1. Kieliopilliset sijat: b) genetiivi:
1. Rădăcina genitivului – genetiivivartalo
.
Muistutetaan vaan, kieliopilliset sijat ovat: nominatiivi, genitiivi, akkusatiivi
.
Înainte de a trece la cazul genitiv propriu-zis avem de înfruntat o problemă foarte spinoasă, aceea a rădăcinii genitivului.
1. Ce e rădăcina?
Spuneam în paginile de început că deosebim la cuvintele finlandeze rădăcina care este purtătoarea de informație generală, apoi terminația, de obicei rezultată din derivarea rădăcinii; ultima literă a cuvântului ne poate da indicații precise despre categoria, familia și chiar despre vechimea cuvântului dar mai ales despre felul în care trebuie să prelucrăm cuvântul.
Nyrkkisääntö: grad moale înseamnă vocală iar grad tare înseamnă consoană.
Astfel din rădăcina kirj– se formează peste 200 de cuvinte din care am spicuit doar câteva mai uzuale: kirja, kirjaamo, kirjahylly, kirjailija, kirjailijanimi, kirjailla, kirjailu, kirjaimellisesti, kirjaimisto, kirjain, kirjainkirjoitus, kirjainkoko, kirjainlaji, kirjainmerkki, kirjaintyyli, kirjakaappi, kirjakasetti, kirjakauppa, kirjanen, kirjankansi, kirjankustannus, kirjankustantaja, kirjankustantamo, kirjanmerkki, kirjanoppinut, kirjanpainaja, kirjanpainanta, kirjanpidollinen, kirjanpito, kirjanpitoarvo, kirjanpitojärjestelmä, kirjanpitokausi, kirjanpitokirja, kirjanpitotila, kirjanpitovelvollinen, kirjanpitovihko, kirjanpitovuosi, kirjanpitäjä, kirjanpäällys, kirjanselkä, kirjansidonta, kirjansitoja, kirjansitomo, kirjansivu, kirjanäyttely, kirjo, kirjoa, kirjoahven, kirjograniitti, kirjohylje, kirjoite, kirjoitella, kirjoitelma, kirjoitin, kirjoittaa, kirjoittaja, kirjoittamaton, kirjoittautua, kirjoittautumismaksu, kirjoittelu, kirjoittua, kirjoitus, kirjoitusalusta, kirjoitusasu, kirjoitusharjoitus, kirjoitushäiriö, kirjoitusjärjestelmä, kirjoituskilpailu, kirjoituskirjain, kirjoituskoe, kirjoituskone, kirjoituslehtiö, kirjoituslipasto, kirjoitusmerkki, kirjoituspalkkio, kirjuri.
Consider folosirea noțiunii de terminație puțin ambiguă pentru că în diverse limbi europene se amestecă terminațiile cu desinențele. Mă strădui să folosesc terminație pentru particule care au provenit prin derivare și-i sunt stabile cuvântului. De ex. kirj-aamo – registratură, kirj-ain – literă, kirj-o – spectru, scală de culori, kirj-oitin – imprimantă, kirj-oite – copie pe hârtie, kirj-uri – scrib. Pentru cele variabile vreau să folosesc noțiunea de desinență potrivit definiției românești.
DESINÉNȚĂ, desinențe, s.f. Element morfologic gramatical care, adăugat la sfârșitul unui cuvânt, exprimă în flexiunea nominală cazul, numărul (la adjectiv și genul), iar în flexiunea verbală persoana, numărul (și diateza).
RĂDĂCÍNĂ, rădăcini, s.f. (Lingv.) Element al unui cuvânt, ireductibil din punct de vedere morfologic, comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului; radical.
O rădăcină foarte importantă a numelor gramaticale finlandeze este rădăcina genitivului. Cele mai multe din cazurile declinării se formează adăugând desinențele direct la rădăcina genitivului. Asta privește rădăcina genitivului singular, acuzativului (forma lungă), translativului, inesivului, elativului, adesivului, ablativului, alativului, abesivului și instructivului ca și forma de plural a nominativului și a acuzativului. În treacăt fie spus, ar mai fi și alte rădăcini precum rădăcina nominativului, rădăcina partitivului și rădăcina pluralului în forma tare.
O bună cunoaștere a alternanței consonantice și a alternanței vocalelor i și e este indispensabilă.
Astevaihtelutaulukko kielitoimiston sanakirjan mukaan
.
2. Formarea genitivului
Formarea genitivului din rădăcina genitivului singular este foarte complicată. Regulile următoare arată cum se formează rădăcina genitivului singular din rădăcina nominativului. Prima formă este rădăcina nominativului iar a doua rădăcina genitivului la care s-a adăugat desinența –n.
Observație! Dacă nu se specifică altfel, traducerile sunt doar ale nominativului. La tabelele mai stufoase s-a renunțat la traducere.
.
2.1 Cuvinte care se termină în vocală
a) Cuvinte care nu necesită alternanța vocalică i ↔ e
Acest grup include toate cuvintele care se termină în a, o, u, y, ä și ö ca și un grup mic de cuvinte terminate în e. Cele mai multe cuvinte genuine finlandeze terminate în e s-au terminat cândva într-o consoană, deci se declină, și în prezent, ca fiind terminate în consoană. (Vezi mai jos capitorul 2.2.a).
Singurul grup care se cere memorat, există și din astea, n-ai ce-i face, este grupul cuvintelor terminate în i pentru că ele pot suferi alternanța vocalică i ↔ e. Primul grup despre care vorbim nu presupune o astfel de alternanță.
Primul grup de exemple constituie situații fericite pentru că rădăcina este una singură, cea a nominativului, care se aplică și genitivului, doar unele cuvinte suferă alternanța consonantică.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| kiivi | kiivi-n | fructul kiwi |
| koira | koira-n | câine |
| koulu | koulu-n | școală |
| kylä | kylä-n | sat |
| nalle | nalle-n | ursuleț |
| syy | syy-n | cauză; motiv |
| talo | talo-n | casă |
| yö | yö-n | noapte |
| . |
Dacă un cuvânt conține o consoană sau un grup de consoane care poate suferi alternanța consonantică, rădăcina genitivului folosește rădăcina slabă / moale.
În tabelul Astevaihtelutaulukko kielitoimiston sanakirjan mukaan rădăcinile din stânga săgeților sunt rădăcini tari iar cele de după săgeți sunt rădăcini slabe sau prin extensie, rădăcinile nominativului sunt tari iar ale genitivului sunt slabe, unii le mai zic și moi.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| silta | silla-n | pod |
| vihko | viho-n | caiet |
.
b) Cuvinte care necesită alternanța vocalică i ↔ e
Dacă un cuvânt necesită alternanța vocalică i ↔ e, rădăcina genitivului este formată prin înlocuirea lui i cu e.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| kieli | kiele-n | limbă |
| mieli | miele-n | psihic, spirit |
.
Un cuvânt poate necesita atât alternanța vocalică i ↔ e cât și alternanța consonantică situație în care rădăcina genitivului este, de asemenea, slabă / moale.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| koipi | koive-n | picior |
| särki | särje-n | babușcă, ocheană |
.
De remarcat cuvintele care se termină în –si și care necesită alternanța vocalică i ↔ e. Din cauză că într-un trecut nu prea îndepărtat –ti final s-a transformat în –si cuvintele continua să se decline ca fiind terminate în continuare în –ti. (Vezi și pagina Pronomini.) Cum t este un sunet (literă) care este angrenat în alternanța consonantică, rădăcina genitivului este, de asemenea, slabă / moale. (Remarcă: la pagina Astevaihtelutaulukko kielitoimiston sanakirjan mukaan se afirmă că sunetul s „nu participă la joc”. Din exemplele de mai jos s-ar părea că vesi – veden contrazice afirmația. Din cele afirmate mai sus s din vesi este substitul unui t mai vechi care se mai păstrează în cuvintele înrudite vetehinen, vetelehtijä, vetelehtiä, vetely, vetelys, vetelyys, vetelä, vetelästi, vetelöittää, vetelöityä. Vezi și aserțiunile de la începutul paginii Pronomini, pronumele – generalități.)
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| jälsi | jälle-n | cambiu |
| kansi | kanne-n | capac |
| vesi | vede-n | apă |
| virsi | virre-n | imn religios |
.
Urmează câteva excepții:
Prima excepție: rădăcina genitivului cuvintelor jousi, kusi și kuusi se formează alternanța vocalică i ↔ e.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| jousi | jouse-n | arc |
| kusi | kuse-n | pipi |
| kuusi | kuuse-n | molid |
.
A doua excepție: este cuvântul veli care, pentru formarea rădăcinii genitivului formează o alternanță vocalică mai specială transformând pe i în je.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| veli | velje-n | frate |
.
A treia excepție: rădăcina genitivului numeralelor urmează alte reguli care vor fi prezentate la vremea lor. Aici, deocamdată, rădăcina lui yksi și kaksi se formează înlocuind pe -ksi cu –hde.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| yksi | yhde-n | unu |
| kaksi | kahde-n | doi |
.
c) Comparativul adjectivelor și adverbelor
Rădăcina genitivului comparativului adjectivelor și a unor adverbe se formează înlocuind desinența comparativului la nominativ cu -mpi cu –mma. Transformarea lui -mp în –mm se face de acord cu alternanța consonantică model H.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| isompi | isomma-n | mai mare |
| kauniimpi | kauniimma-n | mai frumos |
| suurempi | suuremma-n | mai mare |
.
d) Neologisme
Pentru unele neologisme nu se aplică alternanța consonantică.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| auto | auto-n | car |
.
2.2 Cuvinte terminate în consoană
Se consideră cinci consoane în care se pot termina cuvintele finlandeze neaoșe (l, n, r, s, t). Neologismele se pot termina în orice consoană. O desinență de caz nu se poate adăuga după o consoană astfel că a fost necesar să se interpună un e între cuvânt și desinență. În prezent acest e a fost uneori asimilat de către vocala preceentă.
a) Cuvinte care se termină într-o consoană ‚fantomă’.
Unele consoane au avut o importanță majoră în terminațiile cuvintelor finlandeze arhaice precum h sau k, care au dispărut din finlandeza modernă dar continuă, ca o ‚fantomă’ să influențeze pronunția. Dacă un cuvânt se termină într-o astfel de consoană ‚fantomă’, rădăcina genitivului se formează adăugând un alt e la rădăcina nominativului. Acum ultima literă a acestor cuvinte este e. Pentru cuvintele care cer alternanța consonantică rădăcina genitivului va fi tare.
.
[„If a word ends in a relic consonant, the genitive stem is formed by adding another e to the nominative stem. A relic consonant is a letter, usually h or k, which has disappeared in the modern Finnish, but still affects the pronunciation. Nowadays, the last letter of these words is e.” ]
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| koe | kokee-n | probă, test |
| laite | laittee-n | aparat |
| vene | venee-n | barcă |
.
b) Cuvinte care se termină în s
Dacă un cuvânt se termină în s, sunt patru feluri de a forma rădăcina genitivului. Pentru că este foarte dificil de decis cărui tip aparține cuvântul și care dintre reguli trebuie aplicată, regulile de mai jos sunt doar aproximative. Doar practica decide cum trebuie procedat. Exemplele sunt luate dintre cele mai frecvente cuvinte.
I. Grupa I
Dacă un cuvânt derivă dintr-un verb, rădăcina genitivului se formează înlocuind pe s cu kse. Este vorba de cuvinte care se termină de obicei în –O*s sau –U*s.
.
| Verb | Nominativ | Genitiv | Traducere |
| kääntää | käännös | käännökse-n | traducere |
| neuvoa | neuvos | neuvokse-n | consilier |
| savustaa | savustus | savustukse-n | afumare |
| selittää | selitys | selitykse-n | explicație |
.
Această grupă mai înclude, de asemnea, cuvinte care nu sunt derivate, ca în exemplele de mai jos.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| hius | hiukse-n | păr |
| kynnys | kynnykse-n | prag |
| tulos | tulokse-n | rezultat |
| varis | varikse-n | cioară |
.
Tot aici intră unele cuvinte care se termină în –A*s, -es și -is. Pentru o mai bună înțelegerea am adăugat și partitivul. Restul, cea mai mare parte a lor, țin de grupa cuvintelor teminate în s din grupa a IV-a.
.
| Nominativ | Genitiv | Partitiv | Traducere |
| aines | aineksen | ainesta | materie |
| ananas | ananaksen | ananasta | anans |
| anis | aniksen | anista | anason |
| anjovis | anjoviksen | anjovista | sardea |
| atlas | atlaksen | atlasta | atlas |
| eines | eineksen | einestä | semipreparat |
| emäs | emäksen | emästä | bază (chim.) |
| harjas | harjaksen | harjasta | păr de porc |
| kehräs | kehräksen | kehrästä | gleznă, maleolă |
| iiris | iiriksen | iiristä | stânjenel |
| ilves | ilveksen | ilvestä | râs (animal) |
| iskias | iskiaksen | iskiasta | lombago |
| jalas | jalaksen | jalasta | talpa saniei |
| juures | juureksen | juuresta | rădăcinoasă |
| jänis | jäniksen | jänistä | iepure de câmp |
| kannas | kannaksen | kannasta | istm |
| karies | karieksen | kariesta | carie |
| kasvis | kasviksen | kasvista | de legume |
| kives | kiveksen | kivestä | testicul |
| lehdes | lehdeksen | lehdestä | nutreț de frunze |
| lihas | lihaksen | lihasta | mușchi |
| ohjas | ohjaksen | ohjasta | hăț |
| penis | peniksen | penistä | penis |
| siimes | siimeksen | siimestä | umbră |
| tennis | tenniksen | tennistä | tenis |
| teräs | teräksen | terästä | oțel |
| turkis | turkiksen | turkista | blană (haină) |
| varis | variksen | varista | cioară |
| veljes | veljeksen | veljestä | frățesc |
| veres | vereksen | verestä | proaspăt |
| vihannes | vihanneksen | vihannesta | legumă |
.
II. Grupa II
Dacă un cuvânt este derivat dintr-un substantiv sau dintr-un adjectiv care se termină în –Us iar în fața terminației este o altă vocală, rădăcina genitivului se formează înlocuind pe –s cu –de.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| hyvyys | hyvyyde-n | bunătate |
| kauneus | kauneude-n | frumusețe |
| osuus | osuude-n | [cotă-] parte |
| rakkaus | rakkaude-n | dragoste |
| teollisuus | teollisuude-n | industrie |
.
III. Grupa III
Când cuvântul este un numeral sau un pronume care se referă la un numeral, rădăcina genitivului se formează înlocuind pe –s cu –nne.
| Nominativ | Genitiv | Partitiv | Traducere |
| kolmas | kolmanne-n | kolmatta | al treilea |
| mones | monenne-n | monetta | al câtelea |
| neljäs | neljänne-n | neljättä | al patrulea |
| seitsemäs | seitsemänne-n | seitsemättä | al șaptelea |
| tuhannes | tuhannenne-n | tuhannetta | al miilea |
| yhdeksäs | yhdeksänne-n | yhdeksättä | al optulea |
.
IV. Grupa IV
În grupa a patra sunt cuprinse toate cuvintele terminate în –s care se declină după al patrulea model de declinare. Rădăcina genitivului cuvintelor din această grupă, foarte numeroasă, se formează eliminându-l pe –s și dublând vocala care-l precede.
Această grupă cuprinde, în special, cuvinte care se termină în –as (cam opt excepții), –äs (cam două excepții), –es (cam unsprezece excepții), sau –is (cam nouă excepții), –ias (cu o excepție), –kas, –las (cu două excepții), –mas, –nas (cu trei excepții), –oas, –ras, –sas, –tas, –uas, și –vas. Doar un singur cuvânt se termină în –os. Lista nu cuprinde cuvintele terminate în –ias și –kas, dar pe perechile lor –iäs– ja –käs, fiind mai puține, le-am inclus. Alternanța consonantică se aplică la cuvintele care o cer iar rădăcina genitivului va fi tare.
.
| Nominativ | Genitiv | Partitiv |
| ahdas | ahtaa-n | ahdasta |
| ahnas | ahnaa-n | ahnasta |
| allas | altaa-n | allasta |
| altis | alttii-n | altista |
| armas | armaa-n | armasta |
| aulis | aulii-n | aulista |
| autuas | autuaa-n | autuasta |
| eräs | erää-n | erästä |
| eväs | evää-n | evästä |
| hammas | hampaa-n | hammasta |
| harras | hartaa-n | harrasta |
| hauras | hauraa-n | haurasta |
| hidas | hitaa-n | hidasta |
| hirvas | hirvaa-n | hirvasta |
| häveliäs | häveliää-n | häveliästä |
| ies | ikee-n | iestä |
| kallis | kallii-n | kallista |
| kalvas | kalvaa-n | kalvasta |
| kangas | kankaa-n | kangasta |
| karsas | karsaa-n | karsasta |
| karvas | karvaa-n | karvasta |
| katras | katraa-n | katrasta |
| kaunis | kaunii-n | kaunista |
| kauris | kaurii-n | kaurista |
| keidas | keitaa-n | keidasta |
| keihäs | keihää-n | keihästä |
| kekseliäs | kekseliää-n | kekseliästä |
| kernas | kernaa-n | kernasta |
| kiivas | kiivaa-n | kiivasta |
| kinnas | kintaa-n | kinnasta |
| kirves | kirvee-n | kirvestä |
| kitsas | kitsaa-n | kitsasta |
| kiuas | kiukaa-n | kiuasta |
| koiras | koiraa-n | koirasta |
| kokelas | kokelaa-n | kokelasta |
| kuhilas | kuhilaa-n | kuhilasta |
| kuningas | kuninkaa-n | kuningasta |
| kunnas | kunnaa-n | kunnasta |
| kuulas | kuulaa-n | kuulasta |
| kynnäs | kynnää-n | kynnästä |
| köngäs | könkää-n | köngästä |
| köriläs | körilää-n | körilästä |
| köynneliäs | köynneliää-n | köynneliästä |
| lammas | lampaa-n | lammasta |
| lipas | lippaa-n | lipasta |
| lounas | lounaa-n | lounasta |
| lunnas | lunnaa-n | lunnasta |
| lähettiläs | lähettilää-n | lähettilästä |
| mallas | maltaa-n | mallasta |
| marras | martaa-n | marrasta |
| mies | miehe-n | miestä |
| mietteliäs | mietteliää-n | mietteliästä |
| mätäs | mättää-n | mätästä |
| naaras | naaraa-n | naarasta |
| nauris | naurii-n | naurista |
| oas | okaa-n | oasta |
| oinas | oinaa-n | oinasta |
| olas | olaa-n | olasta |
| opas | oppaa-n | opasta |
| oppilas | oppilaa-n | oppilasta |
| oras | oraa-n | orasta |
| paljas | paljaa-n | paljasta |
| paras | parhaa-n | parasta |
| parras | partaa-n | parrasta |
| patsas | patsaa-n | patsasta |
| pensas | pensaa-n | pensasta |
| piiras | piiraa-n | piirasta |
| pisteliäs | pisteliää-n | pisteliästä |
| porras | portaa-n | porrasta |
| porsas | porsaa-n | porsasta |
| potilas | potilaa-n | potilasta |
| pudas | putaa-n | pudasta |
| puhdas | puhtaa-n | puhdasta |
| pylväs | pylvää-n | pylvästä |
| raavas | raavaa-n | raavasta |
| rahvas | rahvaa-n | rahvasta |
| raihnas | raihnaa-n | raihnasta |
| raitis | raittii-n | raitista |
| rastas | rastaa-n | rastasta |
| ratas | rattaa-n | ratasta |
| ratsas | ratsaa-n | ratsasta |
| reipas | reippaa-n | reipasta |
| rengas | renkaa-n | rengasta |
| rietas | riettaa-n | rietasta |
| ruhtinas | ruhtinaa-n | ruhtinasta |
| ruis | rukii-n | ruista |
| runsas | runsaa-n | runsasta |
| ruumis | ruumii-n | ruumista |
| rynnäs | ryntää-n | rynnästä |
| rypäs | ryppää-n | rypästä |
| ryväs | rypää-n | ryvästä |
| räystäs | räystää-n | räystästä |
| saalis | saalii-n | saalista |
| saapas | saappaa-n | saapasta |
| sairas | sairaa-n | sairasta |
| sees | sekee-n | seestä |
| seiväs | seipää-n | seivästä |
| sotilas | sotilaa-n | sotilasta |
| säästeliäs | säästeliää-n | säästeliästä |
| tahdas | tahtaa-n | tahdasta |
| taivas | taivaa-n | taivasta |
| tehdas | tehtaa-n | tehdasta |
| teuras | teuraa-n | teurasta |
| tiivis | tiivii-n | tiivistä |
| toipilas | toipilaa-n | toipilasta |
| tuores | tuoree-n | tuoresta |
| tupas | tuppaa-n | tupasta |
| turilas | turilaa-n | turilasta |
| tursas | tursaa-n | tursasta |
| typäs | typpää-n | typästä |
| tyyris | tyyrii-n | tyyristä |
| työläs | työlää-n | työlästä |
| työteliäs | työteliää-n | työteliästä |
| töyräs | töyrää-n | töyrästä |
| uros | uroo-n | urosta |
| uuras | uuraa-n | uurasta |
| valas | valaa-n | valasta |
| valmis | valmii-n | valmista |
| valpas | valppaa-n | valpasta |
| varas | varkaa-n | varasta |
| varras | vartaa-n | varrasta |
| varvas | varpaa-n | varvasta |
| vauras | vauraa-n | vaurasta |
| vehmas | vehmaa-n | vehmasta |
| vieras | vieraa-n | vierasta |
| viisas | viisaa-n | viisasta |
| viitseliäs | viitseliää-n | viitseliästä |
| vilpas | vilppaa-n | vilpasta |
| vitsas | vitsaa-n | vitsasta |
| vuolas | vuolaa-n | vuolasta |
| ylväs | ylvää-n | ylvästä |
| yritteliäs | yritteliää-n | yritteliästä |
| äes | äkee-n | äestä |
| äveriäs | äveriää-n | äveriästä |
| äyräs | äyrää-n | äyrästä |
.
Particularitatea cuvintelor teminate în –kA*s este că se supun toate alternanței consonantice și rădăcina genitivului lor va fi tare. Rădăcina genitivului format după modelul de mai sus dar se dublează și –k– după modelul A al alternanței consonantice, la partitiv se revine la un singur –k-.
.
| Nominativ | Genitiv | Partitiv |
| elämyksekäs | elämyksekkää-n | elämyksekästä |
| epäkäs | epäkkää-n | epäkästä |
| hyväkäs | hyväkkää-n | hyväkästä |
| hyödykäs | hyödykkää-n | hyödykästä |
| ilmeikäs | ilmeikkää-n | ilmeikästä |
| itsekäs | itsekkää-n | itsekästä |
| iäkäs | iäkkää-n | iäkästä |
| jänteikäs | jänteikkää-n | jänteikästä |
| kyvykäs | kyvykkää-n | kyvykästä |
| kärjekäs | kärjekkää-n | kärjekästä |
| kärkäs | kärkkää-n | kärkästä |
| kärsäkäs | kärsäkkää-n | kärsäkästä |
| kääväkäs | kääväkkää-n | kääväkästä |
| lemmekäs | lemmekkää-n | lemmekästä |
| lystikäs | lystikkää-n | lystikästä |
| läikikäs | läikikkää-n | läikikästä |
| läiskikäs | läiskikkää-n | läiskikästä |
| menestyksekäs | menestyksekkää-n | menestyksekästä |
| merkityksekäs | merkityksekkää-n | merkityksekästä |
| miehekäs | miehekkää-n | miehekästä |
| mielekäs | mielekkää-n | mielekästä |
| neljäkäs | neljäkkää-n | neljäkästä |
| nenäkäs | nenäkkää-n | nenäkästä |
| nimekäs | nimekkää-n | nimekästä |
| nisäkäs | nisäkkää-n | nisäkästä |
| nivelikäs | nivelikkää-n | nivelikästä |
| perinteikäs | perinteikkää-n | perinteikästä |
| piikikäs | piikikkää-n | piikikästä |
| pykälikäs | pykälikkää-n | pykälikästä |
| pyrstökäs | pyrstökkää-n | pyrstökästä |
| rei’ikäs | rei’ikkää-n | rei’ikästä |
| reiäkäs | reiäkkää-n | reiäkästä |
| ryhdikäs | ryhdikkää-n | ryhdikästä |
| rytmikäs | rytmikkää-n | rytmikästä |
| seksikäs | seksikkää-n | seksikästä |
| siivekäs | siivekkää-n | siivekästä |
| sinnikäs | sinnikkää-n | sinnikästä |
| sisällyksekäs | sisällyksekkää-n | sisällyksekästä |
| sisällökäs | sisällökkää-n | sisällökästä |
| särmikäs | särmikkää-n | särmikästä |
| sävykäs | sävykkää-n | sävykästä |
| teräkäs | teräkkää-n | teräkästä |
| trendikäs | trendikkää-n | trendikästä |
| typekäs | typekkää-n | typekästä |
| tyvekäs | tyvekkää-n | tyvekästä |
| tyylikäs | tyylikkää-n | tyylikästä |
| tähdekäs | tähdekkää-n | tähdekästä |
| tähdikäs | tähdikkää-n | tähdikästä |
| täplikäs | täplikkää-n | täplikästä |
| vedekäs | vedekkää-n | vedekästä |
| verekäs | verekkää-n | verekästä |
| viiksekäs | viiksekkää-n | viiksekästä |
| viiksikäs | viiksikkää-n | viiksikästä |
| vitsikäs | vitsikkää-n | vitsikästä |
| väekäs | väekkää-n | väekästä |
| värikäs | värikkää-n | värikästä |
| yllätyksekäs | yllätyksekkää-n | yllätyksekästä |
| ytimekäs | ytimekkää-n | ytimekästä |
| älykäs | älykkää-n | älykästä |
| ärhäkäs | ärhäkkää-n | ärhäkästä |
| äänekäs | äänekkää-n | äänekästä |
.
Aici am adunat câteva excepții, cuvintele terminate în –mmA*s sunt su nedeclinabile sau se declină neregulat. Ex.:
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| syvemmäs | syvemmän | mai adânc |
.
Alte două excepții sunt paras care cere un –h– ca să formeze rădăcina genitivului iar mies îl schimbă pe –s– în –he ca să formeze rădăcina genitivului.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| paras | parhaa-n | cel mai bun |
| mies | miehe-n | bărbat |
.
c) Cuvinte care se termină în n
Dacă un cuvânt se termină în –n rădăcina genitivului lui se formează înlocuin pe –n cu –me. Alternanța consonantică se aplică acolo unde este necesar iar rădăcina genitivului va fi tare. Cuvintele care se termină în –en, –nen și –tOn, ca și formele superlativului care se termină în –in se declină într-un fel aparte și ele vor fi discutate separat, mai jos.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| avain | avaime-n | cheie |
| hapan | happame-n | acid, acru |
| otin | ottime-n | mâner |
| sadin | satime-n | capcană |
| sydän | sydäme-n | inimă |
.
Două excepții de naturi diferite merită menționate. Mai întâi că hapan se poate declina regulat ca mai sus dar se poate declina și ca lämmin care este adevărata excepție. Pentru ele rădăcina genitivului lui se formează înlocuind-ul pe –n cu –mA*.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| hapan | happama-n | acid, acru |
| lämmin | lämpimä-n | cald |
.
Dacă terminația cuvântului este –en, rădăcina genitivului se formează adăugâng –e la rădăcina nominativului. Alternanța consonantică se aplică la cuvintele care o cer iar rădăcina genitivului va fi tare.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| hiven | hivene-n | foarte puțin |
| höyhen | höyhene-n | fulg |
| ien | ikene-n | gingie |
| joutsen | joutsene-n | lebădă |
| jäsen | jäsene-n | membru (anat.) |
| tyven | tyvene-n | calm |
.
Dar dacă se termină cuvântul în –nen, atunci rădăcina genitivului se formează înlocuindu-l pe –nen cu –se.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| hevonen | hevose-n | cal |
| ihminen | ihmise-n | om |
| puinen | puise-n | lemnos |
.
Cuvintele care se termină în –tOn, formează rădăcina genitivului înlocuindu-l pe –tO*n cu –ttO*ma. De remarcat că alternanța consonantică schimbă pe –t în –tt.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| mahdoton | mahdottoma-n | imposibil |
| työtön | työttömä-n | șomer |
.
Cuvântul poate fi un superlativ care se termină în –in, atunci el face rădăcina genitivului înlocuind –n cu –mmA*. Tot în acest grup este inclus și vasen (stâng) deși se termină în –en.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| suurin | suurimma-n | cel mai mare |
| kaunein | kauneimma-n | cel mai frumos |
| märin | märimmä-n | cel mai ud |
| köyhin | köyhimmä-n | cel mai sărac |
| vasen | vasemma-n | stâng |
.
Rădăcina genitivului numerelor de la 7 la 10 și de la 17 la 19 se formează eliminându-l pe –n.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| seitsemän | seitsemä-n | șapte |
| kahdeksan | kahdeksa-n | opt |
| yhdeksän | yhdeksä-n | nouă |
| kymmenen | kymmenen-n | zece |
| seitsemäntoista | seitsemä-n-toista | șaptesprezece |
| kahdeksantoista | kahdeksa-n-toista | optsprezece |
| yhdeksäntoista | yhdeksä-n-toista | nouăsprezece |
.
d) Cuvinte care se termină în l
Când un cuvânt se termină în –l rădăcina genitivului se formează adăugând –e la rădăcina nominativului. Alternanța consonantică se aplică la cuvintele care o cer iar rădăcina genitivului va fi tare. În tabel sunt cuprinse toate cele zece cuvinte care se termină în –l.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| askel | askele-n | pas |
| kannel | kantele-n | kantele (instrument) |
| kyynel | kyynele-n | lacrimă |
| nivel | nivele-n | articulație |
| ommel | ompele-n | cusătură |
| petkel | petkele-n | pilug; mai |
| sammal | sammale-n | mușchi (plantă) |
| sävel | sävele-n | melodie |
| taival | taipale-n | excursie; traseu; etapă |
| vemmel | vempele-n | lemnisc (anat.) |
.
e) Cuvinte care se termină în r
Ca și la cuvintele care se termină în –l cuvintele terminate în –r formează rădăcina genitivuluiadîugând un –e la rădăcina nominativului. Alternanța consonantică se aplică la cuvintele care o cer iar rădăcina genitivului va fi tare.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| sisar | sisare-n | soră |
| tatar | tattare-n | troscot |
| tytär | tyttäre-n | fiică |
.
f) Cuvinte care se termină în t
Cum terminația –t este, de regulă, semnul pluralului doar puține cuvinte se termină la singular în –t. Aici considerăm, mai întâi, pe cele terminate în –A*t, iar rădăcina genitivului este formată eliminându-l pe –t și dublând vocala care-l precede.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| kevät | kevää-n | primăvară |
| venät | venää-n | limba rusă |
.
Dacă este vorba de un număr, rădăcina genitivului se formează înlocuind pe –t cu –nne. Aici n-am găsit decăt un cuvânt.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| tuhat | tuhanne-n | o mie |
.
Dintre puținele cuvinte care se termină în –U*t, lăsând la o parte formele verbale la participiu, despre care se ocupă tabelul următor, rădăcina genitivului se formează înlocuindu-l pe –t cu –e. Nu-s mai mult de zece cuvinte, câteva substantive și câteva adjective.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| airut | airue-n | mesager |
| ehyt | ehye-n | întreg |
| kevyt | kevye-n | ușor |
| kätkyt | kätkye-n | leagăn |
| lyhyt | lyhye-n | scurt |
| neitsyt | neitsye-n | virgin |
| ohut | ohue-n | subțire |
| olut | olue-n | bere |
| pehmyt | pehmye-n | moale |
| tiehyt | tiehye-n | canal, duct |
.
Când cuvântul este diateza activă a participiului trect și se termină –U*t, atunci rădăcina genitivului se formează înlocuindu-l pe –U*t cu –ee.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| juossut | juossee-n | alergat |
| laulanut | laulanee-n | cântat |
| syönyt | syönee-n | mâncat |
| vienyt | vienee-n | luat |
.
Atenție! Ca și în multe alte situații deja menționate, unele cuvinte se intrică, în inflexiuni, cu altele care le sunt rude. Aici, spre exemplu, cuvântul ainut (singurul) nu are o rădăcină proprie a genitivului, ci o folosește pe cea cuvântului ainoa (doar).
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| ainut | ainoa-n | singurul; doar |
.
g) Neologisme terminate în consoană
Rădăcina genitivului neologismelor care se termină în consoană, precum –l, –n, –r, –s, –t, se formează adăugând așa numita sidevokaali –i la rădăcina nominativului. Tot aici intră și numele proprii străine.
.
| Nominativ | Genitiv | Traducere |
| Internet | Interneti-n | Internet |
| Linux | Linuxi-n | Linux |
| New York | New Yorki-n | New York |
| radar | radari-n | radar |
| rock | rocki-n | rock music |
| Windows | Windowsi-n | Windows |
.
| Herra Anderssonin passi | Pașaportul domnului Andersson |
| New Yorkin kaupunki | Orașul New York |
| Valkoinen talo on Washingtonissa | Casa Albă e la Washington |
Se poate declina și o abreviere care nu are nevoie de nicio rădăcină. Pentru separarea abrevierii de desinență se pun două puncte (:).
| YK:n turvaneuvosto | Consiliul de securitate al ONU |
.
3. Întrebuințarea rădăcinii genitivului
Rădăcina genitivului este necesară pentru formarea singularului cazurilor genitiv, acuzativ (forma lungă), translativ, inesiv, elativ, adesiv, ablativ, alativ, abesiv și instructiv dar și pentru formarea rădăcinii pluralului cazurilor nominativ, acuzativ, partitiv și esiv.
Am luat ca exemplu jalka (picior) pentru a arăta cum se adaugă desinențele cazurilor la rădăcina genitivului.
.
| Cazul | Cuvântul inflectat | Traducere inflectată |
| Nominativ sg | jalka | picior, piciorul |
| Acuzativ sg (long) | jalan | pe picior |
| Genitiv sg | jalan | al piciorului |
| Translative sg | jalaksi | în chip de picior |
| Inessive sg | jalassa | în picior |
| Elative sg | jalasta | din picior |
| Adessive sg | jalalla | cu piciorul |
| Ablative sg | jalalta | de la picior |
| Allative sg | jalalle | către picior |
| Abessive sg | jalatta | fără picior |
| Instructive sg | jalan | cu piciorul; pe picioare |
| Nominativ pl | jalat | picioarele |
| Acuzativ pl | jalat | pe picioarele |
.
.
*Cu un singur nume äÄ și öÖ se numesc ”ääkköset” (ääkkönen la sing.). Potrivit convenției lingvistice internaționale privitor la finlandeză, ca instrument exclusiv pentru a ușura prelucrarea elementelor gramaticale și pentru simplificarea explicațiilor, s-a făcut următoarea convenție notându-se cu majuscule:
A tarkoittaa: väljä vokaali, a tai ä
U tarkoittaa: suppea pyöreä vokaali, u tai y
O tarkoittaa: puoliväljä pyöreä vokaali, o tai ö
astfel putem scrie terminația cazului inesiv de ex. –ssA = –ssa sau –ssä; –kO = –ko sau –kö; –nU = –nu sau –ny
.
Urmează:
Pagina 2. Genitivul – cazul propriu-zis
Pagina 3. Întrebuințarea genitivului
Introdus / lisätty 1.6.2010
