Blogulblog's Blog

Dicționar vizual

Dicționar vizual

Lucrurile mari sunt făcute din lucruri mici.

.

.

S-a intuit încă din antichitatea îndepărtată că lucrurile mari sunt alcătuite din lucri mai mărunte. Axioma s-a perindat în chip de maximă, au spus-o când unii, când alții, acum o mai repet și eu.

Românii au învățat asta mai concret abia după ultimul război mondial când rezervele de-acasă s-au epuizat și s-au trezit că lipsesc lucrurile mărunte fără de care se poate trăi, dar cu greu. Bursa neagră a început să înflorească, cine avea rude în străinătate primea, pe lângă fuste de tergal, ciorapi de nylon, săpun și cafea, hârtie igienică, folosită judicios, o porție împăturită de mai multe ori pentru a fi folosită la maximum; era riscant să folosești hârtie de ziar, cineva te-ar fi putut reclama că intenționat ai folosit o anume pagină cu o anume fotografie. Becuri nu se găseau și gospodinele au învățat ce este filamentul și cum, dintr-un bec ars, bătându-l delicat, poți face unul bun reașezând filamentul astfel încât să mai ardă un timp. Siguranțele automate nu apucaseră să intre în uz în toată țara, erau ele rare și în București. La automate, când se ardea siguranța, doar apăsai butonul și aveai din nou curent. Sistemul mai vechi presupunea schimbarea patronului, așa cum încă se mai face, pe alocuri și în Finlanda. Da, dar patroane de schimb nu se găseau și trebuia folosită o liță. Dar nici liță nu se găsea. Cineva inventiv desfăcea un conductor electric, cel mai adesea furat de la serviciu, despletea lițele, le tăia la dimensiunea potrivită și le vindea la Talcioc în mănunchiuri de zece lițe.

Fața de masă de bucătărie, aia în carouri, s-a găsit să se rupă tocmai atunci când totul era pe cartelă, pe cupoane; și cum fiecare avea dreptul la un cupon pentru o batistă, trebuia să aduni șase cupoane, să cumperi șase batiste și să rogi vânzătorul să nu ți le taie separat ca să poți obține o față de masă (evident în carouri!).  Pânza pentru cămăși ca și stofa pentru costum erau tot pe cupoane. Mai interesantă era vânzarea încălțărilor. După ce ți-ai consumat dreptul de a cumpăra o pereche de pantofi, până la perechea următoare aveai dreptul să cumperi, tot pe cupoane, talpă pentru pingele. Asta se vindea, la început, după șablonul și mărimea pantofului, bărbații primeau mai mult, femeile mai puțin. Mai apoi s-a constatat că rămân prea multe ștraifuri și vânzătorii le valorifică în folosul lor. S-a trecut la vânzarea materialului pentru pingele la kilogram astfel că primeai și ștraifuri. (Vezi și pagina Finlandezul şi Finlanda lui unde pomenesc ce se vinde la kilogram în Finlanda.) Așa că talpa putea fi dintr-o bucată dar fețele tocurilor puteau fi făcute artistic din bucățele, un puzzle de talpă. Pe scurt spus oamenii au învățat să intre în măruntaiele lucrurilor, să învețe denumirile componentelor pentru a se descurca.

Ai să-mi spui, HyväYstävä, ce mă interesează pe mine toate astea când aici și acum nu se mai repară nimic, se aruncă lucruri încă bune de întrebuințat, și mai apoi finlandezii nu știu, ei înșiși, detaliile lucrurilor. Asta așa e, din păcate.

Dar dacă tot înveți limba, încearcă să știi cât mai mult! Ştii tu cum se spune în finlandeză talpă, pingea, flec, ștaif, căpută, blacheu? Dar cățelul clanței de la ușă? Cotorul cărții, pagina de gardă, balonul becului electric sau soclul lui și care e diferența între E27 și E14? Cum ai să-nțelegi că în Finlanda dantela se face cu ciocănele, dacă nu știi ce sunt ciocănelele. Ai să-mi spui că, la nevoie, le cauți în dicționar. Da, dar trebuie, ma întâi, să știi cum se numesc în românește și, nefiind din generația despre care am povestit mai sus, mă tem că nu cunoști chiar toți termenii românești. O imagine spune mai mult decât o mie de cuvinte. Asta au constatat și autorii numeroaselor ‚dicționare vizuale’ din care mă inspir și eu cu imaginile. În afara celor pomenite în bibliografie am mai consultat:

* Bragonier Jr, Reginald, Fisher, David: Englanti-suomi suuri kuvasanakirja, 2. painos, WSOY, Porvoo, Helsinki, Juva 1986

* Corbeil, Jean-Claude, Archambault, Ariane, Rekiaro, Ilkka: Tammen suuri kuvasanakirja, Kustannusosakeyhtiö Tammi, Helsinki 1990

* Gavira, Angeles: Viiden kielen kuvasanakirja, Karisto Oy, Hämeenlinna 2003

* Pitkänen, Anneli, toim.: Monikielinen sankirja, Oy Valitut Palat – Reader’s Digest Ab, Helsinki 1997

mai folosesc și alte dicționare vizuale care nu au fost pomenite pentru că nu sunt legate de limba finlandeză precum:

* Corbeil, Jean-Claude, Archambault, Ariane: Merriam-Webster’s Visual Dictionary, Merriam-Webster, Inc. Springfield, Massachusetts, 2007

* Oxford Visual Dictionary, Oxford University Press, 1997

* van Dale, Groot Beeld Woord & Boek, Van Dale Lexicografie bv, Utrecht/Antwerpen, 2005

* Verger i Arce, Guillem, Oriol, Gil Sanchis: Diccionari Visual Duden; Enciclopèdia Catalana, Barcelona, 1994

* Meyer, Hans, Dr. Ehrich, Sigrid: Bildwörterbuch Deutsch, VEB Verlag Enzyklopädie, Leipzig 1973

O problemă, deloc minoră, este faptul că terminologia finlandeză nu este încă, pe deplin, definitivată și diferă de la autor la autor, însă, odată tipărite în finlandeză consider termenii ca oficializați. Mi-am propus să redau toate sinonimele care-mi vin la îndemână, fără părtinire.

Rezumând cele de mai sus, în paginile care urmează la categoria ‚Dicționar vizual’ vor fi descrise amănunțit imaginile pe principiul kuvasta kieleen la care se va adăuga lexicul în temă cu frazeologia aferentă.

.

.

Un sit în finalndeză, suedeză și engleză cu termeni uzuali ilustrați și pronunțați  – ce-și poate dori învățăcelul mai mult?

Dicționarul vizual se bazează pe 1800 de “cuvinte-imagini”, cu sunet și text pentru a facilita înțelegerea lor pentru că unele concepte pot fi explicate mai bine în imagini decât în cuvinte.

http://lexin.nada.kth.se/lang/trio/fi/finska.htm

http://lexin.nada.kth.se/lang/trio/sv/finska.htm

http://lexin.nada.kth.se/lang/trio/en/finska.htm

http://lexin.nada.kth.se/lang/trio/fi/finska.swf

.

 

.

Română Finlandeză Suedeză Engleză
1 Familie și rude Perhe ja suku Familj och släkt Family and relatives 1
2 Corpul uman, extern Ihmisruumis, ulkoiset ruumiinosat Människokroppen – yttre Human body -external 2
3 Corpul uman, interne Ihmisruumis, sisäelimistö Människokroppen – inre Human body -internal 3
4 Asistență medicală, salvare Sairaanhoito, pelastuspalvelu Sjukvård och SOS Medical services and SOS 4
5 Alimente, mâncare Elintarvikkeet ja ruoka Livsmedel och mat Provisions and food 5
6 Ustensile de uz casnic, ambalaje Taloustarvikkeet ja ruokailu Husgeråd och förpackning Household utensils and pack 6
7 Gătit, prânzuri Ruoanlaitto ja ruoka-ajat Matlagning och måltider Cooking and meal time 7
8 Îmbrăcăminte, bijuterii Vaatteita ja koruja Kläder och smycken Clothes and ornament 8
9 Case, locuințe Talot ja asunnot Hus och lägenhet Building and flat 9
10 Bucătărie, baie Keittiö ja kylpyhuone Kök och badrum Kitchen and bathroom 10
11 Locuință, mobilă Asunto ja huonekalut Bostad och möbler House and furnitures 11
12 Lucru de mână, textile Käsityöt ja tekstiilit Slöjd och textil Handicraft and textile craft 12
13 Artizanat, lemn, metal Puu-, ja metallikäsityöt Slöjd – trä och metall Arts and crafts 13
14 Școală, educație Koulu ja koulutus Skola och utbildning School and education 14
15 Poștă, bancă Posti ja pankki Post och bank Post and bank 15
16 Orașul și circulația Kaupunki ja liikenne Stad och trafik City and traffic 16
17 Mașină, bicicletă Auto ja polkupyörä Bil och cykel Car and bicycle 17
18 Muzică, instrumente Musiikki ja instrumentit Musik och instrument Music and instruments 18
19 Media, birou, culori Tiedotusvälineet, konttori, värit Massmedia, kontor, färger Mass medium, office, colors 19
20 Sport Urheilu Idrott och sport Athletics and sport 20
21 Natură, peisaj Luonto ja maisema Natur och landskap Nature and landscape 21
22 Pomi și arbuști Puut ja pensaat Träd och buskar Tree and bushes 22
23 Flori și ciuperci Kukat ja sienet Blommor och svampar Flowers and fungus 23
24 Pești Kalat Fiskar Fishes 24
25 Păsări Linnut Fåglar Birds 25
26 Mamifere, insecte Nisäkkäät ja hyönteiset Däggdjur, insekter Mammals and insects 26
27 Fermă, agricultură Maalaistalo ja maanviljely Bondgård och lantbruk Farm and agriculture 27
28 Timp, ceas, calendar Aika, kello ja kalenteri Tid – klocka och kalender Time – clock and calendar 28
29 Mărimi, greutăți, geometrie Mitat, painot ja geometriaa Mått, vikt och geometri Measure weight geometry 29
30 Vreme etc. Sää ym. Väder mm Weather etc 30
31 Computer Tietokone Dator Computers 31

.

Toate, împreună, apar și pe pagina BloguluiBlog Dicționar vizual tematic român-finlandez-suedez

AVERTIZARE!

Un proverb românesc spune că „la pomul lăudat, să nu te duci cu sacul”. Tot așa și cu LEXIN-ul nostru.

Se pare că LEXIN este alcătuit, la cererea skolverket, de către amatori din Suedia, Norvegia și din Danemarca și se adresează imigranților lor în vederea asimilării. Din păcate, nu este făcut de lingviști și traducerile sunt preluate din Google Translate, care sunt așa cum sunt. Pentru pronunție, vorbitorii nativi n-au făcut corectările, ci doar au citit textele date, fără să le confrunte cu imaginile, astfel că, GREȘELI sunt extrem de multe, iar multe dintre ele, chiar aberante. Și chiar dacă unele denumiri sunt corecte, nu sunt cele uzuale, cele din limbajul colocvial, curent.

Cu toate defectele menționate mai sus, LEXIN oferă niște imagini pe care le mai folosesc și în dicționarul vizual în pregătireDicționar vizual român-finlandez-suedez-țigănesc” pentru cele trei limbi țigănești ale imigranților țigani din Scandinavia.

.

Introdus  / lisätty 7.10.2011

Actualizat / päivitetty 7.11.2014

Actualizat / päivitetty 22.5.2017

.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: