Blogulblog's Blog

1. Kieliopilliset sijat: b) genetiivi: Pagina 1. Rădăcina genitivului

1. Kieliopilliset sijat: b) genetiivi:

1. Rădăcina genitivului – genetiivivartalo


.

Muistutetaan vaan, kieliopilliset sijat ovat:  nominatiivi, genitiivi, akkusatiivi

.

Înainte de a trece la cazul genitiv propriu-zis avem de înfruntat o problemă foarte spinoasă, aceea a rădăcinii genitivului.

 

1. Ce e rădăcina?

Spuneam în paginile de început că deosebim la cuvintele finlandeze rădăcina care este purtătoarea de informație generală, apoi terminația, de obicei rezultată din derivarea rădăcinii; ultima literă a cuvântului ne poate da indicații precise despre categoria, familia și chiar despre vechimea cuvântului dar mai ales despre felul în care trebuie să prelucrăm cuvântul.

Nyrkkisääntö: grad moale înseamnă vocală iar grad tare înseamnă consoană.

Astfel din rădăcina kirj– se formează peste 200 de cuvinte din care am spicuit doar câteva mai uzuale: kirja, kirjaamo, kirjahylly, kirjailija, kirjailijanimi, kirjailla, kirjailu, kirjaimellisesti, kirjaimisto, kirjain, kirjainkirjoitus, kirjainkoko, kirjainlaji, kirjainmerkki, kirjaintyyli, kirjakaappi, kirjakasetti, kirjakauppa, kirjanen, kirjankansi, kirjankustannus, kirjankustantaja, kirjankustantamo, kirjanmerkki, kirjanoppinut, kirjanpainaja, kirjanpainanta, kirjanpidollinen, kirjanpito, kirjanpitoarvo, kirjanpitojärjestelmä, kirjanpitokausi, kirjanpitokirja, kirjanpitotila, kirjanpitovelvollinen, kirjanpitovihko, kirjanpitovuosi, kirjanpitäjä, kirjanpäällys, kirjanselkä, kirjansidonta, kirjansitoja, kirjansitomo, kirjansivu, kirjanäyttely, kirjo, kirjoa, kirjoahven, kirjograniitti, kirjohylje, kirjoite, kirjoitella, kirjoitelma, kirjoitin, kirjoittaa, kirjoittaja, kirjoittamaton, kirjoittautua, kirjoittautumismaksu, kirjoittelu, kirjoittua, kirjoitus, kirjoitusalusta, kirjoitusasu, kirjoitusharjoitus, kirjoitushäiriö, kirjoitusjärjestelmä, kirjoituskilpailu, kirjoituskirjain, kirjoituskoe, kirjoituskone, kirjoituslehtiö, kirjoituslipasto, kirjoitusmerkki, kirjoituspalkkio, kirjuri.

Consider folosirea noțiunii de terminație puțin ambiguă pentru că în diverse limbi europene se amestecă terminațiile cu desinențele. Mă strădui să folosesc terminație pentru particule care au provenit prin derivare și-i sunt stabile cuvântului. De ex. kirj-aamo – registratură, kirj-ain – literă, kirj-o – spectru, scală de culori, kirj-oitin – imprimantă, kirj-oite – copie pe hârtie, kirj-uri – scrib. Pentru cele variabile vreau să folosesc noțiunea de desinență potrivit definiției românești.

DESINÉNȚĂ, desinențe, s.f. Element morfologic gramatical care, adăugat la sfârșitul unui cuvânt, exprimă în flexiunea nominală cazul, numărul (la adjectiv și genul), iar în flexiunea verbală persoana, numărul (și diateza).

RĂDĂCÍNĂ, rădăcini, s.f. (Lingv.) Element al unui cuvânt, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului; radical.

O rădăcină foarte importantă a numelor gramaticale finlandeze este rădăcina genitivului. Cele mai multe din cazurile declinării se formează adăugând desinențele direct la rădăcina genitivului. Asta privește rădăcina genitivului singular, acuzativului (forma lungă), translativului, inesivului, elativului, adesivului, ablativului, alativului, abesivului și instructivului ca și forma de plural a nominativului și a acuzativului. În treacăt fie spus, ar mai fi și alte rădăcini precum rădăcina nominativului, rădăcina partitivului și rădăcina pluralului în forma tare.

O bună cunoaștere a alternanței consonantice și a alternanței vocalelor i și e este indispensabilă.

Astevaihtelutaulukko kielitoimiston sanakirjan mukaan

.

2. Formarea genitivului

Formarea genitivului din rădăcina genitivului singular este foarte complicată. Regulile următoare arată cum se formează rădăcina genitivului singular din rădăcina nominativului. Prima formă este rădăcina nominativului iar a doua rădăcina genitivului la care s-a adăugat desinența –n.

Observație! Dacă nu se specifică altfel, traducerile sunt doar ale nominativului. La tabelele mai stufoase s-a renunțat la traducere.

.

2.1 Cuvinte care se termină în vocală

a) Cuvinte care nu necesită alternanța vocalică i ↔ e

Acest grup include toate cuvintele care se termină în aouyä și ö ca și un grup mic de cuvinte terminate în e. Cele mai multe cuvinte genuine finlandeze terminate în e s-au terminat cândva într-o consoană, deci se declină, și în prezent, ca fiind terminate în consoană. (Vezi mai jos capitorul 2.2.a).

Singurul grup care se cere memorat, există și din astea, n-ai ce-i face, este grupul cuvintelor terminate în i pentru că ele pot suferi alternanța vocalică i e. Primul grup despre care vorbim nu presupune o astfel de alternanță.

Primul grup de exemple constituie situații fericite pentru că rădăcina este una singură, cea a nominativului, care se aplică și genitivului, doar unele cuvinte suferă alternanța consonantică.

.

Nominativ Genitiv Traducere
kiivi kiivi-n fructul kiwi
koira koira-n câine
koulu koulu-n școală
kylä kylä-n sat
nalle nalle-n ursuleț
syy syy-n cauză; motiv
talo talo-n casă
yö-n noapte
.

Dacă un cuvânt conține o consoană sau un grup de consoane care poate suferi alternanța consonantică, rădăcina genitivului folosește rădăcina slabă / moale.

În tabelul Astevaihtelutaulukko kielitoimiston sanakirjan mukaan rădăcinile din stânga săgeților sunt rădăcini tari iar cele de după săgeți sunt rădăcini slabe sau prin extensie, rădăcinile nominativului sunt tari iar ale genitivului sunt slabe, unii le mai zic și moi.

.

Nominativ Genitiv Traducere
silta silla-n pod
vihko viho-n caiet

.

b) Cuvinte care necesită alternanța vocalică i e

Dacă un cuvânt necesită alternanța vocalică i e, rădăcina genitivului este formată prin înlocuirea lui i cu e.

.

Nominativ Genitiv Traducere
kieli kiele-n limbă
mieli miele-n psihic, spirit

.

Un cuvânt poate necesita atât alternanța vocalică i e cât și alternanța consonantică situație în care rădăcina genitivului este, de asemenea, slabă / moale.

.

Nominativ Genitiv Traducere
koipi koive-n picior
rki rje-n babușcă, ocheană

.

De remarcat cuvintele care se termină în –si și care necesită alternanța vocalică i e. Din cauză că într-un trecut nu prea îndepărtat –ti final s-a transformat în –si cuvintele continua să se decline ca fiind terminate în continuare în –ti. (Vezi și pagina Pronomini.) Cum t este un sunet (literă) care este angrenat în alternanța consonantică, rădăcina genitivului este, de asemenea, slabă / moale. (Remarcă: la pagina Astevaihtelutaulukko kielitoimiston sanakirjan mukaan se afirmă că sunetul s „nu participă la joc”. Din exemplele de mai jos s-ar părea că vesiveden contrazice afirmația. Din cele afirmate mai sus s din vesi este substitul unui t mai vechi care se mai păstrează în cuvintele înrudite vetehinen, vetelehtijä, vetelehtiä, vetely, vetelys, vetelyys, vetelä, vetelästi, vetelöittää, vetelöityä. Vezi și aserțiunile de la începutul paginii Pronomini, pronumele – generalități.)

.

Nominativ Genitiv Traducere
lsi lle-n cambiu
kansi kanne-n capac
vesi vede-n apă
virsi virre-n imn religios

.

Urmează câteva excepții:

Prima excepție: rădăcina genitivului cuvintelor jousikusi și kuusi se formează alternanța vocalică i e.

.

Nominativ Genitiv Traducere
jousi jouse-n arc
kusi kuse-n pipi
kuusi kuuse-n molid

.

A doua excepție: este cuvântul veli care, pentru formarea rădăcinii genitivului formează o alternanță vocalică mai specială transformând pe i în je.

.

Nominativ Genitiv Traducere
veli velje-n frate

.

A treia excepție: rădăcina genitivului numeralelor urmează alte reguli care vor fi prezentate la vremea lor. Aici, deocamdată, rădăcina lui yksi și kaksi se formează înlocuind pe -ksi cu hde.

.

Nominativ Genitiv Traducere
yksi yhde-n unu
kaksi kahde-n doi

.

c) Comparativul adjectivelor și adverbelor

Rădăcina genitivului comparativului adjectivelor și a unor adverbe se formează înlocuind desinența comparativului la nominativ cu -mpi cu mma. Transformarea lui -mp în mm se face de acord cu alternanța consonantică model H.

Nominativ Genitiv Traducere
isompi isomma-n mai mare
kauniimpi kauniimma-n mai frumos
suurempi suuremma-n mai mare

.

d) Neologisme

Pentru unele neologisme nu se aplică alternanța consonantică.

.

Nominativ Genitiv Traducere
auto auto-n car

.

2.2 Cuvinte terminate în consoană

Se consideră cinci consoane în care se pot termina cuvintele finlandeze neaoșe (lnrs, t). Neologismele se pot termina în orice consoană. O desinență de caz nu se poate adăuga după o consoană astfel că a fost necesar să se interpună un e între cuvânt și desinență. În prezent acest e a fost uneori asimilat de către vocala preceentă.

a) Cuvinte care se termină într-o consoană ‚fantomă’.

Unele consoane au avut o importanță majoră în terminațiile cuvintelor finlandeze arhaice precum h sau k, care au dispărut din finlandeza modernă dar continuă, ca o ‚fantomă’ să influențeze pronunția. Dacă un cuvânt se termină într-o astfel de consoană ‚fantomă’, rădăcina genitivului se formează adăugând un alt e la rădăcina nominativului. Acum ultima literă a acestor cuvinte este e. Pentru cuvintele care cer alternanța consonantică rădăcina genitivului va fi tare.

.

[„If a word ends in a relic consonant, the genitive stem is formed by adding another e to the nominative stem. A relic consonant is a letter, usually h or k, which has disappeared in the modern Finnish, but still affects the pronunciation. Nowadays, the last letter of these words is e.” ]

.

Nominativ Genitiv Traducere
koe kokee-n probă, test
laite laittee-n aparat
vene venee-n barcă

.

b) Cuvinte care se termină în s

Dacă un cuvânt se termină în s, sunt patru feluri de a forma rădăcina genitivului. Pentru că este foarte dificil de decis cărui tip aparține cuvântul și care dintre reguli trebuie aplicată, regulile de mai jos sunt doar aproximative. Doar practica decide cum trebuie procedat. Exemplele sunt luate dintre cele mai frecvente cuvinte.

I. Grupa I

Dacă un cuvânt derivă dintr-un verb, rădăcina genitivului se formează înlocuind pe s cu kse. Este vorba de cuvinte care se termină de obicei în –O*s sau –U*s.

.

Verb Nominativ Genitiv Traducere
kääntää käännös käännökse-n traducere
neuvoa neuvos neuvokse-n consilier
savustaa savustus savustukse-n afumare
selittää selitys selitykse-n explicație

.

Această grupă mai înclude, de asemnea, cuvinte care nu sunt derivate, ca în exemplele de mai jos.

.

Nominativ Genitiv Traducere
hius hiukse-n păr
kynnys kynnykse-n prag
tulos tulokse-n rezultat
varis varikse-n cioară

.

Tot aici intră unele cuvinte care se termină în –A*s, -es și -is. Pentru o mai bună înțelegerea am adăugat și partitivul. Restul, cea mai mare parte a lor, țin de grupa cuvintelor teminate în s din grupa a IV-a.

.

Nominativ Genitiv Partitiv Traducere
aines aineksen ainesta materie
ananas ananaksen ananasta anans
anis aniksen anista anason
anjovis anjoviksen anjovista sardea
atlas atlaksen atlasta atlas
eines eineksen einestä semipreparat
emäs emäksen emästä bază (chim.)
harjas harjaksen harjasta păr de porc
kehräs kehräksen kehrästä gleznă, maleolă
iiris iiriksen iiristä stânjenel
ilves ilveksen ilvestä râs (animal)
iskias iskiaksen iskiasta lombago
jalas jalaksen jalasta talpa saniei
juures juureksen juuresta rădăcinoasă
jänis jäniksen jänistä iepure de câmp
kannas kannaksen kannasta istm
karies karieksen kariesta carie
kasvis kasviksen kasvista de legume
kives kiveksen kivestä testicul
lehdes lehdeksen lehdestä nutreț de frunze
lihas lihaksen lihasta mușchi
ohjas ohjaksen ohjasta hăț
penis peniksen penistä penis
siimes siimeksen siimestä umbră
tennis tenniksen tennistä tenis
teräs teräksen terästä oțel
turkis turkiksen turkista blană (haină)
varis variksen varista cioară
veljes veljeksen veljestä frățesc
veres vereksen verestä proaspăt
vihannes vihanneksen vihannesta legumă

.

II.            Grupa II

Dacă un cuvânt este derivat dintr-un substantiv sau dintr-un adjectiv care se termină în –Us iar în fața terminației este o altă vocală, rădăcina genitivului se formează înlocuind pe –s cu –de.

Nominativ Genitiv Traducere
hyvyys hyvyyde-n bunătate
kauneus kauneude-n frumusețe
osuus osuude-n [cotă-] parte
rakkaus rakkaude-n dragoste
teollisuus teollisuude-n industrie
.

III.            Grupa III

Când cuvântul este un numeral sau un pronume care se referă la un numeral, rădăcina genitivului se formează înlocuind pe –s cu –nne.

Nominativ Genitiv Partitiv Traducere
kolmas kolmanne-n kolmatta al treilea
mones monenne-n monetta al câtelea
neljäs neljänne-n neljättä al patrulea
seitsemäs seitsemänne-n seitsemättä al șaptelea
tuhannes tuhannenne-n tuhannetta al miilea
yhdeksäs yhdeksänne-n yhdeksättä al optulea

.

IV.            Grupa IV

În grupa a patra sunt cuprinse toate cuvintele terminate în –s care se declină după al patrulea model de declinare. Rădăcina genitivului cuvintelor din această grupă, foarte numeroasă, se formează eliminându-l pe –s și dublând vocala care-l precede.

Această grupă cuprinde, în special, cuvinte care se termină în –as (cam opt excepții), –äs (cam două excepții), –es (cam unsprezece excepții), sau –is (cam nouă excepții), –ias (cu o excepție), –kas, –las (cu două excepții), –mas, –nas (cu trei excepții), –oas, –ras, –sas, –tas, –uas, și –vas. Doar un singur cuvânt se termină în –os. Lista nu cuprinde cuvintele terminate în –ias și –kas, dar pe perechile lor –iäs– ja –käs, fiind mai puține, le-am inclus. Alternanța consonantică se aplică la cuvintele care o cer iar rădăcina genitivului va fi tare.

.

Nominativ Genitiv Partitiv
ahdas ahtaa-n ahdasta
ahnas ahnaa-n ahnasta
allas altaa-n allasta
altis alttii-n altista
armas armaa-n armasta
aulis aulii-n aulista
autuas autuaa-n autuasta
eräs erää-n erästä
eväs evää-n evästä
hammas hampaa-n hammasta
harras hartaa-n harrasta
hauras hauraa-n haurasta
hidas hitaa-n hidasta
hirvas hirvaa-n hirvasta
häveliäs häveliää-n häveliästä
ies ikee-n iestä
kallis kallii-n kallista
kalvas kalvaa-n kalvasta
kangas kankaa-n kangasta
karsas karsaa-n karsasta
karvas karvaa-n karvasta
katras katraa-n katrasta
kaunis kaunii-n kaunista
kauris kaurii-n kaurista
keidas keitaa-n keidasta
keihäs keihää-n keihästä
kekseliäs kekseliää-n kekseliästä
kernas kernaa-n kernasta
kiivas kiivaa-n kiivasta
kinnas kintaa-n kinnasta
kirves kirvee-n kirvestä
kitsas kitsaa-n kitsasta
kiuas kiukaa-n kiuasta
koiras koiraa-n koirasta
kokelas kokelaa-n kokelasta
kuhilas kuhilaa-n kuhilasta
kuningas kuninkaa-n kuningasta
kunnas kunnaa-n kunnasta
kuulas kuulaa-n kuulasta
kynnäs kynnää-n kynnästä
ngäs nkää-n ngästä
köriläs körilää-n körilästä
köynneliäs köynneliää-n köynneliästä
lammas lampaa-n lammasta
lipas lippaa-n lipasta
lounas lounaa-n lounasta
lunnas lunnaa-n lunnasta
lähettiläs lähettilää-n lähettilästä
mallas maltaa-n mallasta
marras martaa-n marrasta
mies miehe-n miestä
mietteliäs mietteliää-n mietteliästä
täs ttää-n tästä
naaras naaraa-n naarasta
nauris naurii-n naurista
oas okaa-n oasta
oinas oinaa-n oinasta
olas olaa-n olasta
opas oppaa-n opasta
oppilas oppilaa-n oppilasta
oras oraa-n orasta
paljas paljaa-n paljasta
paras parhaa-n parasta
parras partaa-n parrasta
patsas patsaa-n patsasta
pensas pensaa-n pensasta
piiras piiraa-n piirasta
pisteliäs pisteliää-n pisteliästä
porras portaa-n porrasta
porsas porsaa-n porsasta
potilas potilaa-n potilasta
pudas putaa-n pudasta
puhdas puhtaa-n puhdasta
pylväs pylvää-n pylvästä
raavas raavaa-n raavasta
rahvas rahvaa-n rahvasta
raihnas raihnaa-n raihnasta
raitis raittii-n raitista
rastas rastaa-n rastasta
ratas rattaa-n ratasta
ratsas ratsaa-n ratsasta
reipas reippaa-n reipasta
rengas renkaa-n rengasta
rietas riettaa-n rietasta
ruhtinas ruhtinaa-n ruhtinasta
ruis rukii-n ruista
runsas runsaa-n runsasta
ruumis ruumii-n ruumista
rynnäs ryntää-n rynnästä
rypäs ryppää-n rypästä
ryväs rypää-n ryvästä
räystäs räystää-n räystästä
saalis saalii-n saalista
saapas saappaa-n saapasta
sairas sairaa-n sairasta
sees sekee-n seestä
seiväs seipää-n seivästä
sotilas sotilaa-n sotilasta
säästeliäs säästeliää-n säästeliästä
tahdas tahtaa-n tahdasta
taivas taivaa-n taivasta
tehdas tehtaa-n tehdasta
teuras teuraa-n teurasta
tiivis tiivii-n tiivistä
toipilas toipilaa-n toipilasta
tuores tuoree-n tuoresta
tupas tuppaa-n tupasta
turilas turilaa-n turilasta
tursas tursaa-n tursasta
typäs typpää-n typästä
tyyris tyyrii-n tyyristä
työläs työlää-n työlästä
työteliäs työteliää-n työteliästä
töyräs töyrää-n töyrästä
uros uroo-n urosta
uuras uuraa-n uurasta
valas valaa-n valasta
valmis valmii-n valmista
valpas valppaa-n valpasta
varas varkaa-n varasta
varras vartaa-n varrasta
varvas varpaa-n varvasta
vauras vauraa-n vaurasta
vehmas vehmaa-n vehmasta
vieras vieraa-n vierasta
viisas viisaa-n viisasta
viitseliäs viitseliää-n viitseliästä
vilpas vilppaa-n vilpasta
vitsas vitsaa-n vitsasta
vuolas vuolaa-n vuolasta
ylväs ylvää-n ylvästä
yritteliäs yritteliää-n yritteliästä
äes äkee-n äestä
äveriäs äveriää-n äveriästä
äyräs äyrää-n äyrästä

.

Particularitatea cuvintelor teminate în –kA*s este că se supun toate alternanței consonantice și rădăcina genitivului lor va fi tare. Rădăcina genitivului format după modelul de mai sus dar se dublează și –k– după modelul A al alternanței consonantice, la partitiv se revine la un singur –k-.

.

Nominativ Genitiv Partitiv
elämyksekäs elämyksekkää-n elämyksekästä
epäkäs epäkkää-n epäkästä
hyväkäs hyväkkää-n hyväkästä
hyödykäs hyödykkää-n hyödykästä
ilmeikäs ilmeikkää-n ilmeikästä
itsekäs itsekkää-n itsekästä
käs kkää-n iäkästä
jänteikäs jänteikkää-n jänteikästä
kyvykäs kyvykkää-n kyvykästä
kärjekäs kärjekkää-n kärjekästä
kärkäs kärkkää-n kärkästä
kärsäkäs kärsäkkää-n kärsäkästä
kääväkäs kääväkkää-n kääväkästä
lemmekäs lemmekkää-n lemmekästä
lystikäs lystikkää-n lystikästä
läikikäs läikikkää-n läikikästä
läiskikäs läiskikkää-n läiskikästä
menestyksekäs menestyksekkää-n menestyksekästä
merkityksekäs merkityksekkää-n merkityksekästä
miehekäs miehekkää-n miehekästä
mielekäs mielekkää-n mielekästä
neljäkäs neljäkkää-n neljäkästä
nenäkäs nenäkkää-n nenäkästä
nimekäs nimekkää-n nimekästä
nisäkäs nisäkkää-n nisäkästä
nivelikäs nivelikkää-n nivelikästä
perinteikäs perinteikkää-n perinteikästä
piikikäs piikikkää-n piikikästä
pykälikäs pykälikkää-n pykälikästä
pyrstökäs pyrstökkää-n pyrstökästä
rei’ikäs rei’ikkää-n rei’ikästä
reiäkäs reiäkkää-n reiäkästä
ryhdikäs ryhdikkää-n ryhdikästä
rytmikäs rytmikkää-n rytmikästä
seksikäs seksikkää-n seksikästä
siivekäs siivekkää-n siivekästä
sinnikäs sinnikkää-n sinnikästä
sisällyksekäs sisällyksekkää-n sisällyksekästä
sisällökäs sisällökkää-n sisällökästä
särmikäs särmikkää-n särmikästä
sävykäs sävykkää-n sävykästä
teräkäs teräkkää-n teräkästä
trendikäs trendikkää-n trendikästä
typekäs typekkää-n typekästä
tyvekäs tyvekkää-n tyvekästä
tyylikäs tyylikkää-n tyylikästä
tähdekäs tähdekkää-n tähdekästä
tähdikäs tähdikkää-n tähdikästä
täplikäs täplikkää-n täplikästä
vedekäs vedekkää-n vedekästä
verekäs verekkää-n verekästä
viiksekäs viiksekkää-n viiksekästä
viiksikäs viiksikkää-n viiksikästä
vitsikäs vitsikkää-n vitsikästä
väekäs väekkää-n väekästä
värikäs värikkää-n värikästä
yllätyksekäs yllätyksekkää-n yllätyksekästä
ytimekäs ytimekkää-n ytimekästä
älykäs älykkää-n älykästä
ärhäkäs ärhäkkää-n ärhäkästä
äänekäs äänekkää-n äänekästä

.

Aici am adunat câteva excepții, cuvintele terminate în –mmA*s sunt su nedeclinabile sau se declină neregulat. Ex.:

.

Nominativ Genitiv Traducere
syvemmäs syvemmän mai adânc

.

Alte două excepții sunt paras care cere un –h– ca să formeze rădăcina genitivului iar mies îl schimbă pe –s– în –he ca să formeze rădăcina genitivului.

.

Nominativ Genitiv Traducere
paras parhaa-n cel mai bun
mies miehe-n bărbat

.

c) Cuvinte care se termină în n

Dacă un cuvânt se termină în –n rădăcina genitivului lui se formează înlocuin pe –n cu –me. Alternanța consonantică se aplică acolo unde este necesar iar rădăcina genitivului va fi tare. Cuvintele care se termină în –en, –nen și –tOn, ca și formele superlativului care se termină în –in se declină într-un fel aparte și ele vor fi discutate separat, mai jos.

.

Nominativ Genitiv Traducere
avain avaime-n cheie
hapan happame-n acid, acru
otin ottime-n mâner
sadin satime-n capcană
sydän sydäme-n inimă

.

Două excepții de naturi diferite merită menționate. Mai întâi că hapan se poate declina regulat ca mai sus dar se poate declina și ca lämmin care este adevărata excepție. Pentru ele rădăcina genitivului lui se formează înlocuind-ul pe –n cu –mA*.

.

Nominativ Genitiv Traducere
hapan happama-n acid, acru
mmin mpi-n cald

.

Dacă terminația cuvântului este –en, rădăcina genitivului se formează adăugâng –e la rădăcina nominativului. Alternanța consonantică se aplică la cuvintele care o cer iar rădăcina genitivului va fi tare.

.

Nominativ Genitiv Traducere
hiven hivene-n foarte puțin
höyhen höyhene-n fulg
ien ikene-n gingie
joutsen joutsene-n lebădă
jäsen jäsene-n membru (anat.)
tyven tyvene-n calm

.

Dar dacă se termină cuvântul în –nen, atunci rădăcina genitivului se formează înlocuindu-l pe –nen cu –se.

.

Nominativ Genitiv Traducere
hevonen hevose-n cal
ihminen ihmise-n om
puinen puise-n lemnos

.

Cuvintele care se termină în –tOn, formează rădăcina genitivului înlocuindu-l pe –tO*n cu –ttO*ma. De remarcat că alternanța consonantică schimbă pe –t în –tt.

.

Nominativ Genitiv Traducere
mahdoton mahdottoma-n imposibil
työtön työttömä-n șomer

.

Cuvântul poate fi un superlativ care se termină în –in, atunci el face rădăcina genitivului înlocuind –n cu –mmA*. Tot în acest grup este inclus și vasen (stâng) deși se termină în –en.

.

Nominativ Genitiv Traducere
suurin suurimma-n cel mai mare
kaunein kauneimma-n cel mai frumos
märin märimmä-n cel mai ud
köyhin köyhimmä-n cel mai sărac
vasen vasemma-n stâng

.

Rădăcina genitivului numerelor de la 7 la 10 și de la 17 la 19 se formează eliminându-l pe –n.

.

Nominativ Genitiv Traducere
seitsemän seitsemä-n șapte
kahdeksan kahdeksa-n opt
yhdeksän yhdeksä-n nouă
kymmenen kymmenen-n zece
seitsemäntoista seitsemä-n-toista șaptesprezece
kahdeksantoista kahdeksa-n-toista optsprezece
yhdeksäntoista yhdeksä-n-toista nouăsprezece

.

d) Cuvinte care se termină în l

Când un cuvânt se termină în –l rădăcina genitivului se formează adăugând –e la rădăcina nominativului. Alternanța consonantică se aplică la cuvintele care o cer iar rădăcina genitivului va fi tare. În tabel sunt cuprinse toate cele zece cuvinte care se termină în –l.

.

Nominativ Genitiv Traducere
askel askele-n pas
kannel kantele-n kantele (instrument)
kyynel kyynele-n lacrimă
nivel nivele-n articulație
ommel ompele-n cusătură
petkel petkele-n pilug; mai
sammal sammale-n mușchi (plantă)
sävel sävele-n melodie
taival taipale-n excursie; traseu; etapă
vemmel vempele-n lemnisc (anat.)

.

e) Cuvinte care se termină în r

Ca și la cuvintele care se termină în –l cuvintele terminate în –r formează rădăcina genitivuluiadîugând un –e la rădăcina nominativului. Alternanța consonantică se aplică la cuvintele care o cer iar rădăcina genitivului va fi tare.

.

Nominativ Genitiv Traducere
sisar sisare-n soră
tatar tattare-n troscot
tytär tyttäre-n fiică

.

f) Cuvinte care se termină în t

Cum terminația –t este, de regulă, semnul pluralului doar puține cuvinte se termină la singular în –t. Aici considerăm, mai întâi, pe cele terminate în –A*t, iar rădăcina genitivului este formată eliminându-l pe –t și dublând vocala care-l precede.

.

Nominativ Genitiv Traducere
kevät kevää-n primăvară
venät venää-n limba rusă

.

Dacă este vorba de un număr, rădăcina genitivului se formează înlocuind pe –t cu –nne. Aici n-am găsit decăt un cuvânt.

.

Nominativ Genitiv Traducere
tuhat tuhanne-n o mie

.

Dintre puținele cuvinte care se termină în –U*t, lăsând la o parte formele verbale la participiu, despre care se ocupă tabelul următor, rădăcina genitivului se formează înlocuindu-l pe –t cu –e. Nu-s mai mult de zece cuvinte, câteva substantive și câteva adjective.

.

Nominativ Genitiv Traducere
airut airue-n mesager
ehyt ehye-n întreg
kevyt kevye-n ușor
kätkyt kätkye-n leagăn
lyhyt lyhye-n scurt
neitsyt neitsye-n virgin
ohut ohue-n subțire
olut olue-n bere
pehmyt pehmye-n moale
tiehyt tiehye-n canal, duct

.

Când cuvântul este diateza activă a participiului trect și se termină –U*t, atunci rădăcina genitivului se formează înlocuindu-l pe –U*t cu –ee.

.

Nominativ Genitiv Traducere
juossut juossee-n alergat
laulanut laulanee-n cântat
syönyt syönee-n mâncat
vienyt vienee-n luat

.

Atenție! Ca și în multe alte situații deja menționate, unele cuvinte se intrică, în inflexiuni, cu altele care le sunt rude. Aici, spre exemplu, cuvântul ainut (singurul) nu are o rădăcină proprie a genitivului, ci o folosește pe cea cuvântului ainoa (doar).

.

Nominativ Genitiv Traducere
ainut ainoa-n singurul; doar

.

g) Neologisme terminate în consoană

Rădăcina genitivului neologismelor care se termină în consoană, precum –l, –n, –r, –s, –t, se formează adăugând așa numita sidevokaalii la rădăcina nominativului. Tot aici intră și numele proprii străine.

.

Nominativ Genitiv Traducere
Internet Interneti-n Internet
Linux Linuxi-n Linux
New York New Yorki-n New York
radar radari-n radar
rock rocki-n rock music
Windows Windowsi-n Windows

.

Herra Anderssonin passi Pașaportul domnului Andersson
New Yorkin kaupunki Orașul New York
Valkoinen talo on Washingtonissa Casa Albă e la Washington

Se poate declina și o abreviere care nu are nevoie de nicio rădăcină. Pentru separarea abrevierii de desinență se pun două puncte (:).

YK:n turvaneuvosto Consiliul de securitate al ONU

.

3. Întrebuințarea rădăcinii genitivului

Rădăcina genitivului este necesară pentru formarea singularului cazurilor genitiv, acuzativ (forma lungă), translativ, inesiv, elativ, adesiv, ablativ, alativ, abesiv și instructiv dar și pentru formarea rădăcinii pluralului cazurilor nominativ, acuzativ, partitiv și esiv.

Am luat ca exemplu jalka (picior) pentru a arăta cum se adaugă desinențele cazurilor la rădăcina genitivului.

.

Cazul Cuvântul inflectat Traducere inflectată
Nominativ sg jalka picior, piciorul
Acuzativ sg (long) jalan pe picior
Genitiv sg jalan al piciorului
Translative sg jalaksi în chip de picior
Inessive sg jalassa în picior
Elative sg jalasta din picior
Adessive sg jalalla cu piciorul
Ablative sg jalalta de la picior
Allative sg jalalle către picior
Abessive sg jalatta fără picior
Instructive sg jalan cu piciorul; pe picioare
Nominativ pl jalat picioarele
Acuzativ pl jalat pe picioarele

.

.

*Cu un singur nume äÄ și öÖ se numesc ”ääkköset” (ääkkönen la sing.). Potrivit convenției lingvistice internaționale privitor la finlandeză, ca instrument exclusiv pentru a ușura prelucrarea elementelor gramaticale și pentru simplificarea explicațiilor, s-a făcut următoarea convenție notându-se cu majuscule:

A tarkoittaa: väljä vokaali, a tai ä

U tarkoittaa:  suppea pyöreä vokaali, u tai y

O tarkoittaa:  puoliväljä pyöreä vokaali, o tai ö

astfel putem scrie terminația cazului inesiv de ex. –ssA = –ssa sau –ssä;   –kO = –ko sau –; –nU = –nu sau –ny

.

Urmează:

Pagina 2. Genitivul – cazul propriu-zis

Pagina 3. Întrebuințarea genitivului

Introdus  / lisätty 1.6.2010

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: