Blogulblog's Blog

Geografie – maantiede

Geografie – maantiede

.

compass1.

maantiede ● geografie ■ geografi

.

maantiede tiede joka tutkii maapallon pintaa, siihen vaikuttavia tekijöitä ja sen alueellisia piirteitä, geografia. Suomen maantiede. Maantieteen oppikirja. Eliömaantiede, eläinmaantiede, kasvimaantiede, kielimaantiede, kulttuurimaantiede, murremaantiede, talousmaantiede.

GEOGRAFÍE s. f. Știință care studiază și descrie învelișul terestru, cu toate elementele sale, din punct de vedere fizic, biologic, social, economic, etnografic etc. ◊ Geografie lingvistică = metodă de cercetare pe teren a graiurilor unei limbi, în care fenomenele de limbă înregistrate sunt cartografiate; geografia animalelor v. zoogeografie; geografia populației v. antropogeografie; geografie antropologică v. antropogeografie; geografie umană v. antropogeografie. [Pr.: ge-o-] – Din fr. géographie, lat. geographia.

Datorită poziției geografice a Finlandei, cele patru puncte cardinale principale și punctele cardinale secundare se folosesc cu o valoare aproape egală.

.

Pääilmansuunnat ● Punctele cardinaleHuvudväderstreck

.

Nord (Miazănoapte)  pohjoinen ● nord ■ norr; nord 
Nord-est  koillinen ● nord-est ■ nordost, nordöst 
Est (Răsărit)  itä ● est ■ öster; öst, ost 
Sud-est  kaakko ● sud-est ■ sydöst, sydost 
Sud (Miazăzi)  etelä ● sud ■ söder; syd 
Sud-vest  lounas (lounainen†) ● sud-vest ■ sydväst 
Vest (Apus)  länsi ● vest ■ väster, väst 
Nord-vest  luode ● nord-vest ■ nordväst 

.

kompassi ● busolă ■ kompass

kompassiruusu ● roza vânturilor ■ kompassros

pääilmansuunta ● punctele cardinale principale ■ huvudväderstreck

väli-ilmansuunta ● punctele cardinale secundare ■ beteckning för väderstrecken mellan de fyra huvudväderstrecken

.

pohjoinen ● nord ■ norr; nord

pohjoisessa ● în nord ■ i norr; norröver; i nord

pohjoiseen, pohjoista kohden ● spre nord ■ norrut, norröver; mot norr (nord); i nordlig riktning; nordvart

pohjoisesta ● dinspre nord ■ norrifrån; från norr (nord)

pohjoisemmaksi ● mai spre nord (dinamic) ■ längre norrut, längre norröver, längre mot norr

pohjoisempana ● mai spre nord (static) ■ längre norrut, längre norröver, högre uppe i norr

pohjoinen ● nordic; boreal ■ norr; nord; (adj) nordlig; (pohjois-) norra (vain määr); (yhd) nord-, norr

pohjoisin ● cel mai nordic ■  nordligast

.

koillinen ● nord-est ■ nordost, nordöst

koillisessa ● în nord-est ■ i nordost (nordöst)

koilliseen ● spre nord-est ■ mot nordost (nordöst)

koillisesta ● dinspre nord-est ■ från nordost (nordöst)

.

itä ● est ■ öster; öst, ost

issä ● în est / răsărit ■ i öster; i öst (ost)

iän ● spre est / răsărit ■ österut; mot öster (öst, ost); i östlig (ostlig) riktning

istä ● dinspre est / răsărit ■ österifrån; från öster (öst, ost)

idemmäksi ● mai spre est / răsărit (dinamic) ■ längre österut, längre mot (åt) öster

idempänä ● mai spre est / răsărit (static) ■ längre österut

iinen ● estic; oriental ■ (adj.) östlig, ostlig; (itä-) östra (vain määr); (yhd) öst-, ost

iisin ● cel mai estic ■ östligast, ostligast

.

kaakko ● sud-est ■ sydöst, sydost

kaakossa ● în sud-est ■ i sydöst (sydost)

kaakoseen ● spre sud-est ■ mot sydöst (sydost)

kaakosta ● dinspre sud-est ■ från sydöst (sydost)

.

etelä ● sud ■ söder; syd

etelässä ● în sud ■ i söder; söderöver; i syd

etelään ● spre sud ■ söderut, söderöver; mot söder (syd); i sydlig riktning; sydvart

etelästä ● dinspre sud ■ söderifrån; från söder (syd)

etelämmäksi ● mai spre sud (dinamic) ■ längre söderut, längre söderöver; längre mot (åt) söder

etelämpänä ● mai spre sud (static) ■ längre söderut, längre söderöver; längre nere i söder

eteläinen ● sudic; austral ■ (adj.) sydlig; (etelä-) södra (vain määr); (yhd) syd

eteläisin ● cel mai sudic ■ sydligast

.

lounas (lounainen†) ● sud-vest ■ sydväst

lounaassa ● în sud-vest ■ i sydväst

lounaaseen ● spre  sud-vest ■ mot sydväst

lounaasta ● dinspre sud-vest ■ från sydväst

.

länsi ● vest ■ väster, väst

nnessä ● în vest / apus ■ i väster; i väst

nteen ● spre vest / apus ■ västerut; mot väster (väst); i västlig riktning

nnestä ● dinspre vest / apus ■ västerifrån; från väster (väst)

nnemmäksi ● mai spre vest /apus (dinamic) ■ längre västerut; längre mot (åt) väster

nnempänä ● mai spre vest /apus (static) ■ längre västerut; längre borta i väster

ntinen ● vestic; occidental ■ västlig; (länsi-) västra (vain määr); (yhd) väst

ntisin ● cel mai vestic ■ västligast

.

luode ● nord-vest ■ nordväst

luoteessa ● în nord-vest ■ i nordväst

luoteeseen ● spre nord-vest ■ mot nordväst

luoteesta ● dinspre nord-vest ■ från nordväst

.

etelään menevä ● care merge spre sud ■ södergående, sydgående

itään menevä ● care merge spre est ■ östgående

länteen menevä ● care merge spre vest ■ västgående

pohjoiseen menevä ● care merge spre nord ■ norrgående

.

aurinko nousi idästä, koillisesta ● soarele a răsărit dinspre răsărit (vara), nord-est (iarna)  ■ solen gick upp i ost, nordost

tuulee koillisesta ● bate vântul dinspre nord-est ■ det är nordostlig (nordöstlig) vind; det blåser från nordost (nordöst)

tuulee kaakosta ● bate vântul dinspre sud-est ■ det är sydostlig (sydöstlig) vind; det blåser från sydost (sydöst)

tuulee lounaasta ● bate vântul dinspre sud-vest ■ det är sydvästlig vind; det blåser från sydväst

tuulee luoteesta ● bate vântul dinspre nord-vest ■ det är nordvästlig vind; det blåser från nordväst

tuuli on etelässä ● bate un vânt dinspre sud ■ det är sydlig vind; det blåser från syd

tuuli kääntyy etelään ● vântul se întoarce spre sud ■ vinden vrider mot syd; vinden går över på syd

koillisen puoleista tuulta ● vânt din nord-est ■ nordostlig (nordöstlig) vind

lounainen ilmavirtaus ● curent de aer din sud-vest ■ en sydvästlig luftström; en luftström från sydväst

.

lounainen rinne ● povârniș, coastă spre sud-vest ■ en sluttning mot sydväst

lounainen rannikko ● coastă [marină] la sud-vest ■ sydvästkust; kusten i sydväst

kaupungista koilliseen, kaakkoon ● la nord-est, sud-est de oraș ■ nordost (nordöst), sydöst (sydost) om staden

kaupungista luoteeseen, lounaaseen ● la nord-vest, sud-vest de oraș ■ nordväst, sydväst om staden

kilometri saaresta etelään ● la un kilometru sud de insulă ■ en kilometer söder (syd) om ön

.

etelässä (jnk maan eteläosa) ● în sud; în părțile sudului; jos în sud (văzut dun nord) ■ i söder; i de södra delarna av landet; (pohjoisesta katsottuna) nere i söder

pohjoisessa (jnk maan pohjoisosa) ● în nord; în părțile nordului; sus în nord (văzut din sud) ■ i norr; i de norra delarna av landet; (etelästä katsottuna) uppe i norr

.

În privința numelor punctelor cardinale, dialectele își spun cuvântul.

Nu e de mirare că la Kangasniemi soarele răsare de la nord-est și apune la nord-vest. päevä = aurinko!

.

Apud KieliKello

.

Btzhsepa

.

Și acum puțin despre etimologie, pe de o parte, pentru a înțelege mai ușor noțiunile, iar pe de altă parte, pentru a le reține mai ușor legându-le de explicații.

.

pohjoinen ● nord miazănoapte ■ norrnord

pohjoinen, alkuun kodan pohjan eli perän – spate, suunta. Din cuvântul pohja – bază, întrat în limba literară prin forma dialectală savoneză pohjoinen, partea din spate, mai rece, a locuinței.

koillinen ● nord-est ■ nordost, nordöst

koillinen, alun perin laatusana, johdettu nimisanasta koi – zorii zilei, joka tarkoittaa aamuruskoa, aamun sarastusta, auringonnousua, aamua. Desemnează direcția din care, mai ales iarna, răsare soarele.

itä ● est răsărit ■ österöst, ost

itä, mahdollisesti sanasta itää – a răsări. Aurinko alkoi nousta eli itää tuossa ilmansuunnassa. Kaukaisissa sukukielissä itää tarkoittaa nimenomaan sitä, että aurinko nousee. Atât itä cât și koillinen sunt direcțiile din care, vara sau iarna, soarele răsare la orizont. Se calchiază perfect pe românescul răsărit.

kaakko ● sud-est ■ sydöst, sydost

kaakko, alkumerkitys kaakkuri-nimisten lintujen muuttosuunta. Linnun nimestä tunnetaan myös muodot kaakko, kaakkonen, kaakkolintu – fundac/cufundar polar cu gâtul roșu (Gavia stellata), se on kuikka, silkkiuikku tai pikkukuovi.

etelä ● sud miazăzi ■ södersyd

etelä, se lämmin ilmansuunta, jota kohti oli asumuksen ovi ja etupuoli, ulos tultaessa edessä oleva tila ja ulottuvuus. [rădăcina etä– cu perechea edä– provenit din esi– – în față] [Pentru locuințele finlandeze particulare se evită, de obicei, construirea lor cu fața / fațada spre nord și, potrivit unei uzanțe mai vechi, nici nu au ferestre în acea direcție. În orașe, se respectă alinierea stradală și nu se pune problema orientării geografice.]

lounas (lounainen) ● sud-vest ■ sydväst

lounas, etäisissä sukukielissä päivä, päivänvalo, läheisissä keskipäivä ja silloin syötävä ateria. Deci când soarele este la sud-vest este vremea prânzului. [Trebuie luat în considerație faptul că românul este obușnuit să ia prânzul când soarele este deasupra capului, pe paralela 45°, finlandezul, între paralelele 60° și 70°, nu are niciodată soarele deasupra capului!]

länsi ● vest apus ■ väster, väst

länsi, cu etimologie neclară, probabil împrumut baltic, semnificația unui cuvânt apropiat, lansi (cf lannista) ar fi ținuturi joase din care derivă ideea că și soarele este jos, coboară în acest punct cardinal.

luode ● nord-vest ■ nordväst

luode on sekä ilmasuunta – punct cardinal, että laskuvesi – reflux marin, probabil cuvântul *luotaa neatestat, care ar fi însemnat laskea, heittäyttyä, adică soarele coboară în acea direcție. Termen legat de revărsare, inundație, reflux, în limbile germanice rădăcina flod din care luode.

.

Etimologia termenilor suedezi de la linkul Svenska Akademiens ordbok

.

APÚS1, apusuri, s. n. 1. Trecere a unui astru sub orizont; priveliște oferită de Soare când apune. 2. Unul dintre cele patru puncte cardinale, opus răsăritului, vest; p. ext. loc pe orizont, regiune, țară situată spre acest punct cardinal, Occident, Vest. 3. Timp al zilei când apune Soarele; asfințit. 4. Fig. Declin, decădere, dispariție. ■ V. apune.

RĂSĂRÍT1, răsărituri, s. n. 1. Faptul de a răsări. ♦ Trecere a unui astru la orizont; momentul apariției unui astru la orizont; spec. moment al zilei când răsare Soarele. ♦ Fig. Începutul unei ere sau al unei vieți noi. 2. Punct cardinal situat în partea orizontului de unde răsare Soarele; est. 3. Țară, ținut așezat în direcția răsăritului (2) față de un punct de reper dat; orient; (colectiv) popoarele dintr-un astfel de ținut sau dintr-o astfel de țară. ◊ Expr. Răsăritul și Apusul = lumea întreagă. ■ Lat. *resalire.  V. răsări.

MIAZĂZÍ s. f. Punct cardinal opus nordului; sud; amiază; p. ext. parte a globului pământesc, a unui continent, a unui oraș etc. situată spre acest punct cardinal. ♦ Lumea, popoarele din țările, ținuturile etc. situate în (sau spre) sud. ■ Lat.  mediam diem.

MIAZĂNOÁPTE s. f. 1. Unul dintre cele patru puncte cardinale, aflat în direcția Stelei Polare, nord; p. ext. parte a globului pământesc, a unui continent, a unui oraș etc. situată spre acest punct cardinal. ♦ Lumea, popoarele din țările, ținuturile etc. situate în (sau spre) nord.2. (Înv. și pop.) Miezul nopții. ■ Lat. mediam noctem.

 

.

Introdus  / lisätty 23.10.2010

Actualizat / päivitetty 28.1.2015

.

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: