Blogulblog's Blog

1. Kieliopilliset sijat: b) genetiivi: Pagina 2. Genitivul – cazul propriu-zis

1. Kieliopilliset sijat: b) genetiivi:

2. Genitivul – cazul propriu-zis.

Genetiivi, omantogenitivgenitiv

Precedată de Pagina 1. Rădăcina genitivului. (fără de care sunt mai greu de digerat paginilie următoare)

Acum că știm cum se formează rădăcina genitivului, este timpul să trecem la cazul propriu-zis.

Atenție! DE OBSERAVT: în românește – genitiv iar în finlandeză – genetiivi

genetiivi kiel. eräs sijamuoto (esim. muodot talon, lukevan).

.

Genetiivi ilmaisee:

  • omistusta

Laurin koira, minun polkupyöräni, Turun kaupungin ulkoilualue

  • läheistä suhdetta

kolmen perheen lapset, Suomen asukkaat, tämän metsän eläimet

  • kuulumista johonkin

laukun sanka, pulpetin kansi, vihreän puseron hiha

  • Genetiiviä käytetään myös postpositioilmauksissa

talon takana / edessä / vieressä, tuolin alla / päällä, tunnin jälkeen / takia / vuoksi

Toisin sanoen:

a)      genetiiviattribuuttina usein omistajaa (esim. poja-n kirja). Se on myös

b)      subjektin sija nominatiivin ja partitiivin ohella (esim. Poiki-en täytyy lähteä). Käytetään lisäksi monien

c)      post- ja prepositioiden yhteydessä (esim. pöydä-n alla).

{Sau cum a propus o feministă: miehen auto, kalja ja sohva!}

.

Remarcă pentru traduceri:

  1. Corespunde pe deplin genitivului românesc: al, a, ai, ale cui
  2. Funcționează în locul prepoziției „pentru”. Compară: lapsen lelu – jucăria copilului, lasten lelut – jucăriile copiilor și lasten leluja – jucării pentru copii. Koiran ruokaa – mâncare pentru câine / câini. Naisten vaatteet – hainele  femeilor și naisten vaateita – îmbrăcăminte de damă.

.

genetiivi

Genetiivi on kieliopillinen sija, jonka pääte on yksikössä –n ja monikossa runsaampi n-loppuinen aines, esim. auton, kuljettajien, lasten, maiden, maitten. Substantiivin etumääritteenä oleva substantiivi on oletusarvoisesti genetiivissä, jolloin sija ilmentää semanttisesti monia erilaisia kuuluvuussuhteita, esim. äidin laukku, ensimmäisen lapsen syntymä. Lisäksi sgenetiiviä käytetään mm. postposition täydennyksessä (äidin luona), objektissa (Näetkö äidin) ja nesessiivisten lauseiden ja infiniittisten rakenteiden subjektissa (Meidän äidin piti jo tulla, Äidin lähdettyä lapset avasivat telkkarin). (» § 1232. La pagina Întrebuințarea genitivului)

.

GENITÍV, Genitiv, s.n. (Gram.) Caz al declinării care indică dependența, apartenența, posesiunea și îndeplinește funcția de atribut și răspunde la întrebarea al (a, ai, ale) cui?

.

Istoria genitivului finlandez

Itämerensuomalaisten kielten alkuperäinen akkusatiivi on yksikössä äännehistoriallisista syistä muuttunut täysin genetiivin kaltaiseksi (esimerkiksi ostan auton). Tällainen toiminnan kohdetta ilmaiseva genetiivin näköinen muoto voidaan nykykielen kannalta kuvata genetiiviksi, tai sitten voidaan, kuten suomalaisessa kielioppitraditiossa pitkään, puhua erillisestä genetiiviakkusatiivista.

Genetiivin n:ssä edustuu historiallisesti kaksi sijaa: genetiivi ja alkuaan m-loppuinen objektin sijana esiintynyt yksikön akkusatiivi. Kielioppiperinteessä nimitystä ”akkusatiivi” on käytetty syntaktisena käsitteenä, ei morfologisena sijan nimityksenä. Akkusatiivilla on tarkoitettu muita objektin sijoja kuin partitiivia, ja se on voinut olla n– tai t-päätteinen tai päätteetön. On myös puhuttu genetiiviakkusatiivista (söin omenan) ja nominatiiviakkusatiivista (syö omena ~ omenat; syön omenat). Tässä kieliopissa akkusatiivi tarkoittaa vain persoonapronominien ja interrogatiivisen henkilöpronominin t-loppuisia muotoja minut, sinut, hänet, meidät, teidät, heidät, kenet. Objektin tehtävässä oleva n-loppuinen taivutusmuoto katsotaan genetiiviksi, esim. Söin omenan, vaikka se eroaa genetiivin muista käytöistä siinä, ettei sitä käytetä vastaavassa tehtävässä monikossa: Söin omenat. Objektina oleva lukusanakaan ei ole genetiivi- vaan nominatiivimuotoinen: Söin kaksi (omenaa). Objektin n-loppuista muotoa on myös kutsuttu neutraalisti n-sijaksi (esim. Vilkuna 2000).

Myös instruktiivi on n-päätteinen, mutta yleensä se eroaa genetiivistä sekä muodoltaan että tehtävältään, esim. käsin, monin yrityksin; vrt. monikon genetiivi: käsien, monien yrityksien.

.

Finlandezilor le este foarte dificil să înțeleagă și să asimileze gramaticile limbilor europene. Astfel cineva spunea:

Mulle on aina jääny noi kieliopin termit vailla ymmärrystä, ehkä siksi, koska ne on lainasanoja. Tutkin asiaa hieman ja englannin kautta ymmärrys heräsi hieman genetiivin etymologista: „From Latin genitus, the substantive form of genitalis meaning „pertaining to generation or birth”, from the Greek genete, (birth).http://en.wiktionary.org/wiki/genitive. Samalla selvisi, että genetiivin suomenkielinen vastine on omanto. En muistaakseni koskaan aikaisemmin ole kuulut moista, mutta toikin selkeyttää.

.

1. Desinențele cazului genitiv

Genitivul singular are o singură desinență –n. Genitivul plural are, în schimb, o mulțime de desinențe –in, –en, –den, –ten, sau –tten. Desinențele –den și –tten interschimbabile.

Matin kirja cartea lui Matti
Suomen pääkaupunki Capitala Finlandei.

.

2. Formarea genitivului singular

Genitivul singular se formează adăugând desinența –n la rădăcina în vocală a genitivului.

.

Nominativ Genitiv Traducere gen.
hevonen hevose-n al calului
järvi järve-n al lacului
kysymys kysymykse-n al întrebării
mies miehe-n al omului
puhelin puhelime-n al telefonului
rikas rikkaa-n al bogatului
susi sude-n al lupului
syntynyt syntynee-n al bebeului

.

Yksikön genetiivin päätteenä on –n (sama kuin yksikön päätteellisellä akkusatiivilla). Monikon genetiivillä on useita päätteitä. (katso edellä!)

Yksikön genetiivin pääte liittyy heikkoon vokaalivartaloon, jos sanassa on astevaihtelua, esim. maito – maido-n, kenkä – kengä-n. (Huom. vaihteluton vokaalivartalo, esim. ranne – rantee-n, kirkas – kirkkaa-n, ydin – ytime-n).

.

Onhan suomen kielessä sanoja, joiden genetiivimuoto yksikössä on sama kuin sanan nominatiivi yksikössä: seitsemän, kahdeksan, yhdeksän ja kymmenen.

.

.

3. Formarea genitivului plural

Formarea genitivului plural este foarte complicată pentru că sunt mai multe desinențe iar cazul poate fi format din trei rădăcini diferite: 1. rădăcina nominativului, 2. rădăcina partitivului și 3. rădăcina pluralului în forma tare.

Monikon genetiivi on erikoislaatuinen seuraavista syistä:

·         Se voi perustua joko monikkovartaloon (ns. mon. 1. genetiivi) tai yksikkövartaloon (ns. mon. 2. genetiivi). Esim. vanhoj-en, hevosi-en – vanha-in, hevos-ten.

·         Mon. 2. genetiivi voi perustua joko vokaalivartaloon (edellä vanha-in) tai konsonanttivartaloon (edellä hevos-ten).

·         Monikon genetiivillä on päätevariantteja enemmän kuin muilla sijoilla. Päätteet ovat -den, -tten, -ten, -en, -in. Esim. sotilai-den, sotilai-tten, ihmis-ten, taloj-en, omena-in.

Rinnakkaismuotojen määrä kasvaa, koska samastakin sanasta voidaan muodostaa eri vartaloihin pohjautuvia mon. genetiivejä. Lisäksi eräät päätevariantit ovat periaatteessa vapaassa vaihtelussa keskenään. Esim.

omena: omenoiden – omenoitten – omenojen – omenien – omenain

peruna: perunoiden – perunoitten – perunojen – perunien – perunain

.

Spuneam la pagina Problemele cazurilor că ‚Acolo unde gâlceva savanților contiunuă apar situații de genul următor’:

.

yks. nom. lämminvarasto lämminvarasto
yks. gen. lämminvaraston lämpimänvaraston
yks. part. lämminvarastoa lämmintävarastoa
yks. ill. lämminvarastoon lämpimäänvarastoon
mon. nom. lämpimätvarastot lämpimätvarastot
mon. gen. 1.lämminvarastojen 2.lämpimienvarastojen 3.lämpimäinvarastojen
4.lämminvarastoiden 5.lämpimienvarastoiden 6.lämpimäinvarastoiden
7.lämminvarastoitten 8.lämpimienvarastoitten 9.lämpimäinvarastoitten
mon. part. 1.lämminvarastoja 2.lämpimiävarastoja

3.lämminvarastoita 4.lämpimiävarastoita
mon. ill. lämminvarastoihin lämpimiinvarastoihin

.

Monikon genetiivin muodostus

Generalități despre formarea genitivului plural.

Monikon genetiivin muodostusta voidaan havainnollistaa oheisella kaaviolla.

Kuva: Monikon genetiivin muodostus

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit and educational purposes.

.

Nykykielen päätevariantit ovat joko täydennysjakaumassa tai vapaassa vaihtelussa seuraavasti.

1) Monikon genetiivin pääte –ten konsonanttivartalon jäljessä, esim.

ostos-ten, ihmis-ten, ommel-ten, sävel-ten, ien-ten, pien-ten, suur-ten, vet-ten

2) Monikon genetiivin pääte –en lyhyen i:n ja lyhyttä vokaalia seuraavan j:n jäljessä, esim.

sieni-en, avaimi-en, kirjoittaji-en, katuj-en, järjestöj-en, neuvotteluj-en; oppi-en, kaupunki-en, ammatti-en

3) Monikon genetiivin pääte –in muiden lyhyiden vokaalien kuin i:n jäljessä, esim.

sokea-in, näyttelijä-in, opettaja-in; pappe-in, vanke-in

4) Monikon genetiivin pääte –den/-tten diftongin sekä pitkän i:n jäljessä. Variantit ovat periaatteessa vapaassa vaihtelussa; käytännössä -tten-pääte on paljon harvinaisempi. Esim.

soi-den – soi-tten, kevyi-den – kevyi-tten, yhtiöi-den – yhtiöi-tten, opiskelijoi-den – opiskelijoi-tten; kaunii-den, tiivii-den

Kolmi- ja useampitavuisten vartaloiden monikon genetiivi:

Päätevariantit -en ja -den (tai -tten) ovat periaatteessa vapaassa vaihtelussa joissakin sanoissa, esim. taistelujen – taisteluiden, kehräämöjen – kehräämöiden, mansikkojen – mansikoiden. Toisissa sanoissa taas on tavallisempi -den-pääte, esim. henkilöiden, kohtaloiden, makkaroiden, ja toisissa -en-pääte, esim. fasaanien, kaupunkien, konservatiivien. Varianttien valikoitumiseen vaikuttaa se, onko vartalon toiseksi viimeinen tavu pitkä vai lyhyt.

Monikon genetiivin ja partitiivin päätteiden rinnakkaisuus:

1)      Monikon genetiivissä on –en, kun monikon partitiivissa on -A*:

autoj-en (autoj-a), käsi-en (käsi-ä); oikeuksi-en (oikeuksi-a), löytäji-en (löytäji-ä)

2)      Monikon genetiivissä on –den, kun monikon partitiivissa on -tA*:

tei-den (tei-tä), sotilai-den (sotilai-ta), vaikei-den (vaikei-ta), tavaroi-den (tavaroi-ta)

Monikon 1. ja 2. genetiivin vaihtelusta

Kaksivartaloisissa nomineissa -ten-päätteinen mon. 2. genetiivi ja -en-päätteinen mon. 1. genetiivi ovat periaatteessa vapaassa vaihtelussa, mutta käytännössä eri muotojen suosio vaihtelee sanatyypeittäin:

-ten-päätteinen genetiivi on tavallinen ajatus-, ihminen– ja kieli-tyyppisissä nomineissa, esim. las-ten, harrastus-ten, vanhus-ten, punais-ten, pien-ten, saar-ten.

-ten-päätteistä genetiiviä ei juuri käytetä taivas– ja vesi-nomineissa eikä karitiiviadjektiiveissa ja superlatiiveissa muualla kuin fraasiutuneissa ilmauksissa, vaikka sanat ovatkin kaksivartaloisia (esim. taivas-ten valtakunta, vet-ten päällä, kät-ten töitä).

Yksivartaloisten nominien vokaalivartaloon perustuvat -in-päätteiset mon. 2. genetiivit ovat tyyliväritteisiä (honkain, päiväin), tai sitten ne esiintyvät kiteytyminä etenkin yhdyssanojen alkuosissa, esim. vanhainkoti, piispainkokous, lakiasiainosasto, veronmaksajain.

Kolmi– ja useampitavuisissa -i-loppuisissa vartaloissa on jonkin verran mon. 1. ja 2. genetiivin vapaata vaihtelua, esim. lääkärien – lääkäreiden – lääkäreitten, paperien – papereiden – papereitten.

Eräistä sanoista on käytetty –ten-päätteisiä monikon genetiivejä, vaikka sanat ovat yksivartaloisia, esim. enkel-ten, jumal-ten, sankar-ten. Nämä ovat syntyneet analogisesti sellaisten monikon genetiivien kuin askel-ten, piennar-ten mallin mukaan.

.

.

Aici aș mai adăuga importanța ariei de folosire a cuvântului. Astfel pyhä cu genitivul pyhien (sfânt) care în sens mai larg înseamnă și cei trecuți în lumea drepților, prin urmare Ziua Morților (prima sâmbătă din noiembrie) devine Pyhäinpäivä.

Chiar dacă genitivul plural are mai multe forme echivalente între ele, ca valoare, domeniul de întrebuințare poate fi strict încetățenit. De exemplu până prin anii ’80 a existat un fel de monopol al ziarului central Helsingin Sanomat asupra genitivului Helsingin Sanomain în timp ce Turun Sanomat avea genitivul normal Turun Sanomien. Se pare că monopolul a fost abolit pentru că acum ambele forme sunt interschimbabile.

.

.

Recapitulând, genitivul plural are, în mare, două feluri de desinențe:

a) cuvintele cu partitivul plural în -iA* sau -ejA* primesc desinența -(i)en, cele cu partitivul plural în -jA* primesc desinența -(j)en

b) cuvintele cu partitivul plural în -tA* primesc desinența -den (uneori -tten)

În cuvintele compuse forma genitivului plural se formează din partitivul singular. Atunci desinența genitivului plural va fi -ten sau -in:

lastenkirja carte pentru copii

.

Nominativ Partitiv singular Partitiv plural Desinențele
genitivului plural
Genitiv plural Traducere genitiv plural
bussi bussia busseja -ien bussien numerot numerele autobuzelor
lapsi lasta lapsia -(i)en lapsien kirjat cărțile copiilor
lapsi lasta lapsia -ten lastenkirjat cărți pentru copii
maa maata maita -den maiden rajat granițele țărilor
perhe perhettä perhei -den perheiden juhla sărbătoarea familiilor
poika poikaa poikia -ien poikien nimet numele băieților
tyttö tyttöä tyttö -(j)en tyttöjen huone camera fetelor

.

3.1 Cuvinte care se termină într-o vocală

a) Cuvinte terminate în a, e, o, u, y, ä, sau ö

Dacă se termină cuvântul într-o singură vocală –a, –e, –o, –u, –y, –ä, sau –ö, genitivul plural se formează adăugând desinența –en la rădăcina pluralului în grad tare. Semnul pluralului –i- devine –j- între vocale. Acest grup nu cuprinde cuvinte terminate într-o consoană ‚fantomă’ (vezi mai jos capitolul 3.2 a).

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
kana kanan kanojen găină
koira koiran koirien câine
koulu koulun koulujen școală
mansikka mansikan mansikkojen căpșună
omena omenan omenojen măr

.

b) Cuvinte terminate în i

Cuvintele care se termină într-un singur –i formează genitivul plural adăugând desinența –en la rădăcina nominativului. Tot aici intră și unele forme de comparativ terminate în –i ca și cuvinte care suferă alternanța vocalică i ↔ e.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
enkeli enkelin enkelien înger
kahvi kahvin kahvien cafea
västäräkki västäräkin västäräkkien codobatură

.

Cuvinte la comparativ.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
isompi isomman isompien mai mare
kumpi kumman kumpien care din doi

.

Cuvinte care suferă alternanța vocalică i e.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
jälsi jällen jälsien cambiu
kaksi kahden kaksien doi
kansi kannen kansien capac
kieli kielen kielien limbă
meri meren merien mare
veitsi veitsen veitsien cuțit
vesi veden vesien apă
virsi virren virsien imn religios
yksi yhden yksien unu

.

Remarcă!
Dacă rădăcina partitivului se termină într-o consoană, genitivul plural se poate forma adăungând la ea, de asemenea, desinența –ten. Aceste cuvinte suferă, întotdeauna, alternanța vocalică i e. Excepție fac doar numeralele yksi (unu) și kaksi (doi).

.

Nominativ Partitiv sg Genitiv sg Genitiv pl Traducere
jälsi jält jällen jältten cambium
kansi kantta kannen kantten capac
kieli kiel kielen kielten limbă
meri merta meren merten mare
veitsi veis veitsen veisten cuțit
vesi vet veden vetten apă
virsi virt virren virtten imn religios

.

Remarcă!
Genitivul plural se mai poate forma adăugând una din desinențele –den sau –tten la rădăcina tare a pluralului, dacă are cuvântul cel puțin trei silabe, rădăcina tare a pluralului este un diftong și silaba care precede desinența de caz este accentuată.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
enkeli enkelin enkeleiden, enkeleitten înger

.

c) Cuvinte care se termină în două vocale

Dacă un cuvânt se termină în două sau mai multe vocale, rădăcina genitivului se formează adăugând una din desinențele –den sau –tten la rădăcina tare a pluralului.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
maa maan maiden, maitten țară
neliö neliön neliöiden, neliöitten pătrat
tie tien teiden, teitten drum
n öiden, öitten noapte

.

3.2 Cuvinte care se termină într-o consoană

a) Cuvinte care se termină într-o consoană ‚fantomă’

Consoana ‚fantomă’ a fost definită la 2.2a pe pagina precedentă unde se discută rădăcina genitivului.

Dacă un cuvânt se termină într-o consoană ‚fantomă’ genitivul plural se formează adăugând una din desinețele –den sau –tten la rădăcina tare a pluralului.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
koe kokeen kokeiden, kokeitten test, probă
laite laitteen laitteiden. laitteitten instrument
vene veneen veneiden, veneitten barcă

.

Remarcă!

Ca o formă specială, genitivul plural al câtorva cuvinte terminate într-o consoană ‚fantomă’ poate fi format cu ajutorul desinenței –ten. Aceste forme sunt forme ale stilului levat.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
enkeli enkelin enkelten înger
jumala jumalan jumalten zeu
sankari sankarin sankarten erou

.

b) Cuvinte care se termină în l, n, sau r

Dacă un cuvânt se termină în –l, –n, sau –r, genitivul plural se formează adăugând desinența –ten la rădăcina partitivului sau –en la rădăcina tare a pluralului.

  • Desinența –ten este adăugată la rădăcina partitivului.
Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
askel askelen askelten pas
avain avaimen avainten cheie
hevonen hevosen hevosten cal
ien ikenen ienten gingie
mahdoton mahdottoman mahdotonten imposibil
seitsemän seitsemän seitsenten șapte
suurin suurimman suurinten cel mai mare
tatar tattaren tatarten troscot

.

  • Desinența –en este adăugată la rădăcina în grad tare a pluralului.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
askel askelen askelien pas
avain avaimen avaimien cheie
hevonen hevosen hevosien cal
ien ikenen ikenien gingie
mahdoton mahdottoman mahdottomien imposibil
seitsemän seitsemän seitsemien șapte
suurin suurimman suurimpien cel mai mare
tatar tattaren tattarien troscot

.

c) Cuvinte care se termină în s

Când un cuvânt se termină în –s, genitivul plural se formează cu ajutorul desinențelor –en, –den, –tten sau –ten. Dar dacă rădăcina partitivului se termină în –t, genitivul plural poate fi format doar adăugând desinența –en la rădăcina tare a pluralului.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
osuus osuuden osuuksien [cotă-] parte
seitsemäs seitsemännen seitsemänsien al șaptelea

.

Dacă rădăcina partitivului se termină în –s iar rădăcina tare a pluralului se termină într-o singură vocală, genitivul plural se formează adăugând desinența –en la rădăcina tare a pluralului.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
varis variksen variksien cioară

.

Când rădăcina partitivului se termină în –s și rădăcina tare a pluraluluise termină în două vocale, genitivul plural se formează adăugând una din desinețele –den sau –tten la rădăcina tare a pluralului.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
vieras vieraan vieraiden, vieraitten străin; oaspete

.

Dacă rădăcina partitivului se termină în –s, genitivul plural poate fi format, de asemenea, adăugând desinența –ten la rădăcina partitivului.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
varis variksen varisten cioară
vieras vieraan vierasten străin; oaspete

.

d) Cuvinte care se termină în t

Dacă un cuvânt se termină în –t și rădăcina tare a pluralului este un diftong, genitivul plural se formează adăugând una din desinențele –den sau –tten la rădăcina tare a pluralului.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
juossut juosseen juosseiden, juosseitten alergat
kevät kevään keväiden, keväitten primăvară
ohut ohuen ohuiden, ohuitten subțire
syönyt syöneen syöneiden, syöneitten mâncat

.

Dacă un cuvânt se termină în –t iar rădăcina tare a pluralului se termină într-o singură vocală, genitivul plural se formează adăugând desinența –en la rădăcina tare a pluralului. Singurul cuvânt din ‚grupă’ este tuhat.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
tuhat tuhannen tuhansien o mie

.

Dacă vrem să folosim o formă elevată a lui tuhat, putem forma genitivul pluralcu ajutorul desinenței –ten.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
tuhat tuhannen tuhanten o mie

.

e) Neologisme

Genitivul plural al cuvintelor împrumutate care se termină într-o consoană se formează adăugând desinența –en la rădăcina partitivului.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
radar radarin radarien radar
stadion stadionin stadionien stadion

.

Remarcă!
Genitivul plural se poate forma, de asemenea, adăugând una din desinențele –den sau –tten la rădăcina tare a pluralului, dacă are cuvântul cel puțin trei silabe, rădăcina tare a pluralului se termină într-un diftong și silaba care precede desinența cazului este accentuată.

.

Nominativ Genitiv sg Genitiv pl Traducere
radar radarin radareiden, radareitten radar
stadion stadionin stadioneiden, stadioneitten stadion

.

.

Înainte de a închide pagina ar mai fi de menționat și o formă de genitiv despre care voi reveni la vremea lui.

Este forma de genitiv a primei părți dintr-un cuvânt compus. genitiv al unui cuvânt general, nespecific, mehiläishoitaja – apicultor; despărțit ar fi mehiläis (cuvânt care nu există ca atare, adică în forma asta, este doar genitivul logic al lui mehiläinen (albină nom. sg.) deci echivalentul lui mehiläisen (al albinei, gen. sg.) sau al lui mehiläisten (al albinelor, gen.pl.) cu sensul de mehiläisten hoitaja – îngrijitorul albinelor. Oarecum la fel ar fi și asiakastoimisto – biroul clienților, unde asiakas, deși există în forma asta, este chiar nominativul cuvântului, în cuvântul compus are și sensul logic al genitivului în locul lui asiakkaan. Diferența: asiakastoimisto, biroul clienților în general iar asiakkaan toimisto ar fi biroul unui anume asiakas. La fel potilastoimisto și nu potilaan toimisto și nici potilas toimisto. Compară cu johtajan toimisto, biroul directorului, al unui anume director.

Aici ne izbim, din nou, de specificul limbii finlandeze, de perchile semantice particular – general, precizat – neprecizat, definit – nedefinit.

Despre asta la capitolul cuvintelor compuse care, după părerea mea, constituie adevărata dificultate a limbii finlandeze, pe lângă care partitivul este doar un mizilic.

.

.

*Cu un singur nume äÄ și öÖ se numesc ”ääkköset” (ääkkönen la sing.). Potrivit convenției lingvistice internaționale privitor la finlandeză, ca instrument exclusiv pentru a ușura prelucrarea elementelor gramaticale și pentru simplificarea explicațiilor, s-a făcut următoarea convenție notându-se cu majuscule:

A tarkoittaa: väljä vokaali, a tai ä

U tarkoittaa:  suppea pyöreä vokaali, u tai y

O tarkoittaa:  puoliväljä pyöreä vokaali, o tai ö

astfel putem scrie terminația cazului inesiv de ex. –ssA = –ssa sau –ssä;   –kO = –ko sau –; –nU = –nu sau –ny

.

Urmează:

Pagina 3. Întrebuințarea genitivului

Introdus  / lisätty 1.6.2010

Actualizat / päivitetty 4.6.2010

Actualizat / päivitetty 25.4.2014

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: