk – a mulțumi pentru ceva
    • Tänään meidän pitää kiittää jokapäiväisestä leivästämme. Astăzi trebuie să mulțumin pentru pâinea noastră cea de toate zilele.
  • kirjoittaa jstk – a scrie despre ceva
    • Tänään meidän pitää kirjoittaa kesälomastamme . Azi o să scriem despre vacanța noastră de vară.
  • olla jstk kotoisin = olla jstk lähtöisin – a fi de undeva
    • Mistä olet kotoisin? De unde ești [de fel]?
    • Mistä te mahdatte olla kotoisin? De unde ai putea fi?
    • No, mä oon kotoisin Bukarestista, ja hän on Seinäjoelta. Ei bine eu sunt din București iar el este de la Seinäjoki.
    • Olen Bukarestista kotoisin, olen siis Bukarestilainen. Sunt din București deci sunt bucureștean.
    • Toi ei oo mistään kotoisin! Nu-i nimic de capul lui!
  • kuitti jstk – chitanță de ceva
    • Maksusta tuli kuitti. După plată am primit chitanță.
  • kummuta jstk – a erupe de undeva
    • Maan uumenista kumpuava lähde. Izvor care erupe din măruntaiele pământului.
  • kumpi jstk – care din doi / două
    • Kumman näistä haluat? Pe care din două o vrei?
  • kuulla jstk – a auzi de undeva
    • Nuo kaksi vankia, joista kuulin uutisista eilen, on pakoilla poliisia. Cei doi pușcăriași despre care s-a anunțat ieri la radio sunt urmăriți de poliție [fug de poliție].
    • Kuulin radiosta, että Turkkiin oli iskenyt toinenkin maanjäristys. Am auzit la radio că în Turcia a fost lovită de un al doilea cutremur.
  • kuvaus jstk – descriere despre ceva
    • Geenikartta on järjestelmällinen kuvaus geenien sijainnista kromosomeissa. Harta genetică este o descriere sistematică, metodică a situării genelor în cromozomi.
  • kyse jstk – vorba despre ceva
    • Mistä on kyse? Despre ce este vorba?
  • kysellä jstk – a întreba repetat, a se interesa despre
    • Nuorukainen kyseli työpaikkaa seudun yrityksistä.  Tânărul a căutat de lucru la instituțiile din zonă.
  • kärsiä jstk – a suferi de ceva
    • Tiedettiin että hän kärsii huonomuistisuudesta. Se știa că suferă de amnezie.
  • käsitys jstk – a avea idee, opinie, a vedea lucrurile
    • Koulusta jäi perin alkeellinen käsitys ydinfysiikasta. Din școală mi-a rămas o vagă idee despre fizica nucleară.
  • käydä jstk – a trece pe la de undeva
    • Anoppini Kuopiosta kävi meillä kylässä. Socră-mea din Kuopio a fost pe la noi.
  • kääntää jstk jhk – a traduce din ceva
    • He osaavat kääntää virosta englantiin. Ei pot traduce din estonă în engleză.
  • lakata tekemästä jtk – a înceta să facă ceva
    • Lakkaa jo puhumasta! Mai taci odată!
    • Iltapäivällä lakkasi satamasta, ja aurinko alkoi paistaa. După masă a încetat ploaia și a răsărit soarele.
  • leipoa jstk jkn – a face patiserie; a face pe cineva ceva
    • Leipoa taikinasta pitkoja. A face din cocă o împletită.
    • Opiskelijasta voidaan leipoa mestari. Din student putem face un campion.
  • lintsata jstk – a chiuli de undeva
    • Eilen istuin koko päivän Internet-kahvilassa, eli lintsasin koulusta. Ieri am chiulit de la școală și am stat tot timpul la Internetcafe.
  • loitota jstk – a se depărta de ceva
    • Vene loittonee hitaasti rannasta. Barca se depărtează încet de țărm.
    • Ystävykset ovat loitonneet toisistaan. Prietenii s-au îndepărtat unii de alții.
  • lukea jstk – a citi despre ceva
    • Luimme lehdestä, että Indonesian Pörssi oli romahtanut. Am citit în ziare cu Bursa indoneziană s-a prăbușit.
  • luopua jstk – a renunța la ceva
    • Ajattelin, että olisi parasta luopua hankkeesta. M-am gândit că e mai bine să renunț la proiect.
  • lähettää jllk jstk jtk – a trimite cuiva de undeva ceva
    • Viime vuonna kun olin vaihtarina (vaihto-oppilas) Espanjassa, lähetin miehelleni paljon postikortteja Andorrasta. Anul trecut când am fost studentă în Spania am trimis soțului meu o mulține de vederi din Andorra.
  • jstk lähtien – începând din
    • Mistä lähtien olet pitänyt suklaasta? De când îți place ciocolata?
    • Toukokuusta lähtien olen asunut Kivenlahdessa. Din mai locuiesc la Kivenlahti.
    • Joulusta lähtien olen ollut Suomessa. Sunt în Finlanda de la Crăciun.
  • olla jstk lähtöisin = olla jstk kotoisin – a fi de undeva
    • Mistä olet kotoisin? De unde ești [de fel]?
    • Mistä te mahdatte olla kotoisin? De unde ai putea fi?
    • No, mä oon kotoisin Timișoarasta, ja hän on Espoosta. Ei bine, eu sunt din Timișoara iar el este de la Espoo.
  • löytyä jstk – a se găsi de undeva
    • Kätköstä löytyneet rahat. Banii găsiți din ascunzătoare
    • Pohjanmerestä on löytynyt öljyä. În Marea Nordului s-a găsit petrol.
  • löytää jstk – a găsi undeva
    • Löysin farkusi kaapista. Ți-am găsit blugii în dulap.
    • Työtehtävääni kuuluu kirjoitusvirheiden löytäminen kirjoista. Sarcina mea este să găsesc grșelile de ortografie din cărți.
    • Löysin avaimet lopultakin autosta. Am găsit, în sfârșit, cheile în mașină.
  • mennä rikki jstk – a se strica de undeva
    • Minun mekkoni on mennyt rikki saumasta. Rochia mea s-a desprins la cusătură.
  • mikä jstk – care din mai multe
    • Mikä näistä haluat? Pe care (din toate astea) o vrei?
    • Mikä näistä on sopivin kirja? Care (din toate astea) este cartea cea mai potrivită?
  • moittia jtk jstk – a reproșa, a critica
    • Jumala ei moiti meitä synneistämme, vaan antaa ne anteeksi. Dumnezeu nu ne critică, reproșează pentru păcatele noaste ci ni le iartă.
  • moni jstk – mulți dintre
    • Hyvin moni heistä ovat eläkkeellä. Foarte mulți dintre ei sunt la pensie.
  • muodostua jstk – a se forma din ceva
    • Nietos muodostuu lumesta. Nămeții se formează din zăpadă.
  • olla jstk – a fi de undeva
    • Olen Lahdesta. Sunt din Lahti.
    • En ole Virosta. Nu sunt din Estonia.
    • Ikkuna on lasista. Fereastra este de sticlă. (Atenție! În cazul ăsta verbul tehdä se subînțelege astfel că s-ar putea spune și Ikkuna on tehty lasista.)
  • osoitus jstk – indicație despre ceva
    • Tämä on selvä osoitus sii, että hän ei osaa suomea sujuvasti. Asta-i o indicație clară că el nu știe finlandeza curgător.
  • ostaa jstk – a cumpăa de undeva
    • Maanantaina menin yliopistoon ja ostin koulukirjani kirjakaupasta. Luni am mers la Universitate și mi-am cumpărat manualul de la librărie.
    • Ostamme aina leipää samasta kaupasta. Păinea o cumpărăm mereu de la aceeași brutărie.
  • ottaa jkn jstk – a lua ceva de undeva
    • Otin kynän penaalista. Am luat creionul din penar.
    • Kun astut taloon Suomessa, on pakko ottaa kengät jalasta ja jättää ne eteiseen. În Finlanda, când intri în casă trebuie să-ți scoți încălțările.
    • Otin avaimet laukustani. Mi-am luat cheile din geantă.
  • ottaa osaa jstk – a condola dintr-un motiv
    • Johtajan kuoleman johdosta ottaa osaa perhen suruun. Legat de decesul directorului, exprim condoleanțe familiei îndurerate.
  • ottaa pultit jstk (hermostua, suuttua) – a se enerva
    • Faijan puheista otin pultit. M-au enervat spusele tatii.
  • paeta jstk – a fugi, a evada, a o șterge
    • Kuulin uutisista eilen, että kaksi vankia pakeni vankilasta. Ieri am auzit la radio că doi pușcăriași, deținuți au evadat.
  • olla pahoillaan jstk – a regreta, a se întrista
    • Pahoittelen käytöstäni / olen pahoillani käytöksestäni. Regret comportarea mea.
    • Älä ole pahoillasi maljakon rikkomisesta, liimalla se korjaantuu! Nu te întrista de vaza spartă, cu adeziv se repară.
  • pakahtua jstk – a exploda, a plesni, a crăpa, a se frânge
    • Tyttö oli pakahtua ikävästä. Fata era frântă de dor.
    • Naapuri oli pakahtua uteliaisuudesta, kun näki meidän uuden auton. Vecinul era să crape de curiozitate când a văzut noua mea mașină.
  • pakina jstk – foileton despre ceva
    • Lehdessä oli eilen ilkeilevä pakina romanialaisista. Ieri era în ziar un foileton ironc la adresa românilor.
  • pakinoida jstk – a scrie foileton despre ceva
    • Yleensä pakinoidaan politiikasta. De obicei se scriu foiletoane despre politică.
  • palaa halusta [+INF] – a arde de dorință
    • Poikani palaa halusta matkustaa Italiassa. Fiul meu arde de dorința de a călători în Italia.
  • palaa innosta – a arde de nerăbdare,  arde de entuziasm
    • Loman jälkeen hän palaa innosta ryhtyä työhön / töihin. După concediu, el arde de nerăbdare să reînceapă lucrul.
  • pelastaa jstk – a salva de la ceva
    • Naapuri pelasti poika hukkumasta. Vecinul a salvat băiatul de la înec.
  • piitata jstk – [kielteisissä yhteyksissä] a nu acorda atenție, a nu se preocupa, a nu lua în seamă, a nu se interesa
    • Hän ei piittaa ulkoasustaan. Nu se îngrijește de aspectul său exterior.
    • Tapaturman jälkeen kävi ilmi, ettei piitannut kielloista. După accident, a reieșit că nu a respectat inderdicțiile.
  • olla piittaamaton jstk – a nu acorda atenție, a nu se preocupa, a nu lua în seamă, a nu se interesa
    • Johtaja oli kritiikistä piittaamaton. Directorul nu s-a preocupat de critici.
  • pitää jstk – a-i plăcea de ceva
    • Minä en pidä kahvista. Nu-mi place cafeaua.
    • Hän pitää minusta, ja minä pidän hänestä. Ei îi place de mine și mie îmi place de ea.
    • Matti pitää jenkkifutiksesta. Lui Matti îi place fotbalul american.
    • Pidän pähkinöistä paljon. Îmi plac mult nucile.
  • pitää huolta jstk – a avea grijă de ceva
    • Nainen pitää huolta tehtävistään, opinnoistaan ja kodin järjestyksestä. O femeie are grijă de îndatoririle ei, de studiile ei și de casă [ordinea din casă].
  • poiketa aiheesta – a divaga de la subiect
    • Puhuja poikkesi aiheesta. Vorbitorul a divagat de la subiect.
  • poimia jstk – a strânge, a aduna, a culege de undeva
    • Poimin avaimeni maasta. Mi-am ridicat, cules cheile de jos.
  • pois jstk – în lături, încolo, la o parte, indică o lipsă în urma unei acțiuni active
    • Poika oli kuumeinen ja oli eilen poissa koulusta. Băiatul avea febră și a lipsit ieri de la școală.
  • pudota jstk – a cădea de undeva
    • Tyttö putosi hevosen selästä. Fata a căzut de pe cal.
  • pudottaa jstk – a da drumul la ceva, a arunca ceva
    • Sodan aikana pudotettaan pommeja lentokoneesta. În timpul războiului se bombardează, se aruncă bombe din avion.
  • pudota pulkasta, kelkasta, kärryiltä; olla ulalla, ulkona kuin lumiukko, kuutamolla, jäädä tienposkeen – a pierde șirul, a fi pe dinafară, dus pe gânduri
    • En kuullut opettajan puhetta, joten putosin pulkasta. N-am auzit / ascultat spusele profesorului și am pierdut șirul.
  • puhdistaa jstk – a curăța de ceva
    • Minun piti puhdistaa piha rikkakasveista. Trebuia să curăț curtea de buruieni.
  • puhjeta jstk – a exploda, a plesni, a erupe, a se sparge
    • Yrityksessä puhkesi levottomuuksia johtajan palkkaamispäätöksestä. În întreprindere a început agitația din cauza deciziei de salarizare a directorului.
  • puhua jstk – a vorbi despre ceva
    • Hän puhuu minusta, enkä pidä siitä. El vorbește de mine și asta nu-mi place.
    • Huomenna puhumme Suomen historiasta. Mâine von discuta despre istoria Finlandei.
    • Haluaisin puhua sinulle morsiamestasi. Aș vrea să-ți vorbesc despre logodnica ta.
    • Mistä nyt puhut? Ce vorbești?
  • puhua pelkkää hyvää jstk – a vorbi de bine despre ceva, cineva
    • Martti puhuu pelkkää hyvää sinusta. Martti te vorbește doar de bine.
  • puhua puolestaan – a vorbi de la sine
    • Se puhuu puolestaan. Asta vorbește de la sine. [Nu are nevoie de alte aprecieri.]
  • pujahtaa jstk – a se furișa, a se strecura, a se fofila de undeva
    • Lapsi pujahti autosta penkerelle. Copilul s-a furișat din mașină pe taluz.
  • pula jstk – lipsă de ceva
    • Nykyään Suomessa on pulaa työvoimasta. În prezent în Finlanda este o lipsă de forță de muncă.
  • punastua jstk – a roși de ceva
    • Tyttö punastui ujoudesta. Fata s-a roșit de timiditate.
    • Poika punastui häpeästä. Băiatul s-a roșit de rușine.
  • puolet jstk – (Atenție! Se folosește doar pentru numele numerabile, comensurabile. Pentru inumerabilenenumerabile, incomensurabile, vezi puolet jtk)
    • Puolet autopaikoista on avopaikkoja eli kattamattomia. Jumătate din locurile de parcare sunt neacoperite.
  • pyyhkiä, pyyhkiytyä jkn mielestään – a șterge / a ieși ceva din minte, din memorie
    • Pelko pyyhkiytyi hänen mielestään. Frica i-a ieșit din minte.
  • päästä jstk – a scăpa de / din ceva
    • Hänen piti päästä uralla tovereistaan edelle. În carieră el trebuia să-și depășească colegii.
    • Läheltä piti päästä hengestään. Era cât pe-aci să-și piardă viața.
  • päästä jstk eroon – a scăpa de ceva
    • Mies halusi päästä eroon koko asiasta. Omul voia să scape de taotă treaba asta
  • päästä perille jstk – a se lămuri de, despre ceva
    • Minun täytyy päästä perille kaverin aikeista. Trebuie să mă lămuresc despre intențiile tipului.
    • Syyllisestä ei koskaan päästy selville. Vinovatul n-a fost găsit niciodată.
  • päästä pälkähästä – a scapa teafar, nepedepsit, ca prin urechile acului, a scăpa doar cu sperietura
    • Päästää pälkähästä tukalasta tilanteesta, pinteestä. A scăpa dintr-o situație dificilă, încurcătură.
  • päästä rauhaan jstk – a-și găsi liniștea
    • Hänen piti päästä rauhaan kaupungin hulinasta. Trebuia să-și găsească liniștea din agitația orașului.
  • päättää jnk puolesta – a decide în numele cuiva
    • Isoisäni sairastuttua isäni alkoi päättää tämän puolesta t. hänen puolestaan. Când bunică-miu s-a îmbolnăvit, taică-miu a început să ia decizii în numele lui.
  • olla raivoissaan jstk – a fi furios, a fi turbat de ceva
    • Hän oli raivoissaan työpaikan menettämisestä. Era furios că și-a pierdut locul de muncă.
  • raivostua jstk – a se înfuria de ceva
    • Raivostui tovereilleen näiden kiusanteosta. S-a înfuriat pe tracasările colegilor.
  • olla raivostunut jstk – a fi furios, a fi turbat de ceva
    • Poika oli raivostunut luokkatovereiden kiusanteosta. Băiatul era furios pe tracasările colegilor.
  • rakentua jstk – a se compune din ceva
    • Maankuori rakentuu mineraaleista.  Scoarța pământului este formată din minerale.
  • ratkaisu jstk – rezolvare a ceva
    • Ratkaisu talousasioista on ministerilla. Rezolvarea problemelor econimice revine ministrului.
  • repiä jtk jstk – a rupe, smulge ceva de undeva
    • Hän halusi repiä rikkaruohoja maasta. El voia să smulgă buruienile din pământ.
  • riidella jstk – a se certa de, despre ceva
    • Hän joutui riitelemään veljensä kanssa perinnöstä. El a ajuns să se certe cu fratele său pe moștenire.
  • riippua jstk – a depinde, atârna de ceva
    • Kristallikruunu riippuu katosta. Candelabrul de cristal atârnă de tavan.
  • riistää jstk – a smulge, a priva de ceva, a exploata
    • Uusi kirja, joka suorastaan riistettiin käsistä. Cartea cea nouă aproape că a fost smulsă din mână.
  • riisua jstk – a dezarma, a dezbrăca de ceva
    • Viron armeijaa ei tarvinnut edes riisua aseista. Armata estonă nici măcar nu a fost nevoie să fie dezarmată.
  • riita jstk – ceartă de, pe, despre ceva
    • Veljensä kanssa tuli riita perinnöstä. S-a iscat o ceartă cu fratele său pe moștenire.
  • runo jstk – poezie despre ceva
    • Runo ihanista silmistä. O poezie despre ochii minunați, fermecători.
  • saada jkn mielestään – a șterge / a ieși ceva din minte, din memorie
    • Pelko on saattu pois hänen mielestään. A făcut ca frica să-i iasă din minte.
  • saakka, jstk saakka – [încă] de la
    • Melu kuului Helsingistä saakka. Zgomotul s-a auzit [încă] de la Helsinki.
  • selvitys jstk – explicație, lămurire
    • Saadanko ihmisen luonteenpiirteiden selvitys käsialasta? Oare putem afla natura omului din cititul în palmă?
    • Rportissa oli selvitys varojen käytöstä. În raport era explicația folosirii fondurilor.
  • selvitä jstk – a rezolva ceva, a scăpa din ceva
    • Tämä on vain eräs keino selvitä tilanteesta. Ăsta-i doar un mijloc de a rezolva situația.
  • selvitä jstk vähällä, helpolla – a scăpa ușor
    • Lapsuudessamme veljeni aina selvisi kaikesta vähällä. În copilăria noastră frate-miu scapa mereu mai ușor.
  • selvitä pälkähästä – a scapa teafar, nepedepsit, ca prin urechile acului, a scăpa doar cu sperietura
    • Lapsuudessamme veljeni aina selvisi pälkähästä. În copilăria noastră frate-miu scăpa mereu mai ieftin, ca prin urechile acului.
  • suoriutua jstk – a executa, a face, a trece
    • Hän suoriutui hienosti kokeista. El a trecut frumos examenele.
  • suurin osa jstk – cea mai mare parte din ceva
    • Suurin osa sairauksista voidaan hoitaa kotikonsteilla. Cea mai mare parte dintre boli poate fi tratată cu mijloace casnice.
  • syntyä jstk – a se naște din ceva
    • Tämä kakku on syntynyt monesta vieraasta vaikutteesta. La realizarea [nașterea] prăjiturii astea au contribuit mulți factori externi.
  • syyte jstk – acuzație de ceva
    • Miehelle esitettiin oikeudessa syyte pahoinpitelystä. Bărbatul a fost acuzat de violență, molestare.
  • syödä jnk edestä – a mânca cât
    • Minulla on kovaa nälkää, koska syön kahden edestä. Mi-e o foame teribilă și mănânc cât doi.
  • tarina jstk – poveste, narațiune despre ceva
    • Tarina kertoo sodanajasta tapahtumasta. Narațiunea povestește despre o întâmplare din timpul războiului.
  • tarjota jstk – a oferi din ceva
    • Tarjosin korsikoita kulhosta. Am oferit cireși din castron.
  • tarjous jstk – ofertă despre ceva
    • Vanhasta kotitalosta tehtiin tarjous. Am primit o ofertă pentru casa bătrânească.
  • tehdä jtk jnk puolesta – a face ceva în locul altuia
    • Imoitus tehtiin virran puolesta. Anunțul s-a făcut pe cale oficială, din oficiu [din atribuție de serviciu].
    • Kun kaveri oli poissa, minun piti viimeistellä raportin hänen puolestaan. Colegul de serviciu lipsea și eu a trebuit să termin raportul în locul lui.
  • tietää jstk – a ști despre ceva
    • Saapuessaan Suomeen ei kukaan ulkomaalainen tiedä paljon Suomesta. Străinul, când vine în Finlanda, nu știe prea multe despre Finlanda.
  • tilata jstk – a comanda de undeva
    • Paita on tilattava ompelimosta. Cămașa trebuie comandată la cusătorie.
    • Viini tilataan Alkosta. Vinul se comnadă de la Alko.
  • todistus jstk – certificat, dovadă despre ceva
    • Kastetodistus on todistus kasteen suorittamisesta. Certificatul de botez este o dovadă de efectuare a botezului.
  • toivoa koko sydämestään – a ura cordial
    • Koko sydämestäni toivon hänen toipuvan nopeasti. Îi urez din toată inima însănătoșire grabnică.
  • totuus jstk – adevărul despre ceva
    • Totuus tapahtumasta tuli esille oikeudessa. Adevărul despre cele întâmplate [întâmplare] a reieșit abia în instanță.
  • tulla jstk – a veni de undeva
    • Tulin eilen Kuopiosta. Ieri am venit de la Kuopio.
    • Mitä sinusta tulee isona? Ce te faci când te faci mare?
  • tulla ovesta sisään – a intra pe ușă
    • Hän tuli viheltäen ovesta sisään. A intrat pe ușă fluierând.
  • tunnistaa jstk – a recunoaște după ceva
    • Kun tuli, tunsin hänet äänestä. Când a venit l-am recunoscut după voce.
    • Mistä suomalaisen tunnistaa? După ce se cunoaște finlandezul?
  • tuntea huolta jstk – a purta de grijă, a fi preocupat de ceva
    • Nuoriso tuntee huolta tulevaisuudesta. Tineretul este preocupat de viitor.
  • tuoda jstk – a aduce de undeva
    • Appelsiineja tuodaan Israelista. Se aduc portocale din Israel.
  • tuohtua jstk – a se supăra, înfuria, aprinde
    • Hän tuohtui pomon sanoista. S-a supărat de cuvintele șefului.
  • olla tuohtunut jstk – a se supăra, înfuria, aprinde
    • Hän oli tuohtunut pomon sanoista. Era supărat de cuvintele șefului.
  • tuomio jstk – decizie, sancțiune, condamnare de ceva
    • Murhasta tuli ankara tuomio. Pentru crima de omor s-a dat o pedeapsă gravă.
  • tuomita jstk – a sancționa, a condamna de ceva
    • Naapuri piti tuomita eläinrääkkäyksestä. Vecinul trebuia sancționat pentru cruzime față de animale.
  • tykätä jstk = pitää jstk – a-i place ceva
    • Minä tykkään sinusta. Îmi place de tine.
    • Hän tykkää minusta, minä tykkään hänestä. Mie îmi place de ea, ei îi place de mine.
    • Matti tykkää jenkkifutiksesta. Lui Matti îi place fotbalul american.
  • täristä jstk – a tremura de ceva
    • Illalla hän täristää kylmästä. Seara tremură de frig.
  • ulos jstk – afară de undeva
    • Säntäsin kauhistuksissani ulos palavasta huoneesta. Am ieșit afară în grabă îngrozită din camera în flăcări [arzând].
  • unelma jstk – vis, speranță, iluzie despre
    • Unelma paremmasta maailmasta. Vis pentru o lume mai bună.
  • useat jstk – mulți dintre
    • Useat meistä olivat samaa mieltä. Foarte mulți dintre noi erau de aceeași părere.
  • useimmat jstk – cei mai mulți dintre
    • Useimmat meistä olivat samaa mieltä. Cei mai mulți dintre noi erau de aceeași părere.
  • vahinko jstk – distrugere, pagubă, avarie, nenorocire, accident
    • Suurvahingot maanjäristyksestä Taiwinissa. Distrugeri masive în urma cutremurului din Taiwan. (Atenție! Doar în cazul acesta se folosește așa, altfel se cere  jnk vahinko.)
  • vakuuttaa jstk – a asigura de ceva
    • Talo on vakuutettu miljoonasta. Casa e asigurată la un milion.
  • valittaa jstk – a se plânge de ceva, a contesta ceva
    • Hän päätti valittaa päätöksestä. El a hotărât să conteste decizia.
  • olla varma jstk – a fi sigur de ceva
    • Hän oli varma asiastaan siis asiansa oikeudesta. Era convins de dreptatea cauzei lui.
  • vastata jstk – a fi responsabil de ceva
    • Hänen piti vastata rikoksesta oikeudessa. El trebuia să răspundă de delict în instanță.
    • Vaimonsa vastaa Hevi-osastosta. Soția lui este responsabilă cu sectorul ‚Legume și fructe’.
  • vastuu jstk – responsabilitate de ceva
    • Äidille jäi vastuu perheen arjesta. Mamei i-a rămas responsabilitatea vieții de toate zilele a familiei.
  • olla vastuussa jstk – a avea responsabilitatea
    • Vaimonsa on vastuussa Hevi-osastosta. Soția lui răspunde de sectorul ‚Legume și fructe’
  • vieraannuttaa jstk – a îndepărta
    • Vanhoillisuus vieraannuttaa nuoret kirkosta. Conservatorismul îndepărtează tinerii de biserică.
  • vieraantua jstk – a se îndepărta
    • Poliitikot vieraantuivat kansasta. Politicienii s-a înpărtat de popor.
  • vouhottaa jstk – a se agita în zadar, inutil, a se aprinde
    • Hän vouhotti kärsimästään vääryydestä. S-a agitat în zadar pentru nedreptatea suferită.
  • välittää jstk – a transmite; a-i păsa de ceva
    • Sii minä viis välitän! Nu-mi pasă nici un pic!
  • äänestää jstk – a vota, a alege ceva
    • Äänestää ehdotuksen puolesta. A vota candidatura.

Introdus  / lisätty 22.8.2010

.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: