Blogulblog's Blog

30/01/2020

Ziua 325

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 11:58

Ziua 325

.

Adăugat la:

Finlandism, fennicism – adăugat text abundent din Svenska Akademiens Ordbok

Sosuri, baițuri – kastikkeet, marinadit – adăugat text, refăcut linkuri

Diminutivul, deminutiivi – adăugat definiție augmentatiivi, refăcut imagini

Kielto ja kielteiset ilmaukset – Exprimarea negației – mici corectări

.

Pagină nouă:

Ottaa & Co., ajaa, ajatella

.

Zicalele zilei:

maailman turuilla ja toreilla (kuv); kaikkialla ● peste tot; în lumea largă ■ ute i vida världen

hän saarnasi sanomaansa turuilla ja toreilla ● a propovăduit în lung și-n lat ■ han kolporterade ut (torgförde) sitt budskap överallt ► urbi et orbi

.

Caricatura: Vessapaperi

  • Vessapaperi alkaa olla lopussa – Hârtia igienică e pe sfârșite [Hârtia igienică e sfârșită]
  • En pysty tähän enää – Nu mai pot! Nu mai pot să fac asta!

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit or educational purposes.

*COMENTARII  pe pagina  About – despre BlogulBlog

.

Pentru căutare direct din Internet se folosește adresa:

https://blogulblog.wordpress.com/?s=xxxx                 unde xxxx este cuvântul căutat.

My  BlogulBlog is proudly powered by  WordPress

.

29/01/2020

Ottaa & Co., ajaa, ajatella

Filed under: — blogulblog @ 22:24

Ottaa & Co., ajaa, ajatella

.

.

ottaa53*C Tarttua kädellä, siirtää jotakin itselle, haltuunsa, ulottuvilleen. – (tranzitiv) a lua; a priva, a deposeda.

Otan pallon sinulta. – Îți iau mingea.

Kannattaa ottaa mukaan lämpimiä vaatteita. – Trebuie să-ți iei cu tine îmbrăcăminte călduroasă.

Ota lasi pöydältä. – Ia paharul de pe masă.

Hallitus otti meiltä kaikki vapaudet. – Guvernul ne-a privat de toate libertățile.

Observație. Obiectul de care cineva este privat este un complement direct, objektti, iar persoana privată de el este la cazul ablativ.

.

1. juoda alkoholijuomaa, nauttia – (tranzitiv, perifrastic) a bea (alcool) sau a lua (medicamente)

Onkohan herra ottanut? – Domnul a băut ceva?

Oletko ottanut Buranaa? – Ai luat Burana?

2. mennä julkisella kulkuvälineellä

Ota taksi! – Ia taxiul!

Voisin ottaa junan Helsinkiin ja sieltä bussin Porvooseen. – Aș putea lua trenul până a Helsinki și de acolo autobuzul până la Porvoo.

3. viedä tilaa tai resursseja

Paketti vie tilaa takakontissa. – Pachetul ocupă mult loc în portbagaj,

4. osua, koskettaa – (intranzitiv + ilativ) a atinge, a ajunge până la, a atârna

Pakoputki ottaa maahan. – Țeava de eșapament atinge pământul / se târăște pe pământ.

Hame ottaa lattiaan. – Fusta ajunge până la podea.

5. viedä (aikaa), kestää

Kauankohan ottaisi ajaa tästä pyörällä keskustaan? – Cât durează mersul cu bicicleta până-n centru?

Viekö pitkään? – Durează mult?

6. ostaa kaupan oleva hyödyke (kuvaannollisesti)

Minä otan nämä. – Iau asta.

.

.

 

Idiomit

    • ottaa aika – a cronometra
    • ottaa hengiltä – a omorî
    • ottaa itseensä – pahastua, loukkaantua, harmistua
    • ottaa kantaa – ilmaista mielipiteensä
    • ottaa kiinni – saavuttaa etumatkaa, saavuttaa; pysäyttää, vangita; saada koppi – a prinde cu mâna

.

.

johdokset

 

ottaja ● cel care ia ■ tagare

valokuvan ottaja ● fotograf; cel care face fotografia ■ fotografen; den som tagit bilden

lainan ottaja ● cel care ia un împrumut ■ låntagare

 

otaksua52 olettaa53*C. (verb frecventativ) – a presupune, a crede Otaksun, että hän tulee. On aihetta otaksua, on otaksuttavissa, että – -. Otaksuin asian ratkenneen, asian ratkaistuksi. Suvun otaksuttu kantatila. Otaksuttavaa [– oletettavaa, luultavaa, todennäköistä] on, että – -.

 

ottamo ● locul de unde se ia; loc de priză ■ [forme ale verbului ta – a lua, a apuca, a prinde] täkt (tav yhd); tag (tav yhd) ottamoVedenottamo vedenottopaikka.

.

otanta9*J  tilastot. (subst.) – probă, eșantion [în cercetare] menetelmä jolla kerätään tietoja jstak perusjoukosta ottamalla tutkimuskohteeksi vain osa siitä. Satunnaisotanta. otantamenetelmä, otantatutkimus

.

otanta ● eșantion ■ (tilastot) sampling

ositettu otanta ● selecție stratificată ■ stratifierat urval

.

otattaa53*C (verb factitiv) – a lăsa, permite, pune să se ia. (antaa ottaa). Otatti passikuvan itsestään. Otattaa jku kiinni. Otattaa kuva itsestään – a lăsa să fie fotografiat. Otattaa hammas pois – a lăsa să i se scoată un dinte. Otattaa sormenjäljet itsestään – a lăsa să i se ia amprentele digitale.

.

ote48*C

  1. (subst.) tapa jolla jku t. jk tarttuu kiinni jhk t. pitää kiinni jstak. Sormen tiukka ote. Pihtien ote. Painiotteet. Kuristusote. Saada pitävä ote jstak. Tiukentaa, höllentää otettaan. Irrottaa otteensa. Hiiri yritti päästä irti kissan otteesta. Pyörien ote tiestä t. tiehen.

 Kuv. Vanhempien ote lapsiinsa. Ei saanut otetta elämään t. elämästä. Hänellä oli hyvä ote kuulijoihin. Hänen kirjoituksissaan on omintakeinen ote. Inflaatio kiristää otettaan.

  1. mon. toimintatapa, menettely, teko, toimenpide. Käyttää kovia otteita. Määrätietoinen otteissaan, otteiltaan. Presidentti puuttui hallituksen muodostamiseen kovin ottein.
  2. alkuperäisestä kirjallisesta kokonaisuudesta jäljennetty osa. Ote pöytäkirjasta. Pöytäkirjanote myös « ». Rekisteriote. Maarekisterinote myös « ». Pankin lähettämä tiliote.

 Erik. aik. äänestysalueen äänestysluettelon ote, jota käyttäen äänioikeutettu saattoi äänestää muualla kuin omalla äänestysalueellaan. Otteella äänestäminen.

  1. Pariin, useaan otteeseen pari kertaa, useita kertoja. Oli hoidettavana sairaalassa kahteenkin otteeseen.

otelauta, otella, otettu, oteääni

 .

ote 1 ● priză; prindere, apucare, înșfăcare; încleștare; adeziune ■ grepp (jhk  t. jstak om ngt); tag (jhk  t. jstak i  t. om ngt)

tiukka ote ● o priză bună; o apucare feemă ■ ett hårt (stadigt) tag (grepp)

pitävä ote ● o prindere fermă ■ ett fast (stadigt) grepp

saada pitävä ote jstak ● a obține o strângere fermă, adecvată asupra a ceva ■ få ett fast (ordentligt) grepp om ngt

tiukentaa otettaan jstak ● a face prinderea mai strânsă ■ ta ett fastare tag (grepp) om ngt; ta ngt i ett fastare grepp

irrottaa otteensa ● a slăbi strânsoarea ■ släppa taget

hänen otteensa heltisi ● a slăbit strânsoarea ■ han tappade taget; hans grepp lossnade

hiiri yritti päästä irti kissan otteesta ● șoarecele căuta să scape din strânsoarea pisicii ■ musen försökte komma ur kattens klor

pyörien ote tiestä ● adeziunea cauciucurilor la drum; priza cauciucului la asfalt ■ väggrepp

vanhempien ote lapsiinsa (kuv) ● ascendentul părinților asupra copiilor ■ föräldrarnas grepp om barnen

hän ei saanut otetta elämään ● n-a ajuns nimic în viață ■ han fick inte grepp om livet

hänellä oli hyvä ote kuulijoihin ● avea priză la public ■ han hade ett gott grepp om lyssnarna

hänen kirjoituksissaan on omintakeinen ote ● scrierile sale au o notă originală ■ det är ett originellt grepp i det han skriver

kirjailijan ote lukijoihin ● priza scriitorului la cititori ■ författarens grepp om sina läsare

inflaatio kiristää otettaan ● inflația își consolidează strânsoarea, este tot mai dură ■ inflationens grepp blir hårdare

ote 2 (toimintatapa, toimenpide) ● fel de a mânui, manipula, prelucra ceva; mod de tratare a chestiunii ■ tag; (käsittelytapa) handlag, behandlingssätt, handläggningssätt

käyttää kovia otteita ● a luia măsuri dure ■ använda hårda tag; ta i med hårdhandskarna

hän käytti kovia otteita ● a folosit măsuri aspre ■ han använde hårda tag

hän on määrätietoinen otteissaan ● el stăpânește ferm, știe ce face ■ han tar bestämda tag

presidentti puuttui hallituksen muodostamiseen kovin ottein ● la formarea guvernului, președintele a intervenit ferm ■ presidenten ingrep med myndighet (med stor pondus) i regeringsbildningen

hänellä on hyvä ote lapsiin ● are mână bună cu copii, știe cum să procedeze cu ei ■ han har gott handlag (god hand) med barn

ote 3 (kokonaisuudesta jäljennetty osa) ● extras, fragment, pasaj; parte, tranșă; episod ■ utdrag (jstak ur ngt); (katkelma) avsnitt

ote pöytäkirjasta ● extras din procesul verbal ■ ett utdrag ur protokollet; protokollsutdrag

äänestää otteella (erik) ● a vota pe liste ■ rösta med ett utdrag ur röstlängden

ote 4 (kerta) ● dată, oară; rând; repriză ■ gång; repris; omgång

pariin otteeseen ● în două rânduri, de două ori ■ ett par gånger

hän oli hoidettavana sairaalassa kahteenkin otteeseen ● chiar de două ori a fost internat în spital ■ han var inlagd på sjukhus i ett par omgångar

hän oli täällä kahteen otteeseen ● a fost aici de două ori, în două rânduri ■ han var här i två repriser (omgångar); han var här två ganger

. 

otin33*C tav. mon. (subst.) ottamisväline. Salaatinottimet.

otin (subst.) ● tacâm cu care se ia, se apucă (salată, felie de tort, bucățică de zahăr) ■ bestick

.

otollinen38 sovelias, suotuisa, edullinen. Otollinen tilaisuus. Saapui otolliseen aikaan. Maanviljelylle otollinen  ilmasto. Otollinen maaperä kumouksellisille ajatuksille.

.

otollinen ● favorabil, binevoitor; oportun, potrivit, nimerit, convenabil; apt; bine ales; avantajos, profitabil; plăcut, agreabil, simpatic ■ (suotuisa) gynnsam; (sovelias) läglig, lämplig; välvald; (oikea) rätt; (edullinen) fördelaktig; (vars heng) [väl]behaglig

otollinen tilaisuus ● o ocazie bună, o oportunitate ■ ett lägligt tillfälle; ett lämpligt tillfälle

otollisella hetkellä ● la momentul potrivit ■ i rätta ögonblicket

otolliseen aikaan ● la timpul potrivit; în timp util ■ i läglig tid

hän saapui otolliseen aikaan ● a sosit la moment; a ajuns la timp ■ han kom i rätt tid

ilmasto on maanviljelylle otollinen ● clima este potrivit pentru agricultură ■ klimatet är lämpligt för jordbruk

otollinen maaperä jllek ● sol bun pentru ceva ■ en god jordmån för ngt

.

otollisuus40 vrt. otollinen.

otollisuus ● favorabilitate, favoritism; adecvare, potrivire; accesibilitate, avantaj; plăcere, simpatie ■ (suotuisuus) gynnsamhet; (soveliasuus) lämplighet; läglighet; (edullisuus) fördelaktighet; (vars heng) behaglighet

.

otos39 (subst.) 1. priză; luare de imagine, fotografiere, filmare, înregistrare 2. eșantion (în cercetare)

  1. yhtäjaksoinen ääni- t. kuvatallenne; valokuva. Onnistunut otos. Otoksista valittiin parhaat jaksot äänilevyn taustaan.
  2. tilastot. otannassa umpimähkään poimittu perusjoukon näyte t. osa, jonka perusteella voidaan tehdä päätelmiä koko joukosta. Edustava otos akateemisesti koulutetuista naisista. Satunnaisotos.

otos ● priză; expunere; fotografiere, filmare; mostră; eșantion ■ 1 tagning (jstak av ngt); (valokuva) bild, foto 2 (tilastot) sampel (jstak på ngt, myös tilastot), urval (jstak av ngt)

.

ottava10 Ottava [= hyvin kalastava] viehe. Korviin ottava melu.

ottava viehe ● o nadă care                     trage” ■ ett fiskligt drag

korviin ottava melu ● zgomot asurzitor ■ ett öronbedövande buller

.

otettu1*C ark. imarreltu, innoissaan, liikuttunut tms. Olin aivan otettu lahjasta.

olla otettu jstak (puhek imarreltu tms.) ● a fi flatat de ceva ■ vara tagen av ngt

.

ottelija ● competitor; concurent ■ (kilpailija) tävlare; (yhd) –kampare

.

ottelu ● 1 meci; concurs 2 luptă, încăierare; conflict, altercație; bătălie, luptă; dispută ■ 1 (urh) match 2 (yhteenotto) sammandrabbning; (kahakka) batalj; dust; (taistelu) kamp; strid; (puhek) fajt otteluaika, ottelukaavio, ottelupallo, ottelurangaistus, ottelutulos, otteluvoitto

.

ottelutulos ● rezultatul meciului ■ matchresultat

.

otto1*C  ottaminen. (subst.) Lahjusten otto. Unilääkkeen otto. Ravinnon, näytteen otto myös →←. Kiinniotto, haltuunotto, vastaanotto.

 Erik.

  1. tililtäotto. Otot ja panot.
  2.  kuvaus-, nauhoituskerta. Valmiina, toinen otto! Äänitys ei onnistunut ensimmäisellä otolla.

.

ajanotto, haltuunotto, hiekanotto, huomioonotto, huostaanotto, irtiotto, juurenotto, kannanotto, kiinniotto, kuvanotto, käsiajanotto, käyttöönotto, lainanotto, lapseksiotto, luotonotto, miehenotto, mukaanotto, osanotto, otto, ottolainaus, ottolapsi, ottomaani, ottomaaniturkki, ottomoottori, ottopoika, ottotyttö, ottotytär, ottovanhempi, pakko-otto, ravinnonotto, selvilleotto, sisäänotto, soranotto, sotamiehenotto, sotaväenotto, sähköajanotto, säilöönotto, talteenotto, tililtäotto, ulosotto, vaarinotto, valuuttaluotto, varteenotto, vastaanotto, vauhdinotto, vedenotto, vientiluotto, virranotto, vuosituotto, yhteenotto, yhteydenotto, yksityisvastaanotto

.

otto 1 ● priză; expunere; fotografiere, filmare; ingerare ■ tagande; tagning (myös kuvauskerrasta); (suun kautta) intagande

lahjusten otto ● luare de mită, de șpagă ■ tagande av mutor

näytteen otto ● luare de probă, de mostră, de eșantion ■ provtagning

ravinnon otto ● aport alimentar ■ födointag; intag av föda

otto 2 ● extragere, luare (bani dintr-un cont) ■ (tililtäotto) uttag (jltak tililtä på ngt)

otot ja panot ● restituiri și depuneri ■ uttag och insättningar

otto 3 ● priză; expunere; fotografiere, filmare; mostră; eșantion ■ (kuvaus-, nauhoituskerta) tagning

äänitys ei onnistunut ensimmäisellä otolla ● sonorizarea n-a reușit la prima probă ■ ljudet blev inte lyckat (bra) vid första tagningen

.

ottolapsi ● copil adoptiv ■ adoptivbarn

ottopoika ● fiu adoptiv ■ adoptivson

ottotyttö, ottotytär ● fiică adoptivă ■ adoptivdotter

ottovanhempi ● părinți adoptivi ■ adoptivförälder

.

ottolainaus● împrumut, împrumutare ■ (liik) inlåning

.

.

Sananlasku

  • Joka ottaa ja antaa, se kissanpaskan kantaa. Jos antaa jollekin jotakin, sitä ei pitäisi pyytää enää takaisin itselleen, vaikka antaminen kaduttaisikin.

.

.

Exemplul de mai jos folosește verbele factitive și la forma lor continuativă. (vezi caricatura și la Ziua 114!)

.

Caricatura: De la șofat la răzgândit

  • Muista sitten: jos otat, et aja! – Ţine minte: dacă iei (bei), nu conduci!
  • Muista sitten: jos ottelet, et ajelle! – Ţine minte: dacă joci, nu te joci, nu te fâțâi (degeaba)
  • Muista sitten: jos otattelet, et ajattele! – Ţine minte: dacă te-ai decis s-o scoatem, nu te mai răzgândi.

.

ottaa – a lua (dacă se referă la alcool: a bea);

otella – a juca un meci a fi în competiție;

otatella – a lăsa / pune să ia / să scoată;

ajaa – a ține în mișcare (aici a șofa);

ajella – a se fâțâi degeaba, a umbla brambura;

ajatella – a se gândi; a avea intenția; (aici) a se gândi din nou, a se răzgândi

.

Muista sitten – ține minte:

  • jos otat, et aja! – dacă bei, nu conduci!
  • jos ottelet, et ajele! – dacă joci, joacă, nu te fâțâi!
  • jos otattelet, et ajattele! – dacă ai decis să[-l] scot, nu mai pregeta.

.

.

 ottaa53*C (ottava, otettu ks. myös erikseen)

1. toiminnasta jolla jku saattaa t. siirtää jtak jstak pois t. yhteyteensä, läheisyyteensä, haltuunsa, käyttöönsä tms. t. sallii tällaisen siirtämisen t. siirtymisen.

a) toiminnasta joka tapahtuu käsin tarttumalla t. siirtämällä tm. konkreettisella tavalla. Ottaa kirja käteensä. Ottaa hattu hyllyltä. Otti kiven ja heitti. Ottaa jkta (kiinni) kädestä. Ottaa lapsi syliin. Ottaa maitoa lasiin. Ottaa pallo kiinni. Ottaa koppi ks. 2.  koppi.

Erik. siirtää jstak jtak pois, poistaa, erottaa, irrottaa. Ota kätesi pois! Ottaa [= riisua] kengät jalasta. Ota takki pois (päältäsi)! Ottaa hevonen valjaista. Ottaa näyte jstak. Viisaudenhammas täytyi ottaa pois poistaa. Ottaa irti irrottaa. Otetaan [= leikataan] vähän (hiusten) latvoista. Polttopuut otettiin omasta metsästä.

Ylät. Hänet otettiin meiltä pois hän kuoli.

Kuv. Ottaa jku hampaisiinsa parjattavakseen. Ottaa jalat alleen paeta. Ottaa sanansa takaisin peruuttaa puheensa. Ottaa jklta (turhat) luulot pois osoittaa jklle ylivoimaisuutensa.

b) tarjotun, annetun, myönnetyn tms. vastaanottamisesta. Ota tämä muistoksi. Ota, kun kerran tarjotaan. En voi ottaa näin kallista lahjaa. Tässä on, ota tai jätä. Ottaa lahjuksia. Ei ottanut neuvoja kuuleviin korviinsa ei piitannut neuvoista. Ottaa vastaan sallia jnk haltuunsa siirtyminen, hyväksyä jk, käsitellä jtak luokse t. haltuun tulevaa määrätavalla, suhtautua määrätavalla jhk, päästää luokseen. Ottaa vastaan palkinto. Lähetys on kuitattava vastaan otettaessa. Ottaa vastaan kutsu. Ottaa vastaan virka. Ottaa vastaan radiosanoma. Ottaa syöttö vastaan. Ottaa vastaan iskuja. Vaikutelmia herkästi vastaan ottava ihminen. Yleisö otti näytelmän innostuneesti vastaan. Tieto otettiin riemuiten vastaan. Ottaa vastaan vieraita.

Erik. Ottaa vastaan ohimarssi, paraati tarkastaa ohimarssia suorittavat t. paraatijoukot. Lääkäri ottaa vastaan [= lääkärillä on vastaanotto] myös iltaisin. Ottaa vastaan potilaita.

c.) varustautua jllak, hankkia t. hyväksyä jtak mukaansa, käyttöönsä. Otin sateenvarjon (mukaani) varmuuden vuoksi. Ota minut mukaasi. Otetaan taksi mennään taksilla. Otti huoneen hotellista. Linja-auto ei ottanut enää enempää matkustajia. Otan [= ostan] tämän, jos hinnasta sovitaan. Ottaa lainaa, velkaa, vakuutus. Ottaa lomaa, virkavapautta.

d) saattaa jtak haltuunsa, käyttöönsä, omakseen, itselleen, yhteyteensä, vangiksi tms. Joku on ottanut [luvatta t. vahingossa] käsineeni. Ottaa jtak omin lupinsa. Ottaa omakseen. Autuaampi on antaa kuin ottaa UT. Otti itselleen liian suuria vapauksia. Otti asiasta kunnian itselleen. Ottaa komento, isännyys. Otti maailmanennätyksen nimiinsä. Ruotsalainen otti voiton. Ottaa jku vangiksi. Ottaa varas kiinni. Otti toiset kiinni myös kuv. saavutti toiset.

Erik. sukupuoliyhteydestä vars. miehen kannalta. Otti tytön väkisin.

Kuv. kiehtoa, vangita jkn mielenkiinto. Kirja otti lukijan valtoihinsa. Laulaja osasi ottaa yleisönsä.

Urh. ark. Ottaa miestä taklata.

Ark. Olla otettu [= imarreltu, innoissaan, liikuttunut tms.] jstak.

e) saattaa jk yhteyteensä hoidettavaksi, suojaan, talteen tms. t. sallia tällainen siirtyminen. Potilas otettiin sairaalaan. Ottaa tavara säilytettäväksi. Ottaa jku suojelukseensa. Kouluun otetaan 80 oppilasta.

Erik. työntekijäksi, perheen tm. yhteisön jäseneksi hankkimisesta t. sellaiseksi tulon sallimisesta. Ottaa jku palvelukseensa. Hänet otettiin liikkeeseen harjoittelijaksi. Ottaa jku vaimokseen. Ottaa kasvattilapsi, ottaa jku kasvattilapsekseen. Seura ottaa uusia jäseniä. Perheeseen otettiin koira. Pojat ottivat variksen elätikseen.

f) saattaa jtak jhk käyttöön, käsittelyyn tms. Silta otettiin käyttöön. Viljelykseen otettu maa. Ottaa jku puheilleen. Asia otettiin puheeksi kokouksessa. Ottaa asia käsiteltäväksi, tutkittavaksi.

g) saattaa jtak tehtäväkseen t. velvollisuudekseen. Ottaa jk työ tehdäkseen. Otti liian suuren urakan. Otti tehtäväkseen huolehtia pääsylipuista. Ottaa vastuu jstak, ottaa jk vastuulleen. Otti työn huolekseen, asiakseen. Ottaa jtak sydämelleen huolekseen, asiakseen. Ottaa syy niskoilleen. Ottaa jk asia omakseen ryhtyä hoitamaan jtak asiaa. Otti osapäivätoimen. Ottaa pesti pestautua.

h) sisällyttää jhk, sallia jnk mukaantulo. Tiivistelmään otetaan vain tärkeimmät seikat. Talousarvioon otettu määräraha. Ottaa jtak ohjelmaansa. Tulokseen otetaan (mukaan) vain kaksi desimaalia.

i) valita t. omaksua jtak määrätarkoitukseen; valita t. omaksua jk kanta, asenne. Otti pääaineekseen historian. Ottaa jk lähtökohdaksi, päämääräksi, esikuvaksi. Ottaa jku uskotukseen. Otti tavakseen käydä iltaisin lenkillä. Otti töykeän asenteen muita kohtaan. Ottaa kanta(a) jhk ks. kanta 10.

Ark. Osaa suuttuakin kun sen pään ottaa kun pahaksi rupeaa, kun sille päälle sattuu.

j) ruoan, juoman, lääkkeen tms. nauttimisesta. Otatko teetä vai kahvia? Otti kulauksen lasista. Ottaa ryyppy. Tulkaa ottamaan voileipää. Lääkettä on otettava säännöllisesti. Ottaa myrkkyä.

Erik. alkoholin nauttimisesta. Otettiin pari olutta. Mies oli hiukan ottanut. Hän ei ota lainkaan. Ottaa pienet. Ottaa pää täyteen. Otetaan toisellekin jalalle [= toinen ryyppy]!

k) levon, hoidon, opetuksen tms. nauttimisesta; kurituksen kohteeksi joutumisesta. Ottaa nokkaunet. Ottaa suihku, löylyä. Ottaa hierontaa. Ottaa aurinkoa. Ottaa laulutunteja. Otti selkäänsä t. selkäsaunan mieluummin kuin tunnusti.

l) pyytää, vaatia, periä. Ottaa maksu jstak. Otti hyvän hinnan talostaan. Paljonko otatte [= veloitatte] pyörän korjauksesta? Ottaa lopputili. Ottaa (avio)ero [= erota] puolisostaan.

2. tallentaa, merkitä muistiin. Ottaa jklta henkilötiedot. Ottaa jklta sormenjäljet. Ottaa [= tallentaa] esitys nauhaan.

Ark. Ottaa tiedot ylös merkitä tiedot muistiin.

3. tehdä jstak valokuva, jäljennös tms. Ottaa lapsesta valokuva valokuvata lapsi. Ottaa kopio jstak. Kirjasta otettiin uusi painos.

4. mittaamisesta, laskemisesta, arvioimisesta tms. Ottaa mitta t. mitat jstak, ottaa jnk mitat mitata jk. Ottaa mittaa jstak kuv. kilpailla jkn kanssa. Ottaa (jklle) aika sekuntikellosta t. -kellolla. Ottaa [= laskea] neliöjuuri jstak luvusta.

Urh. Ottaa lukua ks. luku 5.

Ark. Tarkasti ottaen [= tarkkaan laskien, katsoen] summasta puuttuu vielä vähän. Karkeasti ottaen [= karkeistaen, karkeasti] voidaan sanoa, että – -. Yleisesti ottaen [= ylipäänsä, ylimalkaan] talous on kehnossa kunnossa.

  1. ulottua jhk; koskettaa, koskea, hipaista jtak. Oksat ottavat maahan. Joulukuusi ottaa kattoon. Pyörä otti kiinni lokasuojaan. Puuro otti kiinni [= tarttui] kattilaan.
  2. liikkeiden tms. suorittamisesta tm. toiminnasta; us. toista verbiä korvaamassa. Ensi askeleitaan ottava lapsi. Ottaa loppukiri. Ottaa vauhtia. Otti pari tanssiaskelta. Juoksijat ottivat [= juoksivat] alkumatkan varovasti. Ottaa [= soittaa] pianosta a. Otetaan [= lauletaan] viimeinen säkeistö uudelleen. Ottaa jku hengiltä, jstak henki, ark. nirri pois tappaa.

Ark. Ottaa kaarteet tarkasti juoksussa, autoilussa tms.: juosta, ajaa tarkasti kaarteiden sisäreunaa. Ottaa aidat [aitajuoksussa] nuolemalla ylittää aidat niitä hipoen. Ota [= aja (autoa)] vähän eteenpäin! Lentokone ottaa korkeutta nousee korkeammalle. Kone ei ota kierroksia ei käy (tarpeeksi) nopeasti. Ottaa pitkät, hatkat lähteä pois, pakoon.

  1. jhk asentoon, tilaan t. suuntaan asettumisesta. Ottaa mukava asento. Otti synkän ilmeen kasvoilleen. Ottaa jk suunta määrittää jk suunta t. lähteä jhk suuntaan. Laiva otti kurssin etelään.
  2. viedä, kuluttaa. Tilaa ottava [= kookas, suuri, tilaa vievä] esine.

Ark. Työ ottaa muutaman vuoden työhön kuluu muutama vuosi, työ vie aikaa muutaman vuoden. Sopeutuminen ottaa oman aikansa.

  1. pitää jnak, katsoa jksik, suhtautua jhk määrätavalla. Kukaan ei ottanut uhkausta vakavasti, täydestä. Otti asian todesta. Ottaa elämä vakavasti. Älä ota sitä liian raskaasti. Ota rauhallisesti, slg. iisisti älä hermostu, hermoile. Otti asian leikin kannalta. Otti sanat loukkauksena. Ottaa jk t. jstak pahakseen panna jk pahakseen, pahastua jstak.
  2. ark. vaikuttaa kipua tuottavasti, rasittavasti tms. tavalla, käydä (7. erik.). Melu ottaa korviin. Seisominen otti jalkoihin. Jk ottaa voimille, hermoihin, sisulle, luonnolle. Jk ottaa koville, tiukalle tekee tiukkaa, on vaikeata. Häntä t. hänellä otti sydämestä hän tunsi kipua sydämessään.

Slg. Jkta ottaa aivoon, päähän, pannuun, kaaliin, kupoliin, koppaan, koteloon, ohimoon harmittaa, suututtaa.

  1. saada tarttumaan itseensä; tarttua. Pärekatto otti kipinästä tulen. Teräsosat ovat ottaneet pahasti ruostetta. Pilkki oli hyvä ottamaan. Kala ottaa onkeen. Lohi ei ota tähän aikaan.

Kuv. Ehdotus ei ottanut tulta saanut kannatusta, hyväksymistä.

  1. vars. kielteisissä yhteyksissä jhk ryhtymisestä, rupeamisesta. Potilas ei ottanut parantuakseen. Eivät ottaneet uskoakseen uutista.
  2. ark. toisen verbin yhteydessä tätä vahvistamassa. Hän otti ja lähti. Otapas ja lakaise [= lakaisepas] lattia. Meidän kissa otti ja kuoli. Pallo otti ja halkesi.
  3. Ottaa osaa, selkoa, selvä(ä), selville, esimerkkiä, oppia, opiksi, onkeensa, huomioon, lukuun, laskuihin, varteen, vaari(n), yhteen, irti, silmään, sisään, itseensä, nokkaansa, takaisin ks. osa, selko, selvä jne.

.

ajaa56

1. pakottaa pois, liikkeelle t. eteenpäin.

a) pakottaa poistumaan t. lähtemään (pakoon), karkottaa, häätää. Ajaa tunkeilija ulos, tiehensä, pakoon. Ajaa maasta. Perhe ajettiin maantielle. Ajaa lapset sängystä. Jeesus ajoi ulos riivaajia.

b) seurata tavoittaakseen; hätyyttää, ahdistaa, vainota; tavoitella riistaa, jahdata. Ajaa jkta takaa. Ajaa jänistä. Koira, joka ajaa jo puolivuotiaana.

Kuv. Ahtaalle, umpikujaan ajettu ihminen. Ajaa takaa [= tavoitella] kunniaa. Aavistan jo mitä ajat takaa mitä tarkoitat, mihin pyrit.

c) pakottaa kulkemaan edellään, hätistää, patistaa; työntää t. kuljettaa mukanaan; kiihottaa, innostaa, yllyttää, kannustaa. Ajaa karjaa. Tuuli ajaa pilviä. Virta ajoi veneen rannalle. Nälän, hädän ajamana. Kyllä routa porsaan kotiin ajaa SL. Kunnianhimo ajoi hänet yliluonnollisiin ponnistuksiin. Ajaa itsensä loppuun.

2. ajoneuvolla tms. kulkemisesta t. kuljettamisesta.

a) ohjata, kuljettaa kulkuneuvoa, työkonetta tms. Ajaa autoa, kaivinkonetta. Ajaa auto talliin. Ajaa ohi, päin puuta. Ajaa kilpaa. Ajaa sivutietä, alamäkeä. Ajaa sataakolmeakymmentä nopeudella 130 km/t. Ajaa tuhatta ja sataa ark. lujaa. Ajoi pyöräilyssä parhaan suomalaisajan.

b) kulkea kulkuneuvolla, kulkuneuvossa, tehdä matkaa, matkata; matkustaa. Ajaa autolla, moottoriveneellä. Ajoivat satamasta hotelliin.

c) vars. ark. myös muusta liikkumisesta. Hiihtäjä ajoi päin aitaa. Ajoi läpi vastustajan puolustuksen ja teki maalin.

Kuv. Suomi ajoi työn tuottavuudessa Ruotsin ohi.

d) kuljettaa kulkuneuvolla, viedä, tuoda. Ajaa vieraat [autolla] asemalle. Ajaa heiniä, soraa.

d) kulkuneuvosta: kulkea jkn ohjaamana, edetä. Tiellä ajaa autoja. Auto ajoi ojaan. Tykistö ajaa asemiin. Laiva ajoi karille, miinaan.

3. vars. ark. käyttää konetta, laitteistoa, prosessia tms. määrätavalla. Ajaa moottori sisään suorittaa moottorille totutusajo. Ajaa [= tehdä] saumaa koneella. Tunnelin ajaminen louhinta. Ajaa (ulos) [= esittää, lähettää] ohjelma radiossa. Virtapiiriin ajettu [= syötetty] teho. Ajaa [= suorittaa] analyysi (automaattilaitteistolla). Ajaa alas pysäyttää (vähitellen) jk tuontantoprosessi tms. Ydinvoimala ajettiin alas huoltoa varten.

Kuv. Vanha organisaatio ajettiin alas.

Atk suorittaa määrätehtävä tietokoneella. Ajaa ohjelma. Ajaa aineisto tietokoneella. Tietojen ajaminen magneettinauhaan.

4. leikata ihokarvat pois määräalueelta. Ajaa partansa. Sileäksi ajettu leuka. Ajaa päänsä paljaaksi.

5. pyrkiä edistämään t. toteuttamaan jtak, toimia jnk asian hyväksi, (koettaa) panna toimeen. Ajaa jtak asiaa, aatetta, etujaan. Ajaa kannetta.

Ark. Ajaa ehdotus läpi saada ehdotus hyväksytyksi, toteutetuksi. Kuulakynä ajaa saman asian [= kelpaa samaan] kuin täytekynä.

.

ajaantua52*J paremmin: ajautua52*F

.

otella67*C (verb frecventativ) mitellä voimiaan, kamppailla, tapella, kilpailla, kiistellä. Otella jkta vastaan, jkn kanssa. Otella nyrkein. Otella mitaleista, voitosta.

.

otella1 a se încăiera; a se ciocăni; a se angaja într-o dispută; a-și măsura forțele, a se înfrunta 2 a concura, a participa la un concurs; a se întrece 3 a lupta, a se bate; a se strădui, a se zbate, a face eforturi; a se ciomăgi; 4 a se certa, a se ciorovăi, a fi în dispută ■ 1 ta ett nappatag (jkn kanssa med ngn); drabba ihop, drabba samman (jkn kanssa med ngn); (mitellä voimiaan) mäta sina krafter (jkn kanssa med ngn) 2 (kilpailla) tävla (jkn kanssa med ngn), (jstak om ngt) (jkta vastaan mot ngn) 3 (kamppailla) kämpa (jstak om ngt) (jkta vastaan mot ngn); (tapella) slåss (jstak om ngt) (jkta vastaan med ngn); (puhek) fajtas (jstak om ngt) (jkta vastaan med ngn) 4 (kiistellä) tvista (jstak om ngt); strida (jkn kanssa med ngn); kivas (jstak om ngt)

otella nyrkein ● a boxa ■ boxas

pikkupojat ottelivat nyrkein ● băiețeii se luau la pumn, se băteau cu pumnii ■ småpojkarna var invecklade i ett knytnävsslagsmål; småpojkarna pucklade på varandra med knytnävarna

otella mitaleista ● a se lupta pentru medalii ■ tävla (kämpa, slåss) om medaljer

otella voitosta ● a se lupta pentru a învinge ■ tävla (kämpa, slåss) om segern

.

ajella67 < ajaa. (verb frecventativ) Ajella autolla, hevosella. Ajella hiljakseen sivuteitä. Ajella partansa.

.

ajella 1 ● a călători primprejur; a conduce mașina primprejur ■ (ajoneuvolla) åka omkring; (ajaa itse) köra omkring

ajella 2 ● a rade ■ (ihokarvat, parta, pää) raka

ajella partansa ● a se bărbieri, a se rade ■ raka sig

sileäksi ajeltu ● ras complet, fără barbă, fără mustață ■ slätrakad

.

otattaa53*C  antaa ottaa. Otatti passikuvan itsestään. Otattaa jku kiinni.

ajatella67*C (verb frecventativ)

  1. yhdistää käsitteitä ja mielteitä tietoisesti toisiinsa (us. jnk ongelman ratkaisemiseksi), miettiä, harkita, pohtia, tuumia, järkeillä, päätellä, aprikoida, punnita. Ajatella loogisesti, selkeästi. Lupasi ajatella asiaa. Olen ajatellut sinua. Ajatella jkta pahalla. En tullut sitä ajatelleeksi. Tapaus antoi ajattelemisen [= vakavan harkinnan] aihetta. Ajatella ääneen puhua itsekseen.
  2. asennoitua, suhtautua, olla jtak mieltä jstak, arvella. Samoin, toisin ajattelevat. Porvarillisesti ajattelevat kansalaiset. Mitä ajattelet asiasta? Ajattelin, että olisi parasta luopua hankkeesta.
  3. kuvitella, olettaa, pitää mahdollisena, otaksua. Suoran ajateltu jatke. Tauti, jonka aiheuttajaksi on ajateltu virusta. Ajatellaanpa, että – -. Paras ajateltavissa oleva. Pahinta, mitä ajatella saattaa.
  4. kiinnittää huomiota jhk, ottaa jtak huomioon, pitää jtak silmällä, mielessä. Ajatella omaa etuaan, toisten parasta. Toimia seurauksia ajattelematta. Paras vaihtoehto tulevaisuutta ajatellen paremmin: tulevaisuuden kannalta.
  5. harkita, aikoa, suunnitella, tuumia. Ajatteli jäädä eläkkeelle, eläkkeelle jäämistä. Tehtaan paikaksi on ajateltu Torniota.
  6. vars. ark. huudahduksissa huomiota kiinnittämässä t. sanontaa tehostamassa. Ajatteles, mitä sillä rahalla olisi saanut! Ajatella, että hän on jo aikuinen!

.

ajatella 1 ● a gândi, a se gândi; a presupune, a socoti, a crede; a cugeta, a reflecta, a chibzui, a medita; a cântări, a analiza ■ tänka (jtak på ngt); (olettaa) anta; (miettiä) tänka efter; fundera; (harkita) tänka sig för, överväga (jtak ngt)

ajatella loogisesti ● a gândi logic ■ tänka logiskt

lupasin ajatella asiaa ● am promis să mă mai gândesc la asta ■ jag lovade tänka på saken

olen ajatellut sinua ● m-am gândit la tine ■ jag har tänkt på dig

ajatella jksta hyvää ● a gândi de bine despre ceva/cineva ■ tänka gott om ngn

ajatella jkta pahalla ● a gândi de rău despre ceva/cineva ■ tänka ont om ngn

en tullut sitä ajatelleeksi ● la asta nici nu m-am gândit ■ jag kom inte att tänka på det

ajattele tarkkaan, ennen kuin vastaat! ● gândește-te bine înainte să răspunzi! ■ tänk noga efter innan du svarar!

hän ei ajattele nenäänsä pitemmälle ● n-a gândit mai departe de lungul nasuluiu ■ han tänker inte längre än näsan räcker (är lång)

hän ajatteli lapsuusaikaansa ● ea se gândea la copilăria sa ■ hon tänkte på sin barndom

en voisi ajatellakaan tekeväni sellaista ● nici nu puteam visa să fac asta ■ jag skulle inte ens kunna drömma om att göra sådant

tulla ajatelleeksi jtak ● a ajunge să se gândească la ceva ■ komma att tänka på ngt

kuinka tulit sitä ajatelleeksi? ● cum de te-ai gândit la asta? ■ hur kom du att tänka på det?

ajatella uudestaan ● mai gândește-te ■ tänka en gång till; tänka efter än en gång

ei ole ajateltavissakaan ● este de neconceput; nici măcar nu merită să mă gândesc; nici prin cap nu-mi trece ■ det är otänkbart; det är inte ens att tänka på

kaikin ajateltavissa olevin keinoin ● prin orice mijloace imaginabile ■ på alla upptänkliga sätt

sitähän ajattelinkin! ● la asta mă gândeam și eu! ■ det kunde man just tänka sig! det var det jag tänkte!

tapaus antoi meille ajattelemisen aihetta ● cazul ne-a dat de gândit ■ det inträffade gav oss något att tänka på (gav oss en tankeställare); händelsen stämde oss till eftertanke

minulla on tärkeämpääkin ajattelemista ● am lucruri mai importante la care să mă gândesc ■ jag har [minsann] viktigare saker att tänka på

ajatella ääneen ● a gândi cu voce tare ■ tänka högt

.

ajatella 2 ● a crede, a gândi, a fi de părere ■ (asennoitua, suhtautua, otaksua) tro (jtak jstak ngt om ngt); tänka (jtak jstak ngt om ngt); (olla mieltä, olla jtak mieltä) anse (jtak jstak ngt om ngt); tycka (jtak jstak ngt om ngt); (olettaa) anta (jtak ngt)

samoin ajatteleva ● tovarăș de idei ■ likasinnad

toisin ajatteleva ● dizident ■ oliktänkande, dissident

porvarillisesti ajatteleva äänestäjä ● un alegător care are idei burgheze ■ en borgerligt tänkande väljare

mitä ajattelet asiasta? ● ce crezi despre asta? ■ vad tror (anser) du om saken?

ajattelin, että olisi parasta luopua hankkeesta ● m-am gândit că e mai bine să renunț la proiect ■ jag tyckte att det var bäst att avstå från projektet

ajatellaanpa, että –  ● hai să ne gândim că … ■ låt oss anta att –

.

ajatella 3a (kuvitella) ● a-și imagina, a-și închipui, a crede ■ föreställa sig (jtak ngt)

paras ajateltavissa oleva ● cel mai bine, de necrezut ■ det bästa tänkbara

pahinta, mitä ajatella saattaa ● cel mai rău pe care ți-l poți închipui ■ det värsta som tänkas kan

pahinta, mitä voi ajatella ● mai rău nici că se putea; cel mai rău pe care ți-l poți imagina ■ det värsta man kan föreställa sig (tänka sig)

.

ajatella 3b (kiinnittää huomiota jhk pitää mielessä, pitää silmällä) ● a urmări ceva ■ tänka (jtak på ngt)

ajatella omaa etuaan ● a se gândi pentru binele său, pentru propriul interes ■ tänka på sitt eget bästa

toimia seurauksia ajattelematta ● a acționa fără a ține cont de consecințe ■ handla utan tanke på konsekvenserna

paras vaihtoehto tulevaisuutta ajatellen ● cea mai bună opțiune pentru viitor ■ det bästa alternativet med tanke på framtiden

tarkemmin ajatellen ● gândindu-mă mai bine, după o reflectare mai atentă ■ vid närmare eftertanke

.

ajatella 4 ● a se gândi, a intenționa să facă ceva ■ (suunnitella, aikoa) tänka göra ngt, ha för avsikt att göra ngt

hän ajatteli jäädä eläkkeelle ● intenționează să iasă la pensie ■ han tänkte gå i pension

tehtaan paikaksi on ajateltu Torniota ● fabrica a fost proiectată să fie la Tornio ■ Torneå har varit påtänkt som lokaliseringsort för fabriken

ajattelehan kustannuksia ● [la urma urmei], gândește-te la costuri, la chltuieli  ■ tänk på kostnaderna

tätä ajatellen ● cu referire la; având în vedere acest lucru ■ med tanke på detta

.

ajatella 5 (huudahduksissa)

nyt saitkin vähän ajateltavaa! ● asta ți-a dat de gândit ■ där fick du något att fundera på!

älä enää sitä ajattele! ● nu te mai gânsi la asta! ■ tänk inte längre på det!

ajatella, että hän on jo aikuinen! ● nu-ți vine să crezi că acum este adult ■ [kan man] tänka sig att han redan är vuxen!

ajatteles, mitä noilla rahoilla olisikin saatu! ● îmaginează-ți câte lucruri s-ar fi putut face cu banii ăia! ■ tänk vad allt man hade kunnat få för de pengarna!

ajattele asiaa! ● gândește-te bine la asta! ■ tänk på saken!

ajattelepas, jos … ● gândește-te dacă … ■ tänk om

ajattelematta ● pe negândite; din obișnuință; în mod nechibzuit ■ utan att tänka sig for; utan eftertanke

ajatella! ● închipuie-ți! ■ tänka sig! tänk dig bara!

.

ajatelma10 mietelmä, mietelause, aforismi. Ajatelmia rakkaudesta. ● maximă, deviză, aforism, cugetare ■ tänkespråk, maxim; aforism; sentens

ajateltava ● demn de luat în considerare; memorabil, imaginabil; posibil ■ (ajattelemisen arvoinen) tänkvärd; (ajateltavissa oleva) möjlig

.

Introdus / lisätty 29.1.2020

.

20/01/2020

Ziua 324

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 16:46

Ziua 324

.

Actualizat:

Cuvinte care se termină în -nto – corectat tabel

.

Adăugat la:

Yksi – Unu – adăugat text și linkuri, mici corectări

Tunnekausatiivi – Care face să – adăugat linkuri

Familia finlandeză – suomalainen perhe – adăugat text, refăcut linkuri

Forme apropiate, sensuri diferite – adăugat capitolul alli [Alli]

Rössipottu, rössyperunat; verimakkara – adăugat capitolul vermakkara, refăcut linkuri

.

Expresiile zilei:

ottaa tukea seinästä ● a căuta să se sprijine de zid; a căuta sprijin de la perete ■ stödja (stöda) sig (ta stöd) mot väggen; (ponnistettaessa t. työnnettäessä) ta spjärn mot väggen ► ottaa tukea – lean on the table – ottaa tukea pöydästä; lean against the wall; prop o.s. against the wall – ottaa tukea seinästä); ottaa tukea kaiteesta – a se sprijini de balustradă, a se ajuta cu balustrada – lean on the rail, steady o.s. by holding on to the rail; ottaa keppi tuekseen ● a căuta să se sprijine în baston; a căuta sprijin de la baston ■ stödja (stöda) sig på en käpp; ta stöd av en käpp

saada tukea seinästä (jstk) ● a fi sprijinit de zid ■ stödja (stöda) sig (ta stöd) mot väggen ► saada tukea jstk – be supported by – a fi sprijinit deja

[diferența între ottaa tukea (a căuta să se sprijine și, ca rezultat, a găsi sprijin; acțiune în curs) și saada tukea (a găsit sprijinul, se sprijină de el în continuare; acțiune finalizată)]

antaa tukea jollekulle ● a sprijini pe cineva; a acorda sprijin cuiva; a susține pe cineva ■ ge någon stöd, (stödja, låna stöd) till någon  ► support sth, give (lend) support to sth

.

Caricatura: Kymmenen senttiä aukki

Synnytys[osasto] – maternitate

  • – Vaimonne voi hyvin, kaikki on normaalisti. – Soția dvs. e bine, totul decurge normal.
  • – Hän on nyt kymmenen senttiä aukki. – Colul uterin este deschis zece cm. [Ea este datoare zece cenți.]
  • – Voiko maksaa korttilla? – Pot să plătesc cu cardul?

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit or educational purposes.

olla auki – a fi dator

*COMENTARII  pe pagina  About – despre BlogulBlog

.

Pentru căutare direct din Internet se folosește adresa:

https://blogulblog.wordpress.com/?s=xxxx                 unde xxxx este cuvântul căutat.

My BlogulBlog is proudly powered by WordPress

.

13/12/2019

Ziua 323

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 18:56

 

 

.

Ziua 323

.

Adăugat la:

Frazeologie – generalități – adăugat text și linkuri, mici corectări

Este finlandeza limbă creată? – Onko suomi luotu kieli? – adăugat text

Despre transliterarea și transcrierea din ebraică în română – adăugat linkuri și convertere noi

Fraze uzuale în câteva limbi – adăugat imagine la tonurile chinezești

.

Pagină nouă:

Kietaisu

.

Zicala zilei:

ellei lirise, tippuu ● dacă nu curge, pică ■ såvida strilar, droppar

.

Caricatura: Jalkakäytävät liukkaita

  • – Ilmatieteen laitos tidottaa: – Institutul meteorologic informează:
  • – Jalkakäytävät voivat huomenna olla liukkaita – Mâine, trotuarele s-ar putea să fie alunecoase. [Mâine, trotuarele POT FI (este permis să fie) alunecoase.]
  • – Hyvä! En olisikaan jaksanut hiekoittaa! – Tot n-aveam de gând să dau cu nisip!

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit or educational purposes.

*COMENTARII  pe pagina  About – despre BlogulBlog

.

Pentru căutare direct din Internet se folosește adresa:

https://blogulblog.wordpress.com/?s=xxxx                 unde xxxx este cuvântul căutat.

My  is proudly powered by  WordPress

.

Kietaisu

Filed under: — blogulblog @ 18:20

Kietaisu

.

Unul din cuvintele finlandeze care nu are traducere în românește și care trebuie explicat sau arătat. Este „rara avis” în finlandeză neavând rude în limbile surori. Are etimologie necunoscută. Ca semnificații apropiate pot fi kääriä, verhota; piirittää, sitoa. Pare, totuși, să facă parte din seria de cuvinte cu rădăcina kie- precum kiehtoa, kiehkura, kieppi, kiero, kiertää. Pentru a avea o imagine cât de cât, cuvântul cheie în românește poate fi împrejur.

.

kietaisu2  kietaiseminen; kietaiseva liike – mișcare de înfășurare

köyden kietaisu paalun ympäri kävi nopeasti ● strângerea funiei în jurul stâlpului a mers rapid ■ det gick snabbt att få repet runt pålen

.

kietaisuhame vartalon ympärille kietaistava kaitalemainen hame; hameen kaltainen liinamainen vaate, jota käytetään vartalon ympärille kierrettynä ● piesă de îmbrăcăminte de de damă formată dintr-o buvată de pânza, mai rar de stofă, care se înfășoară în jurul șoldurilor și se prinde lateral ■ omlottkjol

.

kietaisutakki napiton, vyöllä kiinnitettävä takki ● mantou sau pardesiu, care nu se încheie cu nasturi, ci se petrece și se ține strâns cu un cordon ■ omlottkappa

.

kietaisupyyhe 1 naisille 2 miehille, lannepyyhe ● 1 prosop de baie pentru femei petrecut peste sâni 2 prosop de baie pentru bărbați petrecut peste șolduri ■ omlottbadlakan

.

kietaista ● a înveli; a lega, a înnoda ■ (kietoa) linda; (solmia) knyta ► to wind, wrap
kietaista huivi päähänsä ● a înfășura o eșarfă în jurul capului ■ knyta en sjalett runt huvudet

.

kietoa ● a înfășura (ceva cu ceva), a înveli; a bandaja; a îmbrobodi; a învălui; a împacheta; a acoperi ■ linda (jtak jhk ngt i ngt); linda in (jtak jhk ngt i ngt); (kääriä) svepa in (jtak jhk ngt i ngt), veckla in (jtak jhk ngt i ngt), vira (jtak jhk ngt om/i ngt); (verhota) täcka (jtak jhk ngt med ngt), hölja (jtak jhk ngt i ngt); (kuv) dra in

kietoa naru[a] jnk ympärille ● a înfășura funia în jurul parului ■ linda ett snöre runt ngt

kietoa kätensä jkn kaulaan ● a ține pe cineva cu brațul după gât ■ slå armarna om halsen på ngn

kietoa jk kääreisiin ● a împacheta ceva ■ slå (vira) in ngt i ett omslag

yö kietoi maiseman vaippaansa (kuv) ● noaptea a acoperit peisajul cu mantaua sa ■ natten sänkte sig över landskapet

usva oli kietonut maiseman vaippaansa ● peisajul era învăluit în ceață ■ landskapet låg insvept (inhöljt) i dis

hän kietoi hänet pauloihinsa (kuv) ● l-a prins în mrejele sale ■ han snärjde henne i sina garn

kietoa jku pauloihinsa ● a înrobi pe cineva în mrejele sale ■ snärja (fånga) ngn i sina garn

.

kietoutua, kietoontua ● a se înfășura, a se înveli (cu ceva); a se încurca (în ceva); a se amesteca (în ceva); a fi amestecat (în ceva) ■ linda in sig, svepa in sig (jhk i ngt), svepa ngt om sig, vira ngt om sig; (sotkeutua) trassla in sig (jhk i ngt) (myös kuv); bli indragen i ngt

kietoutua huopaan ● a se acoperi cu o pătură ■ svepa en filt om sig; svepa in sig i en filt

yhteen kietoutuneet kasvit ● plante împletite; plante crescute împreună ■ sammanslingrade växter

kietoutua jhk (kuv) ● a se amesteca (în ceva); a fi amestecat (în ceva) ■ bli invecklad (indragen, puhek insyltad) i ngt

kietouma, kietoutuma ● împletitură; scul, jurubiță ■ sammanflätning; (vyyhti) härva

tarina on monien ainesten kietouma ● povestea este o împletitură de multe elemente ■ historien är sammanflätad (sammanvävd) av många olika beståndsdelar

.

engleză:

wraparound, wrapround I adj

1 (erik vaat) kietaisu- (wraparound skirt) kietaisuhame ● fustă de plajă ■ omlottkjol

2 (tuulilasista ym) kaareva, kaartuva (sunglasses; windscreen) ● care se curbează, care înconjoară ■ böjd; krökt; buktad; svängd; (holvimainen) välvd; bågformig; krökning

3 (kuv) kaiken kattava ● comprehensiv ■ övergripande

4 yleis- ● general, care acoperă o întreagå gamă ■ —

.

wraparound, wrapround II sb

1 (vaat) kietaisuhame; kietaisutakki ● fustă de plajă ■ omlottkjol; omlottkappa

2 (kirjap) pyörölevy, pyörölaatta ● disc rotativ de imprimat ■

3 (Br) (kirjan) ● (referitor la carte) ■ —

  1. a) banderolli, vyöte banderolă ■ banderoll; (sikarin) maggördel
  2. b) suojakansi, suojapäällinen supracopertă; învelitoare de caiet, de carte; husă; capac de protecție ■ omslag ► jacket, book (dust) jacket; slipcover

.

yks. nom.   kietaisu
yks. gen.   kietaisun
yks. part.  kietaisua
yks. ill.   kietaisuun
mon. nom.   kietaisut
mon. gen.   kietaisujen, kietaisuiden, kietaisuitten
mon. part.  kietaisuja, kietaisuita
mon. ill.   kietaisuihin

 

Introdus / lisätty 13.12.2019

 

.

04/12/2019

Ziua 322 – 10 Ani

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 20:01

Ziua 322

.

BlogulBlog a împlinit zece ani.

El se adresează, în primul rând, vorbitorilor de română și vorbitorilor de finlandeză deși, au fost accesări din mai toate colțurile lumii, din 146 de țări. Vizualizări au fost până azi 271.151. Ziua de vârf,  545 de accesări, a fost  pe 9 oct. 2019. Cum este momentul bilanțului, pagini s-au adunat 456 plus Zile 322.

Încă de la început am spus că BlogulBlog nu are menirea să învețe pe cineva finlandeza, ci doar să-l informeze, să-i  sugereze și să-l stimuleze, prin linkuri, să studieze pe cont propriu noțiunile menționate, Americanul i-ar zice digest.

În ciuda intenției enunțate, am oferit o trecere în revistă a întregii gramatici a limbii finlandeze, am tradus în ambele limbi naționale ale Finlandei cuvinte și expresii curente sau mai vechi, care nu se găsesc niciunde, altundeva pe Internet. Cu toată modestia cuvenită, trebuie să menționez că la rubrica „pe alte teme lingvistice” sunt articole accesate zilnic, chiar de mai mulți utilizatori. Pentru acuratețea traducerilor am folosit, comparativ, traduceri verificate în toate limbile pe care le vorbesc.

Un gând aparte a fost și cultivarea limbii române, atât cât a mai rămas, pentru că după ce vom închide ochii noi, vorbitorii românei moștenite de la părinții noștri, limba română va suna cu totul altfel; mult hulita „limbă de lemn” din trecutul nu prea îndepărtat a fost înlocuită de „noua limbă de lemn”, de clișee lingvistice pe care cei care le folosesc nu le înțeleg. Incultura a fost ridicată la grad de virtute. Trăiască Google Translate care trece totul prin engleză oferind, adesea, rezultate deplorabile.

Sper să mai pot continua publicarea pe BlogulBlog, pe cât se poate, materiale ar mai fi pentru încă o sută de ani.

.

Adăugat la:

Kekri și Ziua Tuturor Sfinților – adăugat capitolul „Sâmedru”

Vocabularul Crăciunului – rearanjat tabele, mici corectări, adăugat text și linkuri

Despre Pacea de Crăciun în Finlanda – corectat text

Limbi ugro-finice-uralo-altaice și altele apropiate – adăugat text, linkuri, mici corectări

Näkijä, kokija, tekijä – adăugat kuulija, mici corectări

Ce limbă trebuie să învețe străinul în Finlanda? – adăugat text la capitolul „Selkokieli”

Verbi – 056. Viitorul – Futuuri – adăugat capitole noi

Linkuri utile – refăcut linkurile la Eminescu; adăugat link la revista Columna

Propoziții și expresii care exprimă necesitatea – nesessiivilauseet – adăugat capitolul „olisi parasta”

Finlandism, fennicism – tradus un capitol suedez, refăcut linkuri

Traduceri, käännöksiä – adăugat text și linkuri, mici corectări

.

Zicala zilei:

tehdä työtä käskettyä ● a face treaba așa cum s-a stabilit, cum am convenit; cum s-a poruncit ■ göra som man blir tillsagd

[Referitor la aniversarea de 10 ani a BloguluiBlog, Am făcut ce mi-am propus!]

.

Caricatura: Maan keskiosa

  • – Ilmatieteen laitoksen sääpuhelin – Informații despre vreme de la Institutul Meteorologic
  • – Tiedustelisin, kuinka lämmintä on tänään maan keskiosissa? – Aș vrea să știu cât de cald este astăzi în centrul țării [cât de cald este miezul pământului]
  • – Cam 5400 ºC

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit or educational purposes.

*COMENTARII  pe pagina  About – despre BlogulBlog

.

Pentru căutare direct din Internet se folosește adresa:

https://blogulblog.wordpress.com/?s=xxxx                 unde xxxx este cuvântul căutat.

My  BlogulBlog is proudly powered by WordPress

.

11/11/2019

Ziua 321

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 21:49

Ziua 321

.

Adăugat la:

Tavutus – despărțirea în silabe – adăugat text, tabele și linkuri

Finlandezul și finlanda lui – adăugat ‘matkakeskus’

Epäpuhdasta suomea – finlandeza alterată – adăugat un capitol

Sanojen johtaminen – Derivarea cuvintelor – adăugat linkuri, mici corecturi

Denumiri generale finlandeze pentru obiecte – completat la „kannatin

.

Pagină nouă:

Mihail Eminescu – Viimeinen romantikko

.

Expresia zilei:

ottaa kaatuessa käsillä vastaan ● căzând, a se sprijini în mâini ■ fallande, luta sig på händerna

.

Caricatura: Suurella huolella

  • – Onko tuo reaktori varmasti huoella suunniteltu? – Este sigur că reactorul este proiectat cu mare grijă?
  • – Suurella huolella! – Cu mare grijă! [Cu mare îngrijorare!]
  • – Pian saavat tietää, etten osaa mitään. Tapan kaikki. – Curând vor afla că nu știu nimic. Îi omor pe toți.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit or educational purposes.

*COMENTARII  pe pagina  About – despre BlogulBlog

.

Pentru căutare direct din Internet se folosește adresa:

https://blogulblog.wordpress.com/?s=xxxx                 unde xxxx este cuvântul căutat.

.

Mihail Eminescu – Viimeinen romantikko

Filed under: — blogulblog @ 21:20

Mihail Eminescu

Viimeinen romantikko

.

.

În 1995, la Editura Littera din Helsinki, a văzut lumina tiparului prima selecție din poezia lui Mihai Eminescu în limba finlandeză, Runoja, traducerea Liisa Ryömä, cu o prefață de Marjo Cosma.

Studiul introductiv, intitulat Viimeinen romantikko (Ultimul romantic, p. 5-17) oferă cititorului finlandez o privire sintetică asupra vieții și operei marelui poet român, insistând asupra unor detalii biografice: copilăria la Ipotești, studiile la Cernăuți, Viena şi Berlin, debutul la „Familia” lui Iosif Vulcan, perioada ieșeană şi bucureșteană, boala şi dispariția sa tragică. Un loc aparte îl ocupă datele despre viața sentimentală a poetului, care pare a-şi găsi ecoul în creația sa. De asemenea, fără a tinde la o exegeză originală, în prefață se află suficiente considerații despre universul poeziei eminesciene, despre raporturile lui cu marea poezie europeană, despre locul său în în evoluția lirismului românesc. De reținut sunt apropierile dintre Eminescu şi Aleksis Kivi, întemeietorul literaturii finlandeze modeme (p. 10).

Cele 65 de pagini ale volumului cuprind șaisprezece poezii, antume și postume, aranjate într-o ordine aleatorie, începând cu postuma Dintre sute de catarge/Sadat purret satamasta, datată 1880, și sfârșind cu Scrisoarea II/II Kirje, din 1881. Între acestea, La steaua/ Tahdelle (1886), Și dacă…/Jos (1883), Crăiasa din povești/Haltiatar (1876), Sara pe deal/Ilta kukkulalla (1872), Somnoroase păsărele/Unisina pienet linnut (1883), Lacul/Metsalampi (1876), lar lira-mi geme și suspină-un cânt /Kun sua kaipaan (ultima parte) (1875-76), O, mamă/Oi aiti (1880), Ce te legeni…/Miksi metsa kohahtelet (1883), Mai am un singur dor/En toivo enempaa (1883), Revedere/Tapaaminen (1879), Luceafărul/ Tahtijumala (1883) (fragmente), Eu nu cred nici în lehova/En usko Jehovaan (1876), În zădar în colbul școlii /Suotta ravaat (1881).

Salutând cu căldură această premieră editorială care îl aduce pe Eminescu mai aproape de sufletele cititorilor de limbă finlandeză, am adresat Doamnelor Liisa Ryömä, traducătoare poeziilor din prezentul volum, şi Marjo Cosma, autoarea studiului introductiv, câteva întrebări la care  Domniile-Lor au avut amabilitatea să răspundă.

1. Când, cu ce ocazie ați făcut cunoştinţă cu literatura română în general şi cu poezia lui Mihai Eminescu în special?

Liisa Ryömä: „Încă în copilărie am citit Să nu uiți, Darie! de Zaharia Stancu, carte tradusă de mama mea. Mi s-a părut o carte minunată, care mi-a trezit interesul pentru România şi pentru cultura ei. Cu poezia lui Eminescu am făcut cunoștință abia în timpul studiilor, în România, dar a fost o cunoaștere tangențială, nu foarte adâncă.

Ulterior, am tradus eu însămi Costandina şi Pădurea nebună de Zaharia Stancu, piese de teatru de Marin Sorescu – lona, Matca, Răceala – jucate, cu excepția celei din urmă, la teatre din Finlanda. Tot dintre dramaturgi am tradus un clasic – I.L. Caragiale, o scrisoare pierdută, și un  contemporan – Matei Vișniec Angajare de clovn (care s-a jucat la Teatrul Municipal din Turku, stagiunea 1993/94 – n. n. N.C.).

De asemenea, în revista Asociației Finlanda-România am publicat traduceri din diverși poeți contemporani” (Să notăm că unele dintre acestea, precum Cine/Kuka, Melcul/Simpukka, Sinucidere/Itsemurha de Marin Sorescu au apărut în Antologie de poezie românească/ Valikoima Romanian Runoja. Alcătuită și îngrijită de Ion Stăvăruș, Turku, 1986, p. 98-9, 102-3).

Marjo Cosma: „Am făcut cunoștință cu literatura română în timpul studiilor de limba română, cu profesorul Petru Gorcea, la Universitatea din Helsinki. Mai târziu, cu ocazia celei de a doua vizite în România, fără să ştiu prea bine limba, am cumpărat primele cărți românești, între care și un volum de Eminescu. Apoi, în timpul studiilor la Facultatea de Filologie din București, am ‘consumat’ Eminescu din obligație, o pâine neagră, de secară, pe care a trebuit să o mănânc, pregătindu-mi examenele de an. Mi se părea dificil, o poezie intangibilă, prea plină de sensuri, prea greu de pătruns …aproape inaccesibilă… nici n-am îndrăznit să citesc prea mult, deși am multe cărți de și despre Eminescu, aici în Finlanda. De fapt, un nevorbitor nativ de limba română nici nu poate înțelege în adâncime limbajul poeziei sale. Trebuie să trăiești în România, să faci cunoștință cu peisajul eminescian, cu „lacul cel albastru”, cu „codrii de aramă”, locuri pe care am avut ocazia să le vedem, cu Liisa, în 1991.

Proiectul acestei traduceri m-a obligat să citesc mai mult, mai atent, să mă apropii mai mult de universul poeziei lui Eminescu, de care stătusem departe, din teamă, aş putea spune.

În timpul studiilor se vorbea mult şi elogios despre „poetul naţional” şi mărturisesc că nu înțelegeam, atunci, de ce îl preţuiesc atât de mult românii pe Eminescu. Acum, după ce am recitit Viaţa lui Mihai Eminescu de G. Călinescu, îl simt pe poet ca pe un om viu şi realizez dimensiunea şi profunzimea operei sale.

2. Care au fost criteriile de selecție a poeziilor incluse în volumul Runoja (Poezii) din 1995?

L.R.: „Motivele alegerii sunt greu de explicat; ne-am gândit la poezii mai cunoscute, dar un cuvânt greu de spus a avut și traductibiliatea textelor, căci nu toate poemele lui Eminescu pot fi transpuse într-o altă limbă fără a pierde ceva din sensul lor adânc, inexprimabil…”

M. C.: „Liisa a lăsat o bună parte din răspunderea pentru alegerea poeziilor pe seama mea, pentru că, într-un fel, aveam mai multe contacte cu poezia românească, cu literatura română în general.

Au intrat în calcul şi unele constrângeri editoriale – colecția aceasta, publicată de Editura Littera Oy, este o colecție de mici dimensiuni, cu un  număr restrâns de pagini, destinată unui cerc de adevărați iubitori de poezie. Am avut în vedere traducerile în alte limbi sau edițiile bilingve, pentru a reține ce s-a tradus mai mult, dar am avut în minte şi pe potențialul cititor finlandez, ce l-ar putea atrage pe acesta … Poporul nostru este un popor melancolic, romantic, care nu-şi arată sentimentele în public, dar adoră poezia de dragoste. Dintr-o listă inițială mai amplă, am ajuns la 16 titluri. Luceafărul, de exemplu, trebuia să figureze în antologie, dar din cauza spațiului tipografic limitat n-am putut da tot poemul; dintre Scrisori ne-am oprit la Scrisoarea II, preferința lui Liisa. Reținusem și Glossa, care în cele din urmă tot nu a intrat în volum. Oricum, nimeni nu ar fi putu să facă o traducere mai bună decât Liisa Ryömä, ea însăși o poetă înzestrată, traducătoare experimentată, familiarizată cu poezia italiană, suedeză, germană.

Ați remarcat că sunt aici şi antume şi postume; deși nepublicate în timpul vieții autorului, postumele îşi păstrează valoarea, rezistă la timp. De fapt, nu cred că trebuie să absolutizăm distincția antume/postume; multe dintre poeziile rămase în manuscrise sunt la fel de valoroase ca poeziile publicate de Eminescu în timpul vieții. Să nu uităm că poetul nu și-a publicat el însuși volumul și nu putem ști care ar fi fost opțiunea lui dacă ar fi ajuns să o facă”

 3. Care sunt dificultățile pe care le întâmpină traducerea poeziei lui Eminescu în limba finlandeză?

L R.: „În primul rând faptul că sunt scrise într-o formă clasică. cu ritm, rimă, şi rima, este destul de constrângătoare, ca ΄΄i metrica, de altfel, o dificultate pe care o resimt traducând din orice limbă”

4. Ce aspecte din poezia lui Eminescu ar putea să-l atragă în mod special pe cititorul finlandez de astăzi?

L. R.: „Înainte de orice, sinceritatea trăirilor; poeziile lui Eminescu sunt foarte aproape de natură, de natura umană şi de natura înconjurătoare, Apoi ele sunt frumoase în sine, extrem de melodioase, au o muzică interioară specifică (Să notăm că acest aspect este reliefat și de o noutate absolută: câteva texte eminesciene – Dintre sute de catarge, Și dacă…, Sara pe deal – sunt însoțite, în acest volum, de partiturile cântecelor semnate de compozitorul finlandez Aleksi Ahoniemi – n. n. N. C.). În afară de aceasta, să nu uităm, romantismul are întotdeauna prieteni, admiratori, indiferent de secol… Și, pe alocuri, am reținut note de umor, de imine, de satiră, care de asemenea atrag”.

M. C.: „Poezia, fie ea modernă sau clasică, nu e chiar pentru toată lumea; e un fel de delicatesă, pe care numai unii o gustă. Chiar dacă cititorii adevărați de poezie nu sunt foarte mulți, merită să facem, pentru ei, efortul de a li-l aduce pe Eminescu mai aproape. Totuși, așa cum am spus, am avut în vedere și accesibilitatea unora dintre poeziile selectate, care se adresează, astfel, unui cerc mai larg de cititori decât cei specializați sau fini degustători de artă. În plus, poate că și melodiile compuse de Aleksi Ahoniemi vor contribui la răspândirea poeziei lui Eminescu în țara noastră, știut fiind că finlandezii sunt mari amatori de muzică, mai ales lirică, sentimentală.

În prefața mea am încercat să prezint biografia poetului, Eminescu-omul conducându-mă către Eminescu-poetul. Dacă am reușit, rămâne de văzut…”

Am mulțumit Doamnelor Liisa Ryömä și Marjo Cosma pentru interviurile acordate și le-am urat succes în viitoarele încercări de face  cunoscute publicului finlandez valorile culturii și literaturii române.

A consemnat Dr. Nicolae CONSTANTINESCU

COLUMNA

.

Liisa Merike Ryömä (2. tammikuuta 1947 Helsinki – 9. toukokuuta 2017 Loviisa) oli suomentaja, joka käänsi kirjallisuuden ja runojen ohella laulutekstejä. Vuonna 2013 Ryömä sai monipuolisesta käännöstyöstään kirjallisuuden valtionpalkinnon. fi.wiki

 

Liisa Ryömä, împreună cu prietena sa Marjo Cosma au luat cunoștință de literatura română la cursurile Universității din București. De fapt, studiul limbii române începuse deja la Universitatea din Helsinki cu profesorul Petru Gorcea. Liisa Ryömä a făcut treducerile și împreună, cele două sufletiste, au purces la publicarea volumului de față.

 

Este lesne de înțeles de ce volumul este modest, în ciuda conținutului bogat. Este vorba de o editură mică, în redactare proprie, cu o desfacere nesigură. Editarea s-a făcut pe spezele Suomen Kirjasäätiö – Fundația Cărții, Finlanda.

 

Intruducerea semnată de Marjo Cosma o găsim la pagina Discovering Eminescu.

Pagina face parte din colecția „Mihai Eminescu, the last romantic of Europe

Mihai Eminescu  

.

Înaintea lor, Valfrid Hedman (1872 – 1939) scriitor și traducător care a tradus Ciulinii Bărăganului (Panait Istrati : Baraganin takkiaiset. Karisto 1936 (alkuteos Les chardons du Baragan), în lucrarea „Itämaalaisia haaveiluja”. Kustannusyhtiö Osmo (Ventola ja Kumpp.), Helsinki 1906 l-a inclus și pe Eminescu din care avem o mostră pusă în paralel cu traducerea modernă a Liisei Ryömä și cu originalul.

.

Kun oksat akkunahan lyö… (Valfrid Hedman Suomennos rumaniankielestä) Kirjoittanut Mihai Eminescu

Kun oksat akkunahan lyö
ja poppelit sen alla
jo verhoo vaipallansa yö,
oon miellä oottavalla.

Kun tahdin väikkyy virran vuo
ja järven tyyni pinta,
sä silloin saavu kultas luo
ja rauhoita sen rinta!

Kun kuuhut pilven lomasta
jo pilkistääpi esiin,
mun valtaa kaiho tunnelma
ja silmät käyvät vesiin.

Jos (în traducerea Liisei Ryömä)

Jos oksat ruutuun koputtaa
ja tuuli tuutii puita,
vain sinut mieleeni se saa,
en ejatele muita.

Jos metsälammen pinnasta
kimmelää öiset tähdet,
niin tuska lientyy rinnusta.
on säteet lohdun lähde.

Jos väisyy pilvet pimeät,
kun hohdettansa valaa,
niin lausun sinun nimeäs,
se aina mieleen palaa.

Și dacă …

Și dacă ramuri bat în geam
Și se cutremur plopii,
E ca în minte să te am
Și-ncet să te apropii.

Și dacă stele bat în lac
Adâncu-i luminându-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Înseninându-mi gândul.

Și dacă norii desi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte să-mi aduc
De tine-ntodeauna.

.

Revenind la traducerile Liisei Ryömä mai găsim și

Unisina pienet linnut 

Unisina pienet linnut
palaa kotiin illan myötä
pesäpuiden lehvistöihin.
Hyvää yötä!

Lähteet hiljaa solisevat,
nukkuu puutarhoissa kukat,
mustat metsät vaikenevat.
Nuku hyvin!

Joutsen veden pintaa pitkin
lipuu lepopoukamaan.
Untas suojaa enkelitkin.
Nuku vaan!

Hiiskumatta yöhön lauhaan
katsoo kuulaskasvo kuu.
Kaikki vaipuu unen rauhaan.
Hyvää yötä.

Somnoroase pasarele

Somnoroase pasarele
Pe la cuiburi se aduna,
Se ascund în rămurele ‑
Noapte buna!

Doar izvoarele suspina,
Pe cind codrul negru tace;
Dorm si florile‑n gradina ‑
Dormi in pace!

Trece lebada pe ape
Între trestii sa se culce ‑
Fie‑ti ingerii aproape,
Somnul dulce!

Peste‑a noptii feerie
Se ridica mindra luna,
Totu‑i vis si armonie ‑
Noapte bună!

.

(fragmentul de mai jos din postuma In liră-mi geme şi suspin-un cânt, în Opere alese II. Ediţie îngrijită şi prefaţată de Perpessicius, Editura Minerva, 1973, p. 268) În liră-mi geme și suspin-un cânt,
Căci eu îmi vărs acum veninu-n vânt.
Prin minte-un stol de negre gânduri trec:
Spre casa cea din patru scânduri plec,
Gemând, plângând eu fruntea pun pe mâni,
Se rumpe suflet, mi se rupe sân,
Scăpare caut în zădar de chin…
Să stângi un dor ce-n sânu-mi arde ­ vin!

Kun sua kaipaan, laulan hiljaa hiljaa
Ja pääni painan maahan hiljaa hiljaa.
Niin nousee huuliltani huokaus
kuin tuulen voihke hiljaa hiljaa.
Jokaisen toiveen, kaikki unelmat
unohdin, tukahdutin hiljaa hiljaa.
Vain julman rakkauden nuolen
sydämen lihaan painan hiljaa hiljaa.
Sen jähmettävä myrkky leviää
Vereni syke sammuu hiljaa hiljaa.
Ja halki tihenevän murheen kuuluu
vain haudan kutsu hiljaa hiljaa.
Când te doresc eu cânt încet-încet:
Plec capul la pământ încet-încet
Și glasul meu răsună tânguios
Ca tristul glas de vânt încet-încet.
Și orice vis, orice dorinț-a mea
Eu singur le-am înfrânt încet-încet.
Săgeata doar a crudului amor
În suflet mi-o împlânt încet-încet
Și simt veninul pătrunzând adânc…
Cu sângele-l frământ încet-încet
Și nu-mi rămâne decât să pornesc
Spre al meu trist mormânt încet-încet.

.

Tähdelle

Kun tähti tuikkeen sinkoaa
On sillä pitkä tie,
Ennen kuin meidän tavoittaa
Se tuhat vuotta vie.

Se on jo ammoin himmennyt
Pimeys nieli sen,
Ja silti näkee vasta nyt
Sen valon ihminen.

Niin sammunutta tähteä
Me katselemme täällä,
Vain harhakuvaa etäistä
Sykkivää päämme päällä.

Ja samoin kerran rakkaus
Valaisi sielun yötä.
Se sammui, sentään kimallus
On matkallamme myötä.

La steaua

 La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.

Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.

Miksi metsä kohahtelet

Miksi metsä kohahtelet,
sadetta ja viimaa vailla
oksiasi ojentelet?
Totta huojun tällä lailla
hetkeni kun hupenevat,
päivä hiipuu, ilta saapuu,
puista lehdet putoilevat.
Vaippana ne peittää maata,
lauluja en kuulla saata.
Hallatuulten ratsastajat
loitommalle suven ajaa.
Kaikkosivat linnutkin,
oksat paljaat ojensin.
Pääskyparvet silkkisiivin
lentää yli latvusteni,
autioittaa aatokseni,
ilonikin myötään meni.
Havinansa tavoittaa
taivaanranta tummuvaa,
siiveniskut katoaa,
kesää takaisin en saa…
Ankea ja alaston
aika edessäni on.
Suru kumppani on öiden,
päivät itken ikävöiden.

Ce te legeni?

– Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?
– De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă –
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte –
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândurele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând, pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Vestejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el!

.

Desigur că n-ar trebui să lipsească de aici Luceafărul. Problema traducătoarei a fost lungimea poemului, față de spațiul alocat în volum. Din acest motiv, Liisa Ryömä a fost nevoită să aleagă doar unele strofe, lucru care afectează ușor înțelegerea poemului. Dar și așa, bine că avem un început de traducere, restul se pare că a rămas, ca moștenire soțului, kirjailija Daniel Katz. Poate că-ntr-o bună zi vom vedea tot poemul publicat, așa cum au făcut-o suedezii. (Aici să se bucure și minoritatea de 6%!)

.

Luceafărul

Tähtijumala

(lyhennelmä) Liisa Ryömä

Hesperos

översatt av Jon Milos

A fost odată ca-n povești,
A fost ca niciodată.
Din rude mari împărătești,
O prea frumoasă fată.
Syntyipä sukuun kuninkaan
tyttönen ainokainen
Ja varttui, kasvoi varreltaan
ihana nuori nainen.
Det var en gång, berättas det,
I sagorna besjungen
En prinsessa som alla vet
Som gåva fötts till kungen.
.
Și era una la părinți
Și mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinți
Și luna între stele.
Niin vanhemmilleen lohdun toi
ilon ja toivon lähde,
ja kaikki häntä jumaloi
kuin kuuta palvoo tähdet.
Hans enda barn och gunstling fin
Den fagraste av tärnor
Jungfruglig uti tärnors ring
Som månen ibland stjärnor.
.
Din umbra falnicelor bolți
Ea pasul și-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colț
Luceafărul așteaptă.
Iltaisin kulki ikkunaan
holvien varjostoista
katsomaan aina uudestaan,
kun Iltatähti loistaa.
Från slottgemaket ses hon gå
Var kväll hon stegen vänder
Mot fönstret dit Hesperos då
Sin mörka skuggbild sänder.
.
Privea în zare cum pe mări
Răsare și străluce,
Pe mișcătoarele cărări
Corăbii negre duce.
Se meren yllä kimaltaa
kun taivas on jo musta,
aavoille laivat kaikkoaa
kaivaten opastusta.
Han över havet svävar ner
Och sprider sina strålars glans
Där svarta skeppen sig beger
Över vågor någonstans.
.
Îl vede azi, îl vede mâini,
Astfel dorința-i gata;
El iar, privind de săptămâni,
Îi cade draga fată.
Niin tähteänsä ikävöi
ja pimeyttä vuotti.
Kun taivassulhon näki öin
se lemmen rintaan tuotti.
Var natt hans stjärna lyser klar
Av längtan själen fylles
Och kärlek het blir Hesperos svar
När månens sken förgylles.
.
Cum ea pe coate-și răzima
Visând ale ei tâmple,
De dorul lui și inima
Și sufletu-i se împle.
Ja samoin tunsi tähtikin.
Kun saapui illan tullen
hän heitti sätein hohtavin
viestiä kaivatulle.
Sitt huvud stilla lutar hon
Mot snövit hand i drömmar
Oss ljuvt förvillar kärlekstron
Till hennes själ den strömmar.
.
Și cât de viu s-aprinde el
În orișicare sară,
Spre umbra negrului castel
Când ea o să-i apară.
Hän kietoi neidon valollaan
kuin kylmään lemmen ansaan
ja katsoi kuinka vuoteessaan
tuo hymys unissansa.
Var afton så hans stjärna klar
Till prinsessan kommer in
I fönstret syns, och hon så rar
I hans öga blickar in.

* * * *

* * * *

* * * *

Și pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie,
Țesând cu recile-i scântei
O mreajă de văpaie.
Han följer jungfrun steg för steg
Till hennes viloläger
I glitter höjes så hans väg
Och kärleken hon äger.
.
Și când în pat se-ntinde drept
Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept,
I-nchide geana dulce;
Nu sömnens vila söker hon
Han får betrakta henne
Hans blickar smeker henne ömt
Ej lämnar hennes änne.
.
Și din oglindă luminiș
Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închiși
Pe fața ei întoarsă.
Tavoitti peilin pinnassa
neitonsa kauniin kuvan
ja sydämensä rinnassa
hän tunsi pakahtuvan.
Från spegeln glider strålen fram
Över ansiktet det bleka
Ljus över ögonen sprider han
Vill varsamt kroppen smeka.
.
Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prindă.
 

 

Hon leende i spegeln såg
Hesperos skälvande blick
Till bädden där i sömn hon låg
Nu hans heta önskan gick.
.
Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftând din greu suspină:
– O, dulce-al nopții mele domn,
De ce nu vii tu? Vină!
Tytön ja Tähtijumalan
toisiinsa liitti uni.
Hän kuuli neidon kuiskaavan:
Oi saavu, kaivattuni.
Hon suckar och i sömnen ber
Så stilla med tyst längtan:
„Herre kär, kom till jorden ner
Det är min enda trängtan.
.
Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă și în gând
Și viața-mi luminează!
Jos korkeasta kodistas
valona luokse uisit,
niin oveni ja sieluni
sinulle avautuisi.
Kom Hesperos, kom ned och giv
Min varma önskan lisa
Lys upp min kammare, mitt liv
Gör mina tankar visa.”
. * * * *
El asculta tremurător,
Se aprindea mai tare
Și s-arunca fulgerător,
Se cufunda în mare;
Han lycklig blir av hennes tal
Allt klarare hans ljus
Han kastar sig i havets dal
Och in i vågors brus.
.
Și apa unde-au fost căzut
În cercuri se rotește,
Și din adânc necunoscut
Un mândru tânăr crește.
I vattnet just på denna plats
Sprids många stora ringar
Och nu en ståtlig prins tar sats
Han sig ur havet svingar.
.
Ușor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestei
Și ține-n mână un toiag
Încununat cu trestii.
Genom fönstret så han träder in
Dit nu han flugit lätt
Med sävprydd stav i handen sin
Som ledsagat honom rätt.
.
Părea un tânăr voievod
Cu păr de aur moale,
Un vânăt giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.
En ung vojvod framträder här
Med mjukt och gyllne hår
Hans kalla axlar bara är
I purpurmantel han står.
.
Iar umbra feței străvezii
E albă ca de ceară –
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie-n afară.
Med blekt anlete kallt och vitt
Ej levande, ej död
Men ögonen dock blickar fritt
Och med en sällsam glöd.
.
– Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ți urmez chemarea,
Iar cerul este tatăl meu
Și mumă-mea e marea.
– Sun kutsuasi noudattain
laskeuduin korkealta.
Mä alun taivahalta sain
ja synnyin vetten alta.
„Jag kommit från en himmelsk sfär
Att uppfylla din bön
Ty himlen är min fader kär
Och havet moder skön.
.
Ca în cămara ta să vin,
Să te privesc de-aproape,
Am coborât cu-al meu senin
Și m-am născut din ape.
Niin päästäkseni huoneesees
ja aivan vierellesi
jäi taakse ikitaivas sees
ja merten kuulas vesi.
Att vara när dig, mild och god
Så jag ditt anlet ser
Jag stigit har ur mörkan flod
Från ljusets höjder ner.
.
O, vin’! odorul meu nespus,
Și lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.
Nyt rinnalleni tulla saat
ja maailmasi jättää.
Sä tähden kanssa taivaan jaat,
mä pyydän sinun kättäs.
O, kom min kära! Lämna nu
Det liv du levt på jorden
Ty Hesperos är jag och du
Min sköna brud är vorden.
.
Colo-n palate de mărgean
Te-oi duce veacuri multe,
Și toată lumea-n ocean
De tine o s-asculte.
Voit vetten valtakunnassa
vuostuhansia olla
ja merten kansa valtava
sua palvoo suosiolla.
I vackra slottet av korall
En boning kan du få
Och havets värld där nere skall
I vördnad vid porten stå.”
.
– O, ești frumos, cum numa-n vis
Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată;
– On hahmo tähtiruhtinaan
ihana ylen sulla,
vaan kerallasi kulkemaan
en koskaan saata tulla.
„Så skön du är, en himmelsk gud
Lik änglar i en dröm
Men ej jag lyder dessa bud
Från främling het och öm.
.
Străin la vorbă și la port,
Lucești fără de viață,
Căci eu sunt vie, tu ești mort,
Și ochiul tău mă-ngheață.
On kalvaat sinun kätesi
ja sanas oudot kuulla,
ei lämpöä luo säteesi,
sua kuolleeksi voisi luulla.
Du kom ifrån en okänd värld
Med främmande tal och skick
Jag lever dock, men du är död
Jag isas av din blick.”

* * * *

* * * *

* * * *

Trecu o zi, trecură trei
Și iarăși, noaptea, vine
Luceafărul deasupra ei
Cu razele-i senine.
Så vänder dagarna sin bild
Och åter, alltid åter
Kom Hesperos och lyste mild
Upp molnens dunkla gåtor.
.
Ea trebui de el în somn
Aminte să-și aducă
Și dor de-al valurilor domn
De inim-o apucă:
På drömmens vägar sig beger
En tanke fylld av smärta
Och åtrån efter Hesperos
Nu tänds i hennes hjärta:
.
– Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă și în gând
Și viața-mi luminează!
„Kom Hesperos, kom ner och giv
Min varma önskan lisa
Lys upp min kammare, mitt liv
Gör mina tankar visa.”
.
Cum el din cer o auzi,
Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti
În locul unde piere;
I höjden hör han hennes röst
Då slocknar stjärneljuset
Förtvivlan fyller nu hans bröst
Av stormar hör man bruset.
.
În aer rumene văpăi
Se-ntind pe lumea-ntreagă,
Și din a chaosului văi
Un mândru chip se-ncheagă;
Och himlarna gungande tiger
Ty världen står i lågor
En ståtlig prins uppstiger
Ur Kaos svallande vågor.
.
Pe negre vițele-i de păr
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevăr
Scăldat în foc de soare.
På hans sköna och lockiga hår
En krona av eld man ser
Han svävar i solens spår
Sina himlar överger.
.
Din negru giulgi se desfășor
Marmoreele brațe,
El vine trist și gânditor
Și palid e la față;
I tankar ser han på sin brud
Som kärlekslågan fick
Hans anlet vaxblekt mot svart skrud
Av skuggor fylls hans blick.
.
Dar ochii mari și minunați
Lucesc adânc himeric,
Ca două patimi fără saț
Și pline de-ntuneric.
Hans ögon underbara
I kärleks flamma blöder
Två lidelser ostillbara
I djupet sakta glöder.
.
– Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult ș-acuma,
Și soarele e tatăl meu,
Iar noaptea-mi este muma;
„Det var mig svårt att rymden stor
Försaka, till dig fly
Den mörka natten är min mor
Min far är högan sky.
.
O, vin’, odorul meu nespus,
Și lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.
O, kom min kära, lämna nu
Den värld vari du dvaldes
Ty jag är Hesperos och du
Till brud åt mig utvaldes.
.
O, vin’, în părul tău bălai
S-anin cununi de stele,
Pe-a mele ceruri să răsai
Mai mândră decât ele.
O kom, o kom – ditt blonda hår
Med stjärnekrans jag kröner
Från mina himlar till dig når
Mer ljus än jorden röner.”
.
– O, ești frumos cum numa-n vis
Un demon se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată!
„O, skön du är, en dröm du är
En stark demon – ändå
Den väg som till ditt rike bär
Jag likväl ej skall gå.
.
Mă dor de crudul tău amor
A pieptului meu coarde,
Și ochii mari și grei mă dor,
Privirea ta mă arde.
Din kärleks grymma andedräkt
Mitt arma hjärta sårar
Ditt ögas lågor oförtäckt
Förbränner mig i tårar.”
.
– Dar cum ai vrea să mă cobor?
Au nu-nțelegi tu oare,
Cum că eu sunt nemuritor,
Și tu ești muritoare?
– Sun kaltaisesi ole en,
on osas erilainen.
Minähän olen ikuinen
ja sinä kuolevainen.
„Men hur vill du att jag ska gå ner?
Förstår du inte,
Eftersom jag är odödlig,
Men du är odödlig inte?”
.
– Nu caut vorbe pe ales,
Nici știu cum aș începe –
Deși vorbești pe înțeles,
Eu nu te pot pricepe;
– Sointuihin suurten sanojen
mun taitoni ei riitä,
sun sanojas kun kuuntelen,
en ymmärtää voi niitä.
„Utsökta ord jag känner ej
Vet hur svaren lyder
Om än du talat klart till mig
Ditt språk jag inte tyder.
.
Dar dacă vrei cu crezământ
Să te-ndrăgesc pe tine,
Tu te coboară pe pământ,
Fii muritor ca mine.
Vaan rakkaudesta suuresta
jotta ei mitään puutu,
maan päälle tulla uskalla
ja ihmiseksi muutu.
Om du i sanning vill att jag
Din älskade skall vara
Fly hit till jorden denna dag
Med kärlek skall jag svara.”
.
– Tu-mi cei chiar nemurirea mea
În schimb pe-o sărutare,
Dar voi să știi asemenea
Cât te iubesc de tare;
– On kuolemattomuuteni
korkea lemmen hinta,
ja sentään rakkautesi
on kaikkein kallehinta.
„Jag offra skall ett evigt liv
för kyssen du mig skänker
och hemska kval jag lider nu
ty blott på dig jag tänker.
.
Da, mă voi naște din păcat,
Primind o altă lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi să mă dezlege.
Siis saavun luokses päälle maan
lakien alle maisten,
synnissä siinnyt olla saan
joukossa kuolevaisten.
I synd jag återfödas skall
Och få en annan tro
Min evighet skall offras då
Och jorden jag bebo.”
.
Și se tot duce… S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.
Niin vuoksi neidon rakkauden
pitkälle tielleen lähti,
ja monta päivää matkaten
taivaalta syöksyi tähti.
I höjden stiger Hesperos
Han himlavalvet lämnar
Av kärlek blir hans hjärta stumt
Han sig till jorden ämnar.

* * * *

* * * *

* * * *

În vremea asta Cătălin,
Viclean copil de casă,
Ce umple cupele cu vin
Mesenilor la masă,
Vid denna tid page Catalin
En listig sven och fager
Vid varje slottsbankett slår upp
Av viner i sitt lager.
.
Un paj ce poartă pas cu pas
A-mpărătesii rochii,
Băiat din flori și de pripas,
Dar îndrăzneț cu ochii,
Sin drottning alltid följer han
Och hennes släp bär upp
En slug och djärv bastard han är
Och stolt liksom en tupp.
.
Cu obrăjei ca doi bujori
De rumeni, bată-i vina,
Se furișează pânditor
Privind la Cătălina.
Han ser på flickan skön i smyg
Till Catalina går
Han inte är särdeles blyg,
Hon vacker som en vår.
.
Dar ce frumoasă se făcu
Și mândră, arz-o focul;
Ei, Cătălin, acu-i acu
Ca să-ți încerci norocul.
Nu skön hon blivit som en dag
En blomma klar att plocka
Vår Catalin har lovat dyrt
Att hennes kärlek locka.
.
Și-n treacăt o cuprinse lin
Într-un ungher degrabă.
– Da’ ce vrei, mări Cătălin?
Ia du-t’ de-ți vezi de treabă.
In i en vrå han henne drar
Till bröstet henne trycker.
„Vad vill du Catalin, du har
Förvirrat mig med nycker.”
.
– Ce voi? Aș vrea să nu mai stai
Pe gânduri totdeauna,
Să râzi mai bine și să-mi dai
O gură, numai una.
„Vad jag vill? Kan du ej förstå –
Vi älskar ju varandra!
Min kyss skall dina läppar nå,
Den följs av många andra.”
.
– Dar nici nu știu măcar ce-mi ceri,
Dă-mi pace, fugi departe –
O, de luceafărul din cer
M-a prins un dor de moarte.
„Jag vet ej vad du vill med mig,
Mig lämna, gå nu bort!
Jag dödligt kär är ej i dig –
I Hesperos, helt kort!”
.
– Dacă nu știi, ți-aș arăta
Din bob în bob amorul,
Ci numai nu te mânia,
Ci stai cu binișorul.
„Du ingenting förstår! Jag svär
Jag vet och kan dig visa,
Var bara lugn, vad kärlek är
Skall jag nu strax bevisa.
.
Cum vânătoru-ntinde-n crâng
La păsărele lațul,
Când ți-oi întinde brațul stâng
Să mă cuprinzi cu brațul;
Jag läger armarna om dig
Lägg dina om min hals
Kärleken skall betvinga dig
Du ångrar intet alls.
.
Și ochii tăi nemișcători
Sub ochii mei rămâie…
De te înalț de subsuori
Te-nalță din călcâie;
När jag i dina ögon ser
Betrakta mig helt stilla
Jag böjer huvudet mot dig ner
Res dig på tå, min lilla.
.
Când fața mea se pleacă-n jos,
În sus rămâi cu fața,
Să ne privim nesățios
Și dulce toată viața;
Vänd upp ditt ansikte mot mig
Och blicka i mig in
Tills du i mig förälskar dig
För evigt sen blir min.
.
Și ca să-ți fie pe deplin
Iubirea cunoscută,
Când sărutându-te mă-nclin,
Tu iarăși mă sărută.
Om kärlek allt får du lära
Dess poetiska magik
Och när jag håller dig nära
Dina kyssar gör mig rik.”
.
Ea-l asculta pe copilaș
Uimită și distrasă,
Și rușinos și drăgălaș,
Mai nu vrea, mai se lasă,
Hon lyssnade stilla därpå
Och fängslades av hans röst
Än villig, ovillig så
Hon gömde hans ord i sitt bröst.
.
Și-i zice-ncet: – Încă de mic
Te cunoșteam pe tine,
Și guraliv și de nimic,
Te-ai potrivi cu mine…
„Jag kände dig redan som barn”,
hon viskade med låg stämma.
„Och du var vild, ett riktigt skarn,
dig kunde ingen hämma.
.
Dar un luceafăr, răsărit
Din liniștea uitării,
Dă orizon nemărginit
Singurătății mării;
Men aftonstjärnan visar sig
Dyker upp ur havets våg
Min Hesperos som älskar mig
På himlen jag åter såg.
.
Și tainic genele le plec,
Căci mi le umple plânsul
Când ale apei valuri trec
Călătorind spre dânsul;
Jag ögonfransar sänker
Och fäller en hemlig tår
När havet skummar och blänker
Och upp till hans boning når.
.
Lucește c-un amor nespus,
Durerea să-mi alunge,
Dar se înalță tot mai sus,
Ca să nu-l pot ajunge.
Han lyser klar med kärleksglöd
För att så smärtan lindra
Nu stiger han mot månen röd
Mot stjärnorna som tindra.
.
Pătrunde trist cu raze reci
Din lumea ce-l desparte…
În veci îl voi iubi și-n veci
Va rămânea departe…
„Ett kyligt sken oss sorgset når
Från världen ovan jorden
Han är mig kär, en känsla ren
Men är mig fjärran vorden…
.
De-aceea zilele îmi sunt
Pustii ca niște stepe,
Dar nopțile-s de-un farmec sfânt
Ce nu-l mai pot pricepe.
Och dagen därför är så lång
Och torr som öknens sand
Men natten helig lycka bär
Till mig i drömmens land.”
.
– Tu ești copilă, asta e…
Hai ș-om fugi în lume,
Doar ni s-or pierde urmele
Și nu ne-or ști de nume,
„Du är ett barn, tid att vi går,
vi flyr till fjärran hamn…
snart man förlorar våra spår
och glömmer våra namn.
.
Căci amândoi vom fi cuminți,
Vom fi voioși și teferi,
Vei pierde dorul de părinți
Și visul de luceferi.
Vi leva skall på mänskosätt
Ett stilla fridfullt liv,
Att glömma hemmet är din rätt
Och Hesperos fördriv.”

* * * *

* * * *

* * * *

Porni luceafărul. Creșteau
În cer a lui aripe,
Și căi de mii de ani treceau
În tot atâtea clipe.
Hän valosiivin valtavin
avaruutta halkoi,
vuostuhansia, minuutin,
ja toinen hetki alkoi.
Då Hesperos sin himmel når
Allt högre vingen slog –
Och myriader år försvann
När från vår jord han drog.
.
Un cer de stele dedesubt,
Deasupra-i cer de stele –
Părea un fulger ne’ntrerupt
Rătăcitor prin ele.
Kun tähtiusva ajaton
yllänsä taivaan kattaa,
on alla taivas rajaton
yhäti matkaamatta.
Från stjärnehimlen längre ner
Mot stjärnorna i höjden
En blixt som ljungar nu man ser
Som namnet över nejden.
. * * * *
Și din a chaosului văi,
Jur împrejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea dentâi,
Cum izvorau lumine;
 

 

Långt bort från jorden i ett slag
Mot rymdens ljus han höjes
Liksom på världens första dag
På himlen ljuset röjes.
.
Cum izvorând îl înconjor
Ca niște mări, de-a-notul…
El zboară, gând purtat de dor,
Pân’ piere totul, totul;
En ocean av ljus man ser
Sig överallt nu sprida
Men Hesperos upp sig beger
Han vill ej mer här bida.
.
Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaște,
Și vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naște.
Ty flykten visste ingen gräns
Som av oss kan beskådas
I Kaos tidens gång ej känns
Den likväl vill bebådas.
.
Nu e nimic și totuși e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemene
Uitării celei oarbe.
Det intet finns, men finns ändå
I rymden dock han svävar
Av längtan fylles nu hans själ
Han ser dess djup, och bävar.
.
– De greul negrei vecinicii,
Părinte, mă dezleagă
Și lăudat pe veci să fii
Pe-a lumii scară-ntreagă;
– Oi Isä, kuolemattomuutta en
mä enää jaksa kantaa,
en kestä ikuisuutta, sen
takaisin tahdon antaa.
„Från mörkrets tunga evighet
Befria mig, min Gud,
Jag prisa vill Din helighet
Och lyda Dina bud.
.
O, cere-mi, Doamne, orice preț
Dar dă-mi o altă soarte,
Căci tu izvor ești de vieți
Și dătător de moarte;
Jos taakan poistat hirveän
muun kaiken otan vastaan.
Sinähän annat elämän
ja päätät kuolemasta.
Allt lämnar jag för ett nytt liv
Så trött på det jag har
O Herre, hör min bön, förbliv
Du dödens upphov, livets svar.
.
Reia-mi al nemuririi nimb
Și focul din privire,
Și pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire…
Iäisyys, polte sielustain
pois osaltani ota
mä niistä luovun, kaipaan vain
rakkauden tuokiota.
Men återta mitt eviga liv
Och evig eld som bränner,
En kärlekstimma nu mig giv
Jag sådan längtan känner.
.
Din chaos, Doamne,-am apărut
Și m-aș întoarce-n chaos…
Și din repaos m-am născut,
Mi-e sete de repaos.
Kun kaaoksesta alun sain
ja kaaokseen myös palaan,
nyt rauhaan, lepoon halun sain
ja ikilepoon halaan.
Ur Kaos har jag, Herre, fötts,
Dit vill jag återvända
Av jordens frid jag nu har mötts,
Låt detta, Fader, hända.”
.
– Hyperion, ce din genuni
Răsai c-o-ntreagă lume,
Nu cere semne și minuni
Care n-au chip și nume;
– Sait tyhjyydestä syntyä
ja omat lakis laadit,
ihmeitä vailla nimeä
nyt minulta sä vaadit.
„Hyperion, du på jorden var.
Där nere, djupt i fjärran.
Jag intet under ger som svar,
Förgäves blir din längtan.
.
Tu vrei un om să te socoți
Cu ei să te asameni?
Dar piară oamenii cu toți,
S-ar naște iarăși oameni.
Siis hetken elää haluat
ihmisten asunnoissa;
he tuokiossa katoovat
ja iäks ovat poissa.
Jag ej till människa dig gör
Gestaltad som en man
Ty mänskligheten om den dör
Dock återfödas kan.
.
Ei numai doar durează-n vânt
Deșerte idealuri –
Când valuri află un mormânt,
Răsar în urmă valuri;
Saat multa purtta tuhannen
ja merta, maata, rantaa.
Ne annan kaikki, mutta en
voi kuolemaasi antaa.
Ack, mänskolivet är så kort
En illusion i drömmar
Från vågor som har flutit bort
Nu nya mot oss strömmar.
.
Ei doar au stele cu noroc
Și prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc
Și nu cunoaștem moarte.
Jos ikielon taivaisen
sä jätät, mitä saisit?
Näät ihmiselon vaivaisen:
se sua odottaisi.
Om lyckan är oss än så blid
Fördärv är deras öden
Vi vet ej rum, vi vet ej tid
För oss ej känd är döden.
. * * * *
Din sânul vecinicului ieri
Trăiește azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarăși soare;
I evighetens gamla spår
Allt levande finns till
Om solens bana slutet når
En ny sol komma vill.
.
Părând pe veci a răsări,
Din urmă moartea-l paște,
Căci toți se nasc spre a muri
Și mor spre a se naște.
Allt levande av döden följs
Som ett pinande törnesting
Av dödens skugga livet döljs
Men återföds i ring.
.
Iar tu, Hyperion, rămâi
Oriunde ai apune…
Cere-mi cuvântul meu dentâi –
Să-ți dau înțelepciune?
Hyperion, finn ditt revir
I höjdens ljusa ort
Din rätta boning här förblir
Vid himlens höga port.
.
Vrei să dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Să se ia munții cu păduri
Și insulele-n mare?
Jag ber dig: tag och höj din röst
Och sjung en ljuvlig sång
Om bergen och om skogens tröst
Om havets ö och tång.
.
Vrei poate-n faptă să arăți
Dreptate și tărie?
Ți-aș da pământul în bucăți
Să-l faci împărăție.
Ditt värde visa med ett dåd
Att man ej dig styra kan
En värld jag ger dig utan nåd –
Regera den som man!
.
Îți dau catarg lângă catarg,
Oștiri spre a străbate
Pământu-n lung și marea-n larg,
Dar moartea nu se poate…
Du kan få fartyg, mast vid mast
Och härar land från land
Far över haven utan rast
Från dödens kalla hand.
.
Și pentru cine vrei să mori?
Întoarce-te, te-ndreaptă
Spre-acel pământ rătăcitor
Și vezi ce te așteaptă.
För vem ger du ett evigt liv?
Har värdet du förstått?
Om du på jordens rund förblir –
Vad faller på din lott?”

* * * *

* * * *

* * * *

În locul lui menit din cer
Hyperion se-ntoarse
Și, ca și-n ziua cea de ieri,
Lumina și-o revarsă.
Niin ammoiselle sijalleen
taas Iltatähti palaa
ja tuttuun paikkaan entiseen
se säteitänsä valaa.
Hyperion i sitt eget land
Dess härskare nu är
Han ljuset sprider med sin hand
Så som han städse plär.
.
Căci este sara-n asfințit
Și noaptea o să-nceapă;
Răsare luna liniștit
Și tremurând din apă
On ilta, taivas tummentuu
ja varjot pitenevät,
hopeiset kuvajaiset kuun
aalloilla väreilevät.
Se, sol och skymning stå i strid,
I mörkret natten tiger.
På nytt för månen är det tid,
Ur havets djup den stiger.
.
Și umple cu-ale ei scântei
Cărările din crânguri.
Sub șirul lung de mândri tei
Ședeau doi tineri singuri:
Saa hohteen polku salainen
valosta kalpeasta.
Rinnakkain alla lehmuksen
on kaksi ihmislasta.
Se gnistors guld i kvällens vind
Allt över stig och mark.
Vi ser här under högan lind
Två älskande i en park.
.
– O, lasă-mi capul meu pe sân,
Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin
Și negrăit de dulce;
„Lägg nu ditt huvud mot min bröst,
kära, låt det vila så!
I skydd av himlen, mig till tröst
Av kärlek jag suckar då.
.
Cu farmecul luminii reci
Gândirile străbate-mi,
Revarsă liniște de veci
Pe noaptea mea de patimi.
Din kärlek låt ej sina nu
Ge oss din milda tröst,
Skänk i passionens pina du
Oss lugnet i ditt bröst.
.
Și de asupra mea rămâi
Durerea mea de-o curmă,
Căci ești iubirea mea dentâi
Și visul meu din urmă.
Min levnad övervaka
Och lindra sorg så stor.
Jag kärlek må försaka,
Ty hoppet hos dig bor.”
.
Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor față:
Abia un braț pe gât i-a pus
Și ea l-a prins în brațe…
Ja tähden katse tavoittaa
kasvoiltaan ihmetystä.
Ei nuoret kylliksensä saa
hellästä syleilystä.
Hyperion från himlens höjd
Ser deras undran ökas.
Se, hur i kärleks ljuva fröjd
De i ett famntag mötas!
.
Miroase florile-argintii
Și cad, o dulce ploaie,
Pe creștetele-a doi copii
Cu plete lungi, bălaie.
Lehmuksen kukat leijuen
sateena valkeana
peittävät kutrit lapsosten
huntuna hohtavana.
Två huvuden med lingult hår
Bland blommorna på marken.
Från träden som i lövskrud står
Blad svävar ner i parken.
.
Ea, îmbătată de amor,
Ridică ochii. Vede
Luceafărul. Și-ncetișor
Dorințele-i încrede:
Utuisen katseen neito luo
ja tutun tähden huomaa.
Hän kuiskaa vanhat sanat nuo
huulille kaipuun tuomat:
I kärlek höjer hon sin blick,
Ser aftonstjärnan röd.
Han hennes åtrå veta fick,
Ser hennes kärleksnöd.
.
– Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru și în gând,
Norocu-mi luminează!
Jos korkeasta kodistas
valona luokse uisit
niin onneni, rakkauteni
sinulle paljastui!
„Kom till mig ner, du Hesperos mild,
På månstrålen far ned.
I mina tankar finns din bild,
Kom, lycka mig bered.”
.
El tremură ca alte dăți
În codri și pe dealuri,
Călăuzind singurătăți
De mișcătoare valuri;
Ja tähden valo ylsi taas
laaksoihin, kukkuloille.
Sen leikki elon väreet kaas
aalloille autioille.
Som förr han svävar mången gång
Och skådar skog och slätter,
Begrundar intighetens prång
I rymdens ljusa nätter.
.
Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul:
– Ce-ți pasă ție, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?
Ei enää sentään kiiruhtain
käy lähemmäksi maata:
– Sä olet tomuhiukka vain,
tomuksi jäädä saatat!
Men likväl ej från himlens höjd
Han vill till jorden åter:
„O, kvinna av förgängligt stoft,
du allas kyss tillåter.
.
Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor și rece.
Te ahtaan saitte asunnon,
onnenne tovin kesti.
Mun maailmani kylmä on
ja elän ikuisesti.
I jordisk trånghet lever ni,
Dess lycka möta skall.
Jag lever själv i himmelsk frid,
Är odödlig och kall.”

.

.

Eminescu, Mihai: Runoja [Finnish] (ISBN: 951-9356-21-5) / Ryömä, Liisa / Espoo: Littera [Finland], 1995. 65 s., nuott. [Romanian]

.

Menționare finlandeză

*Runoja. Suomentanut Liisa Ryömä 1992. Laulut säveltänyt Aleksi Ahoniemi. [Espoo], Littera, 1995, 65 p., note muzicale. Cuprinde: Sadat purret satamasta; Tähdelle; Jos; Haltiatar; Unisina pienet linnut; Miksi metsä kohahtelet; En toivo enempää; Tapaaminen; Tähtijumala.

*BN – Bucureşti CONSTANTINESCU, NICOLAE: Mihai Eminescu în… Finlanda. „România literară”, Buc., 1996, nr. 4, 31 ian.-6 febr., p. 15. Interviu cu Liisa Ryömä şi Marjo Cosma, traducătoarea şi, respectiv, prefaţatoarea vol. de mai sus, despre criteriile de selecţie a poeziilor şi dificultăţile transpunerii lui M.E. în finlandeză. „…câteva texte eminesciene – Dintre sute de catarge, Şi dacă…, Sara pe deal sunt însoţite, în acest volum, de partiturile cântecelor semnate de compozitorul finlandez Aleksi Ahoniemi.”

.

Eminescu pe  Wikipedia.fi

.

Introdus / lisätty 11.11.2019

.

01/11/2019

Ziua 320

Filed under: Limba finalndeză comentată — blogulblog @ 14:50

Ziua 320

.

Adăugat la:

Poreclele lucrurilor: mașini, persoane – la „Matti” adăugat text

KOTUS, Kotimaisten Kielten Keskus – adăugat linkuri către toate materialele electronice din KOTUS

Să disecăm un cuvânt, o expresie – adăugat paragraful „cunoștință”

Puhekieli sau poreclele lucrurilor – adăugat linkutri și text

Ce spunem în diverse ocazii – rearanjat pagina, adăugat text și traduceri

.

Pagină nouă:

Cunoașterea explicită, cunoașterea implicită, hiljainen tieto

 

Expresiile zilei:

saada kaikkea yhdellä kerta ● a avea, a obține totul dintr-o singură dată ■ få allt på en gång

ratkaista, täyttää sanaristikko ● a dezlega cuvinte încrucișate, integrame ■ lösa korsord

.

Caricatura: Kantele ryhmä – grupa de kantele

Työväenopisto – Universitatea populară

  • Jouko ei oikeasti ole tehnyt tehtäviään – Jouko nu și-a făcut temele.
  • Pirjo ei ole maksanut soitintaan – Pirjo nu și-a plătit instrumentul.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit or educational purposes.

kannel, kantele ● țiteră finlandeză, cantele ■ kantele

kanne – reclamație, plângere → kanteleminen; kantelu; kantelija ● bârfă, bârfeală, cleveteală; bârfitor, clevetitor; reclamagiu, cherulant ■ (kieliminen) skvallerskvallrande, tjallande (jksta [jstak] på ngn [för ngt]) (jklle för ngn); (Suom oik) klagan  (kielijä) skvallerbyttatjallare; (oik) klagande

*COMENTARII  pe pagina  About – despre BlogulBlog

.

Pentru căutare direct din Internet se folosește adresa:

https://blogulblog.wordpress.com/?s=xxxx                 unde xxxx este cuvântul căutat.

.

21/10/2019

Cunoașterea explicită, cunoașterea implicită, hiljainen tieto

Filed under: — blogulblog @ 15:21

Cunoașterea explicită, cunoașterea implicită, hiljainen tieto

Aflu, cunosc, învăț, știu

.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit or educational purposes.

.

Iată-mă, de bună voie și nesilit de nimeni, sunt gata să mă bag unde-mi fierbe mai puțin oala. Asta pentru a-mi susține ideea mea fixă că limbajul nu ne mai servește, cuvintele nu pot exprima tot ce vrem să spunem, tot ce știm; știm mult mai mult decât putem exprima în cuvinte. Cei care folosesc mai multe limbi, uneori găsesc cuvântul potrivit dintr-o altă limbă decât cea curentă, dar interlocutorul înțelege oare cuvântul acela? Românii din Ardeal au la îndemână cel puțin două limbi de comunicare; deși români, uneori chiar vorbesc ungurește între ei și nu din lipsă de patriotism, ci doar pentru că ungara, ca și finlandeza, nuanțează exprimarea ideilor altfel, chiar aș zice, mai clar, mai precis.

.

Mai întâi câteva definiții din DEX. definiții de care avem nevoie mai târziu.

AFLÁ, áflu, vb. I. 1. Tranz. și intranz. A lua cunoștință despre ceva; a căpăta informații, vești, noutăți despre ceva; a auzi o veste, o noutate etc. 2. Tranz. A găsi, a descoperi (căutând sau întâmplător). 3. Tranz. (Pop.) A descoperi, a inventa, a scorni, a născoci, a imagina. A găsi (căutînd), a descoperi (întîmplător).

CUNOÁȘTE, cunósc, vb. III. 1. Tranz. A lua cunoștință în chip veridic de obiectele și de fenomenele înconjurătoare; a stabili în chip obiectiv natura, proprietățile unui lucru, relațiile dintre fenomene, a le da o interpretare conformă cu adevărul. 2. Tranz. A avea sau a dobândi cunoștințe pe baza studiului, a experienței; a fi luat cunoștință de ceva. 3. Tranz. A ști, a afla cine este cineva, a identifica ceva; a fi făcut (personal) cunoștință cu cineva, a fi luat cunoștință de ceva. 4. vi (Înv; construit cu prep la) A se pricepe la ceva.

CRÉDE, cred, vb. III. 1. Tranz. A fi încredințat sau convins de un fapt, de existența sau de adevărul unui lucru. A socoti, a fi de părere, a-și închipui, a i se părea. A accepta ca fiind adevărat sau posibil. A bănui, a ghici, a gândi, a-și imagina, a-și închipui, a întrezări, a presupune, a prevedea, a socoti.

ÎNVĂȚÁ, învắț, vb. I. 1. Tranz. A transmite cuiva (sistematic) cunoștințe și deprinderi dintr-un domeniu oarecare; a iniția pe cineva într-o meserie, știință, artă etc. 2. Tranz. A sfătui, a povățui pe cineva să facă ceva (arătându-i cum să procedeze). 3. Tranz. A dobândi cunoștințe prin studiu, a ajunge prin muncă sistematică să cunoști o meserie, o artă, o limbă etc.; a studia. ♦ A-și întipări în minte ceva pentru a putea reproduce; a memora. 4. Tranz. și refl. A (se) deprinde, a (se) obișnui, a (se) familiariza. 5. Tranz. A trage o învățătură, a căpăta experiență.

ÎNȚELÉGE, înțelég, vb. III. 1. Tranz. A-și face, a avea o idee clară și exactă despre un lucru, a pătrunde, a cuprinde cu mintea; a pricepe. A pătrunde cu mintea, a prinde sensul, înțelesul unei idei, al unei noțiuni, al unei situații etc. ♦ A-și da seama de ceva. ♦ A constata, a vedea, a observa, a băga de seamă. ♦ A gândi, a reflecta, a concepe.

ȘTI, știu, vb. IV. I. 1. Tranz. și intranz. (Folosit și absol.) A avea cunoștință (de…), a fi informat (în legătură cu…), a cunoaște. (Urmat de un complement direct sau de o propoziție completivă; folosit și absolut) A avea cunoștință (despre ceva), a cunoaște (ceva). (aspecte ale vieții materiale sau spirituale) A poseda în memorie pe baza experienței sau a studiului; a cunoaște cu deplină cunoștință. A cunoaște, a pricepe, a stăpâni, (fam.) a vedea. A se dumeri, a înțelege, a se lămuri, a pricepe, a cuprinde și ține minte, a se pricepe, a fi informat, a afla, a auzi,

GÂNDÍ, gândesc, vb. IV. 1. Intranz. și refl. A(-și) forma o judecată, un raționament, o idee despre ceva sau cineva. A-și forma o idee despre un lucru, a pătrunde ceva cu mintea; a pătrunde cu gândul un lucru pentru a-l înțelege; a reflecta, a medita, a cugeta, a chibzui la ceva. A crea idei despre obiectele și fenomenele din realitatea înconjurătoare.

.

.

☆ Cogito, ergo sum – je pense , donc je suis – cuget, deci exist –  (René Descartes –  Discours de la méthode , 1637)

De omni re scibili et de quibusdam aliis (lat.) despre tot ceea ce se poate ști și despre alte câteva – De omni re scibili era deviza ambițioasă a eruditului italian Pico della Mirandola. Cineva, probabil Voltaire, a adăugat cu maliție ironicul et de quibusdam aliis.

Zwar weiss ich viel doch mocht’ich alles wissen (germ.) Într-adevăr, știu multe, dar aș vrea să știu totul – Goethe, „Faust”, I, Noaptea.

Oida me uden iedenai (οιδα με ουδευ ειδευαι) (gr.) Știu că nu știu nimic – Maximă atribuită lui Socrate. Relevând caracterul limitat și relativ al cunoștințelor omenești, gânditorul grec atribuie îndoielii filozofice rolul de metodă a cunoașterii de sine.

Nosce te ipsum sau Gnōthi seauton – γνῶθι σαυτόν – Cunoaște-te pe tine însuți (un aforism grec antic care era scris în pronaosul  Templului lui Apollo din Delfi).

Car il est bien plus beau de savoir quelque chose de tout que de savoir tout d’une chose Blaise Pascal: Pensées folio 49. Comentariu: Întrucât nu putem fi universali să știm tot ce putem cunoaște despre toate, ne mulțumim să știm câte puțin din toate, căci este mult mai frumos să știi ceva din toate, decât să știi totul despre un singur lucru.

Timeo hominem unius libri. Timeo virum unius libri. Timeo lectorem unius libri. – Mă tem de omul unei singure cărți. Mă tem de omul unilateral. (Sf. Thomas d’Aquino). În opoziție cu panseul lui Blaise Pascal citat mai sus, omul care a citit o singură carte, pe care a aprofundat-o, este de temut pentru că știe „totul” despre acel subiect. Invers, dacă acea carte este doar Biblia, omul este de temut pentru că, fiind unilateral, este un limitat, poate chiar un fanatic și nu acceptă realitatea, dacă nu este conformă cu Biblia. Lectorem unius libri este, în orice caz, un om limitat.

.

.

Definițiile de mai sus se leagă între ele pentru a alcătui un tot. Dacă organismul uman funcționează potrivit unui „calculator genetic preprogramat”, în general, același pentru toți, relațiile omului cu mediul variază de la individ la individ și asta depinde de „totul” format prin cumularea noțiunilor mai sus enumerate (prin verbe).

.

Încă din faza de embrion, copilul află tot ce-i va trebui, ce-i va fi util după ce se va naște. Genele se ocupă de asta. Dacă în viața intrauterină mediul era destul de limitat și aproape uniform, după naștere, copilul descoperă mediul înconjurător și are de înfruntat tot universul. De aici încolo aflarea, cunoașterea se diversifică, pe de o parte o cunoaștere pasivă, dictată de gene și pe de altă parte o cunoaștere activă, prin aflare, amplificată pe zi ce trece. Acum intră în vârtejul lumii. Știe să găsească sânul mamei și cum să procedeze să primească lapte. Când e timpul să se deplaseze, altfel decât de-a bușilea, spunem că „învață” să meargă. Nu cred că „a învăța” e verbul potrivit pentru că el doar experimentează mersul. Cade și se ridică de mai multe ori până când merge cu adevărat. Tot aici ar intra și alte „învățături” de mai târziu, înotul și mersul pe bicicletă. Ce înveți se poate uita, ce experimentezi, devine achiziție pentru toată viața. [Experiența este ceea ce-ți permite să identifici o greșeală, când o faci din nou! (Frank Pierce Jones îl citează pe Platon care, la rândul său, îl citează pe Socrate.)]

Reluând și rezumând, mai întâi afli, cunoști (direct, nemijlocit), apoi crezi ce ai aflat (abilitate), pentru depozitare, stocare găsești în minte ungherul potrivit, apoi înveți (mijlocit; abilitate) ceva care completează în depozit ceea ce ai aflat și, combinându-le, înțelegi (abilitate); odată înțeles poți spune că știi (abilitate), iar toate împreună pornesc mecanismul de prelucrare și de îmbinare a noțiunilor din diferite unghere, mecanism numit gândire, a gândi (abilitate). Situația de a ști poate fi stearpă, nu ar avea valoare practică dacă ceea ce știi nu transpui în fapt. Mai întâi să știi ce vrei, (to know what), mai apoi să știi cum, (to know how), apoi când (to know when) și, în sfârșit, cu ce (to know with what; by which, by what means, whereby). Desigur, s-ar mai cere și să știi ce faci cu ce ai obținut, dar asta depășește ideea paginii.

Toate se referă la diferitele aspecte ale informației folosite în diferite cazuri. Atât stocarea cât și transmiterea informației presupun suporturi materiale sau energetice care pot fi interschimbabile.

.

.

Despre cunoaștere

  • Cunoaștere
  • Cunoașterea explicită
  • Cunoașterea implicită
  • Cunoștințe procedurale
  • Cunoaștere experimentată, experiență

.

Cunoaștere

.

tietocunoașterekunskaplärdom

Este evident că aici subiectul nu poate fi tratat exhaustiv; avem aici doar un aperitiv pentru a putea continua discuția pe tema generală.

Ramura filozofiei care se ocupă cu originile, natura și scopurile, metodele și mijloacele cunoașterii este epistemologia: parte a gnoseologiei care studiază procesul cunoașterii umane în cadrul diferitelor științe; teorie a cunoașterii științifice.

Cunoașterea este familiarizarea cu cineva sau ceva, ce poate include fapte, informații, descrieri sau abilități dobândite prin experiență sau educație. Se poate referi la înțelegerea teoretică sau practică a unui subiect. Poate fi implicită (cum ar fi abilitatea practică sau experiența) sau explicită (cum ar fi înțelegerea teoretică a unui subiect) și poate fi mai mult sau mai puțin formală sau sistematică. În filozofie, studiul cunoașterii este numit epistemologie și filozoful Platon a dat faimoasa definiție a cunoașterii drept „convingere adevărată justificată”. Cu toate acestea, nu există o singură definiție a cunoașterii unanim acceptată și sunt numeroase teorii care o explică.

Acumularea de cunoștințe implică procese cognitive complexe: percepție, comunicare, asociere și raționare, în timp ce cunoașterea este de asemenea legată de capacitatea de conștientizare a ființelor umane.

meta-cunoștințe Cunoștințele relative la alte cunoștințe se numesc meta-cunoștințe.
cunoștințe Informațiile pot fi combinate în entități de cunoaștere mai complexe, numite cunoștințe.
informații
date Datele sunt materia primă a informațiilor.
semnal Un ansamblu de semnale alcătuiește setul de date (mesaje).

.

Putem clasifica mai multe tipuri de cunoștințe:

➣ cunoștințe procedurale (cum să faci ceva, cum să rezolvăm o problema): reguli, strategii, agende, proceduri și funcții;

➣ cunoștințe declarative (ce este cunoscut despre problema): concepte, obiecte, fapte;

➣ cunoștințe bazate pe moștenire (descriu organizarea cunoștințelor): pot fi de două tipuri:

    • ne-structurate: rețele semantice,
    • structurate: cadre, reprezentări orientate, obiect

➣ meta-cunoștințe (cunoștințe despre cunoștințe): informația de care este nevoie pentru rezolvarea unei probleme;

➣ euristicile (reguli-de-aur care ghidează raționamentul): criterii, metode sau principii pentru a decide care dintre mai multe posibile alternative de derulare a acțiunii promite cea mai eficace cale de rezolvare a problemei. [o euristică, o optimizare (din greacă εὑρίσκω „aflu, găsesc, descopăr”) este o tehnică concepută pentru rezolvarea mai rapidă a unei probleme atunci când metodele clasice sunt prea lente sau pentru găsirea unei soluții aproximative atunci când prin metodele clasice nu găsiți nicio soluție exactă. Acest lucru este obținut prin tranzacționarea optimizării, completitudinii, exactității sau preciziei vitezei. Într-un fel, poate fi considerată o scurtătură.]

.

Taxonomia obiectivelor educaționale (tradițională) Benjamin Bloom 1956

➣ cunoaștere  amintirea aflarea informațiilor (identifică, descrie, numește, etichetează, recunoaște, reproduce, urmărește)

➣ înțelegere  înțelegerea sensului, parafraza unui concept (rezumă, modifică, apără, parafrazează, interpretează, dă exemple)

➣ aplicare  utilizarea informațiilor sau a conceptului într-o situație nouă (construiește, face, formează, modelează, prezice, pregătește)

➣ analiză  descompunerea informațiilor sau a conceptelor în părți pentru a le înțelege mai bine (compară/contrastează, descompune, distinge, selectează, separă)

➣ sinteză  folosirea ideilor pentru a produce ceva nou (repartizează pe categorii, generalizează, reconstruiește)

➣ evaluare  emiterea de judecăți de valoare (laudă, critică, judecă, justifică, argumentează, susține)

.

Taxonomies of the Cognitive Domain cuprinde revizia Anderson and Krathwohl’s Taxonomy 2001

.

Taxonomia revizuită în 1999 de Lorin Anderson încearcă să corecteze unele dintre erorile celei originale. Spre deosebire de versiunea din 1956, noua taxonomie face diferența între „a ști ce”, conținutul gândirii și „a ști cum”, procedeele utilizate în rezolvarea problemelor.

Cunoștințele factuale – informații de bază, includ fragmente izolate de informații, cum ar fi definițiile cuvintelor şi cunoștințe despre detalii specifice.

Cunoștințele conceptuale – relațiile dintre părțile unei structuri mai mari care fac ca acestea să funcționeze împreună,  constau în sisteme de informații, cum ar fi clasificările și categoriile.

Cunoștințele procedurale – cum să faci ceva, includ algoritmi, euristică sau învățarea prin descoperire, tehnici și metode, precum și cunoștinţe despre situațiile în care se folosesc aceste metode și procedee.

Cunoștințele metacognitive – cunoștințe despre gândire în general și gândirea personală în special, se referă la cunoștințele despre procesele de gândire și informații legate de gândire şi la felul cum pot fi folosite aceste procese în mod eficient.

.

➣ crearea: combinarea mai multor elemente pentru a forma ceva nou sau recunoașterea componentelor unei noi structuri – abilitate care implică combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou. Pentru a îndeplini sarcini creatoare, cei care învață generează, planifică și produc. (generare, planificare, producere)

➣ evaluarea: emiterea de judecăți pe baza unor criterii și standarde – (verificare, analiză critică)

➣ analizarea: descompunerea unui concept în părți și descrierea relației dintre aceste părți și întreg – constă în descompunerea cunoștințelor în părți și considerarea relației dintre părți și structura generală. (diferențiere, organizare, atribuire)

➣ aplicarea: folosirea unui procedeu – se referă la utilizarea unui procedeu învățat într-o situație familiară sau una nouă. (execuție, implementare)

➣ înțelegerea: formarea înțelesului pe baza materialelor educaționale sau a experiențelor – abilitatea de a forma propriul înțeles pe baza materialelor educaționale, precum lectura și explicațiile primite (interpretare, exemplificare, clasificare, rezumare, deducere, comparare, explicare)

➣ reamintirea: reproducerea informațiilor exacte din memorie – constă în recunoașterea și „rechemarea” informațiilor relevante din memoria pe termen lung. (recunoaștere, reamintire)

.

Image published without permission. That’s generally permitted for non-profit or educational purposes.

.

În ciuda permanentelor reactualizări ale taxonomiei lui Bloom, consider că desfășurarea logică a fenomenelor este. totuși, cea inițială din 1956: cunoaștere (aflare), înțelegere, aplicare, analiză, sinteză (fixare în memorie), evaluare.

Condiția umană reprezintă „caracteristicile, evenimentele cheie și situațiile care alcătuiesc elementele esențiale ale existenței omului, precum nașterea, creșterea, afectivitatea, aspirațiile, contradicțiile, creativitatea și propria mortalitate”, ca să respectăm definiția în uz. Cele de mai sus se calchiază pe elementele definitorii ale condiției umane, naștere – aflare, cunoaștere; creștere, învățare – înțelegere; afectivitate – experimentare, aspirații – aplicare; contradicții – analiză; creativitate – sinteză; evaluare înainte de terminare, dispariție. moarte (evident ultima fază se poate, foarte bine, să se refere la desăvârșirea proiectului, la realizarea lucrării ca și la sinteza vieții care ne trece prin fața ochilor înainte de a închide ochii definitiv.

.

.

Cunoștințe descriptive

.

Cunoașterea descriptivă, cunoașterea declarativă, cunoașterea propozițională sau cunoașterea constativă, este tipul de  cunoaștere care este, prin natura sa, exprimată în propoziții declarative sau propoziții indicative. Aceasta distinge cunoștințele descriptive de ceea ce este cunoscut în mod obișnuit ca „know-how”, sau cunoaștere procedurală (cunoașterea modului în care și mai ales a modului cel mai bun de a îndeplini o anumită sarcină), și cunoștința, aflarea sau cunoașterea directă prin informare, (cunoașterea nepropozițională a ceva prin conștientizarea directă a acestuia). Cunoașterea descriptivă este, de asemenea, identificată ca „a ști că” sau cunoașterea faptului, care cuprinde date, concepte, principii, idei, scheme și teorii. Întreaga cunoaștere descriptivă a unui individ constituie înțelegerea sa despre lume și mai precis cum funcționează ea sau o parte din ea.

Distincția dintre know-how (a ști cum) și know-that (a ști că) a fost introdusă în epistemologie de către Gilbert Ryle. Pentru Ryle, primul diferă prin accentul și scopul său, deoarece presupune în primul rând cunoștințe practice, în timp ce cel de-al doilea se concentrează pe cunoștințe orientative sau explicative. Spunem că „zăpada este albă” și asta este pur și simplu un fapt, această cunoaștere este directă și imediată, nu este rezultatul unei interferențe, ci pur și simplu provine dintr-o senzație.

Distincția explicată în ”The Concept of Mind”, între know-how și know-that, de exemplu, știm să facem un nod marinăresc (know-how), și mai știm că la 1459 Columb a ajuns în America (know-that). Această distincție este, de asemenea, la originea modelelor procedurale (know-how) și declarative (know-that) ale memoriei pe termen lung.

.

.

Cunoștințe procedurale

.

Cunoașterea procedurală, (i.e., knowledge-how) cunoscută și sub denumirea de cunoștințe imperative, este cunoștința exercitată în îndeplinirea unei anumite sarcini. Ea este diferită de cunoașterea descriptivă (i.e., knowledge-that) prin faptul că poate fi aplicată direct la îndeplinirea unei sarcini.

Vedeți sensul specific al acestui termen în psihologia cognitivă și dreptul proprietății intelectuale.

În unele sisteme juridice, astfel de cunoștințe procedurale au fost considerate proprietatea intelectuală a unei companii și pot fi transferate la achiziționarea respectivei companii.

O limitare a cunoștințelor procedurale este, prin natura ei, dependentă de job. Drept urmare, aceasta tinde să fie mai puțin generală decât cunoștințele declarative. De exemplu, un expert în computer ar putea avea cunoștințe despre un algoritm de calculator în mai multe limbi sau în pseudo-cod, dar un programator Visual Basic ar putea ști doar despre o implementare specifică a algoritmului respectiv, scris în Visual Basic. Astfel, expertiza „hands-on” și experiența programatorului Visual Basic ar putea avea o valoare comercială doar pentru Microsoft, de exemplu.

Un avantaj al cunoștințelor procedurale este acela că poate implica mai multe simțuri, cum ar fi experiență practică, practică la rezolvarea problemelor, înțelegerea limitărilor unei soluții specifice etc. Astfel, cunoașterea procedurală poate eclipsa frecvent teoria.

.

.

Cunoașterea explicită

.

Explicit knowledge selkeät tiedot; täsmällinen tieto, eksplisiittinen tieto ● cunoaștere explicită ■ explicit kunskap

Cunoașterea explicită (sau cunoaștere expresivăcunoștințe expresive) este o cunoaștere care poate fi ușor articulată (pronunțată deslușit), codificată, stocată în cadrul vreunui fel de mijloc de comunicare și accesată. Acest tip de cunoaștere poate fi transmisă cu ușurință în formă imediată, altora. Majoritatea formelor de cunoștințe explicite pot fi stocate în anumite suporturi. Cunoașterea explicită este adesea văzută ca fiind complementară cunoașterii implicite, a cunoștințelor tacite.

Informațiile, cele mai comune forme de cunoaștere explicită sunt enciclopediile, manualele, documentele și procedurile audiovizuale. Cunoașterea (învățarea) poate avea loc prin audiovizual sau multimedia, prin opera de artă și prin design-ul de produse și poate fi văzută ca o altă formă de cunoaștere explicită. Alte forme de cunoaștere explicită sunt acelea prin intermediul cărora sunt externalizate abilități umane, motivații și cunoașteri.

Informațiile conținute în enciclopedii și manuale sunt exemple bune de cunoaștere explicită. Cele mai frecvente forme de cunoștințe explicite sunt manuale, documente, proceduri și video despre cum se face. Cunoașterea poate fi, de asemenea, audiovizuală. Lucrările de inginerie și proiectarea produselor pot fi văzute ca alte forme de cunoaștere explicită, în care abilitățile umane, motivele și cunoștințele sunt externalizate.

Altfel spus, cunoașterea explicită este puntea între cel care posedă cunoștințele (profesorul, manualul, programul audiovizual) și cei cărora li se transmite (elevul, studentul, cercetătorul, colectivul de lucru). Transmiterea este, oarecum, pasivă de ambele părți, evidentă pentru posesorul cunoștințelor, manualul, audiovizualul dar și pentru destinatarului cunoștințelor care urmează să prelucreze datele ulterior. Pentru destinatarul cunoștințelor nu se cer abilități deosebite pentru prelucrarea datelor, sunt suficiente cunoștințele dobândite prin învățare.

Dar nu orice se poate învăța. Cum poți explica cuiva ce înseamnă roșu? Deși sunt strict respectate, de ce rețetele culinare nu reușesc tuturor la fel? Medicul, care n-a avut niciodată nicio durere, înțelege, doar în mare, ce înseamnă durerea. O meserie se fură, nu se învață!

.

.

Cunoașterea implicită, cunoașterea tacită

.

implicit knowledge, tacit knowledge hiljainen tieto, implisiittinen tieto ● cunoaștere implicită ■ implicit kunskap, tyst kunskap

.

Dacă pentru cunoașterea explicită este limpede termenul de explicit pentru că este ceva ce poate fi explicat (ex- din afară), pentru cunoașterea implicită termenul presupune implicare, atitudine activă (im-/in- înăuntru).

.

Cunoștințele tacite — Hiljainen tieto

.

Cunoștințele tacite – „tacit knowing” sau cunoștințele tacite – „tacit knowledge” înseamnă, în termeni simpli „poate, dar fără a putea să spună cum. “Cineva „știe să facă”, cunoștințele sale sunt implicite în capacitatea sa, dar nu poate exprima acea abilitate pentru a o transmite verbal celorlalți. „Putem ști mai multe decât putem spune.”

Cunoașterea implicită este contrastată cu cunoștințele explicite din modelul SECI și este adesea dobândită prin învățarea implicită. Cunoașterea concretizată descrie forme și conținuturi mai extinse ale cunoașterii implicite.

În cadrul sociologiei, noțiunea de cunoaștere implicită este centrală pentru praxeologie, care consideră socialul guvernat de practicile corporale – și deci puternic influențată de cunoașterea implicită (corporală).

Cunoașterea tacită (spre deosebire de cunoștințele formale, codificate sau explicite) este genul de cunoaștere dificil de transferat către o altă persoană prin notarea ei sau verbalizarea acesteia.

De exemplu, faptul că Londra se află în Regatul Unit este o informație explicită care poate fi notată, transmisă și înțeleasă de către un destinatar. Cu toate acestea, capacitatea de a vorbi o limbă, de a merge cu bicicleta, de a frământa aluatul, de a interpreta la un instrument muzical sau de a proiecta și utiliza echipamente complexe necesită tot felul de cunoștințe care nu sunt întotdeauna cunoscute în mod explicit, chiar și de către experți practicieni și care este dificil sau imposibil de transferat explicit către alte persoane.

Un alt exemplu în acest sens este capacitatea de a vă menține echilibrul pe bicicletă. Oricine este capabil de acest lucru cunoaște – dar doar implicit – o regulă fizică complexă care ține cont de unghiurile de înclinare, viteze de curent, legile girotice și unghiurile de direcție.

Chiar și în utilizarea de zi cu zi a conceptului de cunoaștere, se face o distincție între cunoașterea explicită și implicită. Faptul că cineva știe să diferențieze frunzele de leurdăusturoi sălbatic de frunzele similare ale lăcrămioareicrinului văii, înseamnă, pe de o parte, că într-adevăr poate formula exact și „spune” care sunt diferențele izbitoare (fără a distinge neapărat frunzele chiar și atunci practic). Cunoașterea lui este explicită. Dar să știi să diferențiezi poate însemna, de asemenea, că, cu siguranță, se poate distinge unul de celălalt fără a putea enumera trăsăturile distinctive. Atunci cunoștințele în cauză sunt „blocate” în abilitățile practice, sunt implicite.

Cunoașterea implicită se referă la abilitățile celui care le posedă și la acțiunile sale, fără a fi nevoie de explicații. Cunoașterea implicită este „cunoașterea”, care, prin urmare, nu este conștientă de purtătorul său și nu poate fi transmisă verbal, sau doar cu mare dificultate. Cunoașterea implicită eludează expresia lingvistică formală. Această formă de cunoaștere se bazează pe experiențeamintiri și credințe și este, de asemenea, modelată de sisteme de valori personale. Dacă cunoașterea implicită este transformată în cunoaștere explicită, procesul de externalizare este descris în termeni de modelare a cunoștințelor. Cunoașterea implicită pare a fi fundamental legată de acțiune, astfel încât aceasta poate deveni vizibilă, sau vizibilă numai în acțiunile expertului, purtătorului său.

O definiție mai precisă trebuie, pe de o parte, să se refere la faptul că practica îndemânată poate fi aceea a unei persoane individuale, dar și cea a unui întreg grup sau organizație și, pe de altă parte, că cunoștințele nu pot fi implicite decât pentru expert sau pentru observator. Cunoștințele implicite sunt apoi definite ca fiind cunoștințe expuse în practica de succes individuală sau organizațională, dar nu complet explicabile de către actori și, eventual, și din cunoștințele de observare (verbalizabile, obiectivabile, formalizabile, tehnicizabile).

Cunoașterea tacită poate fi definită ca abilități, idei și experiențe pe care oamenii le au, dar nu sunt codificate și nu pot fi neapărat exprimate cu ușurință (Chugh, 2015). Cu cunoștințe tacite, oamenii nu sunt adesea conștienți de cunoștințele pe care le dețin sau de cum poate fi valoros pentru ceilalți. Pot fi informații care au primit atenție conștientă în timpul procesului de studiu, dar care nu mai necesită atenție atunci când abilitatea este automatizată. În unele cazuri, atenția poate fi redirecționată către abilitae, dacă dorește acest lucru, dar în alte cazuri, cunoștințele bazate pe abilitatea automatizată nu mai pot fi ușor deschise spre examinare conștientă.

Transferul eficient de cunoștințe tacite necesită, în general, un contact personal extins, interacțiune regulată și încredere. Acest tip de cunoaștere poate fi dezvăluit doar prin practică într-un context anume și transmis prin rețelele de socializare. Într-o anumită măsură este „capturat” atunci când titularul cunoștințelor se alătură unei rețele sau unei comunități de practică.

Câteva exemple de activități zilnice și cunoștințe tacite sunt: ​​mersul cu bicicleta, cântatul la pian, conducerea unei mașini, lovirea cu un ciocan și crearea de piese dintr-un puzzle complex, interpretând o ecuație statistică complexă (Chugh, 2015).

În domeniul managementului cunoștințelor, conceptul de cunoaștere tacită se referă la o cunoaștere care nu poate fi complet codificată. Prin urmare, o persoană poate dobândi cunoștințe tacite fără limbaj. Ucenicii, de exemplu, lucrează cu mentorii lor și învață măiestria nu prin limbaj, ci prin observație, imitație și practică.

Cheia dobândirii cunoștințelor tacite este experiența. Fără o formă de experiență împărtășită, este extrem de dificil pentru oameni să împărtășească procesele de gândire reciproce.

Cunoașterea tacită a fost descrisă ca „know-how”, spre deosebire de „know-that” (fapte). Această distincție este luată, de obicei, până la data unei lucrări de Gilbert Ryle, dată Societății Aristotelice din Londra în 1945 (Knowing How and Knowing That). În această lucrare, Ryle argumentează împotriva poziției (intelectualistului) potrivit căreia toate cunoștințele sunt, de fapt, cunoașterea enunțurilor („a ști că”) și părerea că unele cunoștințe pot fi definite doar ca „know-how” trebuie, în anumite contexte, să fie numite „anti-intelectualiste”. Există și alte distincții: „know-why” (știință) sau „know-who” (rețea, rețele). Cunoașterea tacită implică învățare și abilitate, dar nu într-un mod care poate fi notat. În acest cont, cunoștințele sau cunoștințele implementate sunt caracteristice expertului, care acționează, face judecăți și altele, fără a reflecta în mod explicit principiile sau regulile implicate. Expertul lucrează fără a avea o teorie a lucrării sale; el doar performează cu pricepere fără deliberare sau atenție concentrată. Cunoștințele implementate reprezintă o capacitate învățată a sistemului nervos și endocrin al corpului uman (Sensky 2002).

Cunoștințele tacite, nerostite includ abilități, cunoștințe și experiență înnăscute sau dobândite. În general, sunt dificil sai chiar imposibil de „formalizat”, spre deosebire de cunoștințele explicite. Într-o întreprindere, cunoștințele tacite pot fi asimilate capitalului intelectual. Este un activ intangibil.

Exemple de implementare a cunoștințelor tacite:

➣ condimentează o mâncare

➣ gestionează un proiect complex

➣ improvizează un discurs

➣ rezolvă o problemă cu computerul

➣ compune o piesă muzicală sau o operă de artă plastică

.

Originea termenului

.

Termenul de cunoaștere implicită sau cunoaștere tacită este atribuit omului de știință și filozofului Michael Polanyi în 1958 în lucrarea Personal Knowledge. În lucrarea sa ulterioară The Dimension Tacit, el a făcut afirmația că „putem ști mai multe decât putem spune”. El afirmă nu numai că există cunoștințe care nu pot fi articulate în mod adecvat prin mijloace verbale, ci și că toate cunoștințele sunt înrădăcinate în cunoașterea tacită.

El nu a folosit termenul „cunoștințe tacite”, ci „cunoaștere tacită”. Acest lucru devine mai clar decât în ​​traducerea germană („cunoaștere implicită”) că interesul nu este în primul rând pentru „cunoaștere”, ci mai degrabă pentru „măiestrie”, nu în structurile cognitive, ci în procesele mentale. Accentul se concentrează asupra dispozițiilor, luării deciziilor și a acțiunilor și a formelor corespunzătoare de reglementare a performanței mai mult sau mai puțin intuitive. Numai de acolo se află „vederea tacită a cunoașterii” cu privire la relația dintre cunoștințe explicite și cunoaștere. Ipoteza este că, cunoștințele teoretice nu pot dobândi niciodată, pe deplin, abilități. „Știm mai multe decât putem spune”, a spus Michael Polanyi. Cunoașterea implicită este înțeleasă ca un fel de abilitate practică de viață care permite acțiunea reușită, de succes. Actorul nu-i înțelege separat părțile esențiale. Este un tot, un fel de „proprietate implementată” sau „capacitate motorie”.

.

Semnificații

La o examinare mai atentă, se pot distinge patru semnificații ale conceptului „cunoștințe implicite”, care sunt ilustrate pe scurt prin exemplele de mai jos:

  1. în mod implicit (intuitiv)

O persoană acționează în mod competent, dar nu amintește nicio regulă de acțiune în timp ce acționează, ci acționează „automat”, „spontan” sau „intuitiv”. Exemplu: cineva își leagă cravata dimineața, fără a fi nevoit să-și amintească cum se face.

  1. neverbalizabil

O persoană acționează în mod competent, dar nu amintește nicio regulă de acțiune în timp ce acționează, ci acționează „automat”, „spontan” sau „intuitiv”. Chiar întrebat despre aceste reguli, el nu le poate numi la cerere. Exemplu: În timp ce tatăl îi poate explica fiului său la micul dejun, printr-o oarecare reflecție asupra regulilor legării cravatei, el nu reușește să răspundă la următoarea întrebare a fiului său: „Tată, de ce se spune albastru marin dar nu și verde marin?” Deși tatăl știe exact despre ce este vorba, el nu poate verbaliza regula pe care o cunoaște implicit.

  1. neformalizabil

O persoană acționează în mod competent, dar nu amintește nicio regulă de acțiune în timp ce acționează, ci acționează „automat”, „spontan” sau „intuitiv”. Chiar întrebat despre aceste reguli, el nu le poate numi la cerere. Aceasta se aplică nu numai actorului, ci și observatorilor care încearcă să descrie abilitățile discutabile prin intermediul unor reguli. Exemplu: Competența tatălui de a răspunde la întrebarea fiului nu este verbalizabilă pentru el. Dar un lingvist ar putea numi regula. Acest lucru este diferit pentru o altă abilitate a tatălui. Este extrem de plin de umor și inventează constant noi glume. Până în prezent, nu a fost posibil să se construiască mașini care să poată inventa glume bune similare, asta pentru că nimeni nu poate oficializa ceva, în care să existe competența de a inventa glume.

  1. experienţa legată

Aceasta se referă la o cunoaștere care nu poate fi transmisă verbal. În astfel de cazuri, persoana trebuie să învețe prin propria sa experiență sau propriul model care îi arată ceea ce nu poate fi prezis. Exemplu: Dacă doriți să faceți aluat de paste bune, puteți citi cărți cu rețete. Dar aceste cărți nu par să aibă tot ce știu bucătarii buni de aluat, deoarece acest lucru nu este complet verbalizabil sau ouăle folosite pot avea dimensiuni diferite. De exemplu, senzația de „umezeală” potrivită a aluatului este dobândită doar prin experiență. Criminalistul care folosește, în principal, cunoștințele explicite dictate de legi și de regulamente și, în secundar, cunoștințele implicite, experiența, comparația cu cazuistica, cazurile anterioare, dar și cu flerul, cu intuiția care pot, de multe ori, prevala.

.

Măsurare

În mod empiric, cunoașterea implicită (în sensul neformalizabil) este de obicei înțeleasă ca o diferență între cunoaștere și cunoștințe explicite și, de asemenea, măsurată în consecință. Pe de o parte, surprinde ceea ce o persoană poate face și, pe de altă parte, măsoară ceea ce știe pentru a putea raporta; ca și cum ar fi ceva care este doar indirect cunoscut. Desigur, cunoștințele explicite trebuie apoi examinate pentru a vedea dacă acționează de fapt ca actor sau sunt exprimate doar în situația sondajului. Acesta din urmă este cazul, de exemplu,  raționalizările ulterioare ale acțiunilor care au fost efectiv realizate intuitiv.

În imaginea de titlu apare diferența între cunoștințele explicite și cele implicite sub forma procentelor 30/70 %. Alte imagini și texte disponibile sunt și mai stricte și afirmă diferența de 5/95 %. Evident că cifrele, oricare ar fi ele, sunt doar sugestive, pentru că nici cunoștințele explicite, nici cele implicite nu pot fi măsurate! Consider adevărat faptul că explicitul este doar vârful unui aisberg.

.

Recepție și sens

Termenul de cunoștințe implicite a fost utilizat pe scară largă în ultimii ani. În general, interesul pentru intuitiv crește. Astfel, după cum Gerd Gigerenzer exemple de cunoaștere tacită este. Într-un număr surprinzător de situații, decizii intuitive (de multe ori cu ajutorul unor reguli inconștiente simple, mnemotehnice) se pot dovedi mai mult succes decât procesele considerare în mod sistematic. În managementul cunoștințelor, conceptul de cunoaștere implicită, deși într-o formă foarte banală, a fost adoptat în special în modelul SECI după Nonaka/Takeuchi. Conceptul primește o atenție specială și în discuția despre educația profesorilor, unde problema teoretico-practică a fost întotdeauna discutată intens.

Conceptul primește o atenție deosebită și în discuția despre educația profesorului, unde problema teoretico-practică a fost întotdeauna discutată intens. Implicit, (încă nu) s-au transformat în concepte și sunt doar cunoștințe „simțite” care reprezintă adesea o sursă pentru artiști care să își producă lucrările. La Universitatea Zeppelin din Friedrichshafen se încearcă ca acestea și alte proprietăți ale cunoștințelor implicite să poată fi utilizate științific în laborator pentru cunoștințe implicite și artistice.

Posibilitățile și limitele explicării cunoașterii implicite au o importanță deosebită atunci când cunoașterea trebuie să fie detașată de persoană pentru a reproduce tehnic abilitatea umană. Cu diferite grade de succes, se încearcă transformarea cunoștințelor implicite despre metodele de inginerie a cunoștințelor în cunoștințe explicite printr-un lanț de proces (externalizare, structurare, formalizare și codare). Există numeroase studii empirice privind rolul cunoașterii implicite în diverse domenii profesionale, precum și în procesele creative artistice.

.

Cunoașterea tacită față de cunoștințele explicite: deși este posibil să distingem conceptual între cunoștințe explicite și tacite, ele nu sunt separate și discrete în practică. Interacțiunea dintre aceste două moduri de cunoaștere este vitală pentru crearea de cunoștințe noi.

.

Diferențe cu cunoștințele explicite

Cunoașterea tacită poate fi diferențiată de cunoștințele explicite în trei domenii majore:

➣ Codificabilitatea și mecanismul de transfer al cunoștințelor: în timp ce cunoștințele explicite pot fi codificate (un exemplu în acest sens este „poți să-l notezi sau să-l pui în cuvinte” sau „să desenezi o imagine”), și să poată fi transferat cu ușurință fără subiectul cunoscut, tacit cunoașterea este o cunoaștere intuitivă și nearticulată care nu poate fi comunicată, înțeleasă sau folosită fără „subiectul care cunoaște”. Spre deosebire de transferul de cunoștințe explicite, transferul de cunoștințe tacite necesită o interacțiune strânsă și acumularea de înțelegere și încredere partajată între ei.

➣ Metode principale pentru achiziție și acumulare: Cunoașterea explicită poate fi generată prin deducție logică și dobândită prin experiență practică în contextul relevant. În schimb, cunoștințele tacite nu pot fi dobândite decât prin experiență practică în contextul relevant.

➣ Potențial de agregare și moduri de însușire: Cunoștințele explicite pot fi agregate într-o singură locație, stocate în forme obiective și potrivite fără participarea subiectului cunoscător. Cunoștințele tacite în contrast, sunt contextuale personale. Este distributiv și nu poate fi agregat ușor. Realizarea întregului său potențial necesită implicarea strânsă și cooperarea subiectului cunoscător.

Procesul de transformare a cunoștințelor tacite în cunoștințe explicite sau specificabile este cunoscut sub numele de codificare, articulare sau specificație. Aspectele tacite ale cunoașterii sunt cele care nu pot fi codificate, dar pot fi transmise doar prin instruire sau dobândite prin experiență personală. Există o viziune împotriva distincției, în care se crede că toate cunoștințele propoziționale (know that) sunt în cele din urmă reductibile la cunoștințe practice (know how).

.

Modelul lui Nonaka

În modelul lui Ikujiro Nonaka de creare a cunoștințelor organizaționale, el propune ca cunoașterea tacită să poată fi transformată în cunoaștere explicită. În acel model, cunoștințele tacite sunt prezentate diferit ca fiind necodificabile („aspectele tacite ale cunoașterii sunt cele care nu pot fi codificate”) și codificabile („transformarea cunoștințelor tacite în cunoștințe explicite este cunoscută sub numele de codificare”). Această ambiguitate este comună în literatura de management al cunoștințelor.

Opinia lui Nonaka poate fi contrastată cu concepția inițială a lui Polanyi despre „cunoașterea tacită”. Polanyi credea că, în timp ce cunoștințele declarative pot fi necesare pentru dobândirea de abilități, este inutilă utilizarea acestor abilități odată ce novicele devine expert. Și într-adevăr, pare să fie cazul că, așa cum a susținut Polanyi, atunci când dobândim o abilitate dobândim o înțelegere corespunzătoare care sfidează articularea.

Exemple

➣ Unul dintre cele mai convingătoare exemple de cunoaștere tacită este recunoașterea facialăCunoaștem fața unei persoane și o putem recunoaște printre o mie, într-adevăr un milion. Cu toate acestea, de obicei nu putem spune cum recunoaștem o față pe care o cunoaștem, așa că cea mai mare parte din aceasta nu poate fi pusă în cuvinte. Când vezi o față, nu ești conștient de cunoștințele tale despre trăsăturile individuale (ochi, nas, gură), dar vezi și recunoaște fața ca un întreg.

➣ Un alt exemplu de cunoaștere tacită este noțiunea de limbă în sine – nu este posibilă învățarea unei limbi doar prin faptul că i se învață regulile gramaticii – un vorbitor nativ îl preia la o vârstă fragedă, aproape în totalitate neștiind de gramatica formală pe care o pot fi învățat mai târziu. Alte exemple sunt cum să mergi cu bicicleta, cât de strâns să faci un bandaj sau cum să știi dacă un chirurg senior simte că un intern poate fi gata să învețe complexitatea intervenției chirurgicale; acest lucru poate fi învățat doar prin experimentare personală.

➣ Collins a arătat în lucrarea ” Tacit Knowledge, Trust and the Q of Sapphire” că laboratoarele occidentale au avut dificultăți în a reproduce cu succes un experiment (în acest caz, măsurând calitatea, Q, factor de safir) pe care echipa condusă de Vladimir Braginsky de la Universitatea de Stat din Moscova a condus-o timp de douăzeci de ani. Oamenii de știință occidentali au devenit suspiciuni cu privire la rezultatele rusești și abia atunci când oamenii de știință ruși și occidentali au efectuat măsurătorile în colaborare, s-a restabilit încrederea. Collins susține că lucrările de laborator îmbunătățesc enorm posibilitatea transferului de cunoștințe tacite. În realitate, în special în Finlanda, transmiterea cunoștințelor implicitehiljainen tieto la locul de muncă, de la colegii mai experimentați la novici, prin metode noi este un deziderat de strictă actualitate, un program cu bătaie lungă.

➣ Un alt exemplu este procesul de oțel Bessemer – Bessemer a vândut un brevet pentru procesul său avansat de fabricare a oțelului și a fost trimis în judecată de cumpărători care nu au putut să-l facă să funcționeze. Până la urmă, Bessemer și-a înființat propria companie de oțel pentru că știa cum să facă, chiar dacă nu a putut să o transmită utilizatorilor brevetului său. Compania Bessemer a devenit una dintre cele mai mari din lume și a schimbat fața producției de oțel.

➣ Când Matsushita a început să dezvolte mașina automată de fabricare a pâinii casnice în 1985, o problemă timpurie a fost modul de mecanizare a procesului de frământare a aluatului, un proces care necesită perfecționarea unui maestru brutar. Pentru a afla aceste cunoștințe tacite, un membru al echipei de dezvoltare software, Ikuko Tanaka, a decis să se ofere voluntar ca ucenic al brutarului șef al hotelului internațional Osaka, care avea reputația de a produce cea mai bună pâine din zonă. După o perioadă de imitație și practică, într-o zi, ea a observat că brutarul nu numai că întindea, dar și răsucea aluatul într-o anumită modă („răsucire întinsă”), care s-a dovedit a fi secretul său pentru a face o pâine gustoasă. Echipa de brutărie Matsushita a reunit unsprezece membri din specializări și culturi complet diferite: planificare de produse, inginerie mecanică, sisteme de control și dezvoltare software. Mișcarea de „răsucire” a fost materializată în sfârșit într-un prototip, după un an de experimentare iterativă de către ingineri și membrii echipei care lucrează strâns împreună, combinând cunoștințele lor explicite. De exemplu, inginerii au adăugat coaste la interiorul carcasei de aluat, pentru a menține aluatul mai bine, să fie frământat. Un alt membru al echipei a sugerat o metodă (mai târziu brevetată) pentru a adăuga drojdii într-o etapă ulterioară a procesului, prevenind astfel drojdia să fermenteze excesiv la temperaturi ridicate.

.

.

Cunoaștere experimentată, experiență

.

Pentru că mă refer mereu la limbi străine, am spus și mă mai repet că pentru imigrant nu este suficient să prindă din zbor un cuvânt pe care să-l folosească imediat. Cuvântul cu pricina trebuie pritocit, neapărat scris, eventual verificată pronunția înainte de a ieși cu el în lume. Prin pritoceală înțeleg căutarea familiei de cuvinte, eventual a etimologiei și nu în ultimul rând, declinarea sau conjugarea în toate formele posibile. Asta se cheamă experiență.

 

Noțiunea de experiență are mai multe înțelesuri:

➣ Totalitatea cunoștințelor pe care oamenii le dobândesc în mod nemijlocit despre realitatea înconjurătoare în procesul practicii de zi cu zi social-istorice, economice etc., al contactului material interacțional dintre om și lumea exterioară.

➣ Una sau toate abilitățile unei persoane.

➣ Cunoștințe dezvoltate folosind experiențe, combinate cu reflecția în imaginația, creativitatea, etc.

➣ O verificare a cunoștințelor deținute pe căi, prin metode practice, pentru cercetarea fenomenelor din realitatea înconjurătoare.

➣ Încercare, experiment provocat intenționat pentru a face observații, pentru a studia ceva.

➣ O trăire a unui unui eveniment rămas în amintire, petrecut în trecut sau, în general, suma experiențelor de viață, a trăirilor pe care o persoană le-a avut vreodată. Partea din experiența subiectivă a unei persoane legată de asumarea riscului său, care poate merge până la accidentare, traume sau chiar experiența de moarte iminentă.

➣ Un exercițiu intelectual: experiment de gândire, exercițiu de imaginație.

➣ Experiența poate fi fizică, mentală, emoțională, spirituală, indirectă, religioasă, socială, virtuală (prin simulare), subiectivă.

.

Experiența profesională este evaluată în prezentarea unui curriculum vitae sau în timpul evaluării abilităților. Validarea experienței adaugă valoare la o experiență autodidactă sau necalificată printr-o diplomă.

.

Experiența se referă la cunoștințele, la abilitățile și capabilitățile de a face față într-un mediu și în anume sarcini care nu sunt dobândite prin studiul teoretic, ci prin interacțiunea cu realitatea fizică. Experiența se poate referi și la un proces în creier prin care creierul primește stimuli, pe care îi interpretează ca experiențe diferite.

.

Experiența poate fi interpretată fie ca înțelepciune și cunoaștere care se acumulează, crește în timp, fie ca o experiență imediată, încă neasumată. Experiența poate fi fizică, psihologică, spirituală sau emoțională. Folclorul se bazează pe experiență. Deoarece experiența provine din interpretarea individuală, ea nu corespunde întotdeauna realității sau evenimentelor reale din care se face interpretarea.

.

Nu țin, nici pe departe, să-l contrazic pe Descartes care, referindu-se la experiență, la observație, nu a considerat observația, aflarea, cunoașterea ca o sursă fiabilă de informație independentă de observator, pentru că singura sursă de informație fiabilă este raționamentul. Potrivit acestuia, observarea este însoțită de o credință în veridicitatea simțurilor și a memoriei, deoarece realitatea percepută nu poate fi dovedită.

Cu toate astea, suita fenomenelor menționate de mine la începutul articolului mi se pare logică pentru că tot ce am dobândit este, mai întâi, pentru folosul meu și abia mai apoi pentru a fi dovedit altora. Raționamentul te obligă să nu accepți nicio idee nerumegată! Adică să compari ideea nouă cu bagajul de cunoștințe acumulate; ideea nouă, similară, își poate găsi locul printre cunoștințele existente și le va completa, ideea nouă, fără similitudine, dar acceptată, va avea un loc nou pe hard-disk-ul creierului, iar ideea nouă, contrară, sau va fi eliminată, uitată, sau va fi arhivată pentru comparații și dezbateri ulterioare.

.

Știm deja din principiile ciberneticii că datele sunt criptate, împachetate pentru a putea fi depozitate, stocate pe un suport. Creierul, dacă nu ar cripta datele, nu ar putea cuprinde toate informațiile pe care le primește și de care avem nevoie, atât informații interne cât și informații externe, de mediu. Da, dar am convingerea că datele provenite prin învățare se codifică altfel decât cele dobândite prin experiență și sunt stocate în unghere diferite ale creierului. Astfel, datele învățate pot fi uitate și readucerea lor din memorie, amintirea este anevoioasă, pe când „datele” obținute prin experiență apar automat, se evidențiază atunci când devin necesare, nu trebuie să ni le amintim. Inteligența artificială ar putea fi o soluție de moment, dar ar împiedica găsirea unei soluții radicale.

.

.

Pentru încheiere s-ar cere câteva cuvinte simțite, câteva judecăți de valoare dar, de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere! Ce mi se pare că rămâne o problemă deschisă pentru viitor, este interacțiunea cunoașterii explicite cu cea implicită, în special medierea cunoștințelor implicite sub forma explicită. Asta pentru că am o convingere că viitorul va arăta incapacitatea limbilor naturale de a transmite informația, informație care devine tot mai complexă. Mai mult, cunoștințele implicite sunt împiedicate să devină explicite dacă nu se transmit direct de la creier la creier, fără mijlocirea unei limbi naturale. Abia atunci ar dispărea diferența explicit/implicit pentru că explicitul dispare și toate cunoștințele vor fi doar implicite, iar „învățatul” un termen desuet. Dar, se pare că „programatorul calculatorului genetic” nu a prevăzut asta și, poate că nu o dorește.

.

.

Pagina cuprinde și spicuiri din Wikipediile ro, fi, se, en, fr, de, it, sp și ru. Definițiile din DEXOnLine

.

Introdus / lisätty 21.10.2019

.

Older Posts »

Blog la WordPress.com.