Blogulblog's Blog

Interjecții, exclamații, onomatopee

Interjecții, exclamații, interjektiot, huudahdussanat

cu frazeologia aferentă, cu imprecații ușoare argotice, dar fără adevărate înjurături

.


Evrica2

.

onomatopee, onomatopoeettinen sana

.

AVERTISMENT!

Fiind vorba de o abordare exclusiv lingvistică, vulgaritățile nu au putu fi evitate complet!

.

Pagina asta se completează cu paginile următoare

Despre expletive – täytesanoista

Imprecațiile finlandezilor

Avertizare, indicație – varoitus, huomautus, opastus

.

File separate care urmează să apară: Glasurile animalelor și Zgomote

.

Cine crede că doar partitivul este piatra de încercare a finezei, se înșeală amarnic. Totul este dificil, totul este altfel, finezul își presară frazele cu exclamații, interjecții și tot felul de alte particule al căror sens trebuie știut și înțeles corect. Mai jos este o palidă încecare de a lămuri problema.

.

Teorie

Interjektio

huudahdus: hämmästystä, ilahtumista tms. ilmaiseva lyhyt vaimeahko huuto.

Interjektio eli huudahduspartikkeli on nimitys vakiintuneille kielellisille äännähdyksille kuten huh, hui, yäk, kääk, oho, nono, jotka osoittavat puhujan affektista reaktiota tapahtuneeseen, sanottuun tai omaan tunnetilaan. Interjektiot voivat rikkoa kielen äännerakenteen rajoituksia, esim. sanassa voi olla vokaaliyhtymä yä (yäk) tai sanan lopussa voi olla k tai h. Kuullun tiedon vastaanottamista osoittavat sanat kuten aha ja jaaha voidaan lukea joko interjektioihin tai dialogipartikkeleihin. Interjektio esiintyy vuoron alussa, sisällä tai lopussa tai muodostaa vuoron yksin. (→ § 856–.)

.

Interjektioita eli huudahduspartikkeleita ovat esimerkiksi aah, ah, ai, hm, hoi, huh(huh), hui, hyi, höh, yäk, no(h), oho, ohhoh, oi, voi, pah, pyh, uh. Ne ovat vakiintuneita kielellisen toiminnan yksiköitä, jotka antavat mahdollisuuden osoittaa reaktiota yllättävään tapahtumaan. Interjektiot ovat siitä mielenkiintoinen sanaluokka, että niitä käytetään vaikka paikalla ei olisi kuulijoitakaan. Interjektioita käytetään monenlaisissa tilanteissa, mutta yhteisenä tekijänä on niiden reaktiivisuus. Interjektioilla osoitetaan suhtautumista johonkin asiaan, reaktiota toisen puhujan sanomiseen tai tunnetilaa. Ne voivat esiintyä missä tahansa kohtaa lausetta tai muodostaa vuoron vaikka yksin. Periaatteessa myös interjektiot ovat avoin sanaluokka. Uusia sanoja syntyy tarpeen mukaan, osa vanhoista poistuu aktiivisesta käytöstä ja joitain lainasanoja tulee muista kielistä. Perussanasto on kuitenkin säilynyt lähes muuttumattomana.

.

huudahdus 39  hämmästystä, ilahtumista tms. ilmaiseva lyhyt vaimeahko huuto.

huudahdussana kiel. = interjektio.

interjektio 3  kiel. huudahdussana (esim. ai, hyi, haloo).

.

INTERJECȚIE s.f. (Gram.) Parte de vorbire neflexibilă fără funcție sintactică și care exprimă stări sufletești sau imită sunete, zgomote etc. Parte de vorbire neflexibilă de tip special, care exprimă sentimente și manifestări de voință sau care imită sunete și zgomote. Parte de vorbire neflexibilă care exprimă atitudinea afectivă a vorbitorului sau care imită sunete din realitatea înconjurătoare.

Altfel decât în română, finlandezii, neînțelegând exact noțiunea, bagă în sacul larg al interjecțiilor și expresii uzuale, urări, etc. cum ar fi „La mulți ani!” sau „Noapte bună”.

huudahdus, interjektio ● interjecție ■ rop; tjut; utrop

huudahdussana (kiel) ● [cuvânt care exprimă o] interjecție ■ interjektion; utropsord

huudahduslause ● propoziție onomatopeică ■ utropssats; utropsfras

päivittely* ● VEZI MAI JOS! ■ förundran; (harmittelu, siunailu – regret, supărare, plângere, tânguire, sporovăială; înjurat) beskärmande; (voivottelu – văietare) ojande; (ihastelu – admirare) beundran

päivittelysana ● [cuvânt care exprimă o] înjurătură ■

päivittelylause ● [expresie care exprimă o] înjurătură ■

.

Interjecția este partea de vorbire neflexibilă cu valoare exclamativă, prin care se exteriorizează senzații, sentimente, manifestări de voință sau se reproduc sunete și zgomote din natură.

Interjecțiile sunt deosebite de toate celelalte părți de vorbire pentru că își au originea în exclamații spontane de natură afectivă sau în imitarea sunetelor din natură.

Sunt formate dintr-o vocală, o consoană, o silabă sau un număr redus de silabe, adesea repetate (o! ss! vai! bâldâbâc!). În cuprinsul lor pot apărea sunete sau grupări de sunete care nu apar în restul vocabularului (brr! ptru!). Interjecțiile nu au o structură morfologică caracteristică (nu sunt încadrate în niciun sistem de relații formale).

În ce privește sensul, interjecțiile nu exprimă nici noțiuni, în felul în care exprimă cuvintele flexibile, nici raporturi, ca instrumentele gramaticale. Deoarece majoritatea lor nu au conținut noțional, în situații determinate ele pot avea un sens mai bogat decât un cuvânt obișnuit, înlocuind o întreagă propoziție (Soția îi taie drumul, întrebându-l: Ei!).

.

.

CLASIFICAREA INTERJECȚIILOR DUPĂ ORIGINE ȘI DUPĂ MODUL DE FORMARE

După modul de formare:

  1. Interjecții propriu-zise, strigăte scurte care reprezintă manifestarea exterioară a senzațiilor, a emoției, a voinței sau a dorinței vorbitorului, nelegate ca origine de alte părți de vorbire: ah! of! hai! mă! vai!
  2. Interjecții provenite din alte părți de vorbire care şi-au pierdut valoarea lexicală inițială, și-au schimbat comportarea gramaticală şi au numai valoare afectivă. Ele sunt interjecții numai în anumite situații și anume când își pierd atât sensul lexical de bază, având numai valoare afectivă, cât și legătura sintactică cu restul frazei (Urâtă mi-i lumea mie, / Dragă drept ce foc să-mi hie? Ce dracu cauți aici? Vai și-amar!… Ce-o să mă fac?).
    Deoarece unele cuvinte, aparținând altor părți de vorbire, apar uneori izolate și au valoare de adresare sau exclamativă, sunt considerate, prin exagerare, interjecții. Înainte! Ajutor! nu-şi pierd sensul lexical inițial și de aceea nu pot fi considerate interjecții. Pot fi considerate interjecții și unele formule de salut sau formule de politețe neanalizabile în românește ca: adio, pa, servus, salve, pardon, poftim, mersi.
  3. Cuvinte imitative sau onomatopee, care reproduc sunete însoțitoare ale unor acte fiziologice (râsul, fluieratul, strănutul, sforăitul etc.): ha-ha! hapciu! sfor!, redau strigătele animalelor: ham! miau! mâr!, ori reproduc zgomote din realitatea înconjurătoare: buf! scârț! trosc!

.

CLASIFICAREA INTERJECȚIILOR DUPĂ SENS

.

I. Interjecții care redau o senzație fizică sau o stare sufletească. În mod teoretic, toate reacțiile afective pot fi exteriorizate cu ajutorul interjecțiilor. Cu toate acestea, numărul interjecțiilor nu e deosebit de mare, deoarece, cu excepția câtorva cazuri, prin aceeași interjecție pot fi redate mai multe stări sufletești sau senzații:

    1. durere: au! ah! of! phu! uf! vai! văleu!
    2. frig: bruh! brr!
    3. oboseală: uf! vai!
    4. teamă, spaimă: ah! aoleo! brr! hait! vai!
    5. nemulțumire: dec! eh! na! of! ţţ!
    6. dispreț: ptii! ptiu! halal!
    7. saturație, plictiseală: uf! ei!
    8. mâhnire: a! of!
    9. supărare, amărăciune, deznădejde: a! vai! oh!
    10. ciudă, necaz: iii! phii! ti! uf!
    11. amenințare: auleo! vai!
    12. regret: auleo! de! hei! măre! o! uu! vai!
    13. nostalgie: ah! ehe! vai!
    14. îndoială, nesiguranță: de! hm!
    15. nerăbdare: of! vai!
    16. mirare, uimire, surpriză: aa! au! bre! ha! ira! mă! măre! o! oho! phii! ptiu!
    17. satisfacție: a! ah! ha! o! sâc! aha!
    18. admirație: a! ah! bre! ehe! mă! măre!
    19. entuziasm, aprobare: aferim! bravo! ura!

Unele interjecții adaugă comunicării o notă afectiva nediferențiată ca sens, menită să exprime adeziunea vorbitorului față de cele spuse, întărind sau subliniind o afirmație, o negație sau o întrebare (Ei bine, tânguirea asta mi se pare absolut nefondată; Ei, ce-a zis Codan… Îmi dă fetița?).
Valoare afectivă nedeterminată au și interjecțiile care însoțesc amintirea bruscă a unui fapt (A! să nu uit…; Vă amintesc că ne-am întâlnit acum două săptămâni… A, da! am făcut eu).

II. Interjecții care redau manifestarea unei voințe sau dorințe. Au un sens apropiat de al imperativului, iar cele de adresare, de al vocativului. Ele prezintă unele trăsături comune cu vocativul și cu imperativul: pot apărea izolat în frază, se rostesc cu o intonație specială și servesc spre a ne adresa cuiva. Exprimă:

    1. un îndemn, un ordin – adresat uneori și animalelor:
      • de a începe acțiunea: hai! haide! hei! hep! heirup! na! nani! tiva! pașol! amandea! hop!
      • de a înceta acțiunea: aho! ho! halt! pst! st! stop! țist!
    2. chemarea, îndemnul, gonirea și oprirea animalelor: aho! bâr! cea! ciuș! câț! de! hăis! hi! huideo! nea! oidea! pi! pil! pis! prr! ptru! pui! șo! ța! țugu! țuruc!
    3. rugăminte: aman!
    4. adresarea:
      • se adresează unei persoane direct sau în invocații: bre! ehei! ei! fa! hăi! măi! mă! măre! o! ori se atrage atenția unei persoane chemând-o: pst! alo!
      • se atrage atenția unei persoane asupra unui lucru sau a unui fapt: ia! iaca! ian! iată!

De cele mai multe ori, aceeași interjecție poate reda sentimente foarte variate, chiar opuse, care pot fi precizate prin context. De exemplu, ah! poate să exprime:

  1. mulțumire (Ah! pot să mor de-acum, am zis);
  2. admirația (Ah! muiere cu suflet de bărbat);
  3. milă (Ah! mamă, tu! Ce slabă ești!);
  4. teamă (Ah! de-ar afla taica …);
  5. durere (Ah! ce fac, simt că mă doare);
  6. deznădejde (Ah! organele-s sfărmate şi maestrul e nebun!);
  7. părere de rău (Ah! cui ar fi trecut prin gând);
  8. ciudă (Ah! fecior de lele ce mi-ai fost, cum de ne amăgiși?).

III.            Onomatopeele:

  1. reproduc sunetele însoțitoare ale unor acte fiziologice omenești: ghirț! gogâlț! hap! hapciu! hec! hâc! hor! horp! pleasc! pârț! sfor! țoc!
  2. reproduc sunete emise de animale: bau! behehe! bâz! cața! chiaf! chiau! câr! clonc! cotcodac! cri! cucu! cucurigu! ga, ga! groh! guiț! ham! hau! hâr! mac! miau! mâr! mor! oac! piu! pu-pu! țah! țâi! țâr!
  3. reproduc diverse sunete și zgomote din natură: balang! bâldâbâc! boc! buf! cioc! câr! clanc! clanț! clap! cling! dang! dura! fâl! fâs! fâș! fleașc! foflenchi! gâl! hârști! hâț! hodorog! huștiuluc! huța! huzdup! jap! jart! leop! lipa! pac! paf! pic! pâr! pâș! pleosc! plici! poc! puf! scârț! șart! șfichi! șoșo! șovâlc! șu! tac! teleap! tic-tac! tiling! ting! tipa! toc! tralala! tranc! tronc! tronca-tronca! trop! trosc! țac! țanc! țivlic! ulduc! vâj! vârști! zbârn! zdronc! zdup! zvâr!

.

FUNCȚIUNEA INTERJECȚIILOR ÎN FRAZĂ

În mod obișnuit, interjecțiile nu se leagă sintactic de părțile propoziției. Ele pot apărea la începutul propoziției, intercalate într-o propoziție sau la sfârșitul acesteia. Foarte adesea însoțesc o frază exclamativă sau interogativă. Ele pot construi fie un element de întărire pe lângă o propoziție, fie o propoziție independentă sau o parte de propoziție:

  1. Interjecții folosite ca părți de propoziție:
    • cu funcțiune de predicat (Și când răcnește o dată cât ce poate, eu zvârrr! chibriturile din mână);
    • cu funcțiune de nume predicativ (Până ce fu Horea crai,/Pe domnire era vai!);
    • cu funcțiune de complement circumstanțial de mod (Și gogâlț, gogâlț, gogâlț, îi mergeau sarmalele întregi pe gât).

Interjecția folosită cu funcțiune de predicat poate primi toate complinirile verbului:

    • complement direct (Atunci Dănilă… ia o drughineață groasă…și pâc! la tâmpla dracului cea dreaptă una; Ei, na un leu!);
    • complement indirect (Bătrânule! na-ți căciula);
    • complement circumstanțial (Dracu neavând ce-i face, huștiuluc! în iaz!).
  1. Interjecții care constituie singure propoziții (Am fost eu despot? – Oho! răspunseră toți în cor; E încruntat. – Ei? întreb).
  2. Interjecții însoțind un vocativ (Fată-hăi! ia dă tu flăcăului demâncatul).
  3. Interjecții însoțind o propoziție (Brrr…parcă-mi curg sloiuri de gheață pe spinare; Dar ce-ai fost de-ai târguit?/Ia, tot aur şi argint).

Regulile de mai sus se aplică atât în limba română cât și în finlandeză, motiv pentru care au fost incluse.

huudahdella ● a striga; a chema; a clama; a urla ■ ropa; hojta; tjuta; skrika

huudahdus ● exclamație; interjecție ■ rop; tjut; utrop

huudahdussana ● interjecție ■ interjektion; utropsord

huudahtaa ● a aclama; a exclama ■ ropa till; skrika till; utropa

Exclamațiile îmbracă toate stilurile, cele mai frecvente fiind cele care țin de stilul vulgar. Mai puține sunt cele care țin de vorbirea curentă și doar câteva, cele traduse din clasici, din latină de exemplu, țin de stilul elevat. (Locuțiunile latine în română și în finlandeză vor avea pagina lor!)

alatyyli – karkeuksia sisältävä kielellinen ilmaisutyyli (argou, stil vulgar, trivial, grosolan, needucat)

ylätyyli – sävyltään juhlava kielellinen ilmaisutyyli (stil elevat)

arkikieli – yleiskieltä (kirjakieltä) huolittelemattomampi, vapaampi kieli; tavallinen puhekieli (limbaj colocvial, limbajul de toate zilele)

.

În listă sunt cuprinse expresiile cele mai frecvent menționate în Kielitoimiston sanakirja. Din păcate, sudalmele ocupă un loc important în viața finlandezului și asta se reflectă în lista de mai jos.

În afara interjecțiilor, exclamațiilor și onomatopeelor propriu-zise am inclus și frazeologie aferentă pentru a ilustra mai bine folosirea lor curentă și pentru a avea un element de comparație în ideea traducerii în română. Deși s-a spus că sinonime perfecte nu există, multe dintre expresiile de mai jos sunt sinonime în cele trei limbi. Depinde doar de situația în care ele se folosesc și de persoana care le folosește.

Cuvintele din expresiile de mai jos nu sunt absolut fixe, ele pot fi combinate între ele după bunul plac al utilizatorului. Majusculele sau semnele de exclamare nu au importanță. În suedeză interjecțiile singure primesc articolul –ett.

Echivalentele suedeze provin din dicționare, cele românești sunt aproximative, interschimbabile și trebuie luate ca atare.

.

.

Aah! ● A! Ah! O! ■ oj!; å[h]; (runok) ack;

Aamen ● Amin! ■ amen

Abrakadabra ● abracadabra! ■ abracadabra

Ah! ● Ah! ■ oj!; å[h]; (runok) ack; ah, mikä onni! ● ah, ce noroc! ■ å[h], en sån lycka!; ah, sitä tuskaa! ● oh, ce durere! ■ oh (ack), en sån smärta!

Ahaa ● aha ■ aha

Ahaa, nyt ymmärrän ● aha, acum înțeleg ■ aha, nu förstår jag

Ai 1 ● vai!; au!; aoleu! ■ 1 (kivun ilmauksena) aj

Ai! 2 ● aaa! ■ 2 (vahvistussanana) „Unohdin sen.” – „Ai ai, sepä ikävää!” ● „Aaa! Am uitat-o – Păcat!; Nu-i bine” ■ „Jag glömde det.” – „Det var inte bra!” („Det var illa!”); ai kuinka hauskaa! ● Aaa! Ce plăcut! ■ nej, men så roligt!

Ai! 3 ● Ah! ■ 3 (toruttaessa) ai ai, ei saa koskea! ● Ah, nu [m-]atinge! ■ aja baja, inte röra!

Ai! 4 ● Ah! ■ 4 (toivomuksissa) ai kunpa vain voisin näyttää tuolle! ● Ce i-aș mai arăta eu!; Aș mai face-o odată. ■ tänk om jag bara kunde ge igen!; bara jag kunde ge igen!

Ai! 5 ● Aaa! ■ 5 (oivalluksissa tms.) ai niin, avaimet! ● Aaa, aoleu, cheile! ■ ja visst ja, nycklarna!; ai hän se oli ● Aaa, el era? ■ jaså, var det han; ai jaa ● Aha! ■ jaså; jaha, ja

Ai ai! ● vai, vai ■ ≈ aja baja; usch!; fy!; äsch!

Ai jaa! ● așaa! ■ jaså; jaha, ja

Ai niin! ● Așa!; Desigur! ■ ja visst, ja; javisst[, ja]; Ai niin, nyt muistan ● Așa, acum mi-amintesc ■ javisst[, ja] nu minns jag; det var så sant

Ai!; Au! ● au! ■ (kivun ilmauksena) aj

Ai, au ● au! ■ aj!; oj!

Aiih! Aih!; Oih! ● Ah!; Au! ■ aj!; oj!

Aijai ● vai, aoleu ■ (kivun ilmauksena) aj

Aivan ● exact; absolut; complet; realmente, literalmente ■ alldeles; helt; (täysin) fullt, helt, fullständigt, fullkomligt, komplett; (kerrassaan) formligen

Ajatella, että hän on jo aikuinen! ● Ar trebui să se gândească că acum este adult ■ [kan man] tänka sig att han redan är vuxen!

Ajatteles, mitä noilla rahoilla olisikin saatu! ● Imaginează-ți ce-ar fi putut face / realiza cu banii ăia ■ tänk vad allt man hade kunnat få för de pengarna!

Ajattella!; ajatteles!, funtsia, funtsata! ● ≈ Imaginează-ți!; Gândește-te! ■ tänka (jtak på ngt); (olettaa) anta; (miettiä) tänka efter; fundera; (harkita) överväga (jtak ngt); tänka sig för; (otaksua) tro (jtak ngt); (olla mieltä) tycka (jtak ngt), anse (jtak ngt); (kuvitella) föreställa sig (jtak ngt)

Alas herrat! ● Jos cu domnii / clasa superioară ■ ned med herrarna

Alas petturit! ● Jos cu trădătorii! ■ ned med förrädarna

Alas tyrannia! ● Jos cu tirania! ■ ned med tyranniet!

Alas!; Pöö!; huu!; puh! ● Jos!; Huo! ■ ned!; bu!; uh!; fy!

Alkoholin juominen kadulla kielletty ● Este interzis consumul băuturilor alcoolice pe stradă ■ Supa inte på gatan!

Aloita!, Anna mennä! ● Dă-i drumul!; Începe! ■ sätt i gång!; kom igen!

Amen! ● Amin! ■ amen!

Ammuu, muu ● muu ■ mu

Ammuu, möö ● muu, (vițelul) ■ mu mu

Anna anteeksi! ● scuză-mă, iartă-mă! ■ förlåt mig!; ursäkta mig!

Anna mun kaikki kestää! ● Nu mă mai mir de nimic! Auzi de toate! ■ allt skall man då stå ut med!

Anna nyt jo! ● Îmi dai sau nu-mi dai? ■ ge hit den då!

Anteeksi ● Pardon! scuză-mă, scuzați! ■ förlåt; ursäkta; pardon

Apua / auttakaa, minä hukun! ● Ajutor! Mă înnec! ■ Hjälpjag drunknar!

Apua ● Ajutor! ■ hjälp!

Armias, laupias taivas! ● Doamne Dumnezeule!; Dumnezeule îndurător! ■ herregud!

Arrghh! ● (zici când „n‑ai loc să întorci”) ■

Aseet ja liput jalalle! ● Arma / drapelul la picior! ■

Aseet ja liput olalle! ● Arma / drapelul la umăr! ■

Asento! ● Drepți! ■ ställning; (ryhti) hållning; (teennäinen) pose; (sot) givakt!; (Suom) grundställning; (Ruots) enskild ställning; (Ruots komentosanana) givakt!

Asento, ojennus! ● Drepți! Alinierea! ■ givakt, rättning!

Au, ai ● au ■ (kivun ilmauksena) aj

Auta armias! ● Doamne ajută!; Doamne ferește! ■ Herre Gud!; Gud sig förbarme!; Herre du min skapare!; bevare mig väl!

Auts ● Au! ■ aj

Auttakaa nyt hyvät ihmiset! ● Ajutați, oamnei buni! ■ Men snälla ni, hjälp mig!

Bingo! ● Bingo! ■ Bingo!

Bravo! ● Bravo! ■ Bravo!

Buu! ● Huo! ■ bu! ; uh!; fy!; putt!

Bzz ● bâzz [albina, alte insecte] ■ buzz buzz

Bää! ● Huo! ■ bu! ; uh!; fy!; putt!

Bäää, bäää ● (oaia behăie) behee ■ bää!

Böö!; pöö!; huu!; alas!; phui!; phyi!; hyi! ● Huo! ■ bu!; uh!; fy!; putt!

Ehei ● Zău că nu! ■ nej minsann; åh nej; nej då

Ei – eikä ● nu!; nici măcar!; nici, nici! ■ varkeneller; (kieltosanan yhteydessä) vare sigeller

Ei ● nu ■ nej; inte; (vanh) icke, ej

Ei edes ● nici măcar ■ inte ens

Ei enää ● nu mai ■ inte längre

Ei hiiskahdustakaan! ● nici o vorbuliță ■ inte ett knyst (knäpp)!

Ei hitustakaan ● Nici un fir[icel]! ■ inte ett smack

Ei hyvä ihminen, ei noin saa tehdä! ● Nu omule, nu se face așa!; Nu se cade să faci așa! ■ nej vet du vad, så där får du inte göra!; ånej, det där går inte an!

Ei ikinä! ● nici odată ■ aldrig; aldrig i livet; aldrig någonsin

Ei kai! ● hai că nu cred! ■ väl inte!; väl aldrig!

Ei käy! ● nu merge!; nu ține! ■ går inte!

Ei läpikulkua! ● Trecerea oprită!; Trecerea interzisă! ■ Ej genomgång!

Ei millään! ● în nici un caz ■ inte på inga (inget); inte på något sätt!

Ei mitään! ● nimic ■ ingenting

Ei mutta sehän on ennenkuulumatonta ● ei, dar asta-i nemaipomenit ■ nej men (nämen) det är ju oerhört

Ei muuta jatkakaa! ● De voie! ■ sätt i gång!; fortsätt!

Ei se mitään! ● nu-i nimic ■ den är inte alls

Ei sisäänkäyntiä! ● Intrarea oprită!; Nu este intrare ■ Ej ingång

Ei tietenkään ● desigur că nu; clar că nu; ■ naturligtvis inte; givetvis inte; självfallet inte

Ei toki! ● Nu chiar!; sigur că nu! ■ visst inte!

Ei veikkonen, ei noin saa tehdä! ● nu frate, nu se face, nu trebuie să faci asta, nu se face așa ■ nej vet du vad, så där får du inte göra!; ånej, det där går inte an!

Eihän!; eipäs!; eikä! ● ba nu! ■ inte!; ej!; icke!; vad är det du säger!

Eihän se, herra varjelkoon, voi olla totta ● Fererască Dumnezeu, nu poate fi adevărat ■ det kan väl ändå inte vara sant

Eihän toki! ● nu zău așa!; nu, vezi Doamne!; Vai, nu! ■ nej bevars!

Eikä! ● Nu! (un NU hotărât!) ■ inte!; icke!

Eikö olekin kaunista! ● Nu-i așa că e frumos? ■ är det inte vackert?

Eiköhön se jo riitä? ● oare nu-i destul [acum]? ■ nu räcker det nog?

Eikös se olekin vanha tuttu! ● Ce, nu-i vechea cunoștință? ■ nej men [se], är det inte en gammal bekant!

Eipä tietenkään ● Nu, asta-i clar ■ nej, det är klart

Eipäs hosuta! ● nu te agita! ■ älä hosu! ● nu te agita ■ ta det lugnt!; älä nyt hosu, kyllä tästä ehditään! ● nu te agita că ajungem la timp ■ du behöver inte jäkta (stressa), vi hinner nog!

Eläköön päivän sankari! ● Trăiască sărbătoritul! ■ leve jubilaren

Eläköön päivän sankari! eläköön, eläköön, eläköön! ● Trăiască sărbătoritul! Ura! Ura!Ura! ■ leve jubilaren, hurra, hurra, hurra, hurra!

Eläköön! ● Ura!; Trăiască! ■ leve!

Eläköön, eläköön, eläköön! ● Ura! Ura! Ura! ■ hurra, hurra, hurra, hurra!

Enkö[s] sitä jo sanonut / sanoinhan / arvasinhan jo sen! ● Păi ce-am zis eu? Nu v-am spus eu? Știam eu! ■ vad var det jag sa!; var det inte det jag sa!

Enkö[s] sitä jo sanonut! ● Ce-am spus eu! ■ vad var det jag sa!; var det inte det jag sa!

Enkös arvannut! ● N-aș fi crezut! ■ det var väl det jag trodde!

Entä sitten? ● ei și! ■ än sen då?; vad är det med det, då?; hur så?; vadå?

Epistä (slang, partitiv singular al lui epis – incorect) ● asta nu-i corect ■ –

Eteen – vie! ● prezentați – arm’! ■ skyldra gevär!

Eteenpäin ● Inainte! ■ framåt; (menosuuntaan) framlänges; (suulleen) framstupa

Eteenpäin mars! ● înainte marș! ■ framåt marsch!

Että kehtaatkin! ● Adică să-ndrăznească! ■ hur understår du dig!

Että pitikin käydä näin!; harmi että piti käydä näin ● Adică trebuia să se întâmple așa ■ synd att det skulle gå så här

Että pitikin sattua juuri tänään! ● Adică trebuia să se întâmple tocmai azi! ■ det måste hända idag!

Fantastinen! ● fantastic! ■ fantastisk!

Funtsia, funtsata!; Ajattella!; ajatteles! ● ≈ Imaginează-ți!; Gândește-te! ■ tänka (jtak på ngt); (olettaa) anta; (miettiä) tänka efter; fundera; (harkita) överväga (jtak ngt); tänka sig för; (otaksua) tro (jtak ngt); (olla mieltä) tycka (jtak ngt), anse (jtak ngt); (kuvitella) föreställa sig (jtak ngt)

Grrr (tiikeri murisee) ● răgetul tigrului ■ grr

Ha ● Ha ■ ha

Ha ha haa ● Ha, ha! ■ ha ha ha

Haa ● Aha ■ ha, aha

Haa, nyt keksin! ● Aha, acum știu ■ [a]ha, nu kom jag på det!

Hae! ● aport (câinelui) ■ apport

Hah; Ha ● Ha ■ ha

Haista paska ● pupă-mă-n fund ■ (ruotsr) kyss mig i häcken!; ta dig i häcken!; ta dig där bak!; (suomr) se dig i röven!; kyss röven!

Haista vittu ● pupă-mă-n fund, pupă-mi vulva; linge-mi pizda! ■ (ruotsr) kyss mig i arslet!; (suomr) kyss fittan (röven)!; (vars ruotsr) ta dig i häcken!; kyss dig i arslet [och skit ner dig]!

Hallanvaara ● pericol de îngheț (nocturn) ■ risk för nattfrostrisk för frost

Halleluja ● aleluia! ■ halleluja!

Haloo! Hohoi! ● Alo! ■ hallå!

Haloo, kuuluuko? Hohoi! ● Alo, se aude! ■ hallå!

Harmi ● Păcat!; Ce necaz!; indignare; supărare; enervare ■ harm; förargelse, förtret; (suuttumus) förtrytelse; indignation; (vaiva) besvär

Harmi että piti käydä näin ● Păcat că a trebuit să se întâmple așa ■ synd att det skulle gå så här

Harmivain ● Păcat!; Ce necaz! ■ harm; (vaiva) besvär

Hatsii!; hatshii! ● hapciu ■ atschi!

Hau hau ● Ham ham [lătratul câinelui] ■ vov vov

Hau hau ● ham, ham [lătratul cățelușului] ■ bjäbb-bjäbb

Hau!, vuh! ● Ham!; Ham ham ■ vov

Hei hei! ● La revedere! ■ hej hej!

Hei hei, terve ● salut! ■ hej!; hej då!; adjö!

Hei hetkinen, mitä te oikein teette! ● Alo, ce faceți acolo? ■ hallå där, vad har ni egentligen för er!

Hei kuule! ● Alo, auzi? ■ hör du du!

Hei nyt sitten taas! ● La revedere! ■ hej då, vi ses!; hej då, sköt om dig!

Hei nyt sitten! ● La revedere! ■ hej då!; hej [] så länge!

Hei sitten! ● La revedere! ■ hej då!

Hei vaan, terve ● noroc!; salut! ■ skål!; hei då!

Hei vain! ● La revedere! ■ hej då!

Hei! 1 ● Ei! ■ (kiinnittää huomiota) 1 hej!

Hei! 2 ● Salut!; Bună!; Noroc!; La revedere! ■ hej; hejsan; (moi) tjenare, tjenare mors; (hyvästeltäessä) hej då

Hei! 3 ● Ura! ■ (ilmaisemassa riemua) hejsan; hurra

Hei!, jopas nyt jotakin! (ilm yllätystä) ● asta vreau să spun ■ det må jag säga!

Hei!, kuulehan!, oho! ● Alo!; Scuzați!; Auzi? ■ Hör du!

Hei, anteeksi! (puhuteltaessa) ● scuzați-mă! ■ hej, ursäkta!

Hei, kolme kertaa hei ● Hip, hip, uraaa! ■ hip!; hipp, hipp, hurra!

Hei, kuulehan! ● Auzi! ■ Hör du!

Hei, lähdetään lipettiin! ● hai s-o ștergem! să spălăm putina! ■ kom, vi sticker (pyser, dunstar)!

Hei, mitä kuuluu? ● E, ce mai faci? ■ hej, hur står det till?

Hei, mitä te oikein aiotte? ● Alo, ce-aveți de gând? Ei ce vreți? ■ nämen, vad är det ni har i kikaren?

Hei, odottakaa! ● Ei, așteaptă! Auziți, așteptați-mă ■ hör ni, vänta på mig!

Hei, ohoi ● alo ■ hej, hallå

Hei, terve ● Salut! ■ tjänare!; hej!; mors!

Hei, tämähän on mukavaa! ● Ei, dar asta-i grozav! Asta-i fain! Asta-i mișto! Asta-i nașpa! ■ hejsan, det här var kul!

Hei, älä viitsi! ● Haida de! ■ sluta!; (vars ruotsr) lägg av!

Heippa ● La revedere!; Salut! ■ (erottaessa) hej svejs, hej då; (tavattaessa) hejsan, tjenare, tjenare mors, tjenis

Heipä hei! ● La revedere! ■ hej på dig!

Helkatti, hyi helkatti! ● Ei, drace! Ce naiba! ■ fy sjutton!; sjutton också!; katten också!; tusan också!; fy attan!

Helkkari, helkutti, helskutti, hemmetti: mitä helkkaria / helkutti! ● Ce dracu’! ■ vad fan!; vad i helskota (helsike)!

Helkutti, helkkari, helskutti, hemmetti: mitä helkkaria / helkutti! ● Ce dracu’! ■ vad fan!; vad i helskota (helsike)!

Hellurei! ● Uraa! ■ tjosan, tjo; hurra

Helvetin helvetti ● iad; iadul iadului ■ helvete; ota se, hitto vie! ● ia dracului ■ ta den för helvete!; helvetillinen melu ● al dracului tåråboi ■ ett helvetes oväsen; se meni päin hemmettiä ● s+a dus dracului! ■ det gick åt helvete!

Hengenvaara!; Kuolemanvaara! ● Pericol de moarte! ■ Livsfara

Hep! (korttip) ● aprox. hop! ■ klick!; pang!; paikoillenne, valmiit, hep! ● pe locuri, fiți gata, start! ■ på era platser, färdiga, gå!; hep, riittää jo! ● gata! ajunge! ■ stopp, det är bra så här!; stopp det räcker!; joka haluaa lisää, huutakoon hep! ● cine mai vrea să spună ■ den som vill ha mer får säga till!

Hep ● dii (calului să meargă mai repede) ■ (un sunet făcut cu buzele care nu se poate transcrie)

Hep, riittää jo! ● gata, ajunge! ■ stopp, det är bra så här!; stopp det räcker!

Herra (Jumala) paratkoon! ● Ferească Dumnezeu! ■ bevare mig väl!; herregud!; Herre Gud!

Herra armahda meitä! ● Doamne miluiește-ne! Doamne îndură-te de noi! ■ Herre förbarma dig över oss!

Herra armahda! ● Doamne miluiește! ■ Gud sig förbarme!; Herre min Gud!; Herregud!

Herra hyvästi siunatkoon! ● Dumneze să binecuvânteze! ■ Gud välsigne!

Herra häntä armahtakoon! ● Dumnezeu să[-l] ierte! ■ Gud vare honom/henne nådig

Herra jumala tuota lasta! ● Doamne, ce copil! ■ herregud (Herre Gud) vilket barn!

Herra meitä varjelkoon! ● Domnul să ne ocrotească, să ne apere, să ne aibă în pază! ■ Herre Gud bevare oss väl; kors bevare oss

Herra nähköön! ● Doamne ferește! ■ gudbevars!

Herra nähköön, varjelkoon! ● Doamne ferește! ■ gudbevars!

Herra siunatkoon (nähköön, paratkoon, varjelkoon)! ● Doamne ferește!; Dumnezeu să te binecuvânteze! ■ gudbevars!; kors i all sin dar!; herregud!

Herra siunatkoon! ● Doamne ferește!; Dumnezeu să te binecuvânteze! ■ kors i all sin dar!; herregud!

Herra siunatkoon, sus siunatkoon! ● Doamne ferește!; Dumnezeu să te binecuvânteze! ■ kors i all sin dar!; herregud!

Herra ties ● Dumnezeu știe ■ Gud vet

Herra varjele! ● Ferească Dumnezeu ■ Herren bevare

Herra varjelkoon sinua ● Să te ferească Dumnezeu; Dumnezeu să te aibă în pază (paza lui) ■ herren bevare dig

Herra varjelkoon! ● Doamne ferește! / ferește-mă! ■ bevare mig väl!

Herran pieksut! ● Doamne Dumnezeule! ■ herregud!; Herre gud!; jisses!; kors i all sin dar!; himmel och pannkaka!

Herran pieksut, mikä ajatus! ● Doamne, ce idee! ■ herregud, vad för en idé

Herranen aika, nyt se putoaa! ● Doamne, o să cadă! ■ herregud, nu fallar den!

Herranjesta, herranjestas ● vai de mine!; asta-i bună!; ce Dumnezeu!; Dumnezeule! ■ herrejesses!; jösses!; herregud!

Herranjestas kun minä säikähdin! ● Doamne, ce m-am speriat! ■ herregud, jag blev [så in i norden skraj; skitskraj; så in i vassen skraj; himla skraj; dödsförskräckt (puhek döskraj)

Hertsileijaa [Voi hertsileijaa sentään, iha kauheeta] ● O, Doamne [ce grozăvie] ■ nä men!; oj då! [hu, så hemskt!]; du milde!; du store [tid]!; kors [i alla mina dar]!; milda makter!

Herätys! ● Deșteptarea! ■ väckning!; (herätyssoitto) revelj; komppaniassa herätys! ● deșteptarea companiei ■ kompani väckning!;

Hetkinen! ● o clipă; stai! ■ ögonblick; stund; Hei hetkinen, mitä te oikein teette! ● Stai, ce faceți aici? ■ hallå där, vad har ni egentligen för er!

Hetkinen, olkaa hyvä! (puh) ● O clipă, vă rog! ■ ett ögonblick!; (vars ruotsr) var god och dröj!; Voitteko odottaa hetkisen? ● Puteți să așteptați o clipă? ■ kan ni vänta ett ögonblick?; går det bra att dröja ett ögonblick?

Hetkinen, tuota noin, öh; (ilm epäröintiä) ● hm!; mda! ■ hm!; tja!

Heureka! ● Evrica! ■ Heureka!

Hevonvitunperse! ● [sudalmă combinată fără traducere!] ■

Hihhei!; Hurraa; Jippii ● Huraa! ■ Hurra!

Hiiop ● hei, rup! ■ åhej

Hiivatti, voi hiivatti! ● Ce oroare! ■ fy fasen!; totta hiivatissa näin on! ● Așa-i, la dracu! ■ visst fasen är det så!

Hip hei! ● Hip, hip, uraaa! ■ hejsan; hurra

Hip hei!; hip hei (hurraa)! ● Hip, hip, uraaa!; Heihop! ■ hej hopp!

Hip hurraa! ● Hip, hip, uraaa! ■ hurra

Hiss ● [șuieratul șarpelui] ■ sss

Hitot minä siitä! ● nu-mi pasă!; mi se rupe[-n paișpe]! ■ det ger jag tusan i!; det skiter jag i!; on hiton vaikeaa ● e greu al dracului ■ det är tusan svårt;

Hitsi ● La dracu’! ■ fanken; tusan; sablar; djävlar

Hitto ● [la] dracu! ■ fanken, fasen; tusan; jädrans;

Hitto soikoon / vieköön! ● lua-l-ar dracu! la naiba! fir-ar sa fie! ■ tamme tusan!; fan anamma!; Häivy hittoon siitä! ● du-te dracului de-aici! ■ dra åt fanders!

Hittojako se hänelle kuuluu? ● ce dracu-l privește pe el; nu-l privește! ■ vad tusan (fasen) angår det honom?; mitä hittoa hän haluaa? ● ce dracu vrea? ■ vad tusan vill han?

Hittoon..!; ● la dracu! ■ åt fanders!

Hm! ● Hm! ■ Hm!

Hm, tuota noin ● hm!; mda! ■ hm!; tja!

Hohhoijaa ● of!; na-ţi-o bună!; haiti!; hei rup!; ptiu!; na!; haiti!; fir-ar să fie!; ce ne facem?; (ei) poftim!; fără haz; plicticos (de moarte); fără sare şi piper [traduceri conjuncturale!] ■ håhå jaja; hohhoijaa, kun minua väsyttää! ● of, ce obosit sunt! ■ håhå jaja, vad jag är trött!

Hoi! ● alo! ■ hallå; ohoj; kuljettaja, hoi! ● alo, taxi! ■ hallå där, chauffören!

Hokkuspokkus ● hokus pokus ■ hokuspokus, hokus pokus

Hoosianna ● osana ■ hosianna

Hopsis! ● hop!; hopa!; hopa sus! ■ hoppsan!

Hrr ● [torsul pisicii] ■ –

Huh!; huh huh!; huhhuh! ● exprimă nerăbdare: ah!; ei!; exprimă surprindere: haiti!; asta-i bună!; poftim!; exprimă dezgust: ptiu!; pfui!; bine ca am scăpat: fiu!; of!; uf!; uuf! ■ puh!; usch!; äsch!; äh!

Huh, kuinka kuuma! ● Uf, ce căldură, ce cald, ce zăpușeală! ■ usch (puh) vad varmt!

Huh, kun väsyttää! ● Uf, ce obosit sunt! ■ usch (puh) vad jag är trött!

Huh, mikä urakka! ● Uf, ce treabă! ■ usch vilket jobb!

Huhuu ● huu huu, glasul bufniței ■ ho-ho

Hui hai ● Aș, nici vorbă!; Prostii!; Baliverne!; Vorbe goale!; Absurd! ■pyttsan; (höpsis) prata strunt; (höpö höpö) struntprat

Hui hai, mitäpä tuosta! ● Ei și? Nu contează! ■ pyttsan heller att jag bryr mig om det där!; (ark) skit samma!

Hui kauheata! ● Pfui, groaznic! ■ hu så hemskt!

Hui olkoon! ● Pfiu, pfui dară! ■ usch då!

Hui! ● Pfui, pfiu! ■ hu; usch

Hui, miten kylmä! ● Pfui, ce frig ■ usch så kallt!

Huiskis vain, niin oltiin ilmassa ● un țuști și eram deja în aer ■ vips så var vi uppe i luften; i ett huj (i ett nafs) var vi uppe i luften

Huiskis! ● haț!; hop!; țuști! ■ vips!; huj; nafs

Huoh ● suspin ■ suck

Huom!, huomio! ● Atenție! ■ Obs! (observera)

Huomenta ● Bună dimineața! ‘neața! ■ god morgon!; morgon!

Huomio ● atenție; Atenție! ■ uppmärksamhet; givakt!

Huomio! ● Atenție! ■ givakt!; huomio, katse oikeaan päin! ● Atenție, capul la dreapta! ■ (Ruots) givakt, till höger se!; givakt, hälsa höger!

Huomio, katse oikeaan päin! ● Atenție, privirea / capul la dreapta! ■ (Ruots) givakt, till höger se!; givakt, hälsa höger!

Huomiseen! ● Pe mâine! ■ till i morgon

Hups; hupsis ● Hop, hopa, hopai, hup ■ Hoppsan!

Hupsis! Satutitko itsesi? ● Hopa, te-ai lovit? ■ Hoppsan! Slog du dig?

Hupsis, oho ● Hopa! ■ Hoppsan!

Hurraa ● Uraa! ■ hurra!

Hurraa! eläköön! ● Uraa!; Hip, hip, uraa! Trăiască! ■ eve jubilaren, hurra, hurra, hurra, hurra!; hipp, hipp hurra!

Hus [tiehesi] / [pois siită]! ● pleacă de-aici! ■ Försvinn!

Hus!; pois! ● Uș!; hâș!; pleacă!; șo! ■ schas, sjas

Hus! ● marș (câinelui) ■ shas;

Hus!; pois! ● zât (pisicii) ■ shas

Hus, pois siitä kissa! ● Pleacă de-aici javră de pisică! ■ schas (sjas) på dig, kattkräk!

Hus, pois siitä! ● Pleacă de-aici ■schas (sjas) på dig

Huu!; pöö!; puh! → alas! ● Huo! ■ bu!; uh!; fy!

Hyh ● Pfui, pfiu! ■ fy; usch; tvi

Hyh hyh, kun täällä haisee! ● Pfui, ce miroase aici! ■ usch så det stinker här!

Hyh, hyi, yäk ● pfui! ■ usch!

Hyi ● Pfui, pfiu! ■ usch!

Hyi!; hyh hyh!; pyh!; kattia kanssa! ● Pfui! ■ äh!; asch!; pytt[san]!

Hyi häpeä [sinua]! ● Să-ți fie rușine! ■ fy skam!; fy skäms!

Hyi häpeä, mitä sinä puhut! ● Să-ți fie rușine de ce vorbești! ■ fy skäms vad är det du säger!

Hyi mikä löyhkä! ● Vai, ce putoare! ■ fy vad stank!

Hyi olkoon! ● se scârbos! ce dezgustător! se oroare! ■ usch då!

Hyi sinua! ● să-ți fie rușine! ■ fy skam!; fy skäms!

Hyi! ● Pfui, pfiu! ■ fy!

Hyi!, hyh hyh! ● Pfui, pfiu! ■ fy; usch; tvi

Hys ● sst!; șșș! ■ hysch

Hys, hiljaa! ● sst, liniște! ■ hysch, tyst

Hyvin sanottu! (väittelyssä) ● bine spus; unu la zero pentru tine ■ touché!; ett noll till dig!; bra sagt

Hyvä [on]! ● Bine!; Clar!; OK ■ klart!; kör för det!; gärna för mig!; gör som ni vill!; det ska bli!; all right!; OK!

Hyvä homma! ● bună treabă! ■ finemang!

Hyvä ihme! ● Doamne Dumnezeule!; Cerule! ■ du milde!; du store!; kors [i alla mina dar]; himmel!; för guds skull!

Hyvä isä kuitenkin! ● Doamne Dumnezeule! ■ herre [min] je, då!; herregud, då!

Hyvä isä sentään! ● Doamne Dumnezeule! ■ herre Gud!; herre du min skapare!

Hyvä on!; no niin!; kas niin!, ● bine!; ei!; haide! ■ välan!; så där!; sådär! (puhek sisådär ja); så där ja!; seså, se så!

Hyvä!, bravo!; Hyvä-huuto ● bravo! ■ bravo!

Hyvänen aika! ● Doamne Dumnezeule! ■ kära nån!; kära hjärtanes!; du milde tid!; du store [tid]!; store tid!; gode tid!; himmel!; herregud!

Hyvänen aika, eipä olisi uskonut! ● Doamne Dumnezeule! De necrezut! Nici n-aș fi crezut. ■ herregud! det hade jag inte trott!

Hyvänen aika, kun kello on paljon! ● Doamne, cât e de târziu! ■ kära hjärtanes! det börjar bli sent!

Hyvänen aika, totta kai saat tulla! ● Doamne, sigur că poți veni ■ himmel, det är klart att du kan komma

Hyvästi ● adio! ■ farväl; jää[kää] hyvästi! ● rămâi, rămâneți cu bine ■ lev väl!

Hyvästi nyt sitten ● atunci, cu bine ■ adjö med dig; hej då; ha det så bra; nyt tämä tyttö lähtee, hyvästi! ● acum fata pleacă, cu bine ■ nu går jag, mors (ajöss)!

Hyvät naiset ja herrat! ● Doamnelor și Domnilor! ■ Mina damer och herrar!

Hyvät yöt! (puhek) ● noapte bună! ■ god natt []!; godnatt []!

Hyvää huomenta ● bună dimineața ■ god morgon

Hyvää iltaa! ● bună seara! ■ god kväll!; god afton!

Hyvää jatkoa! ● Toate cele bune în continuare! ■ god fortsättning!

Hyvää päivänjatkoa ● o zi bună [în continuare]! ■ [aprox.] god fortsättning!

Hyvää päivää! ● Bună ziua! ■ god dag!

Hyvää päivää, Herra kenraali! ● Bună ziua domnule general! ■

Hyvää päivää, paraatijoukot! ● Bună ziua soldați [ad litt. trupe de paradă] ■

Hyvää ruokahalua ● Poftă bună ■ smaklig måltid!

Hyvää yötä, nuku hyvin! ● noapte bună, somn ușor! ■ god natt, sov gott

Hyvää yötä, öitä ● noapte bună! ■ god natt; godnatt

Hä; häh ● ce? ■ 1 (kysymyssanana) va; onko selvä, häh? ● e clar? ■ är det klart, va?; häh, mitä sinä puhut? ● ce, ce vrei să zici ■ vad är det du säger?; 2 (naurua kuvaamassa) ha; häh, häh, jäitpäs kiinni ● aha, te-am prins ■ nu åkte du allt fast, va

Häh ● ce? ■ 1 (kysymyssanana) va; onko selvä, häh? ● e clar? ■ är det klart, va?; häh, mitä sinä puhut? ● ce, ce vrei să zici ■ vad är det du säger?; 2 (naurua kuvaamassa) ha; häh, häh, jäitpäs kiinni ● aha, te-am prins ■ nu åkte du allt fast, va

Hähä! oho! aah! ● oho; oh, nu! ■ (hämmästellen) hoppsan; kors då; (hämmästellen t. pahoitellen) oj; oj då; [det var] värst; (epäillen) å nej

Hällä väliä ● mi-e totuna; fie și-așa; merge orice ■ sak samma; må så vara

Hällä väliä-asenne ● mentalitate „ merge orice” ■ låtgåmentalitet

Hällä väliä-ilmapiiri ● mentalitate „ merge orice” ■ låtgåmentalitet

Hällä väliä-tyyli ● stil „ merge orice” ■ låtgå-stil låtgå-stilen, laissezfaire-stil

Häpeä! ● Rușine! ■ fy skäms!

Hö! ● Uf! ■ usch; puh

Höh! (halv) ● ha! ■ ha!

Höh! (kys) ● ce? ■ va?; äh?

Hölynpöly; hömppä; tylsä juttu; pötyä ● Prostii! Baliverne! ■ 1 (joutava puhe) meningslöst prat; struntprat, smörja, larv, nys; nonsens; gallimatias; (pöty) dravel; (roska) skräp; blaj; goja; munväder; kaikkea hölynpölyä sitä julkaistaan ● se publică tot felul de gunoaie ■ sånt skräp det publiceras; 2 (kieltosanan kanssa) en ymmärrä hölynpölyä koko hommasta ● nu-nțeleg o boabă din toată treaba asta ■ jag fattar ingenting (inte ett barr, inte ett smack, inte ett dyft) [av det hela]

Hölökön-kölökön; kippis! ● Noroc! ■ skål!

Höpsis, höpsistä, totta kai sinä voit tulla ● prostii, sigur că poți veni ■ struntprat, det är klart att du kan komma

Höpö-höpö → hölynpöly ● Prostii! Baliverne! ■ struntprat

Iha-haa ● [nechezatul calului] ■ iihaha

Ihan totta! [usko pois!] ● chiar așa!; nu glumesc ■ jag lovar!; det är säkert!; jag skämtar (skojar) inte!

Ihan totta?; ihanko totta? ● chiar așa? ■ verkligen?; jaså?; jaså minsann?; säger du det?

Ihmeellinen ● miraculos; minunat ■ (ihana) underbar; (yliluonnollinen) mirakulös

Iik ● chiț! ■ pip

Iik! Hiiri! ● chiț, chiț! ■ pip

Ilman muuta ● desigur!; fără îndoială! ■ utan vidare; naturligtvis, självfallet

Ilman muuta!; tottahan toki!; kyllä vain!; vielä kysyt! ● Desigur!; Fără îndoială!; Ce mai întrebi? ■ ja men visst!; alla gånger!; visst i all sin dar!

Ilman tahtoa, marssi! ● marș de voie! ■

Iltaa ● ‘seara! ■ ‘afton!

Istu ● stai (câinelui) ■ sitt

Ja kattia kanssa! ● fii serios!; nu mai spune!; la naiba! ■ (väheksymistä ilmaisevana) dra på trissor!; (harmistumista ilmaisevana) fy sjutton!; fy katten!

Ja niin edelleen ja niin edelleen! (juoruäänistä) ● [și dă-i] tura-vura! ■ och så vidare, och så vidare; med mera, med mera!; och annat sådant

Ja sillä siisti! ● și cu asta, basta! ■ och därmed jämnt!; och därmed basta!; och därmed punkt!

Ja vitut mä siitä välitän! ● mă doare-n fund de asta! nu-mi pasă! ■ det skiter jag [fullständigt] i!; det ger jag [blanka] fan i!

Jaa ● Așaa! ■ (interjektio) jaa, vai sillä lailla? ● Așa deci! ■ jaså, på det viset?; jaså minsann?

Jaa jaa, kaikkea ne keksivätkin! ● Multe mai vezi pe lumea asta! ■ ja jag säger då det, allt hittar de på!

Jalalle – vie! ● La picior – arm’! ■

Jassoo [vai niin, jaaha] ● Ahaa!; așa dar ■ jaså

Jee ● da; aha!; îhî! ■ ja!

Jep ● Da; ba da ■ japp, jepp; „Eiköhän mennä?” – „Jep!” ● [Ce facem?] Nu mergem? – Ba da! ■ „Skall vi gå []?” – „Japp!”

Jepulis [jep, joo, kyllä] ● da; OK! ■ ja

Jessus sentään! ● Doamne Dumnezeule! ■ herre jösses!; herregud!; herre je!

Jestas sentään! ● Doamne Dumnezeule! ■ jösses!; jemine!; herrejemine!

Jippii!; Hihhei!; Hurraa ● Huraa! ■ Hurra!; jippi!

Jo nyt on ihme, jollei (+Vb)! ● doar o minune să nu (+Vb)! ■ visst vore det väl konstigt om inte (+Vb)!

Jo nyt on ihme, jollei tämä onnistu ● Doar o minune ar fi să nu reușească! ■ nu skall väl det här lyckas

Jo on aikoihin eletty! ● totu-i posibil; nu mă mai mir de nimic; asta-i culmea! ■ har man hört (sett) på maken!

Jo on lääniä! ● Ce spațios! ■ vilka utrymmen!; vilka fantastiska ytor!

Jo pitää olla! ● închipuiește-ți, imaginează-ți, era de presupus ■ tänka sig!; det var då för underligt!

Johan ● așa dar ■ så där ja [ATENȚIE! Jo+han n-are legătură cu Johannes!]

Johan minä sanoin, ettei onnistuisi! ● doar am zis că n-o să reușească ■ jag sade ju att det inte skulle lyckas!

Johan nyt on ihme kakara! ● țângăul, mucosul ăsta-i teribil ■ det var mig en märkvärdig unge!

Johan nyt on kumma!; johan on kumma! ● mă mir; oare-i posbil?; nu-i de crezut; n-am mai auzit [de așa ceva]! ■ det var då märkvärdigt!; det var väl som tusan!

Johan nyt! ● aș!; da de unde!; n-ai dreptate ■ visst inte!; prat!

Johan se irtosi! ● acum s-a desprins! ■ så där ja, nu lossnade den!

Johan tuulee! ● Așa dar, vine!; În sfârșit, vine! ■ de redan kommer

Joo 1 ● da! bine, bine!; ba da! ■ 1 ja; (kielt kysymyksen myönt vastauksena) jo; „Tuletko?” – „Joo!” ● Vii – Da, vin ■ „Kommer du?” – „Ja!”; „Etkö tulekaan?” – „Joo, tulen kyllä!” ● Nu vii? – Ba vin ■ „Kommer du inte?” – „Jo, visst gör jag det!”; „Mene nyt jo!” – „No joo joo.” ● Du-te odată! – Bine, bine! ■ „Gå nu för guds skull!” – „Ja, ja.”

Joo 2 ● da, desigur ■ 2 (ilmaisemassa muistamista tms.) javisst ja; joo, joo, niinhän se olikin ● desigur că așa a fost ■ javisst ja, så var det ju

Joo 3 ● păi da ■ 3 (ilmaisemassa harmistusta, ivaa tms.) jo[jo]; joopa joo, pitihän se arvata! ● păi da, trebuia să ghicesc, să prevăd ■ jo minsann, det borde man ju ha begripit!

Joo 4 ● nu-i așa? ■ 4 (suostuttelevissa kysymyksissä) tuuthan, eiks joo? ● vii, nu-i așa? ■ du kommer väl, eller hur?; visst kommer du?

Joo joo! ● bine, bine! ■ jo[jo]

Jopas nyt jotakin!; Johan nyt on markkinat! ● Chiar așa! Asta mai lipsea! Nu crezi nici tu! Nemaipomenit! ■ det må jag säga!; det menar du inte!; det var det värsta!

Jospa hän ei tulekaan! ● Și dacă nu vine? ■ tänk om han inte kommer!

Jospa olisin tehnyt toisin! ● dacă aș fi făcut altfel ■ om jag skulle ha gjort det på någon annan sätt

Jospa olisit täällä! ● de-ai fi aici ■ om du ändå vore här!

Jospa vain tietäisin! ● dac-aș ști ■ om jag bara visste!

Joutavuuksia! ● prostii!; baliverne! ■ struntprat!; dumheter!; trams!

Jukra ● phii!; drace!; la naiba!; fir-ar să fie!; hait! ■ sablar också!

Jukra! Juku! ● phii!; drace!; la naiba!; fir-ar să fie!; hait! ■ sablar också! voi juku mikä auto! ● drace! ce mașină! ■ vilken häftig kärra, va!

Jukranpujut, mikä moka! ● Drace! Ce gafă! ■ sablar också, vad tavla!

Juku; Jukra ● phii!; drace!; la naiba!; fir-ar să fie!; hait! ■ sablar också! voi juku mikä auto! ● drace! ce mașină! ■ vilken häftig kärra, va!

Jumalan kiitos ● Slavă Domnului; Mulțumesc lui Dumnezeu ■ Gud vare (ske) lov!; gud ske lov

Jumalanluoma! ● creatura mizerabilă [a lui Dumnezeu] ■ stackars människa

Jumalaut, Jumalauta ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului; ptiu drace! ■ fan; fan också; [d]jävlar; [d]jävlar anamma; tammefan

Jumavittu, Jumalaut ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului; ptiu drace! ■ fan; fan också; [d]jävlar; [d]jävlar anamma; tammefan

Juu; Joo ● Da! ■ Ja!; hän ei sanonut juuta eikä jaata ● n-a zis nici da nici ba ■ han sade varken ja eller nej (bu eller bä); han sade inte flaska

Jäähyväiset ● Adio! ■ farväl, avsked

Jösses ● vai de [+ pronume pers.]!; asta-i bună!; ce Dumnezeu!; Dumnezeule! ■ Jösses!; nej men!; oj []!

Jösses, mikä näky! [tsiisus, hyvä tavaton sentään] ● Doamne! Ce văd! ■

Jösses, sähän oot ihan liekeissä!; ● vai de tine, ești înflăcărat ■ du står i lågor; Ei jösses, tsekkaa mitkä puskurit!; ● Doamne ce sâni! ■ titta vilket bröst; „Meni tonni raviradalle.” – „Jösses!” ● „am pierdut o mie la curse” – „asta-i bună! ” ■ –

Ka!; kas!; kah!; kappas; katos! ● ia te uită! ■ ser man på!

Ka, kas, kah, kappas, katsos. 1. ilmai­semassa äkillistä huomaamista t. hämmästy­mistä. Ka, sinä täällä!; Missähän Masa on? – Ka, siellä!; No ka, joko ne nyt lähti!; Ka, Jaana!; Ka, perhanaa!; Ka, johan se on Aliina tullut marjasta. Ka petoa, ei se su­rulliselta näytä. 2. myönnyttävästi. „Me haluaisimme tanssia!” – „Ka, tanssi­taan!”; „Otan tästä tupakan!” – „Ka, ota!”; Miltä tuntuu? – Ka siinähän tuo menee. 3. kysymystä aloittamassa. Ka, min­nes lakki on joutunut?; „En minä anna!” – ­”Ka, minkä tähden et?” 4. torjuvasti, rau­hoittavasti. Ka, ka, kyllähän minä tästä vähemmälläkin. Ka, ka, älähän ole noin me­noissasi!

Ka, ka [hanhi] ● ga, ga (glasul gâștei) ■ –

Kaikki hyvin! ● Totul e-n regulă! ■ allt väl!

Kaikki meni päin vittua ● s-a dus totul la dracu ■ allt gick åt helvete

Kalastus kielletty! ● Pescuitul interzis! ■ Fiske är förbjudet!

Kappas ● ia te uită! ■ ser man på, har man sett på maken

Kappas vain ● ia te uită! ■ ser man på!

Kappas, kuka[s] se siellä! ● Ia te uită, cine-i acolo! ■ ser man på, vem är där?

Karkki tai kepponen ● „Nu dai, ești în pom” ■ buss eller godis

Kas ● Iată! Uite! ■ se; ser man på; (suomr puhek) sidu; ollako vai eikö olla, kas siinä pulma ● a fi sau a nu fi, asta-ai întrebarea ■ att vara eller inte vara, det är frågan

Kas kas! ● Ia te uită ■ se!

Kas kas, mikä sisu! ● Ia te uită, ce energic [ad litt. câtă energie] ■ det var värst, vilken energi!

Kas kas, mikä tarmo! ● Ia te uită, ce energic [ad litt. câtă energie] ■ det var värst, vilken energi!

Kas kummaa! ● n-am mai auzit / văzut așa ceva; ce straniu, curios ■ har man sett!; har man sett på maken!; det var som tusan!; så underligt!; hör och häpna! (ascultă și minunează-te!)

Kas kun muistit! ● Ia uite, ți-ai adus aminte ■ tänka sig (tänk) att du kom ihåg det!

Kas mokoma, kun pääsi karkuun! ● drace, mi-a scăpat! ■ vilken en, som lyckades rymma!

Kas niin ● Așa!; I-auzi! Chiar așa?; Ei bine!; Ei și! ■ se så, seså; sådär!; så där ja!; välan

Kas niin!; no niin!; hyvä on! ● bine!; ei!; haide! ■ välan!; så där!; sådär! (puhek sisådär ja); så där ja!; seså, se så!

Kas niin, nyt se on valmis! ● uite, e gata ■ så där (puhek: sisådär ja), nu är den färdig!

Kas noin! ● Așa!; Uite-așa! ■ [si] så där!

Kas noin, nyt se on valmis! ● uite, e gata ■ så där, nu är den klar!

Kas tässä [saat] ● Poftim! ■ här har du

Kas tässä, ole hyvä! ● Poftiți, vă rog! ■ [se här,]var så god!

Kas vain ● I-auzi! Ia uite! ■ har man sett på maken; det var det värsta; minsann

Kas vain, kello on jo viisi ● ia uite, s-a făcut cinci ■ ser man på, klockan är redan fem; hoppsan, klockan är redan fem

Kas vain, sinäkin olet täällä ● Ia uite, și tu ești aici ■ ser man på, så du är också här; nej men är du också här

Kas, asia on niin, että – ● Problema e / stă așa … ■ ser du, saken är den att …; saken är nämligen den, att – ; det är nämligen så här förstår du (ni), att

Kas, näin se käy ● așa se întâmplă ■ så här skall det gå till

Kas, tuossahan se on ● Uite, i-acolo! ■ se där är den ju; ser man på, där är den ju; men där är den ju

Kattia kanssa!; Pyh!; hyi!; hyh hyh! ● Pfui! ■ äh!; asch!; pytt[san]!

Katin kontit! ● Prostii!; Palavre!; Vorbe goale! ■ struntprat!; dumheter!; trams!

Kato!; katso! ● vezi! ■ se!; si!

Katse eteenpäin! Katse eteen – päin! ● Privirea-n-nainte! ■

Katse oikeaan päin! Katse oikeaan–päin! ● Privirea la dreapta! ■

Katso mitä olet tehnyt! ● Ia uite ce-ai făcut! ■ se vad du har ställt till med!

Katsotaan nyt! ● Ia să vedem acum ■ vi får väl se

Katsotaan nyt, miten tässä käy ● Ia să vedem acum ce se întâmplă ■ vi får väl se hur det här går

Kauaksi!; pois! ● Pleacă de-aici; retrage-te!; îndepărtează-te! ■ Gå bakåt!

Kehveli ● Drace! ■ fasen; fanken; farao; tusan; voi kehveli! ● Ptiu drace! ■ fy sjutton!; fy fasen!; fy tusan!; fy farao!; kuka kehveli on tämän tehnyt? ● Cine dracu’ a făcut asta? ■ vem sjutton (fasen, fanken, farao) är det som har gjort det här?

Kestää, kestää! [koeta kestää!] ● Dă-i-nainte! ■ håll ut!

Kielletty! ● interzis! ■ förbjuden!

Kiik, kviik ● chițăitul șoricelului ■ pip-pip

Kiitokset viimetorstaisesta! ● Mulțumesc pentru joia trecută ■ tack för i torsdags!

Kiitokset; Tuhannet kiitokset ● Mii de mulțumiri! ■ tusen tack!; Monet (suuret) kiitokset avusta! ● Foarte mulțumesc pentru ajutor ■ stort tack för hjälpen!

Kiitoksia paljon! ● mulțumesc mult ■ tack så mycket!

Kiitos (ylistys) ● elogiu ■ beröm

Kiitos hyvin: „Kuinka voit?” – „kiitos hyvin!” („kiitos kysymästä!”) ● Ce faci, cum te simți? – Bine, mulțumesc [de întrebare] ■ „Hur står det till?” – „Tack bra!” („Tackar som frågar!”)

Kiitos hyvää ● Mulțumesc [e] bun ■ tack bra

Kiitos kahvista! ● Mulțumesc pentru cafea ■ tack för kaffet!

Kiitos riittää! ● Mulțumesc, este destul ■ tack det är bra!; „Haluatko lisää?” – „Kyllä, kiitos.” / „Kiitos, en; Kiitos, riittää.” ● Mai vrei? – Da, mulțumesc!; Nu, mulțumesc! [E suficient!] ■ „Får det vara mera?” – „Ja tack” / „Nej tack[, det är bra så; tack det räcker!].”

Kiitos sinulle! ● îți mulțumesc ■ tack skall du ha!

Kiitos soitostasi ● Mulțumesc de telefon, că m-ai sunat ■ tack för din påringning

Kiitos vain! (iron) ● Mulțumesc! (ironic) ■ jo, jag tackar [jag]!

Kiitos viimekertaisesta ● Mulțumesc pentru data trecută ■ tack för senast

Kiitos!; Kiitti! ● mulțumesc! ■ tack!

Kiitos, ei; ei kiitos ● nu, mulțumesc! ■ nej tack; sanoa ei kiitos jllek ● A refuza pe cineva; a spune cuiva nu, mulțumesc ■ tacka nej till ngt; säga nej tack till ngt

Kiitos, että kirjoitit! ● Mulțumesc că mi-ai scris ■ tack för att du skrev!

Kiitos, riittää ● N-ai pentru ce! [ad litt.: mulțumesc este suficient] ■ tack det är bra så

Kiitä luojaasi, että pääsit näin vähällä ● mulțumște-i lui Dumnezeu c-ai scpat ușor ■ tacka [du] din skapare att du kom så lätt undan

Kili, kili ● cling, cling! (o sonerie) ■ klink!

Kippis! ● Noroc! ■ skål!

Kiri! kiri! ● dă-i bătaie; bagă viteză; mai repede!! ■ heja, heja!

Kirottua! ● blestematul! ■ tusan!; tusan (jäklar, sablar) också!; förbannat!; förbaskat [också]!; johan on kirottua! ● e blestemat! ■ det är ju rent fördömt!

Kis-kis, kis, kis! ● pis, pis (chematul pisicii) ■ kiss-kiss!; kiss, kiss!

Kissa vieköön ● Dracul să-l ia! ■ katten också!

Kita kii!; Kita kiinni! ● Tacă-ți gura / fleanca! [kita – cerul gurii; gură deschisă; bot] ■ håll käft[en]!; håll truten!

Kiva ● simpatic; plăcut; agrabil; amuzant; nostim; vesel ■ skojig; skoj; (hauska) rolig; (mukava) trevlig; (vars ruotsr) kul, lattjo

Koeta kestää! ● încearcă să reziști! ■ försök stå ut!; försök hålla ut!

Komppanian eteen neliriviin järjesty! ● Alinierea pe patru rânduri! ■

Kop kop ● cioc, cioc ■ (koputusääni) knack

Kosto on suloinen! ● răzbunarea e dulce ■ hämnden är ljuv!

Kot-kot ● cotcodac ■ ock-ock

Kraa, vaak ● crac (cioara, corbul croncăne) ■ kra kra; kra-kra

Krooh, pyyh (jäljittelee kuorsausta) ● sforrr ■ zzz!; rrr!

Kröhöm ● hm! ■ hm!

Kuka / kukapa olisi uskonut mokomaa! ● cine-ar fi crezut treaba [aia]? ■ vem hade trott på maken!; vem hade trott det!

Kuka / kukapa olisi uskonut! ● cine-ar fi crezut? ■ vem skulle [väl] ha trott det!

Kukas sieltä tulee – ettei vain vanha tuttu! ● Cine vine? Dacă nu chiar vechea cunoștință! [Lasse; Ulla] ■ nämen är det inte [gamle] Lasse!; nämen är det inte Ulla!

Kukkokiekuu ● cucuriguu! ■ kuckeliku

Kukkuu ● cucuu! ■ kucku; ko-ko

Kuljettaja, hoi! ● Taxi! ■ hallå där, chauffören!

Kunpa hän tulisi! ● doar de-ar veni ■ om han bara ville komma!

Kurr (pulu pulputtaa, kyyhkynen kujertaa) ● glu, glu, glu (porumbelul, turturica gungurește) ■ oo ho oo ho

Kuti, kuti ● [referitor la gâdilat] ■ [kittla / killa ngn]

Kuulehan! ● Auzi! ■ Hör du!

Kuulemiin ● la revedre (la telefon: ad litt. la reauzire) ■ på återhörande, vi hörs; (puhelimessa) adjö; hej då

Kuulemiin huomiseen ● ne auzim / sunăm mâine ■ vi hörs i morgon

Kvak ● oac, oac ■ ko ack ack ack

Kvaak, kvaak ● mac, mac ■ kvack-kvack

Kyllä kai ● desigur ■ nog; antagligen; med all sannolikhet; utan tvivel; säkert

Kyllä pitää miehen olla raukkamainen! ● Bărbatul poate să fie mai fricos ■ det var då (mig) en ynkrygg till karl!

Kyllä sinun kelpaa kehuskella! ● Da, sigur că-ți plac laudele; ți-e ușor să fii arogant ■ det går an (det är lätt) för dig att vara mallig!

Kyllä sinun kelpaa! ● Da, sigur că-ți convine ■ du har det bra du!

Kyllä toki!, tottahan toki! ● Da, desigur! ■ ja visst!

Kyllä tuo poika osaa! ● Da, se pricepe băiatul ăsta! ■ vad han kan, den pojken!

Kyllä vain! ● Sigur că da ■ javisst; visst; (tietysti) naturligtvis, givetvis; förstås; självfallet; självklart; (puhek) så klart

Kyllä vain!; tottahan toki!; ilman muuta!; vielä kysyt! ● Desigur!; Fără îndoială!; Ce mai întrebi? ■ ja men visst!; alla gånger!; visst i all sin dar!

Kyllä varmasti! ● Da, desigur ■ javisst; minsann

Kyllä! ● Da!; Desigur! ■ ja!; jo!; javisst!; visst

Kyllä, joo ● Da, da! ■ hm!; hum!; jaha!; jaha?

Kylläpä „tänään tuulee.” – „niin tekee.” ● „mai mult ca sigur că azi bate vântul” – „da, așa e” ■ „vad det blåser i dag.” – „ja, säg inte annat.” („ja, det gör det.”)

Kylläpä (voi kun) sinä tuhlaat kamalasti! ● într-adevăr cheltuiești teribil de mult ■ det var värst vad du slösar!

Kylläpä ● Da, într-adevăr; desigur ■ vezi exemplele de mai jos!

Kylläpä aika kuluu nopeasti! ● într-adevăr, timpul trece rapid ■ vad tiden går fort!

Kylläpä hänellä riittää tarmoa ● este energic ■ han har då energi så det räcker [och blir över]; en sådan energi han har!

Kylläpä oli omituinen tapaus! ● Chiar că era un caz curios, neobișnuit ■ det må jag säga var en underlig händelse!

Kylläpä olin huomaamaton! ● da, într-adevăr, am fost neatent ■ det var då ouppmärksamt av mig!; vad ouppmärksam jag var!

Kylläpä olin tökerö! ● într-adevăr am fost nesăbuit, nechibzuit ■ så tanklös jag var!; så tanklöst av mig!

Kylläpä on kummallinen juttu ● într-adevăr e o trebă necurată ■ det var då en underlig grej

Kylläpä ruoka maistuu! ● da, într-adevăr, mâncarea are gust bun ■ vad det var gott med mat!

Kylläpä siellä sataa ● of, ce plouă! ■ usch, vad det regnar

Kylläpä sinua onnisti ● într-adevăr ai avut noroc ■ nu hade du allt tur; sådan tur du hade; [en] sådan flax du hade

Kylläpä sinua onnisti! ● într-adevăr ai avut noroc ■ sån (vilken) tur du hade!

Kä, kä [harakka] ● glasul berzei ■ –

Kädet ylös! ● mâinile sus! ■ upp med händerna!

Kääk! ● pfui!; ptiu! ■ –

Käännös oikeaan – päin! ● La dreapta-mprejur! ■ höger om!

Käännös vasempaan – päin! ● La stânga-mprejur! ■ vänster om!

Kääntyä vasemmalle! ● la stânga! ■ svänga åt (till) vänster

Köh ● [zgomotul tușitului] ■ host

Lakkaa jo puhumasta! ● Încetează! [să mai vorbești] ■ håll käft[en]!; håll truten!

Lakki ‑ päähän, lepo! ● boneta pe cap – repaus ■

Lakki ‑ päästä, lepo! ● scoateți boneta – repaus ■ ta av [sig] mössan; mössan av! – lediga!

Lapsilta kielletty! ● interzis copiilor! ■ barnförbjuden!

Laupias taivas! ● Cerule îndurător! ■ milde himmel!

Laupias taivas, mikä sinun on? ● Doamne, ce-i cu tine? ■ herregud, vad är det med dig?

Laupias, armias taivas! ● Cerule îndurător! ■ milde himmel!;

Leipäläpi umpeen!; pidä leipäläpesi kiinni! ● Tacă-ți gura / fleanca! [leipäläpi – pe unde trece pâinea] ■ håll käft[en]!; håll truten!

Lemmessä! ● Poți fi sigur de asta; Îți garantez; Cu plăcere! ■ det kan du ge dig på!; det kan du skriva upp!; det kan du hoppa upp och sätta dig på!; det kan du slå dig i backen på!; (mielellään) gärna [för mig]!; „Lähdetkö mukaan retkelle?” – „Lemmessä [lähden]!” ● Vii cu mine în excursie? – Viu cu plăcere! ■ „Följer du med på utflykten?” – „Gärna [det]!”

Lempo soikoon! ● la naiba!; la dracu! ■ fasen också!; tusan också!; sjutton också!; katten också!; se lemmon akka! ● a dracului muiere! ■ den förbaskade (sabla) käringen!; den [d]jävla käringen!; den käring[d]jäveln!

Lepo ● Pe loc repaus! ■ lediga!

Lepo! ● Pe loc repaus! ■ lediga!

Lip lap! ● lap, leap, leop, lip, liop ■ –

Loiskis! ● pleosc! ■ pladask!

Luoja ties: Hän oli saanut rahaa, luoja ties mistä ● Dumnezeu știe de unde-a făcut rost de bani ■ gud vet var han hade fått pengar ifrån

Luoja, miten kaunista! ● Doamne, cât e de frumos! ■ himmel (gud), vad vackert!

Luojan / Luojalle kiitos, ettei käynyt pahemmin ● Slavă Domnului că n-a fost mai rău ■ gudskelov (gud vare tack) att det inte gick värre

Luojan kiitos! ● Slavă Domnului; Mulțumesc lui Dumnezeu! ■ gudskelov!; tack och lov!; tack gode Gud!; Gud ske lov!

Luojan tähden hiljaa! ● liniște! Pentru numele lui dumnezeu ■ tig för guds skull!

Luvaton kalastus kielletty! ● Pescuitul fără permis interzis! ■ Tjuvfiske är förbjudet!

Lähde nyt ja saatanan äkkiä! ● șterge-o de-aici imediat! ■ stick nu fan så fort!; stick nu snabbt som fan!; stick nu och det kvickt som satan!

Läiskis! ● pleosc!; bang! ■ pladask!; pang!

Lällällää [Pekka on kakkapylly, lällällää!] ● lalala; tralala ■ –

Läpikulku kielletty! ● Trecerea oprită!; Trecerea interzisă! ■ genomfart (genomgångförbjuden

Lärvi kiinni!; Lärvi umpeen! ● Tacă-ți gura / fleanca! [lärvi – rât; bot; mutră] ■ håll käft[en]!; håll truten!

Maahan! ● la pământ!, protejați-vă! ■ (sot, ruotsr) skydd!

Maata näkyvissä! ● Pământ! ■ land i sikte!

Mahtavaa! ● impunător, măreț; influent, puternic; enorm, imens; eminent, distins; festiv, solemn ■ mäktig; (vaikutusvaltainen) inflytelserik; (merkittävä) framstående; festlig

Mars! ● [înainte] marș! ■ marsch!

Mau, mau!; miau, miau! ● miau ■ mjau, miau; mjan mjan

Mene takaisin satana!; Mene pois minun tyköäni, Saatana!; Väisty tieltäni, saatana! (ylät) ♦ (lat.) Vade retro, Satana! ● [mergi] înapoia Mea, Satano!; piei din fața mea, satasno! ■ Gå i från min åsyn, satan!; Satan, vik hädan!

Miau, mau ● miau ■ mjau, miau

Miksette te koskaan usko! ● de ce nu mă credeți nici odată ■ varför kan ni aldrig tro mig (på vad jag säger)!; varför tror ni aldrig på mig!

Miksi herran nimessä? ● Doamne, da de ce? ■ varför i herrans namn?; varför i all världen?

Miksi herran tähden? ● de ce, pentru numele lui Dumnezeu? ■ varför i all sin dar?

Miksi ihmeessä tekisin sen? ● de ce dracului aș face-o? ■ vad sjutton skulle jag göra det för?

Mikä idiootti!; mikä torvi!; senkin idiootti! ● ce idiot! ■ [du] din idiot!

Mikä vahinko! ● ce păcat! ■ så synd!

Mikä vahinko, ettet päässyt mukaan! ● păcat că n-ai venit cu noi ■ så synd du inte fick komma med

Mikä yllätys! ● ce surpriză! ■ vad överraskning!

Millainen mies! ● ce om! ■ en sådan man!

Minä kyllä näytän hänelle ● lasă că-i arăt eu! ■ jag skall minsann (allt) visa honom

Miten milloinkin; milloin niin milloin näin ● când așa, când așa ■ än si än så

Miten taitava hän onkaan! ● cât este de iscusit, dibaci, îndemânatec, talentat, înzestrat ■ hur skicklig är han inte!

Mitkä silmät! ● ce ochi! ■ vilka ögon!

Mitä helkkaria! ● ce dracu! ■ vad fan!

Mitä ihmettä! ● ce Dumnezeu! ■ vad i [all] världen!; vad i hela friden!

Mitä lyödään vetoa! ● precis, pe ce punem pariu? ■ visst!; bergis!

Mitä pirua / saatanaa se sinuun kuuluu! ● ce dracu te privește pe tine ■ vad fan (satan) angår det dig!

Mitä se sinulle kuuluu! ● Ce te privește pe tine? ■ vad har du med det att göra?; det har du ingenting med att göra!; vad angår det dig?; (puhek) angår det dig, va?

Mitä siitä! (vähätellen) ● la naiba!; nu-mi pasă! ■ vad i helsike!

Mitä vittua sä täällä teet? ● ce dracu faci aici? ■ vad fan gör du här?

Mitä väliä sillä on? (vähätellen) ● la naiba!; nu-mi pasă!; ce importanță are? ■ vad i helsike!

Mitä! ● ha! ■ ha!

Mitä? ● ce? ■ va?; vad?; hur sa?; äh?

Mitäs luulet! ● ce crezi / credeai!; mii de draci ■ jäklar!; tusan!

Mo!; Moi!; Moikka! ● Salut!; Bună!; Noroc!; La revedere! ■ mors, tjänare, tjäna mors; hej då; (suomr slg) mojn; (hyvästellessä) mojn då

Moiskis ● pleosc! ■ plask!

Molskis ● pleosc! ■ plums!; plupp!; plopp!; duns!; plask!

Morjens!; Morjensta!; Morjesta!; Moro! ● Salut!; Bună!; Noroc!; La revedere! ■ tjänare, tjänis; mors; (suomr myös) morjens

Morso! (murteellinen tai slangia) hei! moi!; Morso vaan kaikille! ● Salut!; Bună!; Noroc! ■ tjänare, tjänis; mors; (suomr myös) morjens

Mrr ● mrrr! (câinele înfuriat mârâie) ■ grr

Muikku! ● zâmbiți! ■ säg omelett!

Mukkelis makkelis (last) ● cu capul înainte; peste cap; val vârtej; alandala; anapoda; cu susul in jos; de-a berbeleacul; de-a dura ■ bom!; pang!; huller om buller!; huvudstupa!; handlöst!

Mutta tämäpä oli yllätys! ● o adevărată surpriză ■ nej men en sådan överraskning

Muu, ammuu ● muu! ■ mu!

Mäiskis! ● jap! [despre pălmuit] ■ klatsch!

Mäh ● behee [oaia behâie] ■ bä bä

Mää ● meheehe [capra behăie] ■ määk määk

Naama kiinni! ● Tacă-ți gura / fleanca! [naama – mutra] ■ håll käft[en]!; håll truten!

Naks, raks ● trosc!; poc! ■ brak!; krasch!

Nam nam ● mm!; gustos!; grozav!; delicios! ■ mums!; smaskens!; namnam!

Napakymppi ● [nimeritul în plin] ■ fullträff; femetta

Naps ● [câinele mușcă] ■ –

Neliriviin järjesty – mars mars! ● alinierea pe patru rânduri – marș! ■

Niin! ● așa, astfel, în felul acesta ■ ; på det sättet; sålunda

Niin kai ● desigur; e bine așa ■ det är väl så!

Niin no ● mă rog!; nu face nimic ■ nå ja (för all del)

Niin no, mitäpä se minulle kuuluu ● ce mă interesează [pe mine]? ■ nå ja (för all del), det angår ju inte mig

Niin no, tavallaan kylläkin ● într-o oarecare măsură; într-un fel [anume] ■ nå jo, på sätt och vis

Niin no, tavallaan ● mă rog, într-un anume fel … ■ nå ja, på sätt och vis

Niin on ● așa e ■ så är

Niin on asia ● așa stă treba ■ så är det; så förhåller det sig

Niin paljon, noin paljon ● așa de mult ■ så mycket; så pass, såpas

Niin? ● Așaa!; Ce doriți? ■ var so god!

Niinku[in] ● mda ■ tja; öh; eh; typ; liksom

No [pian nyt]! ● imediat ■ sätt fart då!

No ● no [ardelenesc!] ■ 1 (ihmetystä ilmaisemassa); 2 vai!; hai!; 3 Ce? Ce-i? Ce vrei?; 3 (kysymyksissä) ; ja; tja 4 no; (myöntymistä, kehotusta tms. ilmaisemassa) „saanko vielä toisen?” – „no totta kai!” ● mai pot să iau una? – desigur! ■ „får jag ta en till?” – „naturligtvis!” („varsågod!”); „otatko ryypyn?” – „no mikä ettei.” ● „mai iei o dușcă?” – ” de ce nu” ■ „ska du ha en sup?” – „tja, varför inte„.5 ● hei!; gata!; of! ■ 5 (so so) såja; så, så; 6 ● ei bine! ■ 6 (uuteen asiaan siirryttäessä) ; nå väl, nåväl; 7 ● aa, da. ■ 7 (no niin) nå ja; (myönnettäessä: niin no, no jaa) nå jo

No ala tulla jo! ● Vii odată? Hai vino odată! ■ kom nu då!

No ei: „eipä olisi kannattanut tulla.” – „no ei!” ● n-ar fi trebuit să vii [până aici] – și ce dacă. Ce-are a face? ■ „det lönade sig inte att komma.” – „nej, verkligen inte!” („nej, minsann!”)

No enpä olisi uskonut ● nici n-aș fi crezut ■ well I’d never have believed it (eng.); das hätte ich aber nicht geglaubt (germ.)

No entäs sitten? ● ei și? Ce-i cu asta? ■ nå, hur slutade det hela?; nå, hur gick det [sedan] ?; (mitä kummaa siinä on) ● ei și? Ce-i cu asta? ■ vad är det med det då?; än sen då?; „kuulehan!” – „no [mitä]?” ● auzi? – ce? ■ „hör du!” – „ja?” („vad är det?”); „matti!” – „no?” ● matti! – ce? ■ „hör du matti!” – „vad är det?”; „arvaa, kuka tuli.” – „no?” ● ghici cine a venit – cine? ■ „gissa vem som kom.” – „nå, vem då?”

No hei nyt sitten! ● Hai, salut! Hai, ciao! ■ hej då!; hej [] så länge!

No hei sitten! ● hai, la revedere/pa! ■ hej då!

No jaa ● Daa, dar … ■ nå ja

No jaa, sopiihan se niinkin ● bine, se poate și așa ■ nå ja, det går väl bra på det sättet också

No johan nyt jotakin ● a dracului trebă! ■ nå det må jag säga!; det var som tusan

No johan nyt on ihme ● asta-i de-a mirările; ce minune! ■ det var då underligt; det var det märkvärdigaste

No joo ● Daa, dar … ■ nå ja

No joo joo ● Bine, bine! ■ Ja, ja!

No kaikkea sitä kuuleekin; No kaikkea sitä pitääkin kuulla! ● astăzi auzi de toate ■ allt ska man få höra; mycket skall man få höra innan öronen trillar av

No mutta ● Daa, dar … ■ nå ja

No mutta asiahan on ihan selvä ● problema/treaba e limpede ■ nå men saken är ju helt klar

No mutta Hanna, eipä ole tavattu pitkiin aikoihin! ● Da, dar nu ne-am văzut de mult Hanna ■ nej men (nämen) se Hanna, det var länge sen

No mutta Kalle! ● da, dar Kalle! Bine, dar Kalle? ■ [nej] men Kalle då!; nå men Kalle!

No niin ● Așaa! ■ nå ja

No niin niin ● aa, așa! ■ ja, ja

No niin no, mitä varten sitten väität vastaan? ● Da, daer de ce mă contrazici? ■ nå men [då så], varför säger du emot då?

No niin!; kas niin!; hyvä on! ● bine!; ei!; haide! ■ välan!; så där!; sådär! (puhek sisådär ja); så där ja!; seså, se så!

No niin, mihinkäs minä jäinkään? ● Așa. Unde-am rămas? ■ nå ja, hur långt var det jag hade kommit?; då så, var var jag då?

No niin, mitäs minä sanoin! ● Păi ce-am zis eu! ■ vad var det jag sade!

No niin, rauhoitutaanpas nyt ● Acuma liniștește-te ■ såja, nu tar vi det lugnt

No niin, se siitä ● asta-i tot! ■ så där ja, det var allt

No niin, siinä sitä ollaan! ● nu știu ce să zic [ce-ar trebui să zic]; frumoasă treabă!; iacă pozna! ■ där hade vi det!; vad var det jag sa!; nu sitter vi där vi sitter!

No no Pekka! ● of, Pekka! ■ nå men Pekka!; nej men Pekka!

No no! ● Mda, așa! ■ så så!

No no, eipäs tönitä! ● hei, nu-mpinge! ■ knuffas inte!; hör du du, låt bli att knuffas!

No no, olkaahan nyt hiljaa! ● gata, ajunge, acum tăceți din gură! Gata, liniște! ■ så ja, var tysta nu då!

No oletpas sinä kasvanut! ● ce-ai mai crescut! ■ vad du har vuxit!

No se nyt vielä puuttui ● asta mai lipsea ■ det fattades bara

No se on varmaa ● e adevărat! Asta-i adevărat! ■ det är i alla fall säkert; det är ett som är säkert

No terve terve! ● hai, salut. Hai, ciao! ■ nej men hejsan!; hej på dig!; nej men tjänare!

No totta kai ● Desigur! ■ visst!; klart!; självklart!; det är klart!; (puhek) så klart!; naturligtvis!; varsågod!; givetvis!; förstås!; självfallet!

No voi hitto! ● la dracu! Vai, drace! ■ sablar!; fan också!

No voi sun! ● vai ție! ■ nej men!

No voi voi! ● vai și iar vai! ■ nej men oj då!

No! Johan nyt! ● a dracului trebă! ■ nå det må jag säga!; det var som tusan

No(h)! → no

No, kuinkas kävi? ● cum a mers? Ce s-a întâmplat? ■ nå, hur gick det []?

No, miltäs tuntuu? ● cum te simți? ■ nå, hur känns det då?

No, no jaa; ● Daa, dar … ■ nå ja

No, nyt riittää ● gata! Acum ajunge! ■ nej, nu får det vara nog; (kehotuksena muille) såja, nu får det vara nog; såja, nu får det räcka

No, nyt sitä sitten mentiin ● acum să mergem; ne băgăm! ■ nu går vi då; ja, då sticker vi då

No, siitä ei sitten enempää ● și cu asta gata ■ [väl], det var allt om det; nå[väl], nu får det vara slutsnackat

No, sitten sattui niin että – ● … Mai apoi … Astfel că … ■ och sedan gick det så att –

No? ● ei!; ei bine!; ei poftim! ■ ?

Noh, antaa mennä (hevoselle) ● di!; dii! ■ hoppla! (eng.: giddap!; giddy-up! )

Noin paljon, niin paljon ● așa de mult ■ så mycket; så pass, såpas

Noin vain ● doar așa ■ [där] bara; så lätt; (ilman muuta) utan vidare; (muitta mutkitta) helt enkelt; (ajattelematta) utan närmare eftertanke; utan att tänka efter

Nono! ● interzis! ■ förbud!

Nuku hyvin ● somn ușor ■ sov gott

Nyt siitä jumalan kiitos päästiin! ● Acum, slavă Domnului, am scăpat! ■ nu blev vi gudskelov av med den

Näet, nääs ● mai exact, și anume; deci, prin urmare, în consecință ■ nämligen; (siis) alltså

Nähdään! ● ne vedem; la revedere ■ vi ses!

Nähkääs ● și anume ■ nämligen

Näkemiin ensi kertaan ● La revedere, pe data viitoare ■ adjö då tills vi ses igen

Näkemiin huomiseen ● La revedere, pe mâine ■ på återseende i morgon; vi ses i morgon

Näkemiin! ● La revedere ■ adjö; (tuttavallisesti) hej då; (tapaamisiin) på återseende; (jää[kää] hyvästi) farväl

Nääs, näet ● mai exact, și anume; deci, prin urmare, în consecință ■ nämligen; (siis) alltså

Näät, näet ● mai exact; și anume; deci; prin urmare ■ nämligen; (siis) alltså

Nöf!; Nöff! ● groh! ■ nöff!; nöff-nöff

Odota! ● așteaptă! ■ vänta!

Oh ● oh ■ å; o

Oh, mikä mies! ● oh, ce bărbat! ■ å, en sån karl!

Oh, suokaa anteeksi! ● oh, mă scuzați ■ å, ursäkta mig!

Ohhoh! ● vai, vai; oh Doamne!; hopa! ■ (hämmästystä ilmaisemassa) oj; oj då; hoppsan; nej men; (sääliä tms. ilmaisemassa) å; (epäilyä ilmaisemassa) å nej; (väsymystä tms. ilmaisemassa) puh; håhå jaja

Ohhoh, kävipä ikävästi! ● of, ce necaz! ■ å, så tråkigt!; oj då, det var tråkigt!

Ohhoh, onpa hän muuttunut! ● oho, s-a schimbat mult ■ oj vad han har förändrats!

Ohhoh, tuletko nyt jo! ● oh, vii odată! ■ oj då (nej men), kommer du redan!

Ohhoh, tuo on kyllä vale! ● oho, asta-i minciună ■ [å] nej du, det där är allt en lögn!

Ohhoh, vihdoinkin se on ohi! ● of, în sfârșit a trecut ■ puh (håhå jaja), äntligen är det över!

Ohhoijaa ● oh! ■ håhå jaja; puh

Ohhoijaa, miten pitkä päivä! ● oh, ce zi lungă ■ puh, vilken lång dag

Oho / Ohoh, onpa täällä väkeä! ● oho, s-a adunat lume aici! ■ oj, så här var folk!; [det var] värst vad här var (är) folk!;

Oho! ● aha!; vasăzică așa! ■ åhå

Oho! ● hop!; hopa!; hei rup! ■ hoppsan!; oj då!; oj oj då!; oop igen!; åhei!

Oho, astuinko varpaillesi? ● Ah, te-am călcat? ■ oj då, trampade jag dig på tårna?;

Oho, ohoh ● bine!; hop!; vai, ce-am făcut? ■ (hämmästellen) hoppsan; kors då; (hämmästellen t. pahoitellen) oj; oj då; [det var] värst; (epäillen) å nej

Ohoh ● oho! ■ hoppsan; kors då; oj; oj då; [det var] värst; å nej

Ohoh, kaikkea sitä kuuleekin! ● oho, astăzi auzi de toate ■ allt skall man då höra [innan öronen trillar av]!;

Ohoh, nyt kyllä valehtelet! ● ehe, acum mă minți ■ å nej, nu ljuger du väl allt!

Ohoi ● alo!; hei! ■ hallå

Ohoi, onko täällä ketään! ● alo, e cineva aici? ■ hallå, är det någon här!

Oi (ihastusta ilmaisevasti) ● o!; oh! ■ å, o

Oi (puhek) ● ia te uită! ■ nämen

Oi (run) ● vai!; din păcate! ■ ack

Oi (säikähdystä tms. ilmaisevasti) ● vai!; au!; aoleu!; vai, nu! ■ nej; nej men;

Oi (yllättymistä) ● ia te uită!; ca să vezi; ■ oj; oj då

Oi / Voi pyhä yksinkertaisuus! (ylät) ♦ (lat.) O sancta simplicitas! ● Oh, sfântă prostie! ■ O heliga enfald!

Oi aikoja, oi tapoja! ● o vremuri, o moravuri [latină: O, tempora, o, mores] ■ o tider, o seder

Oi kiitos! ● vai, mulțumesc! ■ å, tack!; å jag tackar [jag]!

Oi oi, / oijoi, älä kaadu! ● vai, vai, [vezi] să nu cazi ■ oj oj, ramla inte!; oj då, se upp!

Oi voi sentään! ● ei, nu!; nicidecum, nici pomeneală!; ia te uită!; ce să vezi! ■ oj oj då!

Oi! ● Oh! ■ (ihastusta ilmaisevasti) å, o; (yllättymistä, säikähdystä tms. ilmaisevasti) oj; oj då; nej; nej men; (puhek) nämen; (run) ack

Oi, miten ihania kukkia! ● oh, ce flori splendide ■ å (o), så fina blommor!

Oi, voi ● vai! ■ oj, oj!

Oih!; Aiih! Aih! ● Ah!; Au! ■ aj!; oj!

Oijoi, kylläpä minua nauratti ● ei da, pe mine m-a făcut să râd ■ oj oj [oj], så jag skrattade; du må tro att jag skrattade

Oikealle! (hoputuksena vetojuhdalle, hevoselle) ● cea! ■ (eng.: hue!)

Ojennuksessa! ● în aliniere, aliniați ■ rätning höger!

Ojennus! ● alinierea ■ rättning!

Okei ● e-n regulă! ■ (puhek) okej, OK, O.K.; (kyllä) javisst; (asia on järjestyksessä) saken är klar, saken är biff; (hyvin) fint, utmärkt

Olalle – vie! (aseen olkapäälle?) ● la umăr arm’! ■ axel gevär!

Ole hiljaa! (politicos!) ● Taci! ■ tyst med dig!

Ole hyvä ja auta! ● fii bun și ajută-mă ■ var snäll och hjälp till!

Ole hyvä! ● fii bun! ■ var så god!; jag beder dig!; jag ber!

Ole luojan tähden hiljaa! ● taci odată, pentru numele lui Dumnezeu! ■ tig för Guds skull!

Ole nyt jo hiljaa! ● acuma taci!; ține-ți gura! ■ tyst!

Ole nyt luojan tähden hiljaa! ● Pentru numele lui Dumnezeu, taci odată! ■ tig nu för Guds skull!

Ole vaiti! (politicos!, archaic) ● Taci! ■ [var] tyst!; tyst med dig!; tig!

Olen löytänyt! (ylät) ♦ (grec.) Eureka! ● Am găsit! Evrica! ■ heureka!; jag har [funnit] det!

Olipa luojan onni (lykky), että tulit ● mare noroc că ai venit ■ gudskelov att du kom

Olipa siinä ohjelmaa kerrakseen! ● Cică ăla a fost program! ■ det var då program så det förslog (så det räckte och blev över)!

Olkaa hyvä! ● Te rog!; Vă rog!; Poftim!; Poftiți! ■ var så god!; var så goda!

Olkoon menneeksi! ● Fie dară!; Să fie așa cum zici!; Lasă așa! ■ kyss till!; vi glömmer det!

Olkoon! ● fie dară! ■ det får vara, det må (kan) vara

Onnea! ● Noroc! ■ lycka till!

Onneksi olkoon! ● Să fie cu noroc!; La mulți ani! ■ gratulerar!; har den äran!; grattis!

Onnenpekka! ● Norocosule! ■ turgubbe!

Oo hiljaa jo! ● Liniște! Acuma taci! ■[var] tyst!; tyst med dig!; tig!

Ooh! (ilm hyväksymistä, myötätuntoa, inhoa yms) ● Oh! ■ oj då

Ottakaa varas kiinni! ● Prindeți hoțul! ■ Ta fast tjuven!

Pah!, pyh!; mitä siitä! ● ei și!; la naiba! ■ ä, äh, äsch; bah, ha; pytt

Pahuksen kallis ● al dracului de scump! ■ himla (sabla) dyr; dyr så in i vassen; svindyr, skitdyr

Pahus soikoon! ● Ducă-se dracului! ■ sablar också!; sjutton också!; fan också!; skit också!

Pahus vieköön! ● Ducă-se dracului! ■ sablar också!; sjutton också!; fan också!; skit också!

Pahus! ● Drace! ■ (attribuuttina) sabla, jädrans, himla, skit; (huudahduksena) sablar också, sjutton också, skit också

Pahus!, peijakas! (voimasana) ● O, Doamne [ce grozăvie] ■ du store [tid]!; kors [i alla mina dar]!; jösses!; jisses!

Pahus, kun sateenvarjo unohtui ● Drace, am uitat umbrela! ■ sjutton också (det var som fan) att jag skulle glömma paraplyet

Paikalla käyden mars! ● marș pe loc! ■ [gång] på stället marsch!

Paikka! ● stai jos la piciaoarele mele (câinelui) ■ fot!

Painu helvettiin! ● Du-te dracului! ■ dra åt helvete!; stick [din jävel]!

Painu vittuun ● Du-te-n pizdă! (echivalentul expresiei românești: mă-ti!) ■ dra åt helvete!

Paljon se maksaa, mutta maksakoon! ● Costă ce costă, fie dară! ■ dyr är den, men låt gå!

Palovaara!; Tulipalonvaara!; Syttymisvaara! ● Pericol de foc! ■ Brandfara, Brandriskeldfarafara (riskför brand

Pam ● bum!; bang! ■ pang !

Paska! ● Căcat! ■ skit!

Paskiainen! ● om de rahat! ■ skit, skitstövel; (miehestä myös) skitgubbe, gubbdjävel; (naisesta myös) skitkärring, kärringjävel

Paskanmarjat ● Rahat! ■ skit!

Paskapuhe[tta], roskaa ● Prostii!; Baliverne! ■ skitprat, skitsnack; (pöty) smörja

Patatras ● Hop!; Hopa! ■ hoppsan!

Pau! ● paf! ■ pang!

Peeveli!; pahus!; perhana! ● Drace! ■ jäklar, fasen; bövel; fanken

Peevelin kakarat! ● ai dracului mucoși ■ förbaskade (sabla) ungar!

Peijakas (voimasana) ● Al dracului! ■ fanken, tusan, jäklar; helsike; lurk

Peijakas sentään! ● Al dracului! ■ fanken (tusan, sjutton, katten) också!; jäklar!

Peijakkaan kakarat! ● ai dracului mucoși ■ jädrans (jäkla, förbaskade) ungar!

Perhana ● La naiba!; Pe dracu! ■ fanken; djävla; förbaskat; förbannat

Perkele (paholainen); riivaaja ● drac, diavol, satana, demon, necuratul, aghiuță ■ djävul; ond ande; demon; furie; (piru) djävul; (paholainen, perkele) fan, satan, hin håle, den onde

Perkeleen kyylä! ● al dracului turnător, spion ■ satans snokare!; [du] din [d]jävla snokare!

Perkeleen paljon ● al dracului de mult ■ helvetes mycket; [d]jävligt mycket

Perkelettäkö siinä huudat ● la ce dracu țipi? ■ vad fan skriker du för

Perse, takapuoli, takamus, peppu ● cur, șezut, popou, fund, dos ■ röv; arsel, arsle; häck; (takapuoli, takamus) ända; bakdel, bak; ändalykt

Phui!; Phyi! ● pfui! ■ usch, fy; tvi

Pidä pienempää suuta! ● Fii atent la ce spui; Nu vorbi aiurea!; Vorbește cu litere mici! ■ tala med mindre bokstäver!; prata inte så högt!; (varo puheitasi) tänk på vad du säger!

Pidä suu supussa tästä asiasta ● Ține-ți gura despre chestia asta! [suu supussa – gura strânsă, făcută bot] ■ håll tyst om detta; inte ett knyst om detta [till någon]!

Pidä suus[i] (kiinni)! ● Ține-ți gura / fleanca! [închisă] ■ håll mun[nen]!; håll käft[en]!; tig!; knip käft!

Pidä suusi [kiinni] tästä! ● Ține-ți gura despre chestia asta! ■ (vaikene tiedoistasi) tig om det här!; knip käft om det här!

Piip ● cirip ■ pip; pip-pip

Piip ● piu, piu (puiul de găină) ■ pip-pip

Piru vie! ● La dracu! ■ tammefan!; fan också!

Piru vieköön! ● să-l ia dracu! ■ fan anamma!; fan också!; [d]jävlar!

Pirun hyvä ● al dracului de bun ■ [d]jävla bra

Piste! Ja sillä siisti! ● Punct! și cu asta, basta! ■ och därmed jämnt!; och därmed basta!; och därmed punkt (basta)!

Pitkästä aikaa! ● E mult de-atunci! ■ det var länge se[da]n sist!; det var inte i går!

Piu pau! ● ding-dang! ■ dingdång

Plumps!; plumpsis!; molskis!; poksis! ● pleosc! ■ plums; plupp; plopp; duns

Pohjanmaan kautta ● să bem paharul până la fund! ■ botten upp!

Poikakulta! ● băiete! ■ min gubbe [lilla]!

Poistua takaa vasemmalle! ● spre stânga – rupeți rândurile! ■ –

Poistua takaviistoon! ● rupeți rândurile! ■ snett bakåt; (eräissä yhteyksissä) snett bak

Poistukaa! ● rupeți rândurile! ■ höger och vänster om marsch!

Pst! ● sst! ■ psst!

Ptrui! (karjankutsumasana) ● (chematul vacilor: Ptrui, Kirjo, ptrui Karjo!) ■ kossera kossera kossera mi

Ptruu!, ptrui! (hevoselle) ● ptruu! (la cai ) ■ ptro

Puh!; pöö!; huu!; puh! → alas! ● Huo! ■ bu!; uh!; fy!

Pum! ● Bum! ■ bom; pang

Puoli askelta sivulle! ● jumătate de pas lateral! [repaus; poziția cu picioarel depărtate] ■

Pus kii! ● Dă-te la el! ■ buss på!

Pusi, pusi pienelle! ● un pupic, dragule! ■ puss, puss på dig gullunge!

Puu kaatuu! ● Atenție! Cade copacul! ■ se upp!; fallande träd!

Pyh! ● ei și!; la naiba! ■ ä, äh, äsch; bah, ha; pytt

Pyh! Kaikkea sitä kuuleekin! ● Uh, trebuie să auzi de toate! ■ ha, allt ska man få höra!

Pyh!; hyi!; hyh hyh!; kattia kanssa! ● Pfui! ■ äh!; asch!; pytt[san]!

Päivää! ● Bună’! ■ [god] dag!

Pääsy ankarasti kielletty ● Intrarea strict interzisă ■ Tillträde strängt förbjudet

Pääsy asiattomilta kielletty ● Intrarea oprită fără motiv ■ Obehöriga äga ej tillträde

Pääsy kielletty ● Intrarea oprită; Intrarea interzisă ■ Tillträde förbjudet

Pääsy kielletty sakon uhalla ● Intrarea interzisă, pedeapsă cu amendă ■ Tillträde vid vite förbjudet

Pöh! ● Pfui! ■ äh!; asch!; pytt[san]!

Pötyä ● prostii; baliverne ■ strunt[pratt]!; nonsens!; sånt prat!

Pöö!; huu!; puh! → alas! ● Huo! ■ bu!; uh!; fy!

Raks, naks ● trosc!; poc ■ brak!; krasch!

Ratataa! (rummun pärinästä) ● tam tam! ■ ramtamtam!

Reps ● LOL! ■ asg! lol!

Riittää jo! ● gata!; ajunge! ■ det är bra så här!; det räcker!

Rinta ulos, vatsa sisään! ● scoate pieptul, suge burta! ■ in med magen och ut med bröstet!

Riviin järjesty! ● În front!; În formație! ■ uppställning!

Roiskis! ● Pleosc! ■ plask!; plums!

Roskaaminen kielletty ● Aruncatul gunoaielor interzis! ■ nedskräpningen förbjuden

Rullalautailu kielletty ● folosirea skateboardului interzis|! ■ rullbrädesåkning förbjuden

Ryskis! ● trosc!; buf! ■ pladask!; pang! patatras !

Räiskis! ● trosc!; poc! ■ brak!; krasch!

Räjähdysvaara! ● Pericol de explozie! ■ Explosionsfaraexplosionsriskrisk för explosion

Rähmä!; Voi rähmä! ● Vai, drace! ■ fy fanken!; jäklar [ochså]

Röh, röh! ● groh, groh! ■ nöff, nöff!

Röyh ● [eructație, râgâit] ■ rap!

Saakeli!; Saamari! ● Dracul; Satana! ■ förbaskat [också]; sablar [också], tusan [också], katten [också]; sjutton [också]; fanken [också]

Saatana!; ● Dracul; Satana! ■ fan!

Saatanan tunarit! ● ai dracului cârpaci! ■ förbannade klåpare!; satans (djävla) klåpare!; jävla klåpare!

Samperi ● al dracului! ■ förbaskat [också]; jäklar [också]; sablar [också], tusan [också], katten [också]; sjutton [också]; fanken [också]

Samperin hankala! ● al dracului de greu! ■ förbaskat svår; så sjuttons svår; jäkla svår

Se nyt on valhe! ● Asta-i minciună! ■ det var då lögn

Se on menoa! ● Asta e! ■ just det, ja!; så det så!

Seis! ● stop!; stai! ■ halt!; stopp!

Selvä! (radiopuh) ● Roger! (în radiofonie) ■ uppfattat!

Selvä!; selvä on!; hyvä! ● E clar!; E limpede! ■ klart!; uppfattat!; kör för det!; ja, då säger vi då!; gärna [för mig]!; gör som ni vill!; det ska bli!; ska ske!; OK!; all right!

Senkin idiootti! ● Idiotule! ■ [du] din idiot!

Senkin roisto ja valehtelija! ● hoţule / pungaşule şi mincinosule! ■ [du] din skurk och lögnare!

Senkin veitikka! ● Escrocule! ■ [du] din skälm!

Siinä nyt näet ● vezi acum? ■ där ser du nu!

Siinä se nyt on! ● ăsta e! ■ där är den nu

Siirtykää eteenpäin! ● Avansați! ■ gå framåt!; fortsätt framåt!

Siistiä!; selvä! ● Bună treabă!; Faină treabă! ■ snyggar

Siitä vain! ● Dă-i dați-i drumul!; Începe, începeți! ■ var så god!; hugg i!; börja du [ni]!: kom igen!

Sinä senkin! ● Pușlamao! ■ du din rackare!

Sinäkin, Brutukseni! (ylät) ♦ (lat.) Et tu, Brute!; Et tu, Brutus, Tu quoque, mi fili? ● Și tu, fiul meu, Brutus? ■ Även du, Brutus? Även du min son?

Siunaa ja varjele, millainen sotku! ● Doamne ferește, ce brambureală! ■ bevare mig väl vilken röra!

Siunatkoon tuota poikaa! ● șmecher băiatul! ■ det var mig en rackare till pojke!

Skool!; Terveydeksi! ● Noroc! ■ skål!

Sori; sorry ● Pardon!; Scuze!; Scuză-mă!; Scuzați-mă! ■ förlåt; ursäkta; (valitettavasti) tyvärr, dessvärre

Sovittu! ● aranjat; convenit ■ uppgjord (aranjat); [etukäteen] sovittu ● convenit în prealabil ■ i förväg (på förhand) överenskommen; utsatt, avgjort, avtalad

Suksi vittuun! ● Du-te dracului! ■ dra åt helvete!

Sus siunatkoon!; Herra siunatkoon! ● Să fii binecuvântat!; să te binecuvânteze Dumnezeu! ■ jösses!; herre du min skapare!; himmel [och pannkaka]!; bevare mig väl!; kors i all sin dar!

Suu auki, kas niin! ● Deschide gura! Așa! ■ gapa, så där ja!

Suu kiinni niin kuin olis jo! ● Ține-ți gura și repede! Imediat! ■ tig och det illa kvickt!

Suu kiinni! ● Ține-ți gura / fleanca! ■ håll mun (käft)!; hålla igen munnen; håll babblan!; håll gafflan!; håll truten!; snöra till säcken!

Suu poikki! ● Ține-ți gura / fleanca! ■ tig!; håll mun[nen]!; håll käft[en]!; knip käft!

Sylkeminen kielletty ● Scuipatul interzis! ■ spottning förbjuden

Säteilyvaara! ● Pericol de iradiere! ■ Strålningsrisk!, Strålrisk!; Strålningsfara!

Taakse [vasemmalle] poistu! ● stânga-mprejur! ■ vänster om!

Taakse poistu! ● rupeți rândurile! ■ höger och vänster om marsch!

Taas sama juttu! ● iar aceeași treabă! ■ samma sak igen!; samma gamla visa!

Tahdissa – mars! ● în cadență / ritm, marș! ■ (Suom sot) i takt marsch!

Tahdissa – mars! ● în cadență, marș!; în ritm (înainte) marș! ■ (Suom sot) i takt marsch!

Taivaan tähden, mitä sinä olet tehnyt? ● Doamne Dumnezeule, ce-ai făcut? ■ vad i himmelens namn har du [gått och] gjort?

Taivaan, taivahan talikynttilät! ● cerule!; o Ceruri!; Doamne Sfinte!; Dumnezeule mare!; Dumnezeule! ■ himmel och pannkaka!

Taivas kun olet tyhmä! ● Doamne, cât ești de prost! ■ [milde] himmel vad dum du är!

Taivas meitä varjelkoon! ● Cerul să ne ocrotească, să ne apere! ■ bevare oss väl; kors bevare oss

Taivas tietää! Todellakin, totisesti!; ● Cu adevărat; Dumnezeu știe! ■ det ska gudarna veta!

Taivas tietää, mitä tästäkin seuraa! ● Dumnezeu știe ce mai urmează ■ det vete fåglarna (Gud vet) vad det här leder till!

Taivas varjele! Taivas varjelkoon! ● Cerul să ne ocrotească, să ne apere! ■ bevare mig väl!; bevare oss väl!; kors i all sin dar!

Taivas varjelkoon! ● Cerul să ne ocrotească, să ne apere! ■ gud bevare mig!; gode gud!; herre gud!; herre du milde!; himmel!; bevare mig väl!; kors i all sin dar!

Taivas, herra varjele, varjelkoon! ● Cerul să ne ocrotească, să ne apere!; Ferească Dumnezeu! ■ gud bevare mig!; gode gud!; herre gud!; herre du milde!; himmel!; bevare mig väl!; kors i all sin dar!

Tassun! ● Bate laba! ■ tassen

Terve mieheen! ● Salut omule! ■ hej på dig!; tjänare mors!; (useammalle sanottuna) mors på er alla!

Terve sitten! ● La revedere! ■ hej då!; vi ses (syns, hörs)!; hej svejs!

Terve! ● Salut!; Noroc! ■ tjänis; morsning, mors; hej; hejsan; salut

Terve, Risto! ● Salut Risto! ■ hej (tjänare, tjänis), Risto!;

Tervehdys! ● Salut! ■ tjänis; morsning, mors; hej; hejsan; salut

Tervemenoa ● Adio!; Drum bun!; Mergi / mergeți cu bine! ■ ajöss, ajöss med dig (er)

Tervetuloa! ● Bun venit! ■ välkommen; (usealle sanottuna) välkomna

Terveydeksi!; Skool! ● Noroc! ■ skål!

Tiehesi [siitä]! ● Șterge-o! ■ försvinn!; stick!

Tiehesi siitä ja vilkkaasti! ● Pleacă imediat de-aici! ■ försvinn med detsamma!

Tiehesi siitä! ● Plecă! Dispari! ■ försvinn!; stick!;

Tiehesi täältä ja paikalla! ● Pleacă imediat de-aici! ■ försvinn härifrån ögonaböj!

Tietenkin!; tietysti! ● desigur!: evident! ■ naturligtvis; givetvis, självfallet; (vars puhek) förstås; (totta kai) klart; självklart; (puhek) klart

Tirsk! ● chicot [sunetul râsului înfundat] ■ tirskahdus: (nauru) fniss, fnissning; (pidätetty nauru) halvkvävt skratt;  (pidätetty aivastus  strănur înfundat) halvkvävd nysning

Tjaa! ● bine! ■ tja!

Todellakin, totisesti!; taivas tietää! ● Cu adevărat; Dumnezeu știe! ■ det ska gudarna veta!

Toden totta! ● adevărul adevărat; adevărul gol goluț; într-adevăr ■ sannerligen; minsann

Toki; totta ● 1. probabil; 2. desigur! ■ väl; visst

Tosiaanko?; vai niin! ● Așaa!; I-auzi! ■ jaså!

Totta kai! ● Clar!; Desigur!; Natural!; Normal!; De la sine înțeles! ■ så klart; (tietenkin) naturligtvis; (tietysti) givetvis, självfallet; förstås; (sehän on selvä) självklart

Totta; toki ● 1. probabil; 2. desigur! ■ väl; visst

Tottahan toki!; kyllä vain!; ilman muuta!; vielä kysyt! ● Desigur!; Fără îndoială!; Ce mai întrebi? ■ ja men visst!; alla gånger!; visst i all sin dar!

Tpruu! (hevoselle) ● ptru! ■ ptro!; – ● țuruc! ■ back!

Tralala! ● tra-la-la! (exprimă veselia, bucuria) ■ tralala

Tsirp, tsirp; tsirk, piip ● cirip, cirip ■ pip-pip

Tuhat tulimmaista! ● Mii de draci! ■ tusan också!; sablar också!

Tuki turpas[i]! ● Tacă-ți botul!; Astupă-ți botul! [turpa – bot;] ■ håll käft[en]!; håll truten [på dig]!

Tukkia suunsa ● a-și astupa gura ■ knipa (hålla) käft

Tule tänne! ● vino aici! (câinelui) ■ kom nit!

Tuli ja leimaus! ● mii de trăsnete!; fulgere și tunete! ■ blixt och dunder!

Tuli on irti! ● Foc! ■ elden är lös!

Tulipalonvaara!; Palovaara!; Syttymisvaara! ● Pericol de foc! ■ Brandfara, Brandriskeldfarafara (riskför brand

Tulkaa taivaan tähden pois sieltä! ● Pentru numele lui Dumnezeu, dați-vă jos de acolo! ■ för Guds skull, gå därifrån!

Tulta! ● foc! ■ eld!; (tulitus) eldgivning; beskjutning

Tuota ● aprox. aia ■ de där

Tuota noin ● hm ■ hm, tja

Tuota noin, en oikein tiedä (epäröintiä ilmaisemassa) ● hm, nu știu [ce să zic] ■ tja, jag vet inte riktigt

Tuota noin, hetkinen, öh; (ilmaisemassa epäröintiä) ● ei, o clipă, hm ■ oh

Tuota noin, meidän pitäisi kai lähteä ● hm, cred c-ar trebui să plecăm ■ [hur är det,] vi borde kanske börja gå

Tuota noin, mitä minun pitikään sanoa ● hm, ced voiam să zic ■ hm, vad var det [nu] jag skulle säga

Tupakointi kielletty!; Tupakointi on kielletty! ● Fumatul oprit!; Fumatul este oprit! ■ Rökning förbjuden!

Turkanen sentään ● drăcia dracului!; la dracu!; la naiba! ■ sjutton (katten, tusan, sablar, fasen) också; fy sjutton!; fy farao!

Turkanen! ● drăcia dracului!; la dracu!; la naiba! ■ sjutton, katten; tusan; sablar; fasen; jäklar; jädrar

Turpa rullalle ja rulla taskuun! ● [aprox. botul ghem și ghemul în buzunar] ■ hålla käft[en] (babblan, klaffen, truten)

Turpa rullalle! (panna turpa rullalle) ● [turpa – bot;] ■ hålla käft[en] (babblan, klaffen, truten)

Turpa tukkoon! ● Tacă-ți botul!; Astupă-ți botul! [turpa – bot;] ■ håll käft[en]!; håll truten [på dig]!

Tuut!; Tyyt!; Tööt! ● tuu-tuu [sunetul claxonului] ■ tut!

Typerys! ● nătâng; prostănac; idiot; tâmpit; cretin; nătărău; neghiob; tont ■ dumbom; dumskalle; (hölmö) tok, [tok]stolle; (pölkkypää) träskalle, fårskalle, tjockskalle; pundhuvud; (naisesta myös) fjolla; tossa

Tyst! ● Liniște!; Acuma să-ți ții gura! ■ hysch, tyst

Tyyt!; Tööt!; Tuut! ● tuu-tuu [sunetul claxonului] ■ tut!

Työnnä! ● Împingeți! ■ Tryck!

Täynnä! ● plin!; complet! ■ fylld!

Täyskäännös vasempaanpäin! ● la stânga‑mprejur! ■ helomvändning vänsterom

Tööt!; Tyyt!; Tuut! ● tuu-tuu [sunetul claxonului] ■ tut!

Uh! ● uf! ■ hu!; usch!; fy!

Uhuu ● [urletul lupului] ■ oooahh

Uinti kielletty! ● Scăldatul interzis! ■ Badförbud!; Är förbjudet att bada (simma)!

Uppista, eihän sattunut? ● Hop! Ai pățit ceva? ■ hoppsan, det gjorde väl inte ont?

Ups!; Upsis!; Upsista! ● Hop! ■ hoppsan; oj (aj)

Uskomatonta mutta totta! ● de necrezut dar adevărat! ■ otroligt men sant

Uskomatonta! ● de necrezut! ■ otroligt

Uudestaan!, Uudelleen!; Vielä kerran! (konserttiyleisön huuto) ● Bis! ■ om igen!, omigen!

Vaara saada kuolettava sähköisku, vaara kuolla sähköiskuun! ● Pericol de electrocutare! ■ livsfara av en elektrisk stöt

Vaara! ● Pericol! ■ Se upp!

Vai et muka suostu! ● adică vrei să spui că nu accepți ■ jaså minsann, du tänker inte gå med på det!; du tänker alltså inte gå med på det!

Vai mitä? ● sau cum?; nu-i așa? ■ genialt, eller hur (vad)?; genialt, va?

Vai niin! ● Așaa!; I-auzi! ■ jaså!

Vai sillä tavalla! ● Așa dar! ■ jaså på det viset!; jaså minsann!; på det lilla viset!

Vain henkilökunnalle! ● doar pentru personal! ■ endast för personalen!

Vaiti ● ssst! ■ tyst!; tig!

Vaiti, ei hiiskahdustakaan! ● ssst! nici ■ tig, inte ett knyst (knäpp)!

Valitettavasti ● din nefericire, din păcate; regret; cu părere de rău ■ tyvärr, dessvärre; beklagligtvis, beklagligen; beklagligt nog; (ikävä kyllä) tråkigt nog, ledsamt nog, sorgligt nog; (pahaksi onneksi) olyckligtvis, olyckligt nog, otursamt nog, oturligt nog; (harmillista kyllä) förargligt nog, förtretligt nog

Valmistautukaa ohimarssiin! ● pregătiți-vă de defilare! ■ redo för defilering!

Valokuvaus kielletty! ● Fotografiatul interzis! ■ Fotografering förbjudet!

Vapaa! ● liber! ■ ledig!

Varattu! ● ocupat!; rezervat! ■ Reserverad!; Upptaget!

Varjele sitä temperamenttia, mikä temperamentti! ● Doamne, de temeperament! ■ bevare mig väl, vilket temperament!; [herre] gud, vilket temperament!; du milde, vilket temperament!

Varjelkoon! ● Doamne ferște! ■ bevare mig väl!

Varjelkoon, jos hän ei tottele ● Ferească Dumnezeu să n-asculte! ■ nåde honom om han inte lyder

Varjelkoon, millainen sää ● Doamne ferește, ce vreme! ■ bevare mig väl, vilket väder; [herre] gud, vilket väder; du milde, vilket väder

Varjelkoon, mitä sinulle on tapahtunut? ● Doamne ferește, ce ți s-a întâmplat? ■ bevare mig väl (kors i all sin dar), vad har du råkat ut för?; vad i fridens dar har du råkat ut för?

Varo ettet putoa ● Ferește-te să nu cazi ■ Passa dig så att du inte faller

Varo itseäsi! ● Ferește-te!; Feriți-vă! ■ Passa dig!; Se upp!

Varo putoavaa jääpuikkoa! ● Feriți-vă de țurțurii care cad de pe acoperiș! ■ Se upp för fallande istappar!

Varo putoavaa lunta! ● Feriți-vă de zăpada care cade de pe acoperiș! ■ Se upp för fallande snö / snömassa!

Varo putoavaajäätä! ● Feriți-vă de gheața care cade de pe acoperiș! ■ Se upp för fallande is!

Varo vaaraa! ● Pericol! ■ Se upp!

Varo!, varokaa! ● Ferește, feriți! ■ Passa dig!; Se upp!

Varo, ettet vain kompastu ● Atenție să nu te împiedici ■ Se upp så du inte snubblar

Varo, liukas lattia ● Atenție! Podeaua alunecoasă! ■ Se upp, golvet är halkigt / slipprigt

Varokaa taskuvarkaita! ● Feriți-vă de hoții de buzunare! ■ Se upp för ficktjuvar!; Varning för ficktjuvar!

Varokaa vihaista koiraa! ● Câine rău! ■ Varning för hunden!

Varovasti! ● Atenție!; Cu grijă!; Cu precauție!; Cu prudență! ■ försiktigt!; med lämpor!; med lätt hand!; erittäin varovasti ● cu grijă extremă! ■ ytterst försiktigt!

Varovasti, kas noin! ● Cu grijă, așa! ■ försiktigt, [si] så där!

Vartioitu alue! ● Zonă păzită! ■ Bevakad område!

Vasemmalle! (hoputuksena vetojuhdalle, hevoselle) ● hăis! ■ – (eng.: gee!; Am, murt.: haw!)

Vastamaalattu! ● Proaspăt vopsit! ■ Nymålat!

Vau ● Ooo! ■ oj!; åh!

Vau, mitkä sääret! ● Oho, ce picioare! ■ mamma mia vilket benet!

Vedenotto tästä kaivosta kielletty ● Interzisă folosirea ape idin această fântână ■ Förbjudet att ta vatten i denna brunn

Vedä! ● Trageți! ■ Dra ut!

Veli, voi veljet! ● Vai, fraților! ■ jösses!; du milde!

Veljet, mikä vartalo! ● Fraților, ce trup! ■ jösses (du milde, mamma mia) en sån kropp!

Vielä kysyt!; tottahan toki!; kyllä vain!; ilman muuta!; ● Desigur!; Fără îndoială; Ce mai întrebi? ■ ja men visst!; alla gånger!; visst i all sin dar!

Viis siitä! ● ei și!; nu-mi pasă! ■ det skiter jag i!

Viis siitä, mitä hän ajattelee ● nu-mi pasă de ce crede el ■ det spelar ingen roll vad han tänker; det är sak samma (ark skit samma) vad han tänker

Virtsaaminen kielletty ● Urinatul interzis! ■ urinering förbjuden

Vittu ● vagin ■ fitta (ne se întrebuințează la înjurături!)

Vitun äijä ● blestematul, afurisitul de moșneag ■ förbannade gubb[d]jävel

Voi + (helkkari, helkkari soikoon, helvetti, hitsi, hitto, peijakas, perhana, perhanan perhana, perkele, saakeli, saamari, saamarin saamari, vittu, jne)

Voi ● vai de mine!; aoleu! ■ (ihastuksen huudahduksena) oj, å; (paheksuvana huudaduksena) usch; o, nej; oj, oj oj; o, å; voj; (kivun tms. ilmauksena) aj; (pahoittelun ilmauksena) usch; (toruttaessa, kirosanan lisukkeena) fy; (ylät, raam) ve

Voi aikoja, voi tapoja!; Oi aikoja, oi tapoja! (ylät) ♦ (lat.) O tempora, o mores!; O tempora! ● Oh, timpuri, oh, moravuri!; Ce timpuri, ce moravuri! ■ O tider, o seder!

Voi ei! ● nu, nu se poate! ■ å nej!

Voi että pitikin sattua! ● vai, [chiar acum] trebuia să se întâmple; ce nenorocire ■ det måste hända [just ny]!

Voi että! ● fir-ar să fie! ■ sjutton också!

Voi että!, voihan nenä!, voi veljet! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului ■ sjutton också!

Voi etten sitä muistanut! ● vai, cum nu mi-am amintit ■ så synd att jag inte kom ihåg det!

Voi helvetti! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului; ptiu drace! ■ fan också!; fy fan!

Voi herra jumala! ● Doamne Dumnezeule! ■ herregud!

Voi herran tähden, nyt se putosi ● Doamne, a căzut! ■ herregud, nu föll den!

Voi herranen aika, mitä me nyt teemme! ● Doamne, ce ne facem? ■ herregud, herre min skapare, vad skå vi göra!

Voi herranjesta, herranjestas ● vai de mine!; asta-i bună!; ce Dumnezeu!; Dumnezeule! ■ herrejesses!; jösses!; herregud!

Voi herranjestas, herrajesta, herrajestas! ● Doamne Dumnezeule! ■ herrejesses!; jösses!; herregud!

Voi hitto! ● Ptiu drace! ■ tusan också!; fasen också!; jädrans!

Voi hyvä isä sentään! ● Ah, Dumnezeule! ■ [nej men] herre gud!

Voi hyvä jumala! ● Ah, Doamne Dumnezeule! ■ herregud!; herre Gud!; [herre] du min skapare

Voi hyvä jumala!, voi luoja! ● Ah, Doamne Dumnezeule! ■ herregud!; herre Gud!; [herre] du min skapare

Voi hyvä luoja ● Ah, Dumnezeule! ■ [herre] du min skapare

Voi hyvä tavaton! ● Ah, Dumnezeule! ■ du milde [tid]!; herregud!

Voi hyvänen aika tuota lasta! ● Doamne, ce copil! ■ herregud (Herre Gud) vilket barn!

Voi hyvät ihmiset sitä touhua! ● Vai Doamne, ce chestie! ■ milde tid, vilket stök!

Voi hyvät ihmiset! ● Oh, Doamne! ■ milde tid!

Voi itku! ● Vai, drace! ■ katten också!

Voi jeesus! ● Vai, Doamne! ■ å jestanes, [jestas, jisses, jösses]!

Voi jessus sitä menoa! ● Vai Doamne, ce chestie! ■ å jestanes, [jestas, jisses, jösses] vat tempo!

Voi jos tietäisit! ● Ah, de-ai ști! ■ om du bara visste!

Voi jukranpujut että pitikin sattua! ● vai ce nenorocire, trebuia să se întâmple tocmai azi! ■ det måste hända [just ny]!

Voi juku mikä auto! ● drace, ce mașină! ■ vilken häftig kärra, va!

Voi juku!; voi hurja! ● brr!; drace!; ptiu! ■ sablar också!

Voi kauheaa! ● Groaznic! ■ hu, så hemskt!

Voi kauhistuksen kanahäkki! ● ei, drăcia dracului ■ himmel och pannkaka!

Voi kuinka suloinen kissa! ● vai ce pisică dulce! ■ nämen (åh) en sån söt katt!

Voi kuitenkin sitä huutoa! ● vai, ce strigăt! ■ men herre [min] je, vilket skrik!

Voi kuitenkin! ● Și totuși! ■ nej, men!;

Voi kunpa olisimme siellä!! ● vai, de-am fi [deja] acolo! ■ eja vore vi där!

Voi minun päiviäni! ● vai de zilele mele; toți or să asiste! ■ kors i all sin dar!; allt ska man vara med om!

Voi miten kylmää onkaan! ● vai ce frig e! ■ fy sjutton det är kallt!

Voi pahus, saamari!; voi hitto! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului ■ sjutton också!; fy sjutton!

Voi peeveli! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului ■ jäklar [också]!; för böveln!

Voi perhana! (lievänä kirosanana) ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului ■ jädrans!; jäklar!; jäklar anamma!; [d]jävlar!; tusan [också]!; fanken [också]!; attan [också]!; förbaskat [också]!; förbannat [också]!

Voi perkele (helvetti)! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului; ptiu drace! ■ fan också!; fy fan!; satan också!; [d]jävlar!

Voi perkele! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului; ptiu drace! ■ fan också!; fy fan!; satan också!; [d]jävlar!

Voi perkele! ● vai, drace ■ satan också!; fan också!; [d]jävlar!;

Voi permanto! (lievä voimasana) ● pfui, drace ■ fy fan!

Voi perse! ● pfui, drace ■ fy fan!

Voi piru! ● pfui, drace ■ fan också!; [d]jävlar!

Voi poikaparkaa! ● vai, bietul băiat ■ stackars pojke!

Voi pyhä yksinkertaisuus! (ylät) ♦ (lat.) O sancta simplicitas! ● Sancta simplicitas (lat.); Oh, sfântă prostie! (Jan Hus) ■ O, heliga enfald!

Voi rähmä!; Rähmä! ● Vai, drace! ■ fy fanken!; jäklar [ochså]

Voi saamari! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului ■ sjutton också!; fy sjutton!;

Voi saatana! ● vai drace! ■ fan [också]!; satan [också]!; [d]jävlar!

Voi sentään! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului ■ nej men!; (kielteisessä yhteydessä) jämmer och elände!

Voi sinua ihmisparkaa! ● vai, săracul de tine! ■ stackars dig!

Voi sinua kelvotonta! ● vai ție, secătură, om de nimic! ■ du, din arma odåga (din usling)!

Voi sinua kiittämätöntä! ● vai ție, nerecunoscătorule! ■ fy vad du är otacksam!

Voi sinua luojanluomaa! ● vai ție creatura lui Dumnezeu, bietul om! ■ stackars dig!; arma sate!; arma krake!

Voi sinua raukkaa! ● vai, săracul de tine! ■ stackars dig!; [du] din stackare (krake)!

Voi sinua! ● vai de tine ■ ve dig!; (ressukka) stackars dig!

Voi sinua, mitä teit! ● vai ție, ce-ai făcut? ■ vad har du nu ställt till med!; så du bär dig åt!

Voi sun saamari! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului ■ fasen (fanken) också!; jädrans!

Voi sun vietävä! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului ■ sjutton också!

Voi sun vietävä, saamari! ● fir-ar să fie, ei, drăcia dracului ■ sjutton också!

Voi taivaan / taivahan vallat! ● ei, drăcia dracului ■ milda makter!; himmel och pannkaka!

Voi taivaan talikynttilä[t]! ● ei, drăcia dracului ■ himmel och pannkaka!

Voi taivahan, taivaan, taivasten talikynttilä(t)! ● ei, drăcia dracului ■ himmel och pannkaka!

Voi taivas! ● Cerule!; Doamne Dumnezeule! ■ milde himmel!; himmel och pannkaka!

Voi tätä nuorisoa! ● Of! Și tineretul ăsta! ■ den ungdomen, den ungdomen

Voi teitä! (ylät, raam) ● vai vouă! ■ ve er!

Voi teitä, mitä olette keksineet! ● vai de voi, ce-ați mai făcut, ce va mai venit [în cap] ■ så ni har ställt till det!; kors i all sin dar (kors i jösse namn) vad ni har ställt till med!

Voi turkinpippuri! (lievä voimasana) ● pfui, drace ■ fy fan!

Voi veikkoset! ● Doamne Dumnezeule! ■ bevare mig [väl]!; kära nån!; du milde!; milda makter!

Voi veljet! (ihmettelynä) ● vai de mine!; asta-i bună!; ce Dumnezeu, Dumnezeule ■ jösses!; du milde!

Voi vittu! (alat) ● Ptiu drace! ■ fy fan!; fan också!; fan och hans mormor!; satan också!; [d]jävlar i helvetet!

Voi voi ● vai, vai ■ nej men oj då!

Voi voi, älä itke! ● vai, vai, nu plânge ■ [nej men] snälla du, gråt inte

Voi yhden kerran! ● ce jale, ce mizerie! ■ men jämmer och elände!

Voi! ● vai! au! ■ oj, oj oj; o, å; voj; (kivun tms. ilmauksena) aj; (pahoittelun ilmauksena) usch; (toruttaessa, kirosanan lisukkeena) fy; (ylät, raam) ve

Voi, ah, valitettavasti ● vai, din nefericire, din păcate; regret; îmi pare rău ■ tyvärr, dessvärre; beklagligtvis, beklagligen; beklagligt nog; (ikävä kyllä) tråkigt nog, ledsamt nog, sorgligt nog; (pahaksi onneksi) olyckligtvis, olyckligt nog, otursamt nog, oturligt nog; (harmillista kyllä) förargligt nog, förtretligt nog

Voi, kunpa olisin voinut vajota maan alle ● oh, îmi venea să intru-n pământ; de-aș fi putut intra în pământ ■ å, om jag bara hade kunnat sjunka genom jorden

Voi, miksi en tullut aikaisemmin ● vai, de ce n-am venit mai devreme ■ å, varför kom jag inte tidigare; att jag inte kom tidigare

Voi, millainen vahinko! ● vai, ce necaz ■ å, så synd!; å, vilken skada!

Voi, miten ikävää! ● vai, ce trist ■ å så tråkigt!; usch så trist!

Voi, miten kaunis! ● vai, ce frumos! ■ o (å, oj), så vacker [den är]!

Voi, voi, miten koskee! ● au, au ce doare! ■ aj, [aj], vad det gör ont!

Voihan nenä! ● ei, drăcia dracului; vai de mine!; asta-i bună!; ce Dumnezeu, Dumnezeule ■ fy sjutton!; fy bubblan!; (ihmettelevänä huudahduksena) jösses!

Vuff, rouf ● ham, ham! ■ vov-vov, voff

Vuh!; hau! ● ham! ■ vov!

Väisty tieltäni, saatana!; Mene takaisin satana!; Mene pois minun tyköäni, Saatana! (ylät) ♦ (lat.) Vade retro, Satana! ● [mergi] înapoia Mea, Satano!; piei din fața mea, satasno! ■ Gå i från min åsyn, satan!; Satan, vik hädan!

Yksityisalue ● Zonă privată; Proprietate particulară; Proprietate personală ■ Privat område

Ylös! ● Sus! ■ upp!

Yäk! ● pfui! ■ usch, isch, fy

Yök ● pfui! ptiu! ■ usch; isch; fy; (ylät) tvi; (suomr myös) uäk

Yök, millainen inhottava tyyppi! ● pfui, ce tip grețos! ■ usch (fy) vilken äcklig typ!; vilken äckelpotta, alltså!

Yök, miten pahaa! ● pfui, ce grețos, dezgustptor, repugnant ■ usch (isch, fy) vad äckligt

Yötä!; öitä!; hyvää yötä! ● Noapte bună! ■ god natt!

Äh ● ah! ■ å!; åh!; ä!; äh!; äsch!; asch!; oj!; aj!; fy!

Ähhäh, olipa hyvää sahtia! ● bună bere [de casă]! ■ åh, gotthembryggt öl

Ähhäh, ähäh ● Aah! ■ å!; åh!; ä!; äh!; äsch!; asch!; oj!; aj!; fy!

Ähäh, olipa mojova ryyppy! ● a fost tare dușca! ■ de var snärtig [sup; (snapsi) snaps; (kulaus) klunk; smutt; (puhek) hutt, nubbe; pärla; styrketår; jamare, järn, dragnagel; klämtare; [d]jävel; borre, geting; pilleknarkare; knapp i västen, tår på tand; (yömyssy) sängfösare; (krapularyyppy) återställare]

Ähä!, Ähäkutti!; Ähäpiti!, Äikkis! ● nu-ți place? ești dezamăgit?; așa-ți trebuie!; ai primit ce meriți!; sâc! ■ snopet, va?; (siitäs sait) där fick du [så du teg]!; det var rätt åt dig!; där fick du tji!; tji fick du!

Ähäkutti, kuinkas suu nyt pannaan? ● ce zici de asta? ■ vad sa du nu då?

Ähäkutti, tulitpa huijatuksi! ● te-au păcălit! ■ känn dig blåst!; fikon fick du!; där blev du visst lurad!

Älkä, että viitsittekin kinastella! ● gata, că sunteți în stare să vă certați așa ■ att ni gitter bråka så!

Älkää herran tähden jättäkö! ● Pentru numele lui Dumnezeu, nu mă lăsați ■ herregud, inte lämna mig!

Älkää herran tähden! ● Nu! Pentru numele lui Dumnezeu! ■ låt för guds skull bli!

Älkää menkö! ● nu vă duceți! ■ (åk) inte!

Älkäämme menkö! ● să nu mergem! ■ låt oss inte gå!

Älkäämme menkö! ● să nu mergem; să nu ne ducem ■ låt oss inte gå!

Älköön hän luulko, että … ● să nu creadă el că … ■ han skall inte tro att …;

Älykääpiö ● idiot; cap de lemn; tâmpit ■ (idiootti) idiot; knäppskalle; (pölkkypää) träskalle, fårskalle, tjockskalle; pundhuvud; dumbom; dumskalle; (tyhmeliini) dumsnut; dummerjöns; (tollo) tönt, jöns

Älä hermostu! ● nu te enerva! ■ ta det lugnt!

Älä hyvä mies huuda! ● Nu țipa, omule! ■ låt bli att skrika!; skrik inte för guds skull!

Älä hätäile! ● nu te îngrijora, neliniști, enerva ■ sakta i backarna!

Älä hätäile, kyllä tästä selvitään ● nu te îngrijora, neliniști, ne descurcăm și din asta ■ oroa dig inte, vi skall nog klara av det här

Älä jumalan tähden tee sitä ● Pentru numele lui Dumnezeu, nu fă asta! ■ låt för guds skull bli; låt för Guds skull bli att göra det!; gör inte det för allt i världen

Älä koske!; Ei saa koskea! ● Nu atingeți!; Nu puneți mâna! ■ Rör inte!; Inte röra!; Får ej vidröras!

Älä mene! ● Nu te du! Nu te băga! ■ (åk) inte!

Älä nyt! (yllättymistä tms. ilmaisemassa) ● i-auzi, ce vorbești?; ce spui?; nu cred că vorbești serios ■ vad säger du!; det menar du inte!

Älä suotta hätäile ● nu te impacienta degeaba!; nu-i grabă! ■ oroa dig inte i onödan; (älä kiirehdi) gör dig ingen brådska i onödan;

Älä sylje lattialle ● Nu scuipați pe jos! ■ Spotta ej på golvet

Älä tallaa nurmikkoa! ● Nu călcați pe iarbă! ■ Trampa inte på gräsmattan!

Älä viitsi aina motkottaa samasta asiasta! ● încetează să mai bombăni despre același lucru; nu mai bate degeaba apa-n piuă ■ tjata inte om samma sak hela tiden!

Älä viitsi keljuilla joka asiasta! ● nu mai încerca să găsești nod în papută la toate ■ sluta upp att bråka om allting!

Älä viitsi metelöidä mokomasta asiasta! ● nu mai face scandal pentru un lucru de nimic ■ bråka inte om en sådan struntsak!; gör inte sådant väsen av en sådan struntsak!

Älä viitsi murjottaa tyhjästä! ● nu te mai bosumfla din nimic ■ sluta sura för ingenting!

Älä viitsi nalkuttaa ● încetează cu agasatul; mi-ajunge! ■ låt bli att tjata; tjata inte; (vars ruotsr) lägg av med att tjata

Älä viitsi vinoilla joka asiasta! ● nu mă mai bate la cap pentru orice chestie ■ låt bli att retas om allt!

Älä viitsi vinoilla! ● nu mă mai enerva! ■ retas inte!

Älä viitsi! ● Incetează!; Gata [cu asta]!; Termină [cu]! ■ sluta!; (vars ruotsr) lägg av!

Älä yhtään hätäile ● nu te impacienta!; nu-i grabă! ■ ta det [alldeles] lugnt; ta det lilla lugna; (älä kiirehdi) du behöver inte alls jäkta; du behöver inte jäkta det minsta; (älä huolehdi) du behöver inte oroa dig det minsta

Älä! ● Nu!; Lasă!; Încetează!; Termină!; Gata, termină!; Las-o moartă! ■ låt bli!; sluta!; (vars suomr) ids inte!; (ruotsr myös) lägg av!

Älähän nyt hätäile! ● nu te agita, impacienta; linistește-te; ia-o-ncet ■ ta det lugnt!

Älähän nyt hätäile! ● Stai liniștit, nu te ambala! ■ ta det lugnt!

Äs!; Äsh! (vihaisesti) ● exprimă indignarea: ce dracu’!; fir-ar să fie!; la naiba!; blestemat! ■ asch!; förbaskat (katten) också!; fan också!; jäklar också!; fy fanken!

Öitä!; yötä!; hyvää yötä! ● Noapte bună! ■ god natt!

Öö, öh 1 (puhekieltä) ilmaisee arvelua, hämmennystä, pohtimista tai vastaavaa; 2 (puhekieltä) ilmaisee esitetyn väitteen torjumista ivallisesti tai loukkaantuneena. ● hm! ■ hm!; öh!

.

http://www.kielikello.fi/index.php?mid=2&pid=11&aid=2458

Leena Joki

Niisk ja muut pienet sanat

Sanakirjan uuteen versioon on lisätty joukko kieleen vakiintuneita interjektioita. Tässä pari esimerkkiä uusista sana-artikkeleista:

höh ark. hölmistyksen, harmistuksen, halveksunnan tms. ilmauksena. Höh, nytkö ne jo tulivat? Höh, tuota nyt ei usko kukaan!

kääk ark. yllättymistä, säikähtämistä, hätääntymistä tms. ilmaisevana huudahduksena. Kääk, apua! Kääk, olen taas unohtanut sen!

viuh ark., vars. last. nopeaa liikettä, viheltävää ääntä tms. kuvaavana sanana. Autot sujahtelivat ohi, viuh viuh! Rahat menivät taas että viuh vaan!

Kielitoimiston sanakirjaan on lisätty myös seuraavat uudet hakusanat: aahautshmhmhhmmhöhiikjee, jeesjesjessjipiijippii, kääkläähniiskpahpläähpuhpuspuuhpöhpöö, wau (vau-muodon rinnalle), vautsiviuhyäk (yök-muodon rinnalle), äh ja äsh.

.

.

Nu s-ar putea spune că finlandeza abundă în onomatopee proprii, cele mai multe sunt împrumutate din engleză, de aceeași boală suferă și franceza care, de altfel, s-a apărat mult timp de englezisme.

Mai jos unele onomatopee franceze sau engleze devenite, oarecum, internaționale, uneori diferă doar forma scrisă care este adaptată pronunției.

Pentru sunetul scos de animale am adoptat termenul „glasul animalului”, unele păsări cântă.

ZGOMOT, zgomote, s. n. 1. Sunet sau amestec de sunete discordante, puternice, care impresionează în mod neplăcut auzul. Sunet sau amestec de sunete puternice, nearmonioase, recepționate ca ceva neplăcut, supărător.

SUNET ~e n. fiz. Fenomen provocat de mișcarea vibratorie a unui mediu și perceput cu auzul.

GLAS ~uri n. Sunet sau ansamblu de sunete emise de om [sau de un animal] cu ajutorul coardelor vocale.

onomatopoeettinen sana, ääntä jäljittteleva sana ● onomatopee ■ onomatopoetisk ord

onomatopoeettinen ● onomatopeic ■ onomatopoetisk

onomatopoeettinen: (taivutus: onomatopoeettis/ta, -ella jne.) (rinn. onomatopoieettinen) kiel. ääntä jäljittelevä. Onomatopoieettisia sanoja ovat esim. ”kukkua”, ”kohina” ja ”hau”.

Onomatopoeettinen tai onomatopoieettinen (kreik. onomatopoiesis, suom. nimen sepittäminen) on ääntä muistuttava tai jäljittelevä sana tai sanonta. Esimerkiksi: ammuahohottaahauvakolke, kumistaraksuasihistä. Myös huudahdus tai ilmaus, joka matkii ääntä, mutta ei sinänsä tarkoita mitään esinettä tai asiaa (esimerkiksi kukkokiekuuklingtitityy).

Onomatopoeettiset eläinten nimet

Joillain eläinlajeilla, varsinkin ääntelystään tunnetuilla linnuilla, on onomatopoeettinen nimi. Suomen kielessä onomatopoeettisia lintujen nimityksiä ovat esimerkiksi kuikka, kukko, uikku, räkättirastas (räkättää), ruisrääkkä (rääkii), tiltaltti, tikka (tikittää nokkiessaan puuta), pulu (pulputtaa), riekko (riekuu), huuhkaja (huhuilee), kurppa, naakka, viklo ja monet muut.

ONOMATOPEE, onomatopee, s. f. Cuvânt care, prin elementele lui sonore, imită sunete, zgomote etc. din natură; cuvânt imitativ.

ONOMATOPEIC, -Ă, onomatopeici, -ce, adj. (Despre cuvinte, fraze, versuri etc.) Cu caracter de onomatopee, format din onomatopee; imitativ, onomatopoetic.

.

aaaaaah strigăt de frică, spaimă
aargh!; argh! bolboroseala individului prins de gât de adversar; exclamație de surpriză la o eroare
ah! ah! ah! râs îndoielnic și neîncrezător
aïe; ai!; au! țipăt de durere
arf-arf
atchoum strănut: hapciu!
badaboum; badabum zgomotul căderii
baf, baff zgomotul pălmuirii, scatoalcei
balaboum, baloum, baloum; balum, balum zgomotul unui corp care cade, în salturi, pe o pantă
bam – bim – bom zgomote de cădere; bim-bam-buf!
bang explozie
babum, babum zgomotul produs de bătăile inimii
baoum, braoum
bêêê! glasul oii, al caprei, behăit
beep; bip tonalitate, un bip al unui aparat
berk! exprimă dezgustul
beuh! exprimă uimirea, mirarea, uluirea sau dezgustul, repulsia
beurk! vomitat
bing zgomotul unei lovituri
blabla, blablabla pălăvrăgeală
blah , blah blah pălăvrăgeală
blam trântitul ușii
blectre glasul păsării dront
bling, blong expresie la modă, nu înseamnă ceva anume
bof exprimă dezinteresul
boing; boïng-boïng-bum zgomot de ricoșeu
bong zgomotul spargerii unei uși
bouh; boo; buu zgomot pentru a speria sau a se face că sperie
boum, bum; boom explozie, bum!; sunetul unui instrument de percuție
braoum zgomotul trăsnetului de departe
broom, brom sunetul neliniștitor al unei avalanșe sau al unui cutremur
broum vibrații de suprafață produse de un corp greu
brush verb englez, a peria
bunk șocul dat de un obiect greu și dur
burp râgâit
buzz cuvânt englez pentru zumzăitor, zbârnâitor. Zgomotul zborului coleopterelor
bwouf
bzoing zgomotul unui arc în destindere
bzzz zgomotul insectelor în general și al albinelor în special, bâzz
cahin-caha (o folosesc doar francezii) ♥lat.: qua hinc, qua hac, par-ci (pe ici), par-là (pe colo). Tant bien que mal, avec peine, de mauvaise grâce. L’affaire va cahin-caha. Il se porte cahin-caha. Il a fait son devoir, mais cahin-caha
cheese zâmbiți!
chlac; chlic-chlac
chop! chop! zgomotul tranșării cărnii
chtonk; chtonc zgomotul bâtei care lovește o piele cu păr
clac zgomotul de închidere al unui mecanism
clack cuvânt englez pentru zgomotul sec a claca, clacat
clang zgomotul de închidere bruscă a unei închizători metalice
clap verb englez: 1. a claca 2. a aplauda (a bate din palme)
clap! clap! clap! aplauze
clic-clac zgomotul cățelului / limbii broaștei de ușă
clic zgomotul cuplării unui mecanism
click verb englez care sugerează zăngănitul, zdrăngănitul sau zornăitul
clutch zgomotul ambreiajului
cocorico cântecul cocoșului, cucurigu
coin-coin glasul raței, mac, mac
coo verb englez: uguitul, gânguritul porumbelului
coa, cot! cot! cot! glasul găinii înainte de a oua
cott! cott! glasul găinii când își caută mâncarea
cuac, cuic zgomotul horcăitului când cineva își dă sufletul, moare
coucou, cucuu cântecul cucului
cough verb englez pentru tușit
craaac trăsnet
crac, craac ruptură, fisură; ruperea unei crengi
crapuh! zgomotul exploziei urmat de un fluierat
crash! verb englez pentru a se sfărâma
cric crac croc cele trei figuri care apar pe Rice Krispies de la Kellogg’s
cric! cric! scârțâit ușor repetat
crii crii crii sunetul scos de greier
criii! scrâșnetul cauciucurilor
croâ glasul corbului
croak verb englez: 1. orăcăit: 2. croncănit
cronch, crunch zgomotul rumegatului
cui-cui ciripitul păsărilor, cirip-cirip
ding-dong sunetul clopotelor
doug doug doug sunetul motorului remorcherului
drelin drelin sunetul clopoțelului
dring sunetul telefonului fix, de masă
drrr sunet de telefon mobil sau vibrație
drum 1. ploaia sau grindina pe acoperiș de tablă. 2. verb englez pentru a bate toba
erf
euh! ezitare sau perplexitate. Vezi la expletive, vorbitorul își adună gândurile, se corectează
fart verb englez pentru a face vânturi, a se pârțâi, a se băși
flack zgomot care evocă explozia unui obuz de apărare anti-aeriană
flap zgomotul unei pânze bătute de vânt, drapel, perdea etc
flap flap zgomotul datului din aripi
flic-floc căderea unei picături de apă
flip zgomotul întoarcerii bruște pe partea cealaltă a unei foi de hârtie
flip-flop un lichid care cade picătură cu picătură
flop zgomotul unei pânze bătute domol de vânt
flush zgomotul curgerii unui lichid
frichh! zgomotul cărnii fripte
frou frou foșnet de țesături
fschuiii sunetul flautului; sunetul produs de frecatul mâinilor
fsshh zgomot făcut de aripile unei buhe mari sau ale unui ciuhurez la vânătoare
froutch freamăt, foșnet, frecare
fuit! zgomotul unei scăpări de gaz sau de lichid sub presiune
gasp verb englez care exprimă un sughiț de frică
gaw! vibrația unei coarde
glagla, gla gla indică o situație de foarte frig
glomp zgomotul înghițitului
glouglou, glou glou zgomotul înghițitului unui lichid; zgomot scos de cel care se îneacă
glou-glou-glou-glou glasul curcanului, gluu, gluu
gloup zgomotul înghițitului brusc
glump zgomotul înghițitului la englezi
gnagnagna zeflemea, batjocură, persiflare
gnaon!!! exprimă un efect de microfonie, feedback acustic, efectul Larsen
gnap expresie a smurfilor
gnarf! gnarf! glasul unui mistreț care fuge
gné acronim de la Good Night and Everything
gong sunetul gongului
groin groin
gron
grrr! mârâitul unui câine gata de atac
grui glasul unui porc chinuit, guiț
gruik gruik glasul porcului francez
grumph glasul scroafei
guili-guili gâdilături
gurgle verb englez a gălgâi, a ghiorăi
gurgling un gălgâit englez
gzzzt zgomotul scânteii unui contact electric sau de electrocutare
ha! ha! râs; strigăt de apreciere sau de admirație
han! strigătul tăietorului de lemne (francez)
hé! hé! hé! exprimă un râs sardonic
hi-han glasul măgarului
hiii! nechezatul calului
hic, hip sughiț
hips – han! exclamație datorată unui efort
hon! hon! 1. sugererază un apel la forțele vitale. 2. sugerează mersul pe jos
hoops! același cu UPS!
hop! hop! în engle, săritul într-un picior
hugh am înțeles, la indienii americani
huitisch zgomotul biciului
hum zumzăit, zbârnâit
hum-hum sugerează gânditul, reflectarea
hummm! totul este o plăcere, mi se pare că totul e bun
humpf! subliniază o lovitură
kaï! kaï! schelălăit de câine, de durere și teamă
kaput stricat; defect
klett lovitură într-o hărmălaie
kling-klang; cling-clang zgomotul unor piese metalice care se ating
klon! șoc!
klung un șoc metalic
knock verb englez care înseamnă a bate, a bate la o ușă
krrr
krash zdrobire, sfărâmare a unui automobil, avion
kss kss șuieratul șarpelui; sibilantă utilizată pentru a asmuți un câine sau un alt animal
mêêê! glasul mielului, al oii
meuh! glasul vacii, muget
mhh
miam miam; yum-yum, yummy; mmm delicios, să-ți lingi degetele
miaou glasul pisicii, mieunat
moo verb englez, a mugi
na! Interjecție infantilă cu semnificația „este ultimul meu cuvânt”
oau-oau, ouaaa! strigăt francez de admirație.
oh!; ohhh! marchează surpriza.
oh! oh! oh! râsul lui Moș Crăciun (de fapt doar al lui Santa Claus)
oink oink glasul porcului englez
OK de acord, în regulă
ouaf; woof lătratul câinelui francez
ouah! ouah!; ham, ham lătratul câinelui
ouf! suspin de ușurare. vezi phew!, whew și SOB
ouin! plâns de copil
oupla; hopla hop!, hopa!
oups, oops, whoops hop!, hopa!
paf zgomotul unei lovituri
pam, pan zgomotul făcut de o armă de foc
pang, pan foc de pușcă
pan-pan-pan bătutul la fund
patapouf gâfâitul unui om solid, gras
patati, patata Et patati et patata. = et badadi et badada. O glumă
patatras zgomot de prăbușire, năruire, surpare, prăvălire
pfff expresie de dezgust
phew!, whew! ah!, ei!(exprimă nerăbdare); asta-i bună!, haiti!, poftim! (exprimă surprindere); fiu!, of!, uf!, uuf! (bine ca am scăpat); pfui!, ptiu! (exprimă dezgust)
pic! pic! pic! zgomot făcut de păsări din familia ciocănitoarei
pif bobârnac dat peste nas
pif – paf – pouf
pim lovitură cu pumnul
pin-pon sunetul sirenei (de pompieri, salvare, poliție)
ping datul unei lovituri
piou-piou glasul puilor de găină
plaf o suprafață plană care lovește un mediu apos
plif – plaf – plouf
plip-plop zgomotul robinetului care picură
ploc; plunk; plong sunetul unui instrument cu coarde
plonk zgomotul făcut de un obiect care întră, se fixează în altul
plop! zgomot la destuparea unei sticle
plouc! plouc! zgomot repetat la datul cu săpăliga, în engleză PLOUGH !
plouf zgomotul pe care-l face un obiect care cade în apă
pof zgomotul bulelor care vin la suprafața lichidului și se sparg
pouet-pouet sunet de corn, veche avertizare sonoră
pouic-pouic glasul puișorului de găină
poum zgomotul făcut de o armă cu praf de pușcă
proutt pârț, zgomotul vânturilor, al bășinii
prruït gâlgâitul unei materii semi-păstoase care scapă printr-un orificiu
pschitt! zgomotul făcut de un gaz sub presiune când se deschide robinetul buteliei
pssshh zgomotul făcut de un gaz sub presiune când scapă, un balon care se dezumflă
raaah exclamație afirmativă
ralph; urf vomitat
ratatatata foc de mitralieră
reuh! zgomotul accelerării unui motor diesel
reum boncăluitul, boncănitul, boncăitul cerbului
ring! clinchetul soneriei
roaaar zgomotul motorului
roar verb englez, a rage
ron-ron torsul pisicii
rouh! rouh! uguitul turturelelor în sezonul împerecherii
rrrr! sforăit
rush! sugerează o mișcare precipitată, de la verbul englez rush: a se grăbi
schtumph, schtoumph sunet surd de explozie
scrap verb englez sugerează râcâitul
scratch verb englez sugerează scărpinatul
slam zgomotul trântitului ușii
slap – slap – slap bătaia la fund
slash în engleză a cresta
slip verb englez, a aluneca
slurp zgomotul pe care-l face câinele când linge ceva
slush! zgomotul călcatului în băltoacă
smack; smac sărut; imujälki, fritsu
sniff verb englez sugerează a adulmeca
sob 1. cuvânt englez care sugerează oprirea bruscă a respirației, horcăit. 2. acronimul pentru „Short Of Breath” adică i s-a tăiat răsuflarea
sock zgomotul unui upercut, lovitură la box care se aplică de jos în sus, sub bărbie și la abdomen
spank! zgomotul uneu palme strașnice; repetat, bătaie la fund
splash, splatch zgomotul unui corp care cade în apă
split verb englez pentru sfărâmat
splotch verb englez pentru mâzgălit
sploush
ssshhh, sssss 1. sâsâitul șarpelui; 2. sunetul vântului care șuieră pe lângă urechi
sweap zgomotul ștersului, măturatului
tacata-cata-cata zgomotul mitralierei
tac-tac-tac clănțănitul maxilarelor de frig, teamă sau de foame
tagada – tagada zgomot de galop
taïaut vânătoare cu gonaci
tap-tap-tap molfăitul iepurelui
taratata! sunetul trompetei
ta-tac-ta-tum zgomotul roților de tren pe calea ferată cu joante
tchac bum bum percuție
tchou tchou; ciuu, ciuu sunetul locomotivei cu aburi
teuf! teuf! zgomotul unui motor cu un singur cilindru
tic-tic-tic zgomot ascuțit care se repetă
tic-tac zgomotul unui ceas
toc! toc! toc! 1. zgomotul ciocănitorii. 2. bătutul la ușă – vezi și knock
trash zgomotul englez al aruncării
triii! trilul păsărilor care anunță primăvara
tsing zgomotul încrucișării a două arme albe
tss – tsoin-tsoin un soi de muzică
tumb zgomot sec al unui foc de armă cu amortizor
turlututtu cântecul fluierașului de trestie
tuuut; toot; tut sunetul trompetei; claxon; sonerie
tuut! tuut! șuieratul trenului care intră în gară
uh! uh! glasul cucuvelei
urf; ralph vomitat
vlam zgomotul ușii trântite
vlam, vlan, vlang zgomot făcut de un obiect care cade pe o suprafață tare
vlang zgomotul obloanelor bătute de vânt
vrooooo, vroaaar zbârnâit, zumzăit
vrum! vrum!; vroum! zgomot de accelerație a unui motor
waouh! strigăt de admirație
wham explozie de gaz
whou -ou-ou-ou vântul care șuieră printre arbori
wouf, wouaf-waf lătrat
wow cuvânt englez argotic care exprimă surpriza sau admirația
wrrrrroom zgomotul aruncatului
yacati yacati yac bla bla bla; la finezi: pälä, pälä, pälä, jäkäti, jäkäti, jäk
yeaah! strigătul luptătorului care pleacă la atac
yep yep da, aha, îhâ
youp’la se spune când ceva e prea mult, dă pe dinafară
youpee, iupii strigăt de bucurie
yum-yum, ymmy;miam miam; mmm delicios, să-ți lingi degetele
zaf scheunat de satisfacție al câinelui care și-a făcut datoria și așteaptă recompensa.
zap zapăr, cel care schimbă mereu canalele cu telecomanda televizorului. vezi verbul a zapa
zdoïng
zgrunt
zin boum tsoin tsoin / tsin boum tsoin tsoin și cu muzica, înainte!
zip zgomotul fermoarului
zzzt! zgomotul scânteii unui contact electric
zzzz sunetul scos de cel care doarme, sforăit; zgomotul zborului unor insecte

.

.

.

Lista interjecțiilor și onomatopeelor românești,

unele cu echivalentele lor finlandeze.

Am spus că finlandeza nu cunoaște atâtea onomatopee câte sunt în alte limbi europene. O bună parte face parte din fondul neaoș de cuvinte fineze, alte onomatopee s-au format, prin forța lucrurilor, din lista numelor sunetelor, listă uimitor de bogată; unele sunt transpuse după limbile țărilor vecine, iar ultima categorie cuprinde onomatopeele așa-zise internaționalizate care circulă, mai ales, în benzile desenate.

.

Accentele cuvintelor românești au fost scoase pentru a permite găsirea cuvintelor cu căutătorul.

.

A (De obicei repetat) Exclamație care exprimă: surprindere, admirație, entuziasm; plăcere, satisfacție; necaz, supărare; regret; indignare, reamintirea bruscă a unui lucru omis; ah. ► ai!; ah! – a, tu erai? ♦ ai, sinäkö se olit?

ALO 1. Interj. Exclamație convențională prin care se cheamă sau se răspunde la telefon. ♦ Exclamație de chemare. 2. Apel telefonic. ► Hallo! ♦ Hohoi! Huhuu! Hei2. Hallo! NN:llA (se răspunde cu numele de ex. la Korhonen – Korhosella)

AU Exclamație care exprimă diverse stări și sentimente (durere fizică, mirare, surprindere, bucurie etc.). ► ai!; aijai!; aaah!; au!

BALANG, BALANGA (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot (mare); bang, dang. ► piu pau!

BANG (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot sau alt sunet metalic; dang, balang. ► ding!; dong!; pom!

BAU Cuvânt care imită lătratul câinelui, urletul lupului și cu care sperii, de obicei în glumă, copiii. ►pöö!; böö! huu!;

BÂLDÂBÂC Cuvânt care imită zgomotul produs de rostogolirea și căderea unui corp în apă; bâltâc. ► molskis!; loiskis!; plumps!; plumpsis!; poksis!

BÂLTÂC Bâldâbâc. ► molskis!; loiskis!

BÂR Cuvânt cu care ciobanul îndeamnă sau alungă oile. ► –

BÂȚ, BÂȚA (Adesea repetat) Cuvânt care imită o mișcare rapidă și nervoasă (într-o parte și în alta). ► –

BÂZ Cuvânt care imită sunetul produs în zbor de unele insecte. ► bzz

BEHEHE Cuvânt care imită strigătul oilor sau al caprelor. ► mäh!

BLEAȘC Cuvânt care imită zgomotul pe care îl face cineva când merge prin băltoace. ►

BLEH Vorbit într-una și fără rost. ► bleh

BOC Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri repetate ale ciocanului, ale toporului etc. ► kop!

BONCA Cuvânt care imită zgomotul produs de bătaia ciocanului, de lovituri sacadate etc. ► kop-kop!; kops-kops!

BONG Cuvânt care imită un sunet adânc și prelungit ca un ecou. ►pum!; pom!

BRR I. 1. Exclamație pe care o scoate cel căruia îi este frig; bruh. 2. Exclamație care exprimă spaima. 3. Exclamație care exprimă dezgustul sau greața. II. Exclamație cu care oile sunt îndemnate la mers. III. (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul tobei. ► 1. hyi!; hyh!; huh huh!; oho!; 2. hyi!; hyh!; huh huh!; 3. yäk! yök! II -; III ratataa!

BRE interj. 1. (Fam.) Cuvânt cu care atragem atenția cuiva că ne adresăm lui. Introduce o interpelare. Chemare, mirare și admirațiune adresată bărbaților. 2. (De obicei repetat) Cuvânt care exprimă mirare. bre ! int. exprimând mirare, supărare sau familiaritate: spune, bre ! omule ! vino încoa, bre ! Bre! Mare minune! Bre! Da învățat e! vezi hăi, măi. ► kuule! kuule hei!

BRUH Brr (I. 1). ► –

BUF Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de căderea unui obiect tare, de o lovitură sau de o explozie. ► pam!

BUM Cuvânt care imită zgomotul produs de o detunătură de armă, de o lovitură înfundată sau de o cădere. ► pum!; pom!

CAȚA Cuvânt care imită strigătul coțofanei. ► –

CÂR (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul caracteristic scos de unele păsări (ciori, găini etc.); 2. Strigăt cu care se alungă unele păsări. ► 1. kraa!; vaak!; 2. hus [pois siită]!

CÂȘ → CÂR 2.

CÂȚ Strigăt cu care se gonește pisica. Cf. germ. Katze. ► hus[kissa], [pois siită]!

CEA, CEALA (reg.) Strigăt cu care se mână boii spre dreapta. ► oikealle!; (hoputuksena vetojuhdalle, hevoselle)

CHIȚ Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale șoarecilor. ►pip!

CHIU Strigăt de bucurie. ► hurraa!

CIOC (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de lovituri (repetate) într-un obiect sau într-un material dur. ► kop!

CIRIP (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetele caracteristice ale păsărelelor. ► tsirp, tsirptsirk; piip

CIUȘ Strigăt cu care cineva îndeamnă măgarul la drum sau cu care îl oprește din mers. ► –

CLAC Cuvânt care imită un zgomot sec, scurt. ► naks!; raks!

CLAMP; CLANC Cuvânt care imită zgomotul rezultat prin lovirea a două obiecte, la închiderea violentă a unei uși, a unui capac etc. ► napsis!; raskis!

CLANȚ (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de clanța ușii, de izbirea fălcilor sau a dinților, de țăcănitul foarfecelor, de închiderea cu zgomot a unui capac etc. ► napsis!; raskis!

CLAP, CLAPC Cuvânt care imită zgomotul produs prin închiderea bruscă a unui capac, a unei curse de prins animale etc. ► pam!; napsis!; raskis!

CLIC Cuvânt care imită un zgomot sec, scurt. ►klik!

CLING, CLINC Cuvânt care imită sunetul clopoțeilor sau al zurgălăilor. ♦ Cuvânt care imită zgomotul produs de vibrarea sau de ciocnirea unor obiecte de metal sau de sticlă. ►kili

CLONC, CLONCA Cuvânt care imită strigătul cloștii, ciorii, corbului etc. ► kot-kot

COPÂȚ! (reg.) onomatopee prin care se exprimă săritura repede a iepurelui. ► viuh!

COTCODAC Cuvânt care imită strigătul scos de găini (după ce au ouat). ► kot-kot

COVIȚ (Reg.) Guiț. Groh. ► nöff, nöff

CRAC Cuvânt care imită un zgomot sec (în urma unei rupturi, spărturi). ► naps!; naks!; raps!; pam!; räskis!

CRANȚ Cuvânt care imită zgomotul produs de un ronțăit. ► –

CRI Cuvânt care imită cântecul greierului. ► siri

CRONC Cuvânt care imită sunetele scoase de corb, de cioară etc. ► kraa!; vaak!

CRONȚ (se folosește pentru a reda sunetul produs la sfărâmarea în dinți a ceva tare sau uscat). ►

CUCU Cuvânt care imită cântecul cucului. ► kukkuu

CUCURIGU Cuvânt care imită cântecul cocoșului. ► kukkokiekuu

DANG (Adesea repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopot sau alt sunet metalic; bang. ► ding!; dong!; pom!

DE, (reg.), DEC (pop.) 1. Introduce afirmații și replici, exprimând: a) nedumerire, șovăială, nesiguranță; b) resemnare; c) nepăsare față de cineva. Apoi de! ce să-ți fac!; d) supărare; e) ironie. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. ► 1. –; 2. hep!

DI, DII, DIE Cuvânt cu care se îndeamnă la mers animalele de tracțiune, mai ales caii. ► hep!

DUP 1. Cuvânt care imită mersul apăsat, tropăitul încălțămintei etc. 2. Cuvânt care imită zgomotul înfundat produs de o izbitură, o căzătură etc. ► jusk!; töms!

DURA, DUR (regional) Cuvânt care imită zgomotul produs de un lucru care se rostogolește sau se învârtește repede. ► kolinkolin

E Exclamație care exprimă diferite stări sufletești: a) reproș, enervare; b) plictiseală, indiferență; c) (repetat sau prelungit) mirare, satisfacție, surpriză, admirație. ► no!; älä viitsi!; no jaa!; no mutta!; no kas vain!

EH Exclamație care exprimă diverse sentimente: dispreț, resemnare, dezamăgire, necaz etc. ► no!; no jaa!; pyh!

EHEI, EHE, EHEHEI, HEHEI Exclamație care exprimă diverse sentimente: admirație, bucurie, regret, nostalgie; exclamație care însoțește evocarea unor amintiri, constatarea unor fapte etc. ► kas!; kappas!; oho!

EI Exclamație care: a) introduce, însoțește, întărește sau exprimă o întrebare; b) exprimă sau însoțește și întărește un îndemn, o mustrare, o poruncă; c) exprimă mirarea; d) arată trecerea dela o idee la alta. ► hei!; no!

FÂL (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de fâlfâitul aripilor unei păsări. ► –

FÂS Cuvânt care imită zgomotul șuierător produs de un gaz care iese cu presiune printr-un orificiu strâmt. ► puks!; poks! (corect după dicționare, deși nu-mi pare, –ks denotă ceva brusc și nu continuu!)

FÂȘ (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de mișcarea frunzelor, a hârtiei etc. ► –

FÂȚ Cuvânt care imită o mișcare (continuă). ► –

FIUT (Rar) Exclamație prin care se sugerează plecarea sau dispariția rapidă a cuiva sau a ceva. ► viuh!; vauh!

FLEAȘC, FLEOȘC Cuvânt care redă sunetul produs la lovirea unui corp moale (și elastic) sau ud. ► läiskis!; mäiskis!; läps!; piu!; pam!; pau!; poksis!

FOFLENCHI Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp; poc! tronc! zdrang! ► roiskis!; mäiskis!; läiskis!; läps!

FOL (Adesea repetat) Cuvânt care redă zgomotul produs de oamenii fără dinți când mestecă. ► –

GA (De obicei repetat) Cuvânt care imită strigătul gâștelor. ► ka, ka!

GÂL (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul produs de lichide care curg dintr-un vas (cu gâtul strâmt) sau care alunecă pe gât. ►klunk!; kluk!

GHIORȚ Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care bea un lichid cu înghițituri mari sau de intestinele goale. ► –

GOGÂLȚ Cuvânt care imită zgomotul făcut de cineva care înghite repede, cu lăcomie un aliment sau un lichid. ► klunk!; kluk!

GROH (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetele caracteristice scoase de porc. ► nöff

GUIȚ (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul scos de porci; coviț. ► nöf, nöf!

HA 1. Exclamație care exprimă: surprindere; mulțumire; satisfacție (răutăcioasă). 2. (Fam.) Poftim? ce? cum? ♦ Nu-i așa? n-am dreptate? 3. (Repetat) Cuvânt care imită râsul în hohote. ► 1. oho!; aha!; ähäkutti!; ähäpiti! 2. häh!, vai mitä?, no? 3. ha! ha! haa!

HAI, AI (reg.) 1. Cuvânt care exprimă un îndemn la o acțiune (comună) cu interlocutorul. 2. (Cu funcție de imperativ, corespunzând unor verbe de mișcare) Vino! veniți! să mergem! 3. (Repetat, cu accentul frazei pe al doilea element) Cuvânt care exprimă ideea unei înaintări încete sau anevoioase. 4. Exclamație care exprimă: regret, admirație, o întrebare. 5. (Repetat) Ba bine că nu! ► 1. anna mennä!; siitä vaan!; 2. tule!; tulkaa!; mennään!; lähdetään!; 3. varo vaan!; 4. ai!; oho!; häh?; 5. kyllä, tietysti!

HAIT, HAITI Exclamație care exprimă o surpriză neplăcută, un sentiment de teamă, o poruncă, ideea unei mișcări repezi sau neașteptate etc. ► pahus vieköön!; johan nyt!; älä ihmeessä!

HAM (De obicei repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui. ► hau!; vuh!

HAP Cuvânt care imită zgomotul produs de apucarea sau de înghițirea rapidă a ceva. ► hep!

HAPCIU Cuvânt care imită zgomotul produs de strănut. ► hatsii!; hatshii!

HARȚ Exprimă zgomotul tăierii. ► –

HAȚ Cuvânt care indică o mișcare bruscă și neașteptată, făcută pentru a prinde sau a apuca pe cineva sau ceva. ► naps!

HAU, HĂU, HU (De obicei repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui sau urletul lupului; Redă strigătele de chemare sau de bucurie, ca și lătratul. ► hei!; hau!; uhuu! [urletul lupului];

, , HI 1. (De obicei repetat) Cuvânt care redă râsul, mai ales râsul forțat. 2. (Repetat) Cuvânt care redă plânsul. 3. Exclamație care exprimă mirare, neîncredere. 4. Cuvânt care exprimă o afirmație. ► 1. ha, ha!; 2. nyyh! niisk!; plânsul cu sughițuri: sniff! sniff! bu-hu-huu, bu- hu-hu! ahhahbuaah!; 3. häh!; 4. joo!; jaa!

HĂI, HEI 1. (Reg.) Termen familiar cu care te adresezi cuiva; bre, fă. 2. Strigăt cu care se îndeamnă sau cu care se mână boii și vacile. ► 1. hei!; hoi!; ohoi!; hohhoijaa!; kuule!; hei tyttö!; 2. –

HĂIS, HĂISA Strigăt cu care se mână boii înjugați pentru a merge spre stânga. (se folosește pentru a îndemna boii înjugați spre stânga. ► Vasemmalle! (hoputuksena vetojuhdalle, hevoselle)

HÂC Sunet pe care-l scoate cineva când sughite sau când i se oprește brusc respirația. ► hik!

HÂIDO, HUIDEO, HUIDEA, HUIDO Se folosește pentru a alunga porcii; 2. de asemenea, pentru a reda condamnarea violentă a unui act reprobabil. ►1. hus!; pois!; 2. alas!; buu!; bää!; böö!; pöö!; huu!; phui!; phyi!; hyi!

HÂLT Rădăcină expresivă, care redă zgomotul lichidului mișcat într-un recipient închis. ► –

HÂR 1. Cuvânt care imită mârâitul câinilor. 2. Cuvânt care imită zgomotul produs de unele mecanisme vechi (defecte). ► 1. grrr; 2. –

HÂRȘTI, HARȘ, HÂRȘ Cuvânt care imită zgomotul produs de frecarea sau de zgârierea suprafeței aspre a două obiecte. ♦ Cuvânt care imită zgomotul produs prin spintecarea cu putere a aerului (lovind, plesnind, retezând etc. ceva). ► hups vaan!; heijaa!; raaps!; viuh!; vauh!

HÂRȚI (În expr.) Hârți încoace (sau încolo), scârți încolo, exprimă o încercare neizbutită de a urni din loc un lucru greu. ►

HÂȘ, CÂȘ, HÂCI Cuvânt cu care se alungă găinile sau alte păsări (de curte). ► hus!; pois!; tiehenne!

HÂȚ, HĂȚ Cuvânt care imită zgomotul produs de o mișcare bruscă și rapidă, când cineva apucă, smucește sau trage ceva. ► huiskis vain!; ykskaks!; heti!

HÂȚA (se folosește repetat pentru a reda mișcări ritmice, întrerupte sau legănate.)► hupsis!

HEC Cuvânt care imită sughițul. ► hik!

HEI, HE, HEHÉ 1. Exclamație care exprimă o chemare sau prin care se atrage cuiva atenția. 2. Exclamație care exprimă: voie bună, satisfacție, plăcere, admirație, nerăbdare, rezervă, contrarietate, surprindere, regret etc. ♦ (Adesea repetat) Exclamație care lasă să se înțeleagă că lucrurile sunt mult mai complicate decât par sau decât le crede cineva. ► 1. hei!; hoi!; ohoi!; hohhoijaa!; kuule!; 2.

HI Strigăt cu care se îndeamnă caii la mers. ► hep!

HM Cuvânt care exprimă neîncredere, rezervă, nemulțumire. ► hm!

HO 1. Strigăt cu care sunt oprite vitele, mai ales caii. 2. (Fam.; de obicei la adresa unui vorbitor) Destul! stai! oprește-te! ♦ (Rar) Strigăt cu care se îndeamnă vitele la mers. 3. (Repetat; cu accentul frazei pe al doilea element) Exclamație prin care se întăresc spusele cuiva. ► 1. ptruu!; 2. riittää!; seis!; stop!; 3. –

HODOROG, HODORONC Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea sau de ciocnirea unor obiecte tari, de mersul zdruncinat al unui vehicul etc. ► iskis!; läiskis!

HOP, HOPA, HOPAI, HUP 1. Exclamație care însoțește, în timpul jocului, o săritură peste un obstacol, ridicarea unei greutăți, căderea, aruncarea sau scăparea (din mână) a unui lucru. 2. se folosește ca exclamație când cineva sosește pe neașteptate. Exclamație care sugerează intervenirea neașteptată a unui fapt, a unei întâmplări. 3. Exclamație care exprimă o surpriză (neplăcută). ► 1. hop!; 2. oho!; 3. hopsis!

HOR, HORC (Adesea repetat) Cuvânt care redă zgomotul produs de cel care sforăie. ► sfooor! sfooor! zzzzzzzz!

HORP (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul pe care îl face cineva când soarbe dintr-o dată și repede. ► glup!

HU Onomatopee care imită sunetul produs de anumite păsări, precum ciuhurezul sau cucuveaua. (cf. fr. huer (= a țipa pentru a stârni vânatul și a-l goni spre vânători) și chat-huant (= ciuhurez, ciuf pitic)); Onomatopee care denotă ideea de zgomot, frig sau nemulțumire. ► huu-u!

HUIDEO, HÂIDO, HUIDEA, HUIDO 1. Se folosește pentru a alunga porcii; 2. de asemenea, pentru a reda condamnarea violentă a unui act reprobabil. ►1. hus!; pois!; 2. alas!; buu!; bää!; böö!; pöö!; huu!; phui!; phyi!; hyi!

HUO Strigăt care exprimă indignarea, revolta sau aversiunea față de cineva sau de ceva; huideo. ► alas!; buu!; bää!; böö!; pöö!; huu!; phui!; phyi!; hyi!

HUȘTI 1. Cuvânt care sugerează mișcarea făcută de cineva sau de ceva care iese sau dispare repede, se strecoară repede undeva. 2. Strigăt cu care se alungă păsările de curte. ► 1. huiskis!; viuh!; 2. hus!; pois!

HUȘTIULIUC (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul produs prin căderea unui corp greu în apă. ► loiskis!

HUȚA Cuvânt care însoțește datul în leagăn, în scrânciob etc. ► tuutilullaa!

HUZDUP (Reg.) Cuvânt care imită căderea rapidă a unui corp greu. ► hupsis!; muksis!; puksis!

I (Adesea prelungit sau repetat) Exclamație care exprimă surprindere, mulțumire, admirație, dezaprobare etc. ► ahoi; voi; öh!; tuota noin;

IA  1. Cuvânt prin care se atrage atenția ascultătorului asupra unui îndemn care i se va adresa; ian! 2. Iată! iacă1! uite! vezi! ian! Expr. Ia așa = numai așa, fără nicio intenție precisă. 3. Arată indiferența față de ceea ce urmează. 4. Introduce un răspuns. ► Unde te duci? – Ia, până la colț. – kas, kappas, -han, -hän, -pas, -päs; ia te uită! – kappas [vain]!, katsohan!; ia auzi! kas vain!; ia așa – kas näin!; ia spune – kerrohan!, sanopas!; ia să văd – annapas kun katson!

IACĂ1 1. Ia! iată! uite! vezi! ♦ Ascultă! ► Iacă ce-mi zicea el.kuulehan mitä hän sanoi minulle! 2. Deodată, pe neașteptate. 3. Exprimă mirare, contrarietate, protest. 4. păi ► no; păi, nu vreau! no kun en halua! – [Var.: iaca, iacătă]. ► kas, kappas, katsopas, -han, -hän, -pas, -päs; iacă ce-mi zice el 

IHA (Adesea cu finala prelungită) Strigăt de mirare sau de bucurie. ► oho!

IȚII, IȚIIU (Rar; în expr.) A face iții, se zice despre cel care, într-un joc de copii, scoate puțin capul pe afară din locul unde s-a ascuns, pentru a da un semnal convențional. ► –

IU (Repetat) Strigăt pe care îl scot flăcăii la horă și care însoțește strigăturile. ♦ Strigăt care exprimă spaima. ► 1. hei!; hohhoijaa!; 2. ohoi!; oi voi!

IUȘTI (Reg.) Cuvânt care imită sunetul produs de plesnitura biciului. ► fiu!; fiuu!; viuh!

ÎÎ (Pop. și fam.) Cuvânt folosit pentru a exprima o aprobare, un consimțământ; da. ► kylä!! kylä kai!

ÎRA, ARA (Pop.; rostit cu î prelungit) Exclamație care exprimă mirare, uimire, ciudă etc. ► aijai!; ai, ai!

ÎRACÁN Exclamație de văicăreală. ► voi, köyhimys!

JAP, JNAP Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu repeziciune. ► paf!

JART Cuvânt care imită zgomotul produs de o palmă dată cuiva. ► mäiskis!

LEOP Cuvânt care imită sunetul produs de un corp moale când cade pe o suprafață netedă. ► läiskis!; mäiskis!; läps!

LINCA (Repetat) Cuvânt care imită sunetele unui clopot sau clopoțel; cling. ► linka, linka!; piu pau!!

LIOP Cuvânt care imită sunetul produs de un lucru ud care se lipește de ceva sau de un corp care cade pe un loc ud ori alunecos. ► läiskis!; mäiskis!; läps!

LIPA, LIP (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma sau de picioarele cuiva care umblă desculț sau în papuci. ► mäiskis!; lips!; läps!

MAC (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul rațelor. ► kvaak!

MARȘ s., 1. s. (reg.) mașir. (A făcut un ~ de peste 20 km.) 2. (MIL.) (rusism înv.) stupai! (Înainte, ~!) ► eteenpäin mars! 3. pleacă!, (reg.) mașir!, (rusism reg.) pașol! (~ de aici, obraznicule!) 4. afară!, ieși!, pleacă! (~ din cameră!) marș de-aici!  ►hus!; häivy [siitä]! 5. (reg.) jabă!, ni!, odâr!, țibă!, țâlea! (~, Grivei!)

MĂI interj. (Fam.) 1. Cuvânt de adresare către una sau mai multe persoane de sex masculin, mai rar feminin, care marchează între vorbitori un raport de la egal la egal sau de la superior la inferior; bă. 2. Cuvânt folosit pentru a exprima admirație; mirare, nedumerire; neîncredere; nemulțumire; ironie. ► 1. hei!, hei sinä siellä! 2. oho!, kappas vain!

MÂR Cuvânt care imită mârâitul câinelui. ► murr!

MEHEHE Cuvânt care redă strigătul caracteristic al oii, al mielului, al caprei; behehe (1). ► mäh!

MIAU (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul pisicii; miorlau. ► miau!; mau!

MIHOHO Cuvânt care imită nechezatul calului. ► iha-haa!

MIORC Cuvânt care imită orăcăitul broaștelor sau zgomotul produs de cel care se sufocă. ► kvaak!;

MIORLAU Cuvânt care imită strigătul pisicii; miau. ► miau!; mau!

MOR (De obicei repetat) Cuvânt care redă mormăitul ursului. ► grr!

MU (Adesea repetat și cu „u” prelungit) Cuvânt care redă strigătul specific al vitelor cornute. ► ammuu!

O 1. Exclamație (emfatică) folosită în invocații și în apostrofe. 2. Exclamație care exprimă diverse stări emotive: mirare, admirație, mulțumire, dorință, mâhnire etc. 3. Exclamație care precedă și întărește o afirmație, o constatare. ► 1.voi!; oi!; 2.oh!; 3. –

OAC, OACACA (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul broaștelor. ► kvak!

OF, OH 1. Exclamație care exprimă: a) durere, amărăciune, tristețe, regret; deznădejde; necaz, ciudă; b) scârbă, dezgust; c) admirație, entuziasm; d) o dorință, o rugăminte; e) mirare, surprindere. f) oftat, suspin, mâhnire, suferință, deznădejde. ► voi!; voih!

OI (Pop.) Ah, vai, of; ehei. ► voi!; oijoi!

ORAC (Reg.; de obicei repetat) Cuvânt care redă strigătul broaștelor. ► kvak!

PAC 1. (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură, de căderea unui obiect, de detunătura unei arme etc. 2. Cuvânt care sugerează rapiditatea, caracterul brusc și neașteptat al unei mișcări, al unei acțiuni etc. ► pam!; naps!

PAF Cuvânt care imită zgomotul produs de o apăsare puternică, de o lovitură, de o pocnitură etc. ► pam!; mäiskis!

PART (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură (dată cu palma). ► –

PÂC (Adesea repetat) Cuvânt care redă: a) sunetul exploziv surd produs de fumători când trag fumul din lulea sau din țigară; b) sunetul produs de o lovitură dată cu un corp tare; pac, poc; c) sunetul produs de un fir de ață, de o sfoară, de o coardă etc. când se rupe. ► –

PÂL (Adesea repetat) Cuvânt care imită bataia de aripi a păsărilor; fâl. ► –

PÂR (Adesea pronunțat cu „r” prelungit) Cuvânt care imită zgomotul sau trosnetul produs de un corp solid care se rupe sau se despică, de arderea lemnelor, de presiunea exercitată asupra zăpezii etc. ► naps!; naks!; raps!; pam!; räskis!

PÂRPĂLAC 1. onomatopee care redă strigătul prepeliței. ► –

PÂRȚ Cuvânt care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal. ► prööt!

PÂȘ (De obicei repetat) 1. Cuvânt care redă zgomotul ușor produs de pașii cuiva, de mersul în vârful picioarelor etc. 2. Cuvânt care imită sunetul produs de soaptele spuse la urechea cuiva. ► 1. hips!; 2. –

PFI, PFIU 1. (Pronunțat cu „i” prelungit) Exclamație (redând fluieratul omului) care exprimă: a) durere fizică; b) dezaprobare, nemulțumire; mirare. 2. (În forma pfiu; pronunțat cu „u” prelungit) Cuvânt care redă fluieratul sau șuieratul unui om, al unei mașini etc. ► 1. voi harmi!; no mutta!, no kas vain!; älähän!; kas vain!; johan nyt!; älä nyt viitsi!; voi jeesus! voi, voi!; oi oi!; ai!; oi!; 2. –

PFU Exclamație care exprimă un sentiment de neplăcere, de apăsare, o senzație de greutate; uf. ► hyi!

PHI, PHIU, PI (Fam.; adesea pronunțat cu „i” prelungit) Exclamație care exprimă: a) bucurie, mulțumire, încântare; b) mirare, surpriză; dezaprobare; c) repulsie, dezgust. ► a) kiva!; no jaa!; no niin!; tuota noin!; b) voi harmi!; no mutta!, no kas vain!; älähän!; kas vain!; johan nyt!; älä nyt viitsi!; voi jeesus! voi, voi!; oi oi!; ai!; oi! c) pyh!

PI (De obicei repetat) Exclamație cu care se cheamă puii, găinile sau rațele (la mâncare). ► tipu tipu!

PIC (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. ► tip!

PICHIRI (Reg.; adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul bibilicii. ► –

PIS, PÂS (Adesea repetat) Strigăt cu care se cheamă pisica. ► kis, kis! kisu, kisu!

PISC (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul caracteristic al unor păsări, mai ales al puilor de pasăre. ► –

PIȘ (Rar; mai ales repetat) despre urinat. ► pissa!

PITPALAC Cuvânt care imită strigătul prepeliței. ► –

PITPIT! (reg.; adeseori repetată) onomatopee care redă strigătele copiilor la jocul de-a baba oarba. ► –

PIU Cuvânt care imită piuitul puilor de pasăre. ► piip, piip!

PLEASC Onomatopee care imită zgomotul produs de limbă când se desprinde brusc de cerul gurii (când se mănâncă cu lăcomie). ► maisk!

PLEOSC Cuvânt care redă zgomotul produs de căderea unui corp moale (în apă) sau de lovirea unui corp (moale sau elastic) de un altul. ► molskis!; loiskis!; plumps!

PLICI Cuvânt care imită zgomotul produs de apă când se lovește de un obiect solid, de o lovitură (aplicată cuiva pe piele) etc.; pleosc. ► molskis!; loiskis!; läts!

POC Cuvânt care redă un sunet (înfundat) produs de lovirea cu (sau de) un obiect tare, de o izbitură, de descărcarea unei arme, de ceva care plesnește sau crapă, de bătăile (repetate) în ușă etc. ► pam!; poks!

POF! (reg.) cuvânt care redă zgomotul produs de o lovitură puternică, provocată de un obiect tare; buf!. ► pam!

POPÂC (Pop. și fam.) Exclamație (de surprindere, de mirare) care se rostește la apariția neașteptată a cuiva. ► ohoo!; no!; kyllä, joo!; jopa nyt jotakin!; hop!; hopsis!

PRR Cuvânt cu care sunt opriți cai din mers. ► ptruu!; ptrui!

PST, ST, TS Cuvânt cu care se atrage atenția cuiva să tacă, să asculte etc. ► hs!; hst!; hys!; pst!

PTIU (Pop.) Cuvânt care sugerează acțiunea de a scuipa și care exprimă dispreț, dezgust sau mirare în fața unui lucru neașteptat. ► hyi!

PTRU (Pop.) Cuvânt cu care se opresc sau se cheamă caii sau măgarii. ► ptruu!; ptrui!

PU, PUP (Repetat) Cuvânt care imită strigătul pupezei. ► –

PUF Cuvânt care redă zgomotul produs de eliminarea bruscă și cu intermitențe a aerului (pe nări, pe gură), de lovirea în cădere a unui corp de o suprafață moale etc.; Cuvânt care imită pufăitul lulelei. ► puf!

PU-PU-PUP, PUPUP Cuvânt care imită strigătul pupezei. ► –

RONȚ (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul celui care roade cu dinții un aliment tare. ► riks!; raks!

SCÂRȚ, SCÂRȚA, SCÂRȚAI 1. Cuvânt care imită zgomotul ascuțit, strident produs de uși, roți etc. ♦ Cuvânt care imită zgomotul ascuțit, alternativ al unui lucru care se mișcă când într-un sens, când în altul. 2. Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de încălțăminte în timpul mersului. 3. (Fam.) Exclamație de dezaprobare, de împotrivire sau de dispreț față de afirmația cuiva. ► 1. narsk!; 2. narsk!; 3. älä!; johan nyt!

SCHEAU! (reg. adesea repetat) cuvânt care redă sunetul caracteristic pe care îl scot câinii; ham!. ► –

SFÂR 1. Cuvânt care imită zgomotul produs de învârtirea sau de mișcarea cu repeziciune a unui obiect. 2. Cuvânt care imită zgomotul produs de încingerea pe foc a unei grăsimi sau de prăjirea alimentelor. 3. Zgomor scos de zborul unor insecte. ► 1. raaps!; 2. –; 3. surr!

SFOR Cuvânt care imită zgomotul produs de cel care sforăie în timpul somnului. ► sfooor! sfooor! zzzzzzzz!

SMAC Cuvânt care imită zgomotul produs de o mișcare precipitată. ► mäiskis!

Ș (De obicei prelungit) Cuvânt folosit pentru a-i cere cuiva să tacă, să păstreze tăcere. ► hys!; hyst!; šš!

ȘART Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură dată cu palma. ► mäiskis!

ȘFICHI Cuvânt care imită șuieratul biciului. ► piisk!

ŞLUS (Reg.) Gata ! s-a terminat ! ► hys!; hyst!; šš!

ȘO, ŞA Strigăt cu care se asmut câinii. ► pus!

ȘONDRA! (reg.; repetat) cuvânt care redă zgomotul unei conversații domoale, cu vocea scăzută. ► šu, šu!

ȘONTÂC (Adesea repetat) Cuvânt care redă mersul șovăitor, greoi, șchiopătat al cuiva. ► –

ȘOPA (Repetat) Cuvânt care redă zgomotul făcut când se vorbește în șoaptă. ► šu, šu!

ȘOROBORO! (reg.; repetat) cuvânt care redă zgomotul făcut de o vorbire în șoaptă. ► šu, šu!

ȘOȘOȘO Cuvânt care imită zgomotul făcut când se vorbește mult și în șoaptă. ► šu, šu!

ȘOVÂLC Cuvânt care imită mersul șovăitor, șchiopătat al cuiva; șontâc. ► –

ȘT Cuvânt folosit pentru a cere cuiva să facă liniște. ► hys!; hyst!; šš!

ȘTIOBÂLC (Reg.) Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp (greu) în apă; bâldâbâc! ► molskis!; loiskis!; plumps!; plumpsis!; poksis!

ȘTIOLF (reg.) cuvânt care redă zgomotul produs de pașii cuiva care merge prin noroi. ► –

ȘUP! (reg.) cuvânt care redă zgomotul produs de o lovitură dată repede și tare cu palma sau cu pumnul. ► –

ȘUR! (reg.; pronunțat cu „r” prelungit) cuvânt care redă zgomotul produs de curgerea apei. ► –

ȘTIULDIC (Reg.) Știobâlc, huștiuluc, bâldâbâc. ► molskis!; loiskis!; plumps!; plumpsis!; poksis!

ȘU (Adesea repetat) Cuvânt care imită murmurul vorbelor șoptite sau foșnetul frunzelor. ► šu, šu!

TA (Repetat) Exclamație care imită vorbăria multă și inutilă a cuiva, exprimând în același timp nerăbdarea interlocutorului. ► bla, bla!

TAC (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs prin lovirea unui obiect (de lemn). ► kop!

TALA (se folosește pentru a reda vorbirea lungă, domoală). ► –

TALÁNG (se folosește; de obicei repetat pentru a reda sunetul produs de clopot). ► kling, klang! – ding, dong!

TARARA Sunetul unei melodii monotone care pare că nu se mai sfârșește. ► tarara!

TELEAP (Repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de târșâitul picioarelor. ► läps, läps!

TI (Cu «i» prelungit) Exclamație care exprimă diverse stări sufletești (mirare, admirație, mânie, ciudă, necaz). ► oh!; oi!; herrajee!; herrajestas!; hyvä ihme!; Herra jumala!; peijakas sentään!; saamari!

TIC (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetul ritmic al ceasornicului, bătăile inimii etc., tic-tac. ► tiktak!

TILINC (Repetat) Cuvânt care imită sunetul unui clopoțel. ► ding, ding!

TING (Repetat) Cuvânt care imită sunetul clopoțeilor sau al talăngii. ► ding, ding!

TIO (Pop.) Strigăt cu care se gonește un animal. ► hus!; pois siită!

TIPA (Repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de cineva care umblă desculț sau pășește foarte ușor. ► lips!; läps!

TIU Exclamație care exprimă regretul, mirarea etc. ► oh!; oi!;

TOC (Adesea repetat) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură sau de o ciocănitură într-un obiect sau într-un material tare. ► pok!

TRAC Cuvânt care imită zgomotul produs de lovitura bruscă și scurtă care însoțește descărcarea unei arme, tragerea unei săgeți etc. ► pam!

TRALALA Cuvânt care imită o melodie vocală sau înlocuiește cuvintele necunoscute ale unei melodii. ► tralala!

TRANC, TRANCA Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere sau de o lovitură puternică și bruscă. ► räks!; ryskis!; räiskis!; pam!

TRAP (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda zgomotul produs de un cal care aleargă sau de mersul grăbit al unui om). ► –

TRONC Cuvânt care imită zgomotul produs de o ciocănire, de o cădere, de trântirea unui lucru etc. ♦ Exclamație care exprimă surpriza în fața unui lucru neașteptat sau a unei situații neprevăzute. ► räks!; ryskis!; räiskis!; pam!

TRONCA-TRONCA, TRONCATRANCA Cuvânt care imită zgomotul făcut de două obiecte care se lovesc unul de altul în cadență regulată, monotonă. ► räks!; ryskis!; räiskis!; pam!

TROP, TROPA, (pop.) TROPAI (De obicei repetat) Cuvânt care imită zgomotul pe care îl fac picioarele când lovesc pământul în mers. ► –

TROSC Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere, de o trosnitură, de o lovitură, de o rupere. ►naps!; naks!; raps!; pam!; räskis!

Exclamație care exprimă dezaprobarea, nemulțumirea sau mirarea. ► kas!; kappas!; katsos!; kah!; kas vain!; kappas vain!; katsos vain!

TULUMBUM Cuvânt care imită sunetul unui clopot. ► kling, klang!

TURA-VURA Cuvânt care indică o vorbărie lungă și fară rost, o discuție inutilă. ► höpö höpö!; pälä pälä!; lässyn lässyn!

ȚA (Repetat) Strigăt cu care se cheamă sau se alungă caprele și oile. ► –

ȚAC Cuvânt care imită un țăcănit sau zgomotul produs la tăierea unui material (cu foarfecele). ► naps!; naks!

ȚAH (Rar; repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui; ham. ► hau!; vuh!

ȚANC (Adesea repetat) Cuvânt care redă un zgomot ascuțit, metalic. ► –

ȚÂR, ȚÂRC Cuvânt care imită zgomotul intermitent produs de greier și de alte insecte sau de un lichid care se scurge picurând de undeva. ► –

ȚÂȘTI 1) (se folosește pentru a sugera mișcarea bruscă și precipitată a unei ființe sau pentru a reda zgomotul produs de o asemenea mișcare). 2) (se folosește pentru a reda izbucnirea bruscă a unui lichid). ► hupsis!; viuh!

ȚÂȚ (se folosește, de obicei repetat, pentru a reda sunetele scoase de unele păsări, șoareci etc.). ► pip!

ȚINGHILINGHI Zgomot care imită sunetul clopoțeilor și al zurgălăilor. ► ding, ding!

ȚIST Exclamație cu ajutorul căreia se impune cuiva tăcere; st! ► hys!; hiljaa!

ȚIȚ Cuvânt care redă chițăitul șoarecelui. ► pip!

ȚIU (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită un sunet prelung, ascuțit, cu rezonanță metalică. 2. Exclamație cu care se îndeamnă caii la mers. ► no-oo!

ȚIVLIC (Pop.) Cuvânt care imită zgomotul produs de un zăvor sau de o clanță trase brusc și cu putere. ► –

ȚOC (Fam.) Cuvânt care imită zgomotul produs de un sărut sau de supt. ► maiskis!; muiskis!

ȚOP, ȚUP, ȚUPA 1. Exclamație care însoțește o săritură, o mișcare bruscă sau (rar) care sugerează o cădere. 2. Exclamație care se rostește la sosirea cuiva sau la intervenția neașteptată a cuiva. ► hop!

ȚUȘTI, ȚÂȘTI, ȚÂȘT Cuvânt care sugerează mișcarea bruscă și precipitată a unei ființe care sare, care țâșnește (de) undeva. ► huiskis!; viuh!

U (Adesea prelungit sau repetat) 1. Exclamație care exprimă surpriza, indignarea, regretul sau care constituie o avertizare (asupra unui pericol). 2. (Însoțit de „iu”) Strigăt (de voie bună) care însoțește chiuiturile. 3. Cuvânt care imită urletul unor animale (mai ales al lupului). ► hei!; voi!; huh!

UAU Exclamație care exprimă o emoție puternică, de plăcere sau surprindere (plăcută). ► vau!

UF Exclamație care exprima ciudă, regret, necaz, plictiseală, dezgust etc. ► huh!; äh!; hyh!; huh huh!; ohhoo!

UHU (Adesea repetat) cuvânt care imită strigătul bufniței. [Accentuat huú și úhu] ► huhuu!

UI 1. Vai ! ah ! of ! 2. (Adesea repetat) Strigăt (de voie bună) care însoțește chiuiturile. ► 1. ah!; ai!; voi!; oi voi!; 2. –

UIUIU, UIU (În dansurile populare) Chiot de bucurie. ► hurraa!

ULDUC (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de căderea unui corp în apă. ►loiskis!; läiskis!; molskis!; roiskis!; räiskis!

ULIULIU (Pop.) Strigăt care exprimă mirare, admirație etc. ► –

URLUP Cuvânt care imită sunetele caracteristice scoase de porumbei sau de alte păsări. ► urlup!

Cuvânt cu care se alungă păsările. ► hus [pois siită]!

VAI Exprimă durerea sau suferința. ► oi!; voi!

VÂJ Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de vânt, de curgerea năvalnică a unei ape, de mișcarea unui corp care străbate cu viteză un spațiu etc. ► huu!

VÂRȘTI Cuvânt care redă zgomotul produs de un animal când țâșnește dintr-un loc. ► huiskis!; viuh!

VERDER (Reg.) Cuvânt care imită strigătul brotăcelului. ► kvak!

VUM Cuvânt care redă sunetul unui clopot cu timbru grav. ► pam!

VUR, VAI (Rar) Exclamație care exprimă durere sau regret; ah, vai. ► oi!; voi!

ZAPA, ZAP (Rar; repetat) Cuvânt care imită lătratul câinelui. ► hau!; vuh!

ZÂNG, ZING Cuvânt care imită sunetul clopotului sau al unui metal lovit. ► dong!; dong!; klong!

ZÂT Cuvânt care se folosește 1. pentru a goni animalele sau 2. pentru a-și exprima dezaprobarea. ► 1. hus!; 2. –

ZÂZ Onomatopee care imită un bâzâit; bâz. (onomat., cf. bâz) ► zzz!

ZBÂR, ZBÂRN Cuvânt care imită sunetul produs de zborul păsărilor sau al insectelor, de vibrația unei coarde, a unui motor etc. ► zzz!

ZDRANG, ZDRANC, ZDRANCA, ZDRONC, ZDRONCA Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocnirea sau de căderea obiectelor de metal, de spargerea obiectelor de sticlă etc.; foflenchi. ► roiskis!; mäiskis!; läiskis!; läps!

ZDUP Cuvânt care imită zgomotul unei căderi precipitate sau al unor pași grei, apăsați. ►jusk!; töms!

ZUM (De obicei repetat) Cuvânt care imită sunetele caracteristice produse de unele insecte în zbor. ► zzz!

ZUP Cuvânt care redă zgomotul unei mișcări precipitate, al unei sărituri sau al unei căderi subite. ► läiskis!; räiskis!; pam!

ZUR, ZOR (Adesea cu „r” prelungit) Cuvânt care redă zornăitul metalelor sau zgomotul produs de ciocnirea sau rostogolirea unor obiecte mici (mărgele, alune etc.). ► –

ZVÂC Cuvânt care sugerează o mișcare bruscă, precipitată, o săritură; țâști. ► raaps!; viuh!; vauh!

ZVÂR, ZVR (Adesea cu „r” prelungit) Cuvânt care redă zgomotul produs de un lucru aruncat cu putere sau care zboară repede prin aer. ► raaps!; viuh!; vauh!

.

Interjecții predicative

Interjecții și onomatopee

Interjecția

.

Onomatopeele pot imita:

  • sunete scoase de animale: bee, cotcodac, cucu, cucurigu, ga-ga, ham, mac-mac, miau, mor-mor, muu, pitpalac, piu etc.
  • manifestări sonore omenești nearticulate: ha-ha-ha, hapciu, hm, ptiu, țț etc.
  • zgomote: bâldâbâc, bang, boc, buf, ding-dang, pleosc, plici-placi, poc, tic-tac, vâj, zbârr, zdrang, zdup etc.

ammuu [ammuu] ► lehmän ammumista jäljittelevä huudahdus ● muuu! ■

hau (myös toistettuna) ► ● ham! ■ koiran haukuntaa jäljittelevä huudahdus.

mau ► kissan nau’untaa jäljittelevä huudahdus ● miau! ■

miau [mia´u] ► kissan nau’untaa jäljittelevä huudahdus ● miau! ■

nöf (myös toistettuna) ► porsaan ääntelyä jäljittelevä huudahdus ● groh! ■

röh (myös toistettuna) ► sian röhkimistä jäljittelevä huudahdus ● groh! ■

tuut ► auton äänimerkkiä t. matalasävyistä merkkiääntä jäljittelevä huudahdus ●  ■

tyyt► auton äänimerkkiä jäljittelevä huudahdus ●  ■

tööt ► auton äänimerkkiä kuvaileva huudahdus ●  ■

.

Piu pau! ● ding-dang! ■ dingdång [ceasul, soneria bim bam]

.

eläinten ääntely ● sunetele animalelor ■ skrik av djuren.

.

Glasurile animalelor vor avea o pagină specială. Altă pagină va fi despre Sunete, zgomote.

.

ammua, hohottaa, hauva, kolke, kumista, raksua, sihistä

Câteva din cele mai uzuale sunt adunate în tabelul de mai jos.

.

animalul rom. animalul fin. sunetul rom. sunetul fin. verbul rom. verbul fin. subst. rom. substantivul fin.
broască samakko oac kvak a orăcăi kurnuttaa orăcăit kurnutus
câine koira ham hau hau a lătra haukkua lătrat haukku
cal hevonen nihii iha-haa a necheza hirnua nechezat hirnunta
cioară varis cronc kraa a croncăni raakkua croncănit raakuminen, raakunta
cocoș kukko cucurigu kukko kiekuu a cucuriga kiekua cucurigat kiekuminen, kiekunta
găină kana cotcodac kot-kot a cotcodăci kotkottaa cotcodăcit kotkotus
lup susi uuu uhuu a urla ulvoa urlat ulvonta
oaie lammas behee mäh a behăi määkiä behăit määintä, määkinä
pasăre lintu cirip cirip tsirk a ciripi sirkuttaa ciripit sirkutus, viserrys
pisică kissa miau miau a mieuna naukua mieunat naukku, naukkailu
porc sika guiț nöff a grohăi röhkiä grohăit röhkinä
șarpe käärme șșșșș hiss a șuieră sihistä șuiera sihinä
șoarece hiiri chiț, chiț kiik, kviik a chițăi vikistä chițăit vikină
tigru tiikeri mrrr grrr a rage murista mârâit murinä, murahdus
vacă lehmä muu ammuu a mugi ammua muget ammunta, mylvintä
eläin rom. eläin suom. eläin sanoo eläin sanoo verbi rom. verbi suom. subst. rom. subst. suomeksi

.

Despre unele glasuri de animale:

aasi kirkuu, huutaa ● măgarul rage ■ åsnan skriar.

ankka kaakattaa ● rața măcăne ■ ankan snattrarkvack.

apina kiusata ● maimuța sâcâie ■ apan tjattrar.

hanhi sähisee, sihisee ● gâsca gâgâie, sâsâie ■ gåsen väser.

hevonen hirnuu ● calul nechează ■ hästen gnäggargnägg.

hiiri piipittää ● șoarecele chițăie ■ musen piper pip.

hirvi … ● mugetul elanului ■ bröl

hyeena nauraa● hiena râde ■ hyenan skrattar.

kana kaakattaa ● găina cotcodăcește ■ hönan kacklarkackel.

kissa naukuu ● pisica miaună ■ katten jamarmjau.

koira haukkuu ● câinele latră ■ hunden skällervov vov.

kukko kiekuu ● cocoșul cucurigă ■ tuppen galkuckeliku.

kyyhky, pulu kujertaa, kuhertaa ● porumbelul gângurește ■ duvan kuttrar.

käki kukkuu ● cucul cucuie ■ göken galkoko.

käärme sähisee, sihisee ● șarpele șuieră ■ ormen väserssss ssss.

lammas määkii● oaia behăie ■ fåret bräkerbää.

lehmä ammuu, mylvii ● vaca muge ■ kon råmarmuu.

leijona karjuu ● leul rage ■ lejonet ryter.

linnunpoika piipittää ● păsărica ciripește ■ fågelungen piperpip pip.

lintu livertää, visertää ● pasărea ciripește ■ fågeln kvittrarkvitt kvitt (/pip pip).

mehiläinen surisee ● albina bâzâie, zumzăie ■ biet surrarbzz bzz (/ surr surr).

norsu, elefantti toitottaa ● elefantul muge ■ elefanten trumpetar.

pöllö huhuilee ● bufnița, cucuveaua face huhuu ■ ugglan hoarhoho.

sammakko kurnuttaa ● broasca orăcăie ■ grodan kväkerkvack.

sika röhkii ● porcul grohăie ■ grisen grymtarnöff.

silkkiuikku haukkuu ja raksuttaa  ● fundacul mare ticăie ■ skäggdopping

susi ulvoo ● lupul urlă ■ vargen ylar.

tiikeri karjuu ● tigrul rage ■ tigern ryter.

varis raakkuu ● cioara croncăne ■ kråkan kraxarkrax.

viiriäispyyjuoksija ammuu kuin kaukainen lehmä ● prepelița mergătoare, cu trei degete ■ springhöna

vuohi määkii● capra behăie ■ geten bräker bää.

.

Glasul unor păsări:

● glasul papagalului ■ vakra klara (?)

harakka [kä, kä] ● glasul berzei ■

huuhkaja (huhuilee) [huu-u, va-va-va] ● glasul buhăi mari ■

kuikka [kuiik-ko kuiik-ko; aoor tai arkk; kluik] ● glasul fundacului polar ■

naakka [kja, kjak, kjaar, tshräär, tsäähr] ● glasul stăncuței ■

pärsk ● [mugetul taurului înfuriat] ■

riekko (riekuu) [kopek-kopek – nakuttelua, ka-ka-ka-ka] ● glasul cocoșului polar (potârnichii albe; găinușei; corlei) ■

ruisrääkkä (rääkii) [kreek-kreek, kreek-kreek, kreek-kreek] ● glasul cristeiului-de-câmp ■

räkättirastas (räkättää) ● glasul sturzului, cocoșarului ■

talitiainen [titityy titityy] ● glasul pițigoilui mare ■ talgoxe

tiltaltti [tiltalt, tilt-talt-tilt-talt-talt-tilt, ] ● glasul pitulicei mici ■

tööt [elefantti, norsu toitottaa] ● glasul elefantului ■

tööt ● glasul gâștei ■

haarahaukka hirnuu.

harmaasorsa lörpöttää

härkälintu karjuu.

isotrappi pärisee ja pörähtelee

kuikka valittaa ja korisee aavemaisesti.

luhtakana kirkuu ja röhkii.

mehiläishaukka viheltää surullisesti.

merikeiju kurisee ja nikottelee.

myrskylintu röhkii.

pikku-uikku päästelee pulisevia trillejä.

sepelhanhi porisee.

sinisorsa rääpättää.

teeri pulisee ja suhauttelee.

telkkä narisee soitimella.

.

Alte sunete:

ah!; ahh!; aaah!; au! (kipu) ● durere ■

glup ● [câinele bea, lipăie apă] ■

gulp! (kuristus) ● icnitul celui strâns de gât ■

kling, klang – ding, dong (kirkonkello soi) ● bang, bang; ding, dong ■

kopotikop ● trop trop [tropăitul caalului] ■

hrr ● [torsul pisicii] ■

lääh-lääh ● [câine gâfâind] ■

muisk (suutelu) ● ţoc – zgomotul sărutului ■

niisk (niiskutuksen ääni) ● strănutul, hapciu ■

nyyh! niisk! (itku) ● Harald Hirmunen plânge ■

ping! ping! (pisarat) ● picurat, căderea picăturilor ■

prööt! ● pâârț! ■ flatulence

riiiiing! (puhelin) ● ţârâitul telefonului ■ ringning

röyh! ● râgâit ■

sfooor! sfooor! zzzzzzzz (kuorsaus) ● sforait ■ whirr, att sova

slurp! slurp! (siemaus, kulaus) ● înghițit lichid, supt ■

sniff! sniff! bu-hu-huu, bu- hu-hu! ahh… ah… buaah! (itku) ● plânsul cu sughițuri ■

uaaah! (huokaus) ● căscatul ■

uau! uups! (yllätys) ● surpriză ■

ui-ui ● [schelălăitul câinelui] ■

vlan! / slam! (ovi) ● zgomotul unei uşi trântite ■ smälla av dörren

.

.

Deși animalele scot aceleași sunete în toată lumea, sunetele lor sunt redate foarte diferit în diverse limbi.

Mai jos câteva exemple.

.

Glasul cocoșului:

.

Limba Redarea sunetului
afrikaans koekelekoe
albaneză kikirikiki
arabă كوكوكعو [kwkwkʿw]; ديك دو الرسم
armeană րու ղու, ծուղրուղու [t͡suġruġu, çuġruġu]ուղու
bielorusă кукарэку [kukarɛku]
bosniacă kukuriku
bulgară кукурику [kukuriku]; кукуригу [kukurigu]
catalană quiquiriquic
cehă kykyryký; kykyrikí
chineză mandarină 咕咕咕 [gūgūgū, gergerger]; 喔喔喔 [wu1wu1 wu1]
coreeană 코키요 코코 (onom.), 수탉의 울음소리, 꼬꼬, 꼬끼오 (sub.)[kokijokoko, kokiyokoko]
croată kukuriku
daneză kykliky
ebraică קוּקוּריקוּ [kukuriku]; צפה בפרופיל [tsape baparavapil]
engleză cock-a-doodle-do
esperanto kokeriko
estonă kikerikii, kiremine, kukelaul, kukeleegu
faroeză kakkulárakó
filipină tiktilaok
finlandeză kukko kiekuu; kukkokiekuu
franceză cocorico; coquerico
germană kikeriki; Kikeriki
greacă κικιρίκου [kikir’iku]; κουκουρίκου
hindi कुक्रूकु , कुकरूकु , कउकरऊकउ [kukru:ku, kukrūku]
idiș kukeriku
indoneziană kukuruyuk
islandeză gaggalagó
italiană chicchirichì
japoneză コケコッコ ᅳ,コケコッコー[kokekok:o, kokekokko]
latin coco coco
letonă kikerigū
lituaniană kakariekū
macedoneană кукурику [kukuriku]
malteză kukuriku
norvegiană kykeliky, kykkeliky
olandeză kukeleku
persană خروس دوو دودل
poloneză kukuryku
portugheză (port.) cocorocó, cucurucu
portugheză (br.) ócórócócóóóó
română cucurigu
rusă кукареку [kukareku, kukariéku]
sanscrită काक [ka:ka, kāka]
sârbă кукурику [kukuriku]
scoțiană cock-a-roora-koo n.
scoțiană gaelică gog-a-ghuidhe-ghaoidhe
slovacă kykyryký
slovenă kukuriku
spaniolă quiquiriquí
suedeză kuckeliku
tagalog tik-ti-la-ok / kukaok / tik-Ti-the-ok / kukaok
thailandeză เีเกเกโุะกเเะกเากเ [ejekek, ekek] / [ake-e-ake-ake]
turcă kü-kü-rü-kü, ü-ürü-üüü, kuk-kurri-kuuu
ucraineană кукуріку [kukuriku]
ungară kukurikú, kukurikuu, kukorikú
vietnameză ò-ó-o-o

 

.

Glasul porcului:

bulgară: грух-грух [gruh, gruh]

coreană: 꿀꿀

daneză: grynt grynt

engleză: oink oink

finlandeză: nöff nöff

franceză: gruik gruik

japoneză: ブーブー[buubuu]

olandeză: knor knor

persană: صدای خوک مانند

poloneză: kwik

română: groh groh; guiț, guiț

rusă: хрю-хрю [hriu, hriu]

spaniolă: oinc oinc

suedeză: nöff nöff

ucrainiană: хрю, хрю [hriu, hriu]

ungară: röf röf

vietnameză: ủn ỉn, eng éc

.

Glasul pisicii, miau

afrikaans: miaau
albaneză: mjau
arabă (Algeria): miaou miaou
bengali: meu-meu
catalană: meu, meu
chineză (mandarină): miao miao
croată: mijau
daneză: mjav
olandeză: miauw
engleză: meow
esperanto: miaw
estonă: näu
finlandeză: miau
franceză: miaou
germană: miau
greacă: niaou
ebraică: miyau
hindi: mya:u, mya:u:
ungară: miau
islandeză:mjá
indoneziană: ngeong
italiană:miao
japoneză: nyaa
coreană: (n)ya-ong
norvegiană: mjau
poloneză: miau
portugheză: miau
rusă: myau
slovenă: mijau
spaniolă:miau
suedieză: mjau
tailandeză: meow meow (with high tone)
turcă: miyauv, miyauv
ucrainiană:myau
vietnameză: meo-meo

.

.

Äänteellisesti motivoidut sanat on yhteisnimitys sellaisille sanoille, joiden merkitys ja äänneasu ovat jollain tavoin yhteydessä toisiinsa. Äänteellisesti motivoitujen sanojen pääryhmät ovat

  • onomatopoeettiset sanat eli ääntä jäljittelevät sanat
  • deskriptiiviset sanat eli kuvailevat sanat

Sekä onomatopoeettisten että deskriptiivisten sanojen muodostus perustuu kielikohtaisiin konventioihin. Esimerkiksi suomessa koiran ääntelyä kutsutaan haukkumiseksi, mutta englanniksi vastaava sana on bark. Kumpikaan sanoista ei täysin pysty jäljittelemään koiran todellista ääntä, mutta siitä huolimatta molemmat koetaan sen ääntä jäljitteleväksi.

Vastaavasti suomen kielessä erilaisia ääniä jäljitellään klusiilin ja lateraalin yhdistelmällä, joiden välissä on vokaali (kilisee, kolisee, pärisee, pörisee). Esim. englannin kielessä vastaavia ääniä jäljitellään toisenlaisilla äänteellisellä konventiolla.

Deskriptiivisanat eivät jäljittele ääntä, mutta niissä on jokin kuvailevaksi koettu ja affektia välittävä äänteellinen konventio. Esimerkiksi suomen kielessä keskeinen deskriptiivisanojen piirre on vokaalin ö runsas esiintyminen (töllöttää, pörröttää). Deskriptiivisiksi koettujen sanojen äänneasu vaihtelee hyvin paljon eri kielissä.

.

Introdus  / lisätty 26.3.2011

Actualizat / päivitetty 1.6.2012

Actualizat / päivitetty 22.6.2013

Actualizat / päivitetty 11.5.2014

Actualizat / päivitetty 23.9.2014

Actualizat / päivitetty 15.2.2015

Actualizat / päivitetty 4.4.2015

Actualizat / päivitetty 17.3.2016

 

.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: