Blogulblog's Blog

Particule clitice – Kliittiset morfeemit

Particule clitice – Kliittiset morfeemit

.

.

Pagină coroborată cu Particule – Partikkelit Suomen Kielessä.

.

Dacă în lista Cuvinte orfane – Orpoja sanoja apar cuvinte care intră în componența altor cuvinte (compuse), fie ca prefixe, la începutul cuvântului, fie ca sufixe la sfârșitul lui, avem și un grup restrâns de particule numite clitice pentru că se adaugă la sfârșitul cuvântului, fără să-i modifice semnificați, ci doar să o nuanțeze.

CLÍTIC, clítice, s. n. (Lingv.) Cuvânt, adesea contras și lipsit de accent propriu, legat de altul anterior sau posterior și făcând corp cu el. (cf. engl. clitic < gr. klinein = a se sprijini)

kliittinen morfeemi, liitepartikkeli morfeemi, joka liittyy johonkin sanaan johto- ja taivutuspäätteiden jälkeen, mutta ei määritä juuri tätä sanaa vaan vaikuttaa koko lausuman tulkintaan.

kliitti itsenäinen morfeemi, joka liittyy foneettisesti edeltävään tai seuraavaan sanaan.

Kliittiset morfeemit eli kliitit liittyvät löyhemmin kantaansa kuin taivutus- ja johtomorfeemit. Ne eivät yleensä yhdisty vartaloon, vaan taivutettuun sanamuotoon tai kokonaiseen lausekkeeseen.

Multe dintre ele funcționează perechi, atât pentru vocalele anterioare (ä, ö, y) cât și pentru cele posterioare (a, o, u); de ex. –han/-hän (-hAn); –kaan/-kään (-kAAn); –ko/- (-kO); –ka/- (-kA); -pa/-pä (-pA); –pas/-päs (-pAs) În paranteză sunt formele convenționale recomandate pentru simplificarea repetițiilor în probleme gramaticale.

Exemplele se pot repeta la diverse categorii.

.

.

-han

I. -han(pereche cu -hän)

  1. O particulă pentru a arăta că vorbitorul a avut, mai mult sau mai puțin, o anumită o anumită viziune asupra ceva, dar este surprins după ce a ajuns să cunoască adevărul despre el.

No tuohan meni hienosti! – Ei, dar totul a mers perfect!!

  1. O particulă care arată că vorbitorul a avut, mai mult sau mai puțin, o anumită o anumită viziune asupra ceva, dar este surprins de viziunea controversată exprimată de o altă persoană.

Olet kyllä turhaan masentunut opettajasi arvostelusta, sillä tuo maalaushan on aika hieno. – Este inutil să fii trist în legătură cu critica profesorului, deoarece pictura ta este destul de bună.

  1. la urma urmei, în orice caz, deși

Onhan siitä jo kauan aikaa. – La urma urmei, e mult timp de-atunci.

  1. O particulă care arată că vorbitorul are o opinie despre ceva despre care așteaptă o confirmare; se atașează la verbe, inclusiv la verbul negativ, iar cuvântul modificat este repetat uneori la sfârșitul propoziției.

Mutta eihän sellaista voi tapahtua, eihän? – De-astea se mai întâmplă, nu-a așa?

  1. O particulă care arată o decizie a vorbitorului.

Tässä talossahan määrään minä! –Hei, în casa asta eu decid!

  1. O particulă anexată unei forme a indicativului (mai rar a condiționalului sau potențialului) pentru a exprima voința vorbitorului despre ceva; de asemenea, o cerere politicoasă cuiva să facă ceva (evitând, astfel,  imperativul).

Laitoithan tiskikoneen käyntiin? – Cred c-ai pornit mașina de spălat vase?

Katathan pöydän? – Ești drăguț să pui masa?

Näytithän sinä valokuvat äidillesi? – Sunt sigur că i-ai arătat fotografiile mamei tale?

  1. La o formă conjugată a verbului negativ „ei” se adaugă particula enclitică -ko / -kö ca să exprime: „cred că”, „desigur”.

Emmeköhän me jotenkuten tule toimeen. – Nu-a așa că o să ne descurcăm, să ne înțelegem?

  1. Cu particula-ko / -kö ca să exprime: „mă întreb dacă”, „m-aș mira dacă”.

Pukeutuikohan hän tarpeeksi lämpimästi tänä aamuna? – Mă-ntreb dacă de dimineață s-a îmbrăcat destul de gros.

.

onkohan hän kotona? ● oare o fi acasă? ■ är han hemma [tro]? jag undrar om han är hemma?

siinähän sinä olet! ● [ee, pe cine văd] tu ești! ■ där är du ju!

sinullahan on auto ● ia uite, ai mașină ■ du har visst bil; du har väl bil

 

(-han, -hän) (loppuliite) (kysymyslauseissa) – bine, poate

sehän pe helppoa! – hai, că e ușor!

tuollahan hän on! – uite, el este acolo!

asiahan on niin että – – fapt este că …

onkohan hän kotona? – oare este acasă?

tienhän sinä tunnet – doar știi calea, nu-i asa?

voithan yrittää – desigur că poți încerca [dacă vrei]

missähän hän viipyy? – unde oare întârzie?

onkohan johtaja tavattavissa? – pot să intru la director?

en lähde mukaan, minullahan on se kokous – nu pot să vin cu tine, știi bine că am ședință

kaikki osasivat vastata, olinhan valinnut kysymyksiä helppoja – toți au știut să răspundă, oare am ales întrebări prea ușoare

minähän sen sanoin sinulle – eu doar ți-am spus asta

jonkunhan se täytyy tehdä – cineva chiar trebuie s-o facă

hän ei ole kotona – onpahan! – el nu-i acasă – ba da!

eihän kukaan nähnyt sinua? – așa-i că nu te-a văzut nimeni?

sehan on Maija! – bine, dar asta–i Maija!

(imperatiiv jäljessä) – …. odată!

tulehan nyt! – haide, vino odată!

tulehan tänne! – vino aici odată!

no älähän itke! – nu mai plânge!

.

Așa cum am văzut mai sus, această particulă este folosită în expresii și, în special, în limbajul vorbit. Ea poate, în funcție de context, să aibă mai multe semnificații care, în limba română, pot fi exprimate, de obicei, numai prin accentuarea cuvintelor în mod diferit sau prin adăugarea de cuvinte suplimentare. Particula este adesea atașată la primul sau al doilea cuvânt al propoziției.

.

Sinonim
  • (la o surpri este folosit ceva mai atenuat decât -han)-pa / -pä

.

II. O altă întrebuințare a lui –han poate fi desinența ilativului singular în cazul vocalelor lungi din rădăcina tare a cuvântului monosilabic:

Suffix; -han-hen-hin-hon-hun-hyn-hän-hön (depinzând de vocala precedentă)

Compară cu -Vn unde aceleași terminații pierd pe –h– (-an-en-in-on-un-yn-än-ön).

.

Exemple

.

cuvânt rădăcină tare ilativ
maa maa- maahan
puu puu- puuhun

.

.

-hän perechea lui -han

Pentru întrebuințarea ca desinență vezi mai sus -han.

.

.

-kaan

-kaan (cu perechea -kään)

  1. nici, nu … nici (nu)

Jos sinä et korjaa sitä, minäkään en sitä tee. – Dacă tu nu-l repari, nu-l repar nici eu.

  1. Folosit pentru a sublinia lipsa de alternative.

Mitä muutakaan olisin voinut tehdä? – Ce altceva aș fi putut face?

  1. S-a folosit pentru a înmuia o întrebare.

Kuka tämä herra olikaan? – Cine era domnul ăsta?

  1. uneori, folosit pentru a sublinia ceva

En haluaisi tehdä sitä työtä päivääkään. – Nu aș vrea să fac treaba asta chiar și pentru o zi.

Jumalakaan ei osaisi ratkaista tätä riitaa. – Nici măcar Dumnezeu n-ar putut rezolva această dispută.

  1. Folosit pentru a indica răzgândirea sau schimbarea circumstanțelor; indică confirmarea faptului că nu s-a făcut ceva, de ex. dacă cineva se îndoiește sau, atunci când cineva este mai mult sau mai puțin surprins de un eveniment, indică motivul pentru care un lucru nu a avut succes – ceea ce înseamnă că acest lucru nu se face.

En matkustakaan Italiaan, vaan menen tervehtimään siskoani. – În loc să mă duc în Italia, mă duc s-o văd pe soră-mea.

Tänään ei satanutkaan, vaikka aamulla näytti synkältä. – Chiar dacă de dimineață era înnorat, ziua nici n-a plouat.

En syönytkään jäätelöä jälkiruoaksi, vaan piirakkaa. – La desert n-am mâncat înghețată, ci plăcintă.

.

Particula –kaan atașată la diferite cuvinte ale frazei.

Această particulă poate fi adăugată la aproape orice cuvânt al frazei, indiferent dacă mai are sau nu o altă particulă enclitică atașată. De remarcat semnificațiile diferite, în funcție de cuvântul din frază la care este atașată particula -kaan.

Kaverinikaan ei juo huomenna kahvia. = Nici prietenul meu nu va bea mâine o cafea. (Prietenul meu va fi cel care nu va bea mâine cafea)

Kaverini ei juokaan huomenna kahvia. = Dar prietenul meu nici măcar nu va bea o cafea mâine. (Contrar așteptărilor, prietenul meu n-o să bea mâine o cafea)

Kaverini ei juo huomennakaan kahvia. = Nici mâine prietenul meu nu va bea o cafea. (Ca de obicei, prietenul meu n-o să bea o  cafea nici mâine)

Kaverini ei juo huomenna kahviakaan. = Prietenul meu nu va bea mâine nici măcar o cafea. (Prietenul meu se va abține mâine de la a bea o cafea)

.

(-kään)

1 (eril käännöksiä) ei hänkään [tiennyt sitä] – nici măcar el nu [știa asta]

hänkään ei tullut – nici măcar el nu a venit

hän ei tullutkaan – oricum, el nici nu a venit

Pekkakaan ei tuntenut häntä – nici Pekka nu l-a cunoscut;

Pekka ei tunne häntä enkä minäkään – Pekka nu-l cunoaște și nici eu

.

2 (jätetään us kääntämättä) kuinka kaunista täällä onkaan! – cât de frumos este aici!

ei sanaakaan [siitä]! – nu un cuvânt, nici o vorbă [despre asta]!

hän ei voinut aavistaakaan – și el nu se putea [gândi] la .., el nu a avut nici o idee de …, n-avea cum să ghicească

eikö hän ole vieläkään tullut? – nu a venit încă?

paremmin kuin paraskaan (terävinkään jne) – mai bine decât cel mai bun (cel mai strâns etc.) (vrt –kin)

 

Antonim

.

Vezi și

.

.

kään perechea lui -kaan

.

.

-kin

  1. (enclitic, adăugat la ori ce alt cuvânt în afară de verb): de asemenea.

Minäkin söin tänään jäätelöä. – Și eu am mâncat astăzi înghețată. (precum ceilalți) (Minä) söin tänäänkin jäätelöä. (ca și în celelalte zile); – (Minä) söin tänään jäätelöäkin. Am mâncat astăzi și înghețată. (printre altele)

  1. (enclitic,adăugat la un verb) deși, oricum, totuși; (adesea nu se traduc deloc, sunt folosite pentru a sublinia o acțiune)

Minulla ei ole nälkä, mutta söinkin juuri jäätelöä.Nu mi-a fost foame, dar înghețată am mâncat.

Minun piti mennä kauppaan, mutta meninkin kapakkaan.Deși trebuia să mă duc la magazin, m-am dus la bar.

Kuinka sait tavarat ulos kaupasta? Eihän sinulla ollut rahaa!” „Minä maksoinkin luottokortilla.Cum ai luat cumpărăturile de la magazin, că nu avei bani la tine? Am plătit cu cardul de credit.

  1. la care (în plus față de ceea ce s-a spus)

Hän meni kuuluisaan kouluun ja hyvään menikin.S-a dus la o școală faimoasă și bine a făcut.

.

(-kin)

1 (myös – de asemenea)

hänkin on käynyt Englannissa – și el a fost în Anglia

tunnen hänetkin – îl cunosc și pe el

Liisa soittaa pianoakin – Liisa cântă și la pian

hän antoi minulle neuvoja ja rahaakin – mi-a dat sfaturi și bani

2 (jopa – chiar, până și)

niinkin – chiar și așa

nytkin – chiar acum

silloinkin – chiar și atunci

lapsikin ymmärtää sen – chiar și un copil poate înțelege asta

3 (joka tapauksessa – oricum, în orice caz) oricum, la urma urmei

nyt onkin liian myöhäistä – oricum, acuma este prea târziu

4 (adesea nu se traduce)

… ja niin hän tekikin – … și așa a și făcut

sieltä hän [jo] tuleekin! – iată-l că vine! uite-l că vine!

viivytkö kauankin? – întârzii mult?

sitähän minä sanoinkin – asta-i ce am spus deja, ți-am mai spus

.

ansaitsee jo itse leipänsä niin nuori kuin onkin – își câștigă pâinea, chit că e tânăr

hän sai kuin saikin palkinnon – cum, necum, oricum a luat premiul; la urma urmei, a luat premiul

hän tekee milloin mitäkin – face ba una, ba alta

hyvinkin paljon – foarte mult, mai mult decât era de așteptat

kuka kulloinkin – când unul, când altul; (vastauksissa) depinde

kuka lieneekin – oricine ar fi el

minulla oli hevonen ja hyvä olikin – aveam un cal și încă unul bun

mitä teetkin tee se pian – fă ce-oi face, dar fă repede

niinkin paljon (lähellä, suuri) – atât de mult, atât de aproape, atât de mare

olisikin jo talvi – [oh,] de-ar fi iarnă

pienikin liikahdus ja ammun! – la cea mai mică mișcare, trag!

pikemminkin päinvastoin – mai degrabă contrariul

sen teen kuin teenkin – sunt sigur c-am s-o fac!

senkin lurjus! – ticălosule!

sinäkin! – și tu!

yhtä hyvä kuin joku toinenkin – la fel de bun ca oricare altul

.

(loppulite)

(vieläpä) – chiar, chiar

(edes) – ori, cel puțin

(jopa) – chiar, până și

minäkin olin siellä – și eu am fost acolo

minä olin sielläkin – și acolo am fost

eikö hänkin ole siellä? – [păi,] nu este și el acolo?

se voi maksaa satakin euroa – asta poate costa chiar și o sută de euro

jos saisin satakin euroa, niin… – dacă aș primi măcar o sută de euro, atunci …

hän sai kuin saikin sen – cum, necum, chiar a luat-o

ostan kuin ostankin tämän – îl voi cumpăra că oricum

osta se! – niin ostankin! cumpără-l! – păi, îl cumpăr!

hyvä näinkin – nu-i rău; bine și-așa; până aici e bine

vieläkin harmittaa – încă mă mai supără; încă mă mai deranjează

viimeistäänkin huomenna – cel târziu mâine

tuletko piankin tänne? – vii în curând?

puhelimeen vastaa kuka milloinkin – la telefon răspunde oricine

hän matkustaa missä milloinkin – călătorește oriunde, ici și colo

puhdastakin puhtaampi (pyykistä) – mai curat decât curat; mai alb decât alb

han asuu yksin, niin nuori kuin onkin – el trăiește singur, deși este atât de tânăr

.

Sinonim

O formă care poate fi întâlnită uneori este „myöskin”, formă neagreată, se recomandă sau myös sau –kin.

.

Antonim

.

Vezi și

.

.

-ko

-ko (perechea lui -kö)

  1. (enclitic) Transformă o clauză interogativă. Se atașează cuvântului despre care se întreabă, cu inversarea propoziției în sensul interogativ, dar fără folosirea intonației speciale. În românește are sensul cuvântului subînțeles „oare”.

Onko hän täällä? (on > + -ko)Este el aici (oare)?

Täällä hän on? (täällä + -kö) – Este el aici (oare)?

Tuleeko hän laivalla? (tulee > + -ko)Vine el cu vaporul (oare)?

Millä sitten – veneellä? (veneellä + -kö) – Atunci cu ce vapor?

Näkee hän? (näkee > + -kö)Vede el?

Pitäisi hänen tulla tänne? (pitäisi > + -kö)Trebuie să vină aici?

  1. (enclitic) În întrebări indirecte, –ko / – atașate la verb corespund conjuncțiilor dacă și în caz că din română.

En tiedä, tuleeko hän. –Nu știu dacă vine.

En tiedä, näkee hän.– Nu știu dacă vede.

  1. (enclitic) Împreunî cu particulele -han/-hän, exprimă „mă întreb dacă”, „m-aș mira dacă”.

Pukeutuikohan hän tarpeeksi lämpimästi tänä aamuna? – Mă-ntreb dacă de dimineață s-a îmbrăcat destul de gros.

Menihän hän kouluun tänä aamuna? – Oare s-a dus dimineață la școală.

  1. (enclitic) Cu verbul negativ(eneteiemmeetteeivät) și cu particulele -han/-hän,presupun că”, „nu-i așa că”.

Emmehän me jotenkuten tule toimeen. – Nu-a așa că o să ne descurcăm, să ne înțelegem.

.

Observații

  • (particulă interogativă): Particula -ko/-kö este folosită atunci când nu există alt cuvânt interogativ, atât în întrebări directe, cât și indirecte. Se așteaptă ca răspunsul să fie pur și simplu afirmativ sau negativ.
  • (mă întreb dacă): Rețineți că, spre deosebire de limba română, în limba finlandeză, propoziția care înseamnă „mă întreb dacă” este o propoziție interogativă, astfel că se termină cu un semn de întrebare.
  • În finlandeza colocvială, „-ks” se folosește în loc de „-ko/-kö”.

 

Vezi și

.

(-kö) (kysyvä pääte)

1 (päälause)

  • (jää usein kääntämättä); oletko hereillä? – te-ai trezit [oare]? ||| oletko nähnyt tämän? – ai văzut [oare] asta? ||| tuletko? – o să vii? ||| ihanko totta? – chiar așa? ||| sinä se oletkin? – tu ești? ||| tuleeko hän? – oare vine? ||| saitko kirjeen? – ai primit scrisoarea?
  • (usein painoll sanaan liittyvänä) (așa să fie? așa zici?) huomennako tulet? – mâine zici că vii? ||| veljesi sen saikin? – frati-tu (frate-tău) a primit-o? ||| täällä se tapahtui? – aici zici că s-a întâmplat?

2 (sivulauseissa) dacă, în caz că: en tiedä tuleeko hän – nu știu dacă vine ||| kysy, tuleeko hän – întreabă-l dacă vine

3 (yksittäisissä sanoisssa) (kuinka) cum, cât: kauanko? – cât? cât timp? ||| montako? – cât? câte? ||| montako kertaa? – de câte ori? ||| [kuinka] suuriko? – cât de mare? ||| isä tulee? – este tata cel care vine? ||| sinä se olitkin? – tu erai?

4 (kohteliaissa kehotuksissa ja kysymyksissä) voisitko [vähän] auttaa? – m-ai putea [oare] ajuta [puțin]? ||| veisit roskapussin – vrei să duci gunoiul?

ei niin? ● nu-i așa? ■ är det inte så? inte sant?

.

.

-kö perechea lui -ko

.

.

-kä

(formă a verbului de negație+) -kä

  1. (coordonată) nici (ambele propoziții coordonate trebuie să aibă același subiect ).

Minä en nouse ylös, en syö aamupalaa, ennen kuin aurinko paistaa. – Nu mă ridic din pat, nici nu mănânc micul dejun până nu răsare soarele.

Sinä et nouse ylös, et syö aamupalaa, ennen kuin aurinko paistaa. – Nu te ridici din pat, nici nu mănânci micul dejun până nu răsare soarele.

Hän ei nouse ylös, ei hän syö aamupalaa, ennen kuin aurinko paistaa. – Nu se ridică din pat, nici nu mănâncă micul dejun până nu răsare soarele.

Älä nouse ylös, älä syö aamupalaa, ennen kuin aurinko paistaa! – Nu te ridica din pat, nici nu mânca micul dejun până nu răsare soarele!

.

Observații!

  • În termeni derivați, sufixul poate să apară sub forma -ka; de ex. joka și kuka. (vezi mai jos!)
  • Conjuncția poate fi întrebuințată doar dacă cele două propoziții coordonate au același subiect. Forma verbului depinde de persoană și de subiect:

„eu” → en + 

„tu” (sg.) → et + -kä, (imperativälä + -kä

„el, ea” → ei + -kä, (imperativälköön + -kä (extrem de rar în finlandeza modernă, arhaic)

„noi” → emme + -kä, (imperativälkäämme + -kä (extrem de rar în finlandeza modernă, arhaic)

„voi” (pl.) → ette + -kä, (imperativälkää + -kä

„ei, ele” → eivät + -kä, (imperativälkööt + -kä (extrem de rar în finlandeza modernă, arhaic)

.

Sinonim

  • ja + o formă a verbului de negație

.

.

ka (perechea lui )

ka (etuvok. sanoissa –). 1. johdin, joka tavataan pron:ien joka, kuka, mi nom:ssa ja yks. gen:ssä (jonka, kunka, min) sekä adv:ssa kuinka; saattaa (normaalikielessä tav. tarpeettomasti) liittyä myös kaksi- t. useampitavuiseen kantaan (em. pron:ien transl:iin, all:iin, ill:iin ja mon. gen:iin, useihin ken -pron:n sijamuotoihin sekä adv:eihin jolloin(ka), jonne(ka), joten(ka), kulloin(ka), kunne(ka), minne(), miten(), vanh. konj:oon jos(ka). | Mies, joka. Min verran? Miten on meneteltävä? Kuinka tämä tapahtuu? Mammona, johonka hän on kiintynyt. Mihin menet? Kelle asia on esitettävä? Miksi teit sen? Miten nyt näin saattoi käydä? Maaperä on kuivaa, jotenka seutu on terveellinen. Aika, jolloinka saavut. Mitenkö perille pääset? KARHUM. – – ja paaduttaa, kenen hän tahtoo UTV. joska [= jospa] te vähäkin minun tyhmyyttäni kärsisitte! UTV. Herra, kuhunka minä menisin? AK.

.

.

-pa

I. -pa (perchea lui -pä)

  1. exprimă faptul că vorbitorul este surprins sau uimit de ceva.

Tuollapa on paljon kukkia!Oh, ce de flori sunt acolo!

Oletpa sinä kaunis! – [Ah,] ce frumoasă ești!

  1. te rog, fii amabil (se adaugă la o formă de imperativ a vebului pentru a înmuia comanda sau cererea)

Korjaapa lautaset pois pöydästä. – Debarasează masa, te rog.

Tee tämä tehtävä.Fii drăguț și fă treaba asta

  1. dacă vrei (o îndrumare abstractă)

Mutta kuvittelepa maailma, jossa ei olisi ilmastonmuutosta. – Imaginează-ți, dacă vrei, dacă ar exista o lume fără schimbări climatice.

  1. exprimă faptul că vorbitorul este mândru de ceva, sau că se laudă de ceva.

Meidän koira osaa laulaa!Ei bine, câinele nostru poate să cânte!

  1. când este atașată la persoana adoua a imperativului cu particula -s, dă comenzii sau solicitării un ton mai persuasiv sau inspirator..

Laitapas lautaset pöytään. – Pune, te rog, farfuriile pe masă.

Siistis huoneesi. – Pune-ți camera în ordine.

  1. (cu condiționalul) aș vrea, aș dori (exprimă o dorință a vorbitorului)

Olisinpa tarttunut tilaisuuteen.Dacă aș fi folosit ocazia.

Oispa kaljaa. – De-aș lua o bere.

.

Observații!

  • (la surpriză sau uimire, la mândrie sau laudă): Prin schimbarea tonului vocii, propoziția devine un enunț ironic.
  • După cum se vede mai sus, particula se întrebuințează în impresii sau opinii subiective sau la comenzi atenuate, blânde și asta în  special în limbajul curent.
  • De reținut, de asemenea, că această particulă este în totdeauna atașată de primul sau de cel de al doilea cuvânt al propoziției.
  • În limbajul curent, particula poate fi întrebuințată chiar atunci când nu intenționăm să dăm mesajului o nuanță, caz în care nu afectează semnificația.

.

Sinonim

  • (la o surpri este folosit ceva mai atenuat decât -pa) -han

.

Vezi și

.

II. O a doua semnificație a lui -pa

Vechiul sufix în grad tare al participiului prezent activ -va.

.

Suffix

-pa (perechea lui -pä)

Formează adjective sau substantive la un număr foarte mic de verbe. (rar)

➣ käydä (“a fi convenabil”), rădăcină *käy- → käypä adj curent, merge; valabil; convenabil; se potrivește; dubletul lui käyvä („ceea ce sau cine se potrivește, merge, este convenabil”)

➣ syödä (“a mânca”), rădăcină *syö- → syöpä (“cancer”); dubletul lui syövä (“cel care mănâncă”)

➣ juoda (“a bea”) rădăcină *juo- → juopa (“dungă”); dubletul lui juova (“cel care bea”)

➣ suoda (“a da, a permite, a acorda”) rădăcină *suo- → -suopa (“calitatea de a avea intenția sau voința față de ceilalți”) în pahansuopa; dubletul lui suova (“cel care permite”)

.

Observații!

  • Din punct de vedere istoric, acest sufix este o formă mai veche a sufixului participiului prezent activ –va/- după silabe accentuate, deși nu mai este folosit în această funcție în finlandeza standard. Câteva cuvinte au păstrat sufixul original datorită faptului că și-au schimbat semnificația. Astfel de ex. käypä a fost inițial participiul prezent activ al lui käydä, care acum este înlocuit de käyvä.

.

Termeni derivați

► Cuvinte cu –pA; jopa, jospa, juopa, käypä, niinpä, pahansuopa, suopea (suoda +‎ -pa +‎ -ea), syöpä, tokkopa, tuskinpa, vieläpä

.

(-pä; -pas, -päs) (loppuliite)

1 (jää us kääntämättä – adesea nu se traduce!) lähdetään[s]! – hai să mergem! ||| olipa hauska että tulitte – mă bur c-ați venit ||| siksi hän sen tekikin – d-aia a și făcut-o ||| älkääpäs riidelkö! – nu vă mai certați! ||| olipa kuka tahansa, olkoon kuka hyvänsä – oricine ar fi ||| olipa asia niin tai näin – în orice caz, oricum ar fi ||| onpa päästy niinkin pitkälle – s-a ajuns atât de departe ||| olipa hyvä, että … – a fost bine că … ||| tulipahan hän (sittenkin) – și totuși a venit

2 (toivomuksissa) doar dacă, aș vrea, oh că: olisinpa nuorempi! – de-aș fi mai tânăr! ||| olisinpa rikkaampi! – ah, de-ași fi bogat! ||| kunpa tietäisin, jospa tietäisin – de-aș ști!

3 (myönnytyksissä) no matter [what (who, where, how)] (what he says sanoipa hän mitä tahansa; where it was olipa se missä tahansa)

4 (kehotuksissa; väheksymistä ilm) hai: lähdetään! – haideți, să plecăm! ||| sanopa[s] minulle – ia spune-mi ||| onpahan joku tuttavani – e doar o cunoștință ||| katsopas nyt – ia uite

5 (sanontaa lieventämässä) cred că: enhän taida tulla – cred că nu pot să vin ||| eiköhän hän tiedä sen koska … – ce nu știa? trebuia să știe pentru că … ||| onpas! – da! ba da! ||| onpas (eipäs) – bada (ba nu) ||| minäpäs lähden [silti] – trebuie să plec [totuși] ||| taidanpa lähteä – trebuie să plec ||| entiedä – nu știu [sigur] ||| se se – asta e [problema] ||| mikäpäs siinä – de ce nu; dacă vrei; te rog ||| [mutta] mitäpäs minä – la o adică, în cele din urmă  ||| en taida lähteä – n-aș pleca ||| en usko – nu cred ||| entä jos hän soittaa – dar dacă sună?

Observație! La finlandezi, atenuarea unei aserțiuni poate merge departe; ei+kö+pä+hän se traduce simplu „nu”! (mă rog, oare nu?)

.

.

-pä  perechea lui -pa

.

.

-pas

Folosit pentru a accentua un element contradictoriu sau surprinzător într-o propoziție. Poate fi atașat la toate cuvintele. Nu există o traducere clară în limba română.

Sinä et tiedä mitään historiasta! – Tiedänpäs! – Nu știi nimic despre istorie! – Ba știu!

Et ole kyllin vanha. – Olenpas! – Nu ești destul de în vârstă. – Ba sunt!

Jopas jotakin! – Ce să spun, mare ispravă! mare scofală (n-am ce zice!); mare ispravă!

Hän yritti taivutella minua, mutta minäpäs en antanut periksi. – A încercat să mă convingă, dar eu nu m-am lăsat.

.

-pa, -pä, -pas, -päs

(kuitenkin) – la urma urmei; (kenties) – bine; cine știe! (adesea nu se traduce!)

kunpa t. jospa tietäisin – doar dacă aș ști

olipa kuka tahansa – fie cine-o fi

onpa päästy niinkin pitkälle – s-a ajuns așa departe

tulipahan hän (sittenkin) – și totuși a venit

onpahan joku tuttavani – este doar o cunoștință de-a mea

en taida lähää – probabil că nu plec

en usko – nu cred

entä jos hän soittaa – și dacă sună?

no oletpas sinä kasvanut! – oh, ce-ai mai crescut!

olipa asia niin tai noin – orice ar fi

katsopas nyt – uite, uite

.

en tiedä! ● nu știu! chiar nu știu! ■ jag vet inte!

entä jos (jospa) hän kuolee! ● și dacă moare (ce se întâmpălă?) ■ vad händer om han dör!

kunpa tietäisin! ● oh, de-aș ști! ■ låt mig veta! om jag bara visste!

mikä siinä! ● de ce nu? ■ varför inte!

niin niin! ● chiar așa! ■ så så! så det är det!

olipa asia miten tahansa ● indiferent de cum ar fi treaba ■ hur som helst skulle vara saken; på något sätt skulle vara saken

olipa hänellä rahaa tai ei ● dacă are sau n-are bani ■ oavsett om han har pengar eller inte

onpa vinha juttu! ● ce lucru ciudat, anuzant! ■ så lustigt! så underligt! så konstigt!

.

ajattelepas, jos … ● gândește-te, dacă … ■ tänk om

annapas minun kertoa! ● lasă-mă să-ți spun! ■ låt mig få berätta!

autapas vähän minua! ● ajută-mă un pic; dă-mi o mână de ajutor ■ ge mig ett handtag (en handräckning)!

ei mutta otetaanpas välillä pienet! ● și acum să luăm una mică! ■ nej men, nu tar vi oss en hutt!

„Ei se ole totta!” – „Onpas!” ● Nu-i adevărat! Ba e! ■ „Det är inte sant!” – „Det är det visst det!” (vars ruotsr last „Tänk att det är det!”)

eipäs käpälöidä! ● jos labele! nu mă pipăi! ■ bort med tassarna!

eipäs viisastella! ● nu mai face pe deșteptul! ■ inga kvickheter, tack!

entä[] sitten? ● și ce-i cu asta? ■ än sen, ? vad är det med det, ? hur så?

entä jos hän ei tule? ● și dacă el nu vine? ■ vad händer om han inte kommer?

entä, entäpäs ● ei și? ce contează! ■ än sen då? än sedan då?

häh, häh, jäitpäs kiinni ● aha! te-a prins! ■ nu åkte du allt fast, va

jopas jotakin! ● ce să spun, mare ispravă! mare scofală (n-am ce zice!); mare ispravă! ■ det var som tusan!

jopas nyt jotakin! ● ei bine, asta voiam să spun! sa fiu al naibii! chiar așa? asta ma lipsea! ■ det må jag då säga! det må jag säga! det menar du inte! det var det värsta!

kappas vain! jopas nyt! ● ei, poftim! ■ ser man på!

kappas vain, kun onkin kirkas päivä ● ia uite ce zi frumoasă ■ ser man på, det är ju ljusa dagen

kiirettä piti, mutta ehdittiinpäs! ● a fost mare grabă, dar am ajuns la timp! ■ det blev knappt om tid, men vi hann!

kipaisepas kaupassa! ● treci pe la magazin! treci pe la prăvălie! ■ kila i väg till butiken!

kokeilepas piruuttasi mäntysuopaa ● încearcă măcar o dată săpunul lichid de pin ■ prova tallsåpa bara för ro[s] skull

kuule[han]! kuulepas! ● ascultă! ascultă-mă! ■ hör nu!

kuulepas nyt, herraseni! ● ascultă, stimată domn! ■ hör du du, min herre!

kuulkaapas nyt, hyvä rouva! ● ascultă, stimată doamnă! ■ hör nu, min bästa fru!

kävipäs sulla mäihä! ● ce nenoroc ai avut! ■ vilken flax (tur) du hade!

maistetaanpas taas! ● ia să gustăm! ■ ska vi ta [oss] en sup!

no niin, rauhoitutaanpas nyt ● ei bine, acum liniștiți-vă ■ såja, nu tar vi det lugnt

no no, eipäs tönitä! ● nu împinge! ■ knuffas inte!

odotapas! ● așteaptă [o clipă!] ■ vänta bara!

olipas vinhan näköinen rakkine! ● era un obiect curios! ■ det var mig en lustig (kufisk, konstig) grunka!

ollaanpas sitä nyt leukavaa ● și-acuma să fim țanțoși ■ det var till att vara mallig

ollaanpas sitä nyt rohkeaa poikaa ●  ■ det var värst vad man nu är karsk

onpas meillä nyt hieno neiti! ● acum avem o domnișoară fină! ■ en sådan fin liten dam (fröken)!

onpas miehellä isot räpylät ● ce mâini mari ai ■ vilka labbar karlen har; karlen har ju händer som dasslock

onpas siinä tietoviisas ● e un erudit ■ det var [en baddare] till att vara spränglärd

onpas törkeää ● este nerușinat, neobrăzat, obraznic. impertinent ■ det är skandalöst

onpas! (eipäs!) ● ba da!, ba nu! ■ ju! inte! inte sant!

onpas! ● ba este! ■ det är det visst det!

otapas ja lakaise lattia ● fii bun și mătură podeaua ■ ta och sopa golvet, är du snäll

pannaanpas, pojat, tupakaksi ● băieți, acum să fumăm o țigară, să „bem” o țigară ■ nu tar vi oss en rök, grabbar

pidäpäs pienempää ääntä ● fă mai puțină gălăgie! ■ stäm ner tonen

pitipäs sattua [ikävästi], kun ei ollut kahviakaan ● ce ghinion, că nici măcar cafea nu era ■ en sådan otur att det inte ens fanns kaffe

ruvetaanpas töihin, pojat! ● băieți, ne apucăm de treabă! ■ vi sätter väl i gång då, grabbar!

Sanokaapas muuta! Sanokaas muuta! Sanoo muuta! aveți dreptate! ai dreptate! așa e! exact! numai spune! ce spui? säg det!

se ei ole sinun – onpas! ● nu-i al tău – ba este! ■ det är inte dintänk att det är det!

sinä sen teit! teitpäs! ● Ai făcut-o! ai reușit! ■ det gjorde du visst [det]!

syöpäs nyt! ● acum mănâncă! ■ ät nu!

tiuhennapas tahtia! ● dă-i gaz! bagă tare! bagă viteză! ■ rappa (snabba) ! lägg på ett kol!

„Tulitpas!” ilahtui tyttö ● bine c-ai cvenit, s-a bucurat fata ■ „Du kom i alla fall!” utbrast flickan glatt

tuopas tänne tuo kirja! ● fii drăguț și adu-mi chiria! ■ vill du vara snäll och komma hit med den där boken!

uskallapas vain koskea minuun! ● îndrăznește să mă atingi! ■ du skulle bara våga röra mig!

uskallapas vain! ● îndrăznește doar! ■ du skulle bara våga!

voi, voi, pitipäs sattua [huonosti]! ● vai, vai, trebuia să se întâmple ■ oj då, så galet det gick!

älkääpäs riidelkö ● nu vă mai certați! ■ argumentera inte mera!

.

.

-päs  perechea lui -pas

.

.

-s

I. O primă semnificație este formarea numeralului ordinal din numeralul cardinal. Răspunde la întrebarea mones?

.

Formare

Se adaugă la rădăcina în grad moale a genitivului singular.

.

Declinare

.

Armonia vocalică posterioară și anterioară:
singular plural
nominativ -s -nnet
acuzativ nom. -s -nnet
gen. -nnen
genitiv -nnen -nsien
partitiv -tta/-ttä -nsia/-nsiä
inesiv -nnessa/-nnessä -nsissa/-nsissä
elativ -nnesta/-nnestä -nsista/-nsistä
ilativ -nteen -nsiin
adesiv -nnella/-nnellä -nsilla/-nsillä
ablativ -nnelta/-nneltä -nsilta/-nsiltä
alativ -nnelle -nsille
esiv -ntena/-ntenä -nsina/-nsinä
translativ -nneksi -nsiksi
instructiv -nsin
abesiv -nnetta/-nnettä -nsitta/-nsittä
comitativ -nsineen

.

II. O a doua semnificație este forma contrasă a pronumelui personal, persoana a doua singular sa (sinä în limbajul standard).

.

Clitic

-s (oarecum colocvial sau dialectal

  1. Când este adăugat la persoana a doua singular sau plural a imperativului, dă o comanda sau solicită cu un ton ușor nepoliticos sau nerăbdător – adesea cu diferite verbe și cu diferite particule independente adiacente, tonul poate fi diferit.

Kuules nyt! – Ascultă! Ascultă-mă!

Kuulkaas nyt! – Ascultați-mă!

Tees nämä tehtävät. – Apucă-te și fă-ți îndatoririle

No entäs sitten? ● ei și? ce contează! ■ än sen då? (kuinka kävi) , hur slutade det hela? , hur gick det [sedan] ?

  1. Când este atașat la particula –pa/- care este atașată la persoana a doua a imperativului, dă comanda sau solicită un ton ușor, mai persuasiv sau inspirator.

Laitapas lautaset pöytään. – Pune farfuriile pe masă.

Sanokaas muuta! Sanokaapas muuta! Sanoo muuta! – aveți dreptate! ai dreptate! așa e! exact! numai spune! ce spui?

  1. În principal, în contexte informale: o particulă atașată la un sufix interogativ -ko / -kö al verbului conjugat (adică -kö cu verbul de negare) pentru a aduce partenerul de conversație sau o persoană în afara conversației, despre care se vorbește, emoțional mai apropiată de vorbitor, sau pentru a crea familiaritate în conversație; astfel încât să exprimăm apropierea sau familiaritatea – câteodată foarte greu de tradus în româna, în vorbirea curentă.

Jaksatkos sinä? – Te descurci? Poți să faci?

Eikös Saara opiskele oikeustieteitä? – Saara studiază științele juridice, nu-i așa?

  1. (colocvial) Adăugată la forma impersonală a indicativului prezent, prescurtată prin elinarea lui -n, pentru a atenua comanda sau cererea sau pentru a o face mai convingătoare.

Tehdääs tämä huomenna. – O facem mâine.

Vezi și

 

III. O a treia semnificație este apocopa vocalei finale din ssÄ.

.

Desinență

-s

(desinența inesivului în vorbirea colocvială sau dialectală-ssÄ (inesiv)

.

Introdus / lisätty 2.7.2019

.

Reclame

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: